VIITORUL nOMANISMULUI

SCRISOARE DESCHISA
1m

N. N. NAC;IO
"re~edlnh:le Soclct4tel albaneze ~Drllll . (Lumina }.

-[

BUCURE$Tl
T IP 0 G R A F I A G. A. L A Z ARE A N U
1905.
"

~
I
.Olxl et selva vi an Imam m.llm~.

nc 10 i\'iroo eonfliotlllul 011 Piltriorhia din Con·

stautinopolo ~i 011 Hegatlll gre06se, asistllm 10. des·
fli~uraJ'ea IInor triste e\'enimente in a~a zisa.Maoedonic,
caJ'i all 1111 eooll prea durcros ill inimile ' romauc~ti
de pretutindenea. Aceastil stare de luorurj· ca~e pune
in rizic onoorea. ~i demnitatea Ragatuiui> Roman, nu
poate s1l mil lase illdifereot ~i ca mncedonean· 'mr
indeplineso 0 dntol'ie ,de consciintil de 0 , Vii i1rllta,
In legnturn ou nctualcle imprcjurilri, vedCl'i1e mele
dobilndite prill experientll. ~i obscrvatiune in marea
~i importanta oalls.~ a romanismlllul din Ilalcnnl!'
Sunt 20 ~i mai bine de ani, de cand mil bucur' do
ospitalitatea Rcgatuiui Homan, Nliscut in Macedonia,
am "cnit in BllouJ'e~ti la 1884 ou inorederea desU-
\'a~iti1 ell numai in accast/l iubitil nomanie- pe care
am invil\at a 0 rcspeJta ca pe Taro·Mamil-voi putea
81\ desfil~ul' steagui clliturul al IIrgisitullli dar vigu·
rosuilli pOpOI' olbanez, popor jmte cu eel Romlinesc"yi
Cal'e ?!II cafe .yi 1111. poate jb de cat 0 fortii \~i 1tn spl'ijin
Hamllllcsc in Balcani. eonvi ns ell Panslavismlll este
dn~manul invier~lInat al poporului nlbanez en ~i ol
negatllllli ramUli; ('1\ incl1piitilnul'eu nebllnll' a GreciIo~
 '\
do a contesta nationulitiitile rom,inii ~i alhanez" uin
Balcaui spore~to ~nselo uo iSbaudu alo Siavismnlui,
am propovtldnit iuctl do la veuiroa mea aei aue\'arul
cia\' d't lumiu~ zilei er, elomentul rom,in ,lin Albano·
Mat:edonia nu aro ~i uu poate stI aiba alt aliat natural
~i uo conlncrnro in Peuinsula Balcunidl de I"it. I'll
Ilopo\'ul albanez, impl'euurl eu eal'O srI formeze IlII .:on·
tmpond tellllin\clor slavo..gre"e~ti lie mpem a statu-
lui (IUO din Bale.: ani!.. Cate·va porsonalitli\i politico
ea Illan Uhica, V. A. Urechia, ~icolao loncsml ~i ultii
m'an inteles, accepttlnd acest pune:t de vedere, BtlI"
ba(.i de ~tiintli, en savan!-ii acaoemioiuui B, 1', Ha~dell
.i At. ~Ial'iencseu au dovedi't seioutifiec~to I'udouia do
~rigintl a Albanczilol' eu Homlinii, atil'm,iud ideuti-
tatca de rasa ~i sus!imino solidaritutea de interes,)
~i aspit'a\hmi in Ilalcaui! Iusa to 'mai al'cia 1~1l'i tre-
huian srI mu in!eleag'l chial' ~i fiil'il sa mil auda, adieU
guve\'nantii \arii ~i ~elii mi~carii romano din Albano·
Macedonia, au Itlsat - "ei dinttii pl'int"'o lIeil'I'tatil
desinteresaro iar cei de al lIoilea din motive persollalo
si do bnna ehiveruiseaUi- sti treaeil fura eeoll in iui ·
~ile lor st.rigiitlll meu prollus at.lt in pre53 Hegatului
cat ~i in organllipropritl co am redac:tat .Sh'lipclari- .
Cn toatc piedic:ilo ~i intrigilc du~manilOl' tioru~i ai
causei albanezo'rom,\nc din Balcani, Cll toatc ealom-
niile ~i acnza\iunilo maloneste l'e conullcalorii e:eS-
tiunei macedo·romime aruncall aSllpra sfintci eallSt)
"e slIstineam Cll tllrio, totll~i nu m'am descllmjat
eonsacranu 20 do ani pontru aeeasttl murea!u idee ~i
acti\'itaten Inea intreagtl este martorlll~'\ u'am ~o\'ilit
nn singur moment din calea do onoare ~i conseiiu{ll
adevlirat romtl.neasctl co 'mi impllsesem I Ast·fcl in
arhivele Ministerelor se pot giisi rapoartele periodice
co am' inaintat in CI'lItinnilo bakauico, prin "uri -
miinat numai de dorul SaCI'll al infriltirii ~i [lropii5irii
romuno·albaneze - am expus in chip Ulmurit ~i sinceI'
toate , netrebniciile vitregei admlnistra\inni romano !lin
l Bulealli. Am bUtut la toatc u~i1c hnrbo\i1or politici oi
Romliuiei, innde"indn·le ade\'aruri dureroase ~i cerJnd
~a faca lumina in lIlarea l'3usli n r omilnismullli d'acolo,
[lreynzilnd en mai liirzin yo\, sosi momente de regrete
~i supreme desilnsii... dar n'am rlill~it a dcsprindo
adeyarnl din lIoianlll de mincinni ~i ~arlatanii, en
('ari inspectorul dn Albano·~IUl:edonia imbrucase no-
hila ,'cslinue romfllleasd't!
Am deyeuit cetu\eau roman ~i jnr inaiutca lui
Dumnczeu ~i a oamcnilor cn n'am fost, IIU snnt, ~i
Ull yoi Ii Clit yoi trai de I',it sclavul lImil ~i de\'otat
al Ilom,iuismului, ('aci !lupil cum zice marele <luge·
wtor Onoralul Domn B. P. Ha5den ca: .Cino In-
(waZrl ponti'll albauczi, hwre3zrl peotl'll Homfinism.
(nf, Couferin\a rostiu, la 1902 . Cine sunt Albanezii?,
in ~cdill(n J\mdcmici Hom,iue), tot ast·fel ~i eu Ill-
"r:lIld pentm Homl\nism, apal' ~i sah'ez yiat'l popo·
l'l,lni albancz. ea\'e nn represintl't de cnt 0 putel'e 1'0,
mf.uea;,('" in Ilakani ~i lin spl'ijiu peutru Uegatul
Homlin !
.... In rilndmile de mai .ios, yoi al'ata cfiliiuzit de
alieni;' ~i lIumai de mlcelil', in ce stare se alia causa
Homlinn in Albano· Mficedonin !
,.
I
Trei·zeci ~i ~easo de olli repansatul Apostol Mnrgnrit a
{'oudns mi~l'area romitueasca din Balcolli, fara ea in
a('est interml de timp sll lic ne·o datil flicut, rfis-
pnnzittor de 3C,tele sole, fftru sr, fie coutrolat in de·
merslIrile politi"e ~i administratin sa. Lfisote a~a dar
la discretia lui ~i alimentate 011 manosul budget oin
ce in ('0 mai ridi<-at nl Regatnlni, ~coalele din Albano·
Mn('cdonia un lancezit aloHa timp, fiirJ stI so (,unoasea
\'I'e·nn resullat e,'tt de mit, al sacl'ificielor romilne~ti!
COllsidenind eestiuuen I'omunfi ea 0 sinecnrr, prea
banoa"l ~i yazlinU1He incnrajat prill lipsa de iutores
 7
r.
hilor, intil "urn s'n incheiat 1'1
Margaril. '
11 autul Io;jll'al'ilol' Ini
f;'i control diu llartea guvel'uun\i1m' Hemlini, _-\po,tul
Miil'g~l'it nu ,uumai ell u'a renlisat nimic in \Ia"e- In tine, caod s'a <Ius acela ('a'
nlllic al Sinvilor si Grec'! ' " ~e a ost cel mai sinceI'
f
douin, dal' in<:ll. a llisat ,,,imp libel' dU 5m,1!i1or no-
miluismului ~i iu special Bulga"i\or, sr, poaU\ iu ver~lInat al Homdoismu:lI~r ~I. lI~~~uul ce~ n,tai ,in-
sili ca sa dis un!\ d'
deplinli Iini~te atiugc prog,'e5o uimitonre, Pdntr'o ahila
' a ',CUlt l,lUdlll (hselpohlor
' I' I' " soarta IUtcrcselol' I'omall' '
I,rocedarc el n ~tint sa iusulle hiil'hatilor I'olitid ai ),a calll, Dc la WOO s' '1' ' ' , e III
'l'lIrii a~n de marc iacrcdc:'c, iu mit Huii un s'au sfiit
dill 'I'urcia edueat ,_ "I p, n" aZI, J;uuollli sodetatei
, ~, crcs"ut iu vederile ' , , ..
a utirma cli: • fi:irll Murgurit un se poate cou,;cpc t" lUi Apostol Mar"arit de ex pI ~, prlUclpulo
xiston(a nnci cuuse I'omlino in Macedonia . , Toate stri- getlllui Homlillicl a do\' d--t oaltare fura mila a hud-
, CI plnala - I '
g!\lclo ~i protestiil'i1o cclor em'i anltau l,rin prp.s~, esto mai prejos de C'it M 'I eVI[ eo,a 1:'1 1111
lomuia nal'llsiualx, "I.' m' , ~,e 0 ~Iaestru, Iutriga, ea-
acto ~i prin rupoa,'tc "OI11luita antinationalll a lui " ',' ~ lIICllIna strUi tat~ ,
Mllrgurit, n'au ayut ,"iei un resunot ~i u'au I'utut, de capetellio ale dispel'alilor ,Ii ,.. a, sunt armel"
sil detormino milcm' cliutirca do 1'0 ,caunul in~pe,,­ romllne in ~Iacedollia t' \ ' Fa all III capul afacel'ci
lIiste scene at'll de I~ J s,sl·,m (e la I !lOa iueoaee, la
tOl'ul u aeoluia co se iutopenise aeolo pentrll pagllha . . LeZ"llS fitonl'o 'nm .
gOlloraia a Homlinismuilli! Timpul eel mai p,'etios Yazut lIid la Greci In b I ' , (, 1I11 S all maT
ll n "arlOI" la Sf I' C
'~II,
. . _ " '
ciind Sla,'o-Grecii nu se dosmeticiserr, iuer. ~i Il1I,ta IUtl'Jgl, tlellllutul'i, anarhie lipsa d' d ' e,"tlm,
de rasa u'ajuosese la 1'00'ma us(m\itli (Ie ueum I',i(i-ya timente rom;lu().~ti am I"t ' , " e~\ultate~, seu-
O''U I ate 51 ar" lurotili t
SlIlIt 1:3runteristieelc adllniit ,.' "1, ' ~,
"
aoi io ",'mil, ' ~mrgiirit I'a iutrebuiu\ut iu fUlll'll'Ca do c, act'S ea
"'11 (e~ut.ll1ate eo,'e ""pre -
intrigi, persecu\iuui ~i tot felul de f<lpte ncdmllne,
ziuta Marea si n I 'I
'-, 0 II a I;auz~ a Uomlloismului ill Bal' .
ast-fel in ci,t lumea ,I'neolo fugea "u sl'li,'bil de I:au~n I .1Imca serlOasii . 't" I ., Gaul.
sibil cn statui H s~lll\ ,e,\)!l cu Hllntre, cum csle po.
romlineascu Pm'alel ell actiunoa sa <lin Macedouia,
Mtlrgiirit iutreprinse ~i captiyarea gllvcrullntilor (ti"ii
Portile Orientuhll'o".:~ ut elD,'e reproziutr, dvilizatia Ja
Cl'eze atH I .
unarhie Til corpul didactic din U~,~ I [e~o~gaUlzare ~i
,," 0
priu r3poarto incxaetll ~i miueiuoase asup,'a stilrei
realo (Ie lucruri ,lin Balcani ~i despr" l:ori mll ,"oi 1I11 se stabileslo IllI control ,: ,cc~ OUIa, Pelltl'll co
" sell os "I eficaee curiit"
(u,se
I ,b l1l'lIIana mal'''al'j't',s!'"
b ' ,\ (:ea ca,'e ' t,'ae~to, d' " ,lU-
(Ial.~' ollar\tie tl'UIISfOl'mlill(1 e _ , , to s(,n~­
oeupa mai In vale,
Ast-fel se seursera trei zeei ~i ~caso do alli, fa I'll 5il
se obtinr, eel mlli mi" slIeeo, in Albauo-Macedouia ; gra.ldurilc lui Augios '? Este posi~;~saii IOmaueasc!\ III
IlU ~(:onle ~i bisel'iei romauo l,e hartie, p\(ltinUll-'" lefuri pontl'l\ ru~inen Ileamului lip' I 5, so perpotlleze
'I'd . ' sa (C organe de 'out 1
grase [Ie ,institutori ~i pl'eo(i ~i ffiru ea cel pI/Iii! 0 ~I [I aetlCe in (:orpul invfi(!\m'l t I'd' e 1'0
comulIli sli lie cl/cel'Uil la CltllSCl ,l/l!iollUlti! Trei zu,}i ~i Sa 1I11 so trimealfl Cllt,i-vn "om"lIIn ',~ ~I~~' III Macedonia
ulll Regat ,x,. t
~i ~oase do ,nni, s'a rileut cu banii 'tor~i din sudoaroa o udov!\ratil, calami tate a ban[IOOal'ea ('auzei sli melt es e
poporul ui Romo.n diu Regnt, cXjlloatarca cea mai uc- m;lna
, I uuei_, , I:eto de vouarl "s-,IJl\ d"et ofo"," •' Oare ,uI~ 0 pe
..
I'u~inatii, ,eheltuindu-so in vunt peutru l'ro,~opsirea lui 'u garll " Sli,'bii au mai d t b' vrellll,
de Cllt R~mlinin prin acein : olUle~ _ urbati d? Stat
I ,0"

Margll it,1l neamnrilor ~i oameuilo,' sai. Uomliuis m

r
£!\r!1 partizani, 0 mizerabiHl eestiuoe ~~0Iar1l ujuo 11
s ordine, disci pliuil ~i conll'ol iu s:~ai~:'I~ ~d ~ta~'lea:ca
in uisprctul ~i hatjocurn Bulgal'ilor, Greeilor ~i Slir- E..tc oarc, l'otrivit demnitatii' , "c 0' ,IllH'!gallllui
, ~,onoarel [u"l;la?
 8
Rlilnan, 8a continue a face 0 pr~padita cestiune ~"o­
lara in Bakani, eheItuind sll,me importante pentru ca
de othii Illmei, sii se ingrijeascli nllmai de buna stare
materiaIr. a unor indiyizi deprin~i in reIe, ye~uic iu
cearHI ~i di8Cordii prnll'U Iefuri ~i sincG\II'e? Este oaro
demn cn hurba\ii de gllyernamfmt sll acorde iucredere
aIegathmiIor miDl,inoase ale indiyiziIor, prelin~i apos-
toli, cari se slreconrll panll in cabiueteIe miuisteriaIe,
unde sunt ascllIta\i ~i chiar recompensnti ?
Dasfid pe ori-cine ~1I poatr. proba cll starea Iameu-
labiIlI de Iucrllri, <'11 ~coa!e pe hartie, cu p,lOfesol'i in-
triganti cari se cem'til pentl'll Ieflll'i neputilndll-se in-
(e1rge nici dOlli in~i intre ei; ol'i cad bat zilla scal'iIo
Miuistel'e1ol' pOnr, Ia jumatalea Illnei Noemhre absen-
hind dc Ia IJOstul'ile 101', ial' noaptea retrecand in de-
zonline prin Iupanurele Bucure~tilor ; ori cDl'i se dedan
Ia intrigi ~i ('alomnii prin corespondente drfaimutoare
ce pubIidi in ziarele .'om,ine, prodncilnd scfirba ~i dis-
pre\uI pllblic prin dezvelirca sUirei de imomlitate in
care traesl:, desfid zk, Sa se nrate ea ar exista la Bul-
gari, Greei ~i chiar Ia Sarbi, unde ~"onlele ~i partideIc
nutiollble slint cOllduse cu destoinkie ~i pah'iotism,
de c"rllll'i didnc!ice alese ~i nationnlish" re"fIltate ill
pmte din ta"ile respectiye! In asemenea cOlldi(inui, e
u~o\\\~te in\eles IJentru ce n'ayem llimin in Macedonia,
ori cfite milioane an curs pe gfirlil ~i ori ent s'ar mai
a1'l1111~a ~i de aei inainte!
II
Am ineheiat capitolul I al acestni memorin Cll
constatarea prea adeYllratli eil in Albano-JJlaceelonia,
alat linll) rat caum ?11Q?'e a R0111Ul1is111!1Zui a lost m'op-
silll pe seama lili MargQl'it # aCII?1! tn w'mii a elisci-
polilor Slti, aeliai 41 tie alii, mt s'ajiiclIt ele cat 0 ces-
Ijulle scoZal'u, tn cOl1tiiti1lni nelzol'ocite, lorll tie SaCI'I~
jiciil, m01'QZe fi moi Cit seoma malcl'iale ale Regal1llu;
Roman!
I~ ,~ce~t n(,~ copilol, mil yoi O('"pa de partea
pohhcu a ,'all SCI 1l0mflDe in Bale'oni, despre care Ma-
rcIe hill'bat de Stat, MihaiI I\ogalnirennll, zicea In 18(j4
dl «Iueli n'lll' Ii existat 0 l'uuza rOmallPDSCU ill Bal-
-cani, 31' fi trclmit sa fie illn~ntaUi:t ut:it de mari si
vitale sllnt intereseIe Homaniei al'olo! Si uvea <lreI;-
tate hiirbatllI de stnt, llepretuitllI istoric, cure '~i dlldea
seulllu peI'feet de starea de deerepitlldille a Impuratiei
I
Otomane din ee in ce slnbitn, (",m ~i de siIinteIe di-
pIollla\iei ]'me~ti depn~c ill seopllI <le~tepHirii ~i COll-
J'edernrii Sluyilor diu sudnl Ellropei!
Politicu llrgat IIIui Homi," ell priYire Ia ecstiuuiIe
bakanit'e, este ~i ya Ii 0 ue('esitute de 111'ill1a DI'eline
spre a 1111 peI'mite SlayismuIui sn se intinda in dUlllJa
intereselor Uegutului, deycnind nil nlllllui 0 sfidure,
dar ('hiar Ull perkoI pent\'l1 yiito\'l11 sail, Husia, pro-
tectourcu SIayiIor, u rell~it la 18i; ill Cung.'eslll de
I a Berlin, dUptl ('e so yrll'f:.l.ISC dcstul SUl1gc rOffi.incs(\
Sl' l'l'eieze din nimic 0 Bulgurie ('n h'ei miJioane 10-
clI.itori , ~U ..otuHje3~d't fl'onticru E!el'biei illgl'a~fllld'o
prill auexnl'ea a putru dish'ide loellite de Albunezi ~i
si't I'm';; eudoll ulte dOllu dish'iete tot aIbnneze, el,te,
•,
Iu~ului sau lideI, MunteDrgl'u, Ahit a p"tut zmuIgo
~ dl'ocamdattiHlIsiu pentl'llSladi sui lmIcllniei ~i,de "tllllci
a tot cautat pc de 0 parte sr, ugite pe Sla\'ii Austl'iei,
\ destlll de numel'o~i. iur pe de ulUl purte sa dcsanir-
~enscii, prin l'lIncesiunile importuute ucordate de (1Il-
.t1
u
parntia Otomana la iudemnnl SAil, opel'D de sliibire a
domiDotillnei tlll'('e~ti in Europa, danil CUI'S liher po
teritoriul Albuno-hlaccdouiei pro)lugandelol' blllgure ~i
1 sfil'he~ti, pelltrll Dl1eXUreu ei. Eyellimentele de la 1!l71l
ineouee all doyedit in mod eInl' intentilllliIe ~i st\'1\-
dnullin\rle politicel rllse~tJ, A yorbi despl'c )ll'ogl'esele
pl'opugalldeIor huIgare ~i s'il'be~ti iu Alhuno,llacedollia,
crcll di e"te de prisos, de oure'ce sunt CIIIlO!;clIte de
 'Ill
tonli\ lumen. Nid tlespre obrnznicin BlIIgnrilol' nu voi
sUII'ui, fUnd-cil toll Mrbatii de Stat oi Rom,\niei '~i
roamiutcsll osuprn pretentiunilor 101' cu 11I'h'ire In Do-
bl'ogea; ial' ucugra ingrntitudine n aceloru peutru li-
bm'orca elirora s'n vitrsat attUo. ,;unge romlincsc, cste
vic in momorin tuturor, <:uuli instigati de Rusin
au nvut ncru~innrcn sll aruuce de ab\tea ori mauu~a
Rom,\nici puntl"ll Dohrogen, pentl'lI satele bulgarc din
jurul Bucur"~tilor, pentru iusula ofiujoreauu, ha chinr
8i1 execute ,pe tCI'itoriul Rcgutlllui pe ma("edoneauul
~Iihfiileauu, sa eomploteze n rllplluc viatn obit de scump;;
A Augustului Su vCI'on ~i sll hatjoooreosca I'ol'oml
romdu 1m epitelo de la~, mllmliligar elc. :
In cousideraren n~a dar a acestor i mpl'ejururi, Ro-
1lIlinia trebuia de la i'lIceput, ca 0 paDll:li pelltr)t
Diiforul .~i sioul"llll{a sa ltIlle1lin{ate pl'in I'upe/'ea ec.id-
libl'ltlid dill Pellii/sultt BalcUllied, sli laca acolo a po-
litiCli i ll!elellpfii .r! ltOtdl'dtli! Oameni politic! ~i Mrba{i
tie Stat se 1Iltmesc ucei inzestru(i r,r, calitll(i sllperioare,
.Cal·; S1lut CltlJabili 1I1t nlllllai ,wi (/siglll'e f'iiJ'ii /01' a
cxlstell{li de azi pe maine, tlal' cm'i pot sd IJ1'iveaSClI
ca illtl"o oolin(/(I lIeabm'itd lleni1'" sllte de ani inainte
1IiitOJ'lli Pah'ie': /m'! In Albano·Macedonia se impnuca
en Homania sa jonee nn 1'01 ue fl'llUte, sll desf~511ro 0
actiune politi(\iI cfootivu, sMguitoare cam sii lie un
sent de op~rare in viitol"lll nil a~a gl'Cll de pro\'fizut.
Em ueccsarli dal', 0 Tidieare ue asnpra micilor llesti nni
£Ie gospodilde iuternii, 0 cercetaro nmllnun\iUi ~i to·
, Sa analiznm insil. (lutin neeste sueceso ~i faptc ma-
moinicil asupra Alhano-~la"cdoDiei, 0 conduitli polilidi
damnl! ~i palrioticfi care s11 dea roade. durnbil e .~i sij
gmc! I'rocedat'a Statui Hom,in .ast-fel? Desllrierca
imprejurilrilol' sub raport politic tim I) . de -it de ani
"a dovedi la evidont·11 ell desinteresarea cen mai uCsiI- .
v8r'1it1\, earacterizcazii oeiiunea romdneasell iu Balcanl;
C,\t timp a trait Apostol ~Iargarit, el condllcea
ccstinnea ~"olal'lI ~i reprezenta politi(:e~te al)tiunea ro-
m,inll. Dupa ce a l'eU5it, gratie "oucllrsului luminnt
II
al A!lhanezilor mari functionari ai Imparlltiei otomane,
sII .deschid1l ~oonle romilnc in Macetlonia *i tlupli "e
a rn'\plltnt inOl'edere nclimitatfi tlin partea guvel:nan-
Wor romani, Margarit nn s'a ocupat .ac~~o do ~ut tie
inLrigi ~i denunturi pe ·I:l.ngll gu verna~ t~l ~urm , ~e~­
vind .dl·opt clililu al intereselor Rom,huel, lUI' aCt m
tarn ."/1 rn,piin<lirefl ~i ncrollitarea color m~1 .gogouc( e
minciuui, hazme din 0 mie ~i 1lDIl'de noptl, CII scopul
de a puue sub obrol: lumina eo ar Ii. pI.l tnt <::in~l-va
rilslh'i iu mintile guverunntilor rom:\m ~I a ~ontmua.
ast-fel s1l risipeasca milioanolc co oj s'an PI~S la dispo:
zit io ,nll\lll timp [II!"J. nici un control. Hnponrtcle 1m
Maro-al'it t:outinand minciunile 0010 Vlai crase anuulall :
"
I ) snel:ese ron"iue~ti .iu Macedoula . ~I. .aeI l\Cel'~n nro-
milnilor la cou:~tiintli nationaln : :1) alungnrea ~I exter-
minm'ea gl'ceilol"; :1) paJ"alizarea actinnei jl~opaga~del ~r
bulgare ~i "lrbe ; 4) romanizarea albauezllor ; a). ml:
Iionnc de Homtini ma<ledonoui ; (I) fn\"Ol'izarea a<:\l\lllCI
I'omtine de ",itl'C g uveruul tureesc ~i iu special do
Sullau! InUI escntialul uoutlltilor, eari umpleou lie
bucurie ~i orgQliu .inimole bunilor nomani, gU\'eruan~i
ni RcO'atllIui I Toate aeeste \"e~li iUCliut!ltoal'e au adc-
monit" asa tie mult pe conducutorii polilici, in eat nil
era posi'bil s1l expui cui-va adevnrul, f~rl!. a uu fi
pus in trislu pozitie l ie a Ii gonit eu \"lI~ltle. suh C~I­
v,\ntul oil cnlomniczipc acel gonill al Hom,imsmullll !
tele nle 1'.li hlargarit, c!lci elc formeazii lestamentul sail
(:rezul politic al Ul'ma~ilor slli £Ie ciuci ani I~c?ace ~
cum si iluziuuilc scum pc alo Ilnor harhatl POhtlCI !:arl
inc)D. .(lan incl'cd,cl'C tlleahtei mrlrgi:iriti~tc, linre i llS[i ea tii
~Iarolc Mnestl'lI Il'a prjvjt ~i nn prive~to cauza Rom,i-
noasell in Albnuo-~Ia(lcdonia, do edt "a ollw.)'ie (le ea;-
plaalal. seeutuind in alllta seurgere lIe timp milioanele
TlIl'ei !
.I} .iuI:o pri"e~te sllccesele ilomanismillui in Alboi/o-
Macedonia ~'i atluce,'ea A j'olluinilol' la COII'1iiinid nal io-
 -12
nala; fuptele sunt clare ~i au mai fost 0 parte din ele,
relevate la capitolul L Timp de 41 de ani, nu s'a putut
flice 0 siJlgm'd comullti natiollalti Rom/meascti acolo I
Desfid pe ori,cine sa paatil doyedi contrariul. Partid
l'omlinesc, care sn reprezinte toate starile sociale nu
exista; ~eoalele nellind populate de e,lt eu ele"i putini
la numlit' ai celor mai sliraei loeuitori cum si ai fa-
milielor ~i rudelor institutorilor, pllltiti din hudgetul
Statului Rom,in, De aeeia, nici nu poate fi yorba de
~eoale bine populate ori de bisericL Ce e drept., din
eillld iu "'ind -Afargarit aducea vre-uu preot de la hi-
serka greaea, la muza rom,inu, insli aceasta 0 filcea
eu alai mare ~i Cll saerificii simtitoare, tipund nrbi et
orbi snceesnl ob\inut. Snnt ~i astllzi c'i\i-m preo\i,
l'ari iueaseaza lefuri gt'ase - (sunt neobi~nllitc iu Ma-
cedonia suhvcn(iile de GO - IOO ~i 150 lei rOlmine~ti)
- dar ei u'au uid biserlCi, uici cl'ediuciosi ('uri sa.i
cheme a Ie face ser"icii religioase, C,if. desp;e adneerea
la con~tiinti\ na\ionalli, toaW Inmea stie cu aeeasta
este "ea mai sfruntatu mincinna, eilei' mm'ea l11ajori-
tate n Arom,inilor constitue ~i astllzi pe eei mai fa,
uatid grecomaui, Ult numni iu Patrie dat' chiar si in
Hom,iuia, Cll toate eli lluii au ajuns In ;itnatii ~ato­
l'ialc pt'ospere IOIJniud aci do peste 30 de aui; ba inca
mai olet'a ~i exemplul unie ea insu~i Grecii sa se 1'0-
manizeze pe dind insa .-\.romilllii au rllmas tot GrL~
comaui, du~manii implncnbili ai Hom,inismului (Ca-
zul Papa-Dimitric diu Calarat, ueis de cUl,lnd ~i ml(i
altii),
Despre succesul cu Episcopatul romflll, care a
costat pe Regat colosale jertfe materiale ~i lovit\ll'i
morale simtitoare, ,"oi trata mai In vale, fiind in Ie,
giituru eu actnalnl conflict interveuit intre gnvernlll
Homan cn Patrinrhia ~i Regatnl Gt'ecese!
2) AZul/garel1 ~i ester1llinm'ca GrecilOi', Dn('a con-
dntf,torii Regatnlui Rom,in, al'deschide 0 carte scrisa
de sa\'nn\i ~i one5ti eercetatori It-ancezi, germnni ori
• •
englezi asupm Tureiei Eut'opp,ne, at' yedea dl aeolo nu
existll 0 l'0pulatiuno greceasell ndevllrata, Privelegiilc
escamotate de net'u~inata Patt'im'hie gt'eadl din Cou-
stantinopole ~i exercitate in scopul mega lei irlei, au
flIcut ea nationalitlltilc Cl'e~tine din Balcani imh>iesite
~1 'hl.mpite cu ~c~ala ~i biserica greeeasea, sa tiuli
morti~ la planurile de megalomanic ~i ~stensie teri-
torialll a minuseulnlui Hegat gree, Greeii eonsidCl'lI pe
toate nationalitfi\i1e cre~tine din Turt:ia Enropeanll ea
eline pm' sang, de5i ele vorbese limbele 101' proprii ;
dup!l cum de altfel considerau ~i po Priucipatele 1'0-
mtinc dllnllrene inainte de a seilpa de sub domnia
Fanario\ilOl'! Prin urmare, dupa nebunia greeeascli,
avem astuzi in Albano-Macedonia, Ellines alban%ni,
Ellil,esvlalwjolli ~i Ellines bulqal'Ojoni, adicu Eleni
cari vorbcsll albaneze~te, rom'ine5~e 5i bulgllre5te ; iat-
cd ee au revenit la cou~tiin\ll Ila(ionalu, numes,; pe
nenoroci\ii maniaci 5i refractari indopati Ctt idei gre-
ce~ti, gl'eC01l1ant,
Aluugarea ~i esterminarea greeilor, cum zicea Apos-
tol ~Iargarit ~i (;um pretiud nrma5ii siii, nu este "50.
dar de c,it 0 miuciuna ea ~i multe altele, La drept
vorbind, Ull s'a alungat nici uu gt'ec din ~raeedonia,
fiiud-l'a nil exisW, dar insa Gre(:omnnii Aromuni au
dimas tot gl'e(~omaui, ba iucfi ~i mui ind.lrji\i. l3i in
priviuta Gre(:omauilor, Margal'it insu5i arlita de ce
senti mente Cl'O auimat, La intrebat'ea unui institutor
dacll n'at' fi nemerit sa alunge pe dascalul gre(: din
com una unde functiona, el i-a t'aspuns: «Lasll-1 in.
pace! Unde osto mai mlllUl Illminll? Iu camera. care
nre dOlla lumauari ori in camera care n'm'e de eat
IIna siuglll,l? Aeeastil parabola dovede~te cil Greco-
manismul em lIecesar, Fentru cil dacil toli ar fi im-
br1lti~at canza rom,lna, comuna ar fi trebuit sll ingri-
jeasc1l de ~coalil pliitind pe institutori, dupil cum se
facc a~tiizi In Greci ~i la 13111gari ~i ntlluci adio budget.
rom,lnesc eu milioanele tale!
 14 , -t5
•
3), Paralizal'~a ac{illnei pl'Opa!IQ1IaelOl: uiltiJQI'e §i
s/Jrbe,~ti, Daea slatul romau ar fi dot in flo-care nn,
lin c~dou de 0 jumiltnte milion' I~i bulgntilor ~i SIlr·
bilor-pentru ~coalele 101', tot u'ar fi plltllt servi mai'
bine intetesele propogauuelor !or, ,na PI~U men!inerea
Illi AI': lIIilrgurit iu capul nfacerilor romlinismului din
.<l:lbano·i\Jaeedollia, Bulgarii ~i 8urhii gratie spl'ijinului'
rfecti" 01 Husiei, care smulgea in fie·care an de la
guyernul turcese, concesiutii importnute pentru ei, au
putllt sll desyoite in lini~to actiunea lor, sll desrhidll
scoalo si biserici. nu uumai in comunele bulgnre ~i
~firbe d~r ciliaI' In cele nlballez'e si romftne, all islmtit
slI formeze proseliti politici' nu numai pe conation alii
lor, dar chiar illlre romanii ~i albanezii IJre~tiui. Bpro
grauita bnlgarll unde sllnt comnna alballeze ~i romfllle,
Mlirglirit lI'a Iuat uici odalli "ro'o mfiSUl"d ventrll in·
temeierea de ~coale romllne ~i uici r,1\ era intoresul
sall sa fie iu dn~mi\nie cu sln\'ii! ~,\rbii all deschis
~coale in comnndo Cru~O\,D, Cumauovn, Mulovi~te,
Bitolia, Seres, Salollic et.." uude nu se giisesc cona·
tiona Ii de ai 101', ior mnjoritntea populatiunei ~colorc
o iormeaz!1 wpii de nromlini ~i alballczi. $i totu~i
Margarit ayea cuteznnta 511 vorhenscl1 des pre para Ii·
zarea actiunei bulgnl'c ~i sllrbe: el care a jucat un
1'01 aWt de dubios iu ' cyenimentele sliugeroase din
Principatlll bulgar e,lnd eu suprimnrea mini~trilor
Beltcheff ~i Stambuloff; el care em in I:orespondentll
ell asasinul Tufekdelf ~i alti banditi, dupa cllm s'o
dm'edit prin scrisorile ~i actele snle compromi(ntoate,
allate in po~esillllca uuui insemuat pel'sonugiu roman!
Dc aeeea ne explicam JlCntru co urma~ii lui Mill'gfirit,
la J 903 'cllnd cu illcerenrea l:Iulgarilor de insurectiullo
genernlfi' in Macedonia, nu mers aillturi eu ei dupi1'
"um se Ya do\'edi mni In valc; era cestiullea de a
se p1l5trn nevlltfimnt firnl tl'aditiei margll1'itiste, eilei
Ma~edouia Ull poate 'sil fie fericilii de ' ('lit atlluci cund
va s,'nl'a dill mfiinele turcilor, spre a ineilpea po ale
Slu\'iIor !?
Din aceslca zise, resultil dar (:11 e;te nbsolut ri-
dicolll preteutiunea cum eil nctiunea l'omfinenscii ar Ii
prejudiciat bulgarilol' ~i SIlrbiIor; diu contra so va
doyedi enm nceia eari s'nu imbuibal! iu budgetullStn·
tullli Homfin, eomitenu ncte ce nu' pot ,fi tl'lltate aIt·fel
de ..fit, ea trndare nntionaln, fatll de intel'esele sfinte
~i de aSl'ira\iunile legitime alo Hegatului Homlin:
4), Romanizal'ea Illbanezilol', Acum doui1 zeCi de ,
nni eliud am "enit ill Romlillia, dandll·mi seami1 ei1
du~manul cel mai lIeimpilcnt nt..'\t al popornlui albanu~
dlt ~i al Hpgatullli ~i olementului romull din Albano·
~Iacedonia esle slnYismul, n 'um incetat un singur
moment de a propagu unirea ~i conillcrnrea aoestor
dOl1a popoare de acciu~i rnsi1 ~i eu acolea~i nspiratiuni
in llal,;aui, Popornl albnnbZ con~tituind enorma ma·
joritato a populatillnei Albauo·Mncedoniei, fiind tot:
deodatil ~i fortn cum ~i chein do deschidore a boltel
edificiullli TlIrciei Europolle, este diu lIenorocire di·
,'isat iu trei religii (mahomedaui, ortodoxi ~i catolici)
~i urgisit dill causll cit u'nre Ilici un ajutor pentrll
lumiuarea prill ~eoal!i n couseiintei sale nationale,
iar pc de alta pal'le esto perseclltnt ~i r,"'nit de toat~
partile prin iutrigile propugandelor gl'ece, blilgare ~I
SIlrbe cari toato cautA sil '~i fuei1 partizani, desnatio·
nalizand pe ortodoxi. Austria ~i Italia illcearcfi a e·
screil;, 0 protec\iune nSllprn eatolicilor albanezi cu 0
intlueuta ~i asuprn cclot do uiUl. toligio, In fine, gu-
yernul turcese se preocmpll a meuline in sfel'll sa de
influeu\lI pe albnnrzii mahomMani cei ault de dlltji
~i iubitori de pumantul strumo~esc, ci1l1tilnd si1 nni·
hileze pe ere~tini pc cnd 'i n Illsat, ~i 'i lasil ill prada
bulgnrilot, gl'ecilor ~i sf,rbilor eu pl'Opagaudele lor
crestino'Q1,todoxe ! La un loc nlbanezii celor tl'ci re-
ligi'i, coustituesc popnlotiullen cen mai numetons!i ~i
mai puterlliell din Baleolli!
 -w
V . - '\ Ii
eUlud iu tara rom'l
dal'dul cllltllrei alLane' : neasea, ~i IleSlaSllr,lud "
sus auuutat~
m'ln"
r ze, am IUera( iu d ' ' .
, a( lell iufriltirea' Ire~ tuluea mai
Slln· Jluluiei ')IIm cu [mpuril\ia turceaseil 31" perse~lltu
• II, eu cari aIL ... ' . ~I l!onlucl·al'ea. , causa albanezfi ~i cu uuea gllvernu1 )'omiitl 31' f:lf~.
amestecati " . auezlI tr,llesc )0 eu aw- .:eva ~i peutru alLauezi, OIl' espune pe arom,iuii
SI' ~I IU pOI'liM'! . . 1 aoelas tedtoriu
• If/lpetad. I'" . • al mOIlIO. Am d" . din ~In(;edouia sub ascllti~1I1 iatagauullli tlll'ces,: ;
~i am tipiirl't IIU. care slIstiueam a' e Itat ziarul cn in sf,ir,it aromimii cari SlIut <lei mai de~tepii
• mal mult ceast/1 nee '1
trodus ill P t.. e clirti alban . " eSI ate dintre popoamle din POllin"llla Ba/caniea, Yor des-
Am iutii t at lie peste tot, tl'ec,lud d' ezo, cal'l s'all in. Ilatiollahsa pe albane~i, romillli~,Iudu-i. Toate ,weste ,
n ,a 0 seO'l/1i III mdll't i 1
cure~ti tiu·.· -. .' Ill! iuternat ... . • II m, 11;1. mindllui sfruntate Ie punea la cale ~Hlrgnrit (: 11
erl t'I'esIID ' .. ,1 am ad us . B
5.'1 capele lumiua' I ,~I mahomedani diu p ' I.? u- intentiullca erimiuaUI de a feri afa._,erea sa de .'x-
tllor politi"I' al- ,; Am L.l bl! la u_il.. (lit atlle, ca ploatarl} a lmnlllui rom;,lnest~, cad stia binc ,;ii in zilla
- . Hom'ill' . . ' IIrOI' Lil b
lU cestiuHca maced ' IOJ. e':Jlull:illdll~lo l'cd "I (J' a· 1 in care ulhaoczii sOar lle~tepla prill ~coale nationale,
aecast·j p . . oUeau,l _'I am ill . CIl" melo atunoJi toate pl'opagalldelc struillo do po teritorinl
.• l'II'Jnta. . aultat mClllorii .
MI,llld Mill'''ilrit I I II Albano-maeedonici s'ar spllibel'a ill ",I nt, fiiml-di al-
vandaliJ.'ii s'a b .(.espl·o ae tiullea me. . hanezl U~Ol' ai' goui limllU gmudt ~i bltlgal'[l diu titJoalo
~i a lIIodeslei UilpustJt aSUpra institu ill a: '.11 ° fll,.,o tii hisel'i/ji ~i rom.luii u"ar mai avea ~e lace, eiu:i U'Ul'
tllri la C ~ele persoanc. Prin u.ll?r alhaneze
! plltea trili en s!lOula ~i biscriea gl'oaea in mijlocnt
cutiUllilc (~;~:I~::~,I,.II~polle, 01 delcrmiul~lt~~l:,r',ll~' _"cnuu_ "Ibanezi/or lIatiullali~ti ~i 011' Ii siliti "" conl[J<'lIitol'i
. t • en neeu I • Sf pers
~ou .,'a albauezilor illaltii d ~ a e. gu~'el:nautilor ~tomauei­
1 I
uu albanczii Sil uutiouulisezo ~c.oalele -;;i bisel'idle 101'
I a) II tasel'" la des 'I - omultarl al fmplira(" . ~i cn modnl acosta at' ti sdipat tara l'Offi.lneaseii til)
Nenorocitii alban' -. c ~Id~r"a prime/or scoale .101, :'arl ham";ul p') care '1 plate~te <Ie -1\ d., aui pelltrll ~<loaleld
iubi~ causa rom'l~~ .~:rl dovediser,l priu lupt: o~~auo. macedonene! So intelcglJ dar, prea lJine interoSlll lui
lumlnat lui "x . pe a lor proprie, d,',In d COil 'IIall ~!i1I'giirit de " ('alomnia ~i aeopel'i \;11 in~ulte mi~carea
.LUul'rral'Jt s'
treLllirii s"' '" '.1 perSeeU!;lnd <; I'S clIltl\l'ala alhallezil; tact;"a ('e 'J fost u<loJltatii ~i du'"
d I • ••t JSpa~easc4 riu'l J ~ po g'l'ocofilaui
amuatl ea <lOUspiJ'atori • or IU exiliu sail "0 ' In pal'oxism piLun. astrizi li t; ditre Ilrma~ii 5i a~~oHtii
otumau! Cartilo a/haueze cou~I'a sigllraU{ii ilUperir;lt~i- sai, dillhlud s~"t huge vl'ujbfJ p.lna neolo iutre dona
/,I'eblliau sii Yin'. la SI'OU'Iflll'ar proserise i'll' (1'llel'I'I' ce popoare cal'i au trait tot-deallua ill arni"i(ie ~i int')-
p~e~I~~ati do alltol.itati·'. a (,IU Bllcllre,ti fllra im-
• • l •
lcgm'e, iu dit Ull C depurte momentlll mllld iataganul
gar'ltlste. Contr'a m . IU IIUlla deUlln!arHol' mx ulbanez \'a e~i <lill teadi penll'll a pedeJlsi pc i ut ri-
. ea III spe'i I I "1'-
ganti ~i la~i !
~e .ma~. pomenitli. campnuil eaf;o~n s~ {csl~n~lIi 0 furie
Cilt dCSploC prclinsa (iesllutiouulisul'c ue catro ul'offiilni
. n~e ~I oamelli ""'tili at'ltl I UlDase,1 Zlzallii prin
SOCletalea cII!tum/ii D :./ ., U( III'a,i "l'a,'b'l ' a popol'nlui albanez, 0 asemenea strauie e1u.:llhra-
I 188 ' U a , ee a ' . . ' cn {iunc UtI ponte sa intl'~ in capnl uiei ullui om I;U
a. 4 aei, Sa se diso/"c ' i ' m Iufimtat iuca de
~tlllgi1 ,i uniea lumiu;l a 0' ,Ill ?1 odlil aeesta Sa So miutea Stlllrti.ousu, dlci e imposihil COl na\ioualiW,\ild
In ~·e/e. ilJspe(~tol' porni apo; :olIlIUI a.lbanez! fseusitlll 1:010 mici, eari SlIllt semauute po id pe I!oleu intl'H

uatluul albaneze. arat,\uu OX ~~III'paule COlltra intregei loe.uitol'ii t:l) i mai \O

edlt ai Peninslllei Baleunit~e Sfl'i
al a(llor politi.,; ai Ro- poatii desllu\ionaliza P" a,'cia "ul'i sunt masa ~ompacta
n Albuno"muecdoniei ';ii t;aI'1 1:1( toatt.! lip,;urih: ilHlurate
?
 '18
nu s'an dcsoatiooalizat. de a lungul sceolilor, fiind ,i'
a;Wzi forta "ie pc eare se baseazfi gu\,croiim,lntt;1
nominal al Turciei in Europa!
, ?) \ 'iu I,a punctul al ciocilea din testamentul po,
!the al 1111 l\!urgill'it ~i al urmu~iJor sai, adica eli
.AJ'omanil tn Albano-Macedonia s'al' cijl'ti la IIJI mi-
lion :;i dOlla Slife de mii" lIa inca ~i mai mult,
/storiogmli ~i statisticiani struini en Pouqoevil\e,
\'00 Hahu, Leake, Boue, V, Berard ~i chi!.r D-I Wei-
:::an~, distiusullll'?fesor de la I;oi\'ersitatea din Leipzig
~l dIrector al semmul'lllui lilologic subYen\,ionat de gu-
'-ernul I'omlio, c3ri eu toti au cfililtorit ~i facut sllldii
la fata 10(:lIlui nil din pun(:t de \'edem ext:lusi vist
ori ('II 0 jude(!atu a jlriol'i, u 'au giisil. eil AI'OIl,,;nil
a~' I'epresenta aeea tifra, Kumai siogur regretatlll No-
Dltes('.u, care u'a a\'ut OOl'oeul din cauza denllol.ul'ilor
lui Malogal'lt sf! vizitc~c de t:,it (';itc-,'a comull~ clin
jU1'll1 Ilitoliei. liiod impiedieat de autoriHl!ile tllrcesti
a aduoat iu sltuliul sfiu statistin 1.200,000 de Al'Omll~i'
JIi'am intel'cs sa redue tif'1'O Arom,ioilor ; din ('ontl";
a5 Ii dOl'it ('a intl'eaga Albano-Ma<:edonie;" fie I'Om,,-
nenseu! De c:\t ~i nci so ascnudc una din nCnllffiul'a.
t~~e iotentiuui t:rimioale ale lui ~[urgal'it ~i t:eta~iJol'
~al de a cscamota ude\"u rul ~i u tiig-t1dui stul'ea I'cahl
de ItWI'UI'i pentl'll "a Illi t:um-\'a I/om,hlii din R'"'at
in rata elolJuentei cifl'Clor Sa 1111 se ,binteresoJ.e cn to~nl
~1 Sa redndi aloe"tinnil" budgetare, '):ari so spol'ese din
an ill nil, ujllnglind aCllma pflllil la 700 ue mii dr
li'i, dimlll'e~IIl'~ <H~ ~'I'odite!e desdlise pOlltrll eOllstl'lwlii
de ~coale ~I hlsel'wl !.. , $1 lIst·fel I'egl'et"llli Nellitescu
f'~l ne\'oit Sa ?Ioiitniascii lucrarca sa dupii illf'orm;tiile
~I notele fnrllIzate de MUl'gal'it ~i oamenii sui!
Sistemul lui Mal'garit de n nu lusa " lI luminll f",
patrlllltlii ill nliwerile ~eolnl'e din M"eedonill, a l'ost
illtr'ade\'ur fOtIl'!e me~te~ugit! God II fo .. ! \'orba ;il
,e tl'illlentii ne'lIu Hom,in dill (al'a la lil(a loelllui,
,·1 n iml'iedieat ou" ('unintnl c1\ TIII'I'ia IIU pl'ime~tc
1)e cetiitenii romulli sa funetion~ze ,Ia ~coalele d'acolo!
Bnlgarii all a\'ut insa pc Had~ff ~I ,Pc 8ar?fofl'ca pr~­
fesori io Macedonia, personagn carl astazl sunt MI-
nistrii in Bulgar'ia! Slirbii de asemenen au proresori
~i' 'iospectori dill t3r1l; de asemellea ~i GI:eeii I Cino
nu stie ",ita indnrlltoicie o'a depus Mnrgant ea sa nu
inst~leze \111 consul at rom,in In nitolia? Sub fel do
fal tie pl'etextc, unelo Illai mes(;hine de nat altele, a
alllallat ani de zilc a('eastfi oer.asitate imperioaSll PllOll
·c;e in IH!):! nemlll'itol'lli AI. Lahoval'i a pus pieiOl'ul
ill 11I'a'"I:' si I'a infiin(at! Clite •iotrigi, •
cate iotamii,
•
eonll'a "alorosului coosul d. SPIl'lI ConstootlDescu,
Prill l',ite rhH'Iua(ii n'a tl'ecut hietul consul ~i con-
SIII"t, f,lIpl'imati de d-I prim-mioistrn Sturdza, ca Sll
eomplaea lui MlIl'giirit!
1-:1 IlU noia lumina ~i a rau~it sll 0 tina sub ohroc
]lim" e.e a piel'it! .. , :,i in a?eastu privintii ~ii a ascuns
adc\'"1'111 villa 0 impal'tc ~I gllYernele turn, Am aru-
tat "II n;lme l'ii in Albano-Macenonia au venit strlliui
frau('czi, gel'mnHi, cnglezi ~i chiar umericani de au
\'isitat'o lluleglllHI informotii, aoticit1lli, date statis-
tiec si tot relul de note, Unii all vcoit ell idei pro-
c:on('~l'lIte, in solda vl'e-lIoci plltel'i interesate ~i, all
fii eut "tmlii superticialc ~i noofol'lll malldatullll 1m-
IJrl'Uth' ce primisel'[: ultii ius" tal'" sgunla, mllnati
nllmai de interesul sciin(ei ~i al a<le\'lIl'lIll1i. Chi31' ill
momentele mid sel'in nllest memol'iu, mi'a sosit din
LomIra 0 lucraro a d-~oarpi Rdilh lJu1'llU1n, intitulatll
• 'I'll!' Burden or the Balkans" eal'c contino rela(illni
pretioase asn!,ra nul"allului. D'l'a engleza Durham,
ill ;Iccul's de duoi aoi, n'a fost mai putio de .;,It do
sea"e ori iu Albauo -macedonia, iotrilnd in coliba slim-
;'ului ea ~i ill nasa bogatuilli, ill monastirile maho-
medane, ill acele loclll'i pc eari defaimatol'ii neamulni
albauez Ie UUllleS') salbatiee .~i pel'il'lIlousc ponti'll "iata
onw neasdi. ~ COlltrnriu pOlH~g l'il'ilo iutcrc~nt~, Miss
DlIl'ham a \'fizlIt a('olo ('II totlll alt eeva de nat i so
 20

relatasc iUDint' r ' ,- --- 21

dL'Scrw' c, n pa"lIlJ s, I
• "iata si t '"
• 1>11 crea lleoIper)l" •vI" engIela
/. domnis'·'n lleasc:ll Ilin' loe ~i sll Sl.'lIpC de al)e~t spin diu ofJ!lii
care arc in/oresc \'J'Ia I ' ~ ' mil III a/ban"'" ...,.. I),0m'lUI
,:
pc uimeui afan, / ? I,n nal'~lni, n'a trjmis ' '.' lor, .. paeo,te pc spiuarca macedouenilor .. , plll1liud iu
starea do IlIerllr; :,,0 i'ielll!eSGII, R,ivlla c/e u c;lnto°r.II~1 loenl lui lin afilint :11.., mnftiei mlll'gllritiste!
). a la('o stl ,.. . aSlc 6) In fine "in la plllll:tul eel de pc urmr.: Jiavo-
I rlUS po oiei 1111 i~t ' ' , J( lJ IlJtel'esnule u'n :
filoloO' ' . orw, etllon'I'IIf. ,," cu· 1'isarea '1coalelOl' "OJlUllle dill AlbmlO,Macedonia de
I "', statlsticinn uri I'l / '" ,pe Oh'l lin g eoomf
s a\'ii, domnlllll; eil slInt (I' e aut ~0Il1.1n dill tur~ .[, cdfre .'!lIverllul tlll'cese '1i ill '~J!ecial de SultaJ/, Rela·
maIm allst"iac~ stie ( es t III! :statui major al : tiele Ini Apo~tol ~H\rgnrit cn detestabilu ,:amarilll
:utmno.!\lacodollin' , "l d dege!e tuate positiel~ tI~"
Pe "0ll1pu51\ din cscroci, ,'eunli ~i trfidlltol'i de lu Yldiz·
J 0 en" • en J) IUII'tn.'
I .' Itl ,Kiosk uare a a<.ius hnpllrlltia otomnnli In dona degete
"' 'e suut ill~emunl " ,ea lila, l'om,)lc'I "
('cle 111 ' 0 I'll S'llla(' c ,I pe Imlpastia ]lieil'ei ~i mai en seam« intimitatea sa
, .?I lI1id salc, Gil dat' " :,a esa"tii p,lu" S;
Homan!a n11 numni (,.'" C S~tltJstlec ~i ctUOlrl"lti . 1 '.
en miuist~rul poli\iei I ul'ce~li, an fost titllll'ile do
tim' uid ;11 nil "lfw uid . I 0 I j C ~I glol'ie ale sale in Ol'hii bilrbatilor politici din llom:il1iu,
, IIl1mn"1I1 1'001" 'I ' " ale" I'om.lll rsti
;;:~~:e ~j/al~ili"" "ilc /e ":::, ol;;.s~"::le~ iu e,it misti~i. Nu CUUOS(' 1'01 lI1ai m'uol'oeil "11 acela Ge a jucat
Marglirit! Snb acest raport, grutic iuercdcrii pnse iu·

I
or S.l I,) \'UlorolC on) (0 lI~ur m'll'f) :"',r,'
"u," I m" .
antlUt::'i til r"; , I , :
'\.T
" f .'ll meNre" .
0 .1 In .\lul:cdon"
• 0' - el. de millie ori a lrag Hegatnl Romiiu iu ui~te iutreprin·
(',llld,
/)lId'aln , C) ' (0111 I' " 7,II'en'
"l'o~t<lllli I'oln"~ IUCSt'Ja dl deri foarte uricioasc I Pentrll a '~i satislaee iutereselo
Illng si lilt' :\' t ' , 1II50a,~, euglez', 0 ,t 'I ' , 1'" sale persouale, ~Hlrgi!rit a augujat tnra inlr'o politic:.
, :, ' <. II r'"lIle(i I,r r , .. ' t" 'ale ill
...-, JIll I primcs<'' t'l r(;I1,,, rare eOlls'sl" s{\ dea morcn a\'antngillmp1irUtiei IlII'ee~ti,
", X o.csorll
f ' rorn,llli .1," 1 I'\fUl'at farn en ill schimb fo;r, }Il'imcasd\ (leva sigul' ~i conCl'et,
I'a nil sunt ncce.!:HlI'j\ ~. ,' I . U ;.tee(1 I ~OUSlilat e 1'01'1 ~ ,
C ~ ... ·..,f ( estl'upt>: till 1 Po e.;ud micilo slate bnlcanic:e, in/r'o pozi(ie \,1Idilii
Il un ell\',int. (d~,,~'t,' " .l atuntiuuoa tUI'I,,'lo," '
" ' I' ''''')(1. one 11e' , .' de inferioritate moralil ~i materinlr, eomparativ cu
01 (III ROIll'illiu r!' 1101 ell ale 1I0"~1 '
Sj aee~stx • ,t I I gata ell )JIII1"'1 I) ' I'e l~lI' llom:inia, au intdos 5turca de plltreziciuue a Impli.
, tl, tL S ai'/' I I .,' ,
R' I ' • f C 11"1'11" I ru\ioi tllI'Cc~ti. condllsa de 0 "amnrilii care pentrll a'~i
I, coa a (;OJUel'eialii din S'll" ,II (1ll'caZd p:lllit ash;d I
stat I'om"
• 0111 011 prinl;illiu d
' Ollie iuliiut'til
.' ,
' , , ,
.1 1 I ;a '>1:onl'l I
salva illicresele ei nbsoln!iste ~i de chiverniseala esle
lutt'(lo' I I~ extCl'llol'ial't ' • ~ L' ~apabil1i Sa ",;udi! Patria ~i in cOllsecint1l un Inat 0
I ,"', "O"PII Sail PI'olesOI" i ' I ate, II I( al'e in
posi\illue dfirja ~i hotiir,Hii en pri\'ire la prolejarea
( ...c~ s ,a~' plltea I~n toti :1" 1I1~, 1'~milJl din It,! rat
fum 01"1 0 di/, I
, leu tote diu !'
. I'101"SOI'1I e, ,,'i /'
., JC l'ecl'lIt-!fi~, rel'ClHlidirilo,' 101' na\ionale iu Tnrc.ia EUl'Opcaufi oll·
('apalllie ~i oueste' ,. , aM, ""tas,lnd'h" p/ ' , tiui\ml Ilonecginui ~i tlrel'tlll'i eolosale, Hom,;nia '~i a
I ·IUregJstl'at
(e
.' ' . .'\ '"nill 0 "
'. ~,ugllrfi c,;cel't'
COlent,· implis 0 eale de mcuajamellt, de timidilato ua ~i'curo
• U" ... : i t 11m duoi' Ie a \ 't.'O}
IU .Iloha.:a "i'( .c' c ou~ul ~i IalII," (/·1 1/'11' n'ur Ii al'lll llid lIll intel'os legitim de npnrat iu
• 'I .1, ta'un.s
"
romalle dill T ' • al mlillstmlol' , I Baleani, (',onstin!i/ prill tra" tat"l diu llerliu. Din
r, IIrc,a pc 1111 I " ~';ollll'lo('
,ost lustitutor'( n l01l111 Ii.)o""c r l'allsn a<:cstci atitndini fo:,rto uepotriyite, Ilom.iuia n'a
. n olton l'cc;t· I 1 • Ollescu
i
~Utxd~J~l I:U \'lli e.1M VI'C~~ ~, <~~ ";'d){lnt marg(lritj~ti'i'
to
ciip1ltnt mni uimie ; pc (~lud fllltredni gu\'ern tnl'ccsf.I,
~a rc a bia se men ti ue de azi pc mCtiuc iu Europa, 511 b
as :'ZI illS" ei se opilitesl' r . " aret a lust IIIjllj~II'~ ,
Imt,/o()oresc 11rill " ' (III raSplited 'I ,. . : ' imperiul Iricci a dat g'recilor, 11IIIgariior ~i sfirbilor
7.Jar~ donI' I ,uQUllllta "1
, .. . (oar \'01' llUt~.. ~"l ' intr'o singul'l'l zit ceea cc nn a a(~ol'dat l'offi,inilol' in
.1 " ., III'.
40 de ani! ~Iargiirit promoloml ucestei politici, pre·
-- -- -
 Zi
tinse c/e mo<leratinoe ~i
lie bune "e/otii en putredu~
~tiut ~i , I cal't..! (!erca
" , 'll~pC"tOIU, ,
hac~: il\HI!.~
g'"'ern tUrc, a ins,l tot,deall'VI cil sultnuul
'~ Oll­ Iiul'll" dimpreulla <,II' , iSllIi fUll ctlOna-

S.'~~I)~~~i' nes~tio~i 5i Irndii~O:i'I'ut" 'eat:~cstiUU\' n .:;pr'!

gllve,'uul sau pe,'sooal au 0 siuguril mfislII'a c/e au ine"<;at c'l" peutrll ofel'il'ea do bine
~i
sidel'll!iu ioerec/ere pentl'll toti llJ'e~tinil
din 'J'UI'~ia morent
cllropeaM, Un guverll eO,'e s~ muutiuc CII c"ill~i ':11 'ilor 11/1" , pn, 10. ' 't s
trfie~te ~i I
u'au promo,
re~o"'al'e,
vat ni'l I:U IIU, , .' n'aveau 111 erc.
.. ',.' un I'lltcau Ull·'
. "~~ u~ :~ima
, ,I 1892
d"l~gnt-1 '(~~c"
~i mnsal.'r~
vai, cure iu friea de "omplofllri ,'evolutiuni,
Hlud serie clo 11 a.'eill
. si'l 0 sr;,\r~rasl " . . ~. alta, dl! oale .
foment,lllc/ iDtrigi prepal".lnd intre dife,
ritJi"~udll,lo
mauiteshsel'~
ritele sale populat-iuui iUferne, pe ullele ,a "n fic sdumbal,1 eu 'ISU.! IIl)lIlul\lI-
a tJ'eblllt s , IU , 'i fai-
~i 1'1~~~iS,i~:\t~~ ;'~,~:,lel:~~"lItelol' I,ui ~:,f.~:~~;r~~;lg\~~~< la ,)/i-
Cl)ntl'a nlto"a, IIU puten sil den a"omllnilo,' Oillli.:,
Hind prea multumit cii poJitiea de model'{{{illlle

S~I,
}Jl'ietellie a Regatuilli niei nn iun siuglll'II, lIie; Ull mill I, , , ' 'a cteulIu(at /,lis.. , 'U "on'llII'u-
mosul llI<pedOi ",·-ti ,.' de/eg':'!11 l tl ill
!,retindc mai
macedouia ! uimic peut"l1 COua(iollalii s,l; din Albauo_ ' 'I P Iit'ci tllll,e~ r - , ,,' 1'1 ee se U ,l r ,
DIstel II 0 , .. Statlllul (S<,IIS0 _ 'l'plII
~~g,lclrr~II~~'~1~1ille), I~i ol'i"I:O~: 'i~' ~~nrp
,
$i nst-fel, Miil'giirit a isbutit sii tic 1I0IIsidul'nt ~i lori "'01111'1" ponte
sllb acest I'Oport I!a IIU om prOI';dulI(ial CIIud glll'er- f~r ' IeI'll Ill.',
lD:s, mOl'ul nl acestni illdlv~(
, 'I 'al'c U
' r"IWalll
_
a ,'p,a ~utisfll"l]
nautii tUI'"i 'i aeol'dan c,ite 0 mil;:, tavoQJ'e, )Ii ud ull
51\ tl'e,wn peste "Ol a\ '" "era ~Inp'init~ Tu\' , at" ,
a~a SI/IJ"e~
OUuU I 're Ilumal S" \1 "'urlt
amillte e:1t a eSplontat el, zislll
,ea 0 lin'oa"e speo;alll a SU/(uUllllli, ",ll1ll a
dolJiiudit
I'fill.~it
sii
' .' slIm'a fumes, de I,al u, ' ~ l'ie
i'llri II tdlll pI (~'
intel'lle~e
lu IHO,3 si\(~'l\'el'llll.
~,~~ Si~eon Popcso:u p~ ~alr~ ill"I":'znea<cr~
,aUIl'" PI' tarul
'," ·ll .sni
<
s I 'I ,'esemuase
ell baUi pilltiti de regat, (',I(i" 'a bill'sicr; la
In sf,il'~lt_"
SrI Illl n
lieelll dru nalata-Serai. Dc IIIl1lt iUaillte, grecii, bul-
g~l'ii ~i Sllrb;; a "<':IU uUI'Sicr;; Jo,' la aeest lil;~u
.Sul-
,S .cf re 10'10,
"~I"cedollia
I' , "al Aromlllll 01,fi " 011\0/':1'I',
•

tUI'ec,~1i ~i alballe~c \lilrOJloli'~

,'a, - r:ll va I ill ill IS!li Ilparu
fuuie. uude suut ele"i din lami/ii
~i still'~it ol'i,";n~ II~,'
mClogc Ill, ' 'muls suml) CliOI'm!!, n )., "sa
dupn ""l sa s, ,r lin Siumbul I't gre',
~II_
mui ell dUl'e ue m,luli uude in plli-
te~te s~u
ZI.,
' IX - 1tl' 0 caSa ( (' t mltrol'o I
peutl'u eopillli tl'cj zee; do Ii"e pc an, poate In I\'ra" l.1 ct"~..et' pc Ull uS
~ II
a tost l'e~m Ilatlll
n'l plusa iu acel institut, iudifol'eut de nationalitate,
··nl

~rin'inn
aY: Uu

-'l'lrg~ril; '~; t~
I'om:lllon;;c Alban"z, ..\,'e5ta I;\,eruul rom,ln,
tie c/ tiS'ull sau ehiuez; iusii pCDIl'1l a ell UCllcrositate de g . strilrat prin
face tl'ebllrile sale a cnntat iu I"upoarte chilometrke
Antnil, (Je
"II' "ursa c O d "Ilt'l'(!!i a ~ .
clltnsta~m~~lIi~rtl c:oq~~rl '~~Zll;
1l11_, ( , I cllimo c ., , , 'I r le"illl-
marelo SlIcces, PI'cscnt,lU<!II_1 en 0 fa"uare eS"cs;"ii I'arc tilteral in futa ru-
diu 'pilrten SUltaUlllui, eel cu,'o
mi~l;area rom'\neascii iu Hulcaui!
iuue~tc ~i prot~ieazi1 nannl UlUll t I

. ~Inr"nrit pc g,lIV"~-
Pc urmiL. S
111'" .Trilillsdi Snltauul. ,
eXlmsc~e.
ba~jocllri .' 1 I . Ofmra 1'1 ('a I'e ex lent a" oli-
loare
' 0 •IS

'~rt '~I}olia
t , • ..

lnsll toatc aecste ale 'lli )Ial'g,"" t, nu SIlica Sl m J . .. u'a\"eu lULl O. I' ,
'. . Hom:lnu "era Ull t'arag lIO.,.
illlrec fuimonsa cestillne a Episcopatllilli Hom,ln dill I' llUl't!'a '('UfCI!!1 ; t )U'5l>se
c~l'ei
Hanft . . I 1
COllstantinopole, a solutiulle, uup,l propuuerile
" Iii !lid mrlCal' C IU, : , ,de altll par e I _,
I~iti"'a al'at~.l~. lI~nple
1,13 , , ' t Ie \lal'O'al'lt, I,arc pc " 'i ninllri contra
sale se u"mareall de la 1892, Atunei s'au trimis lIte ('s'" gaz!!tclc en .lUl.. I 'U e ai-

1atiei arom,lnl.', oari ~'I

delegati la ConstautiuoPolc I'll representauti ai p0l'u-
st'lrue <!iml'reuul! 0 11 lIal'garit
t '''tn slll ,,'
pc sa e'itului d~ '\ntlm cum c

~c
IlUUr, "I'elhntll,t" lirit:11l1 national, iar
tran~rea "Z <;1 -~
n1 enoroe,
\ 'roml\nii \'Ol'S<: uu 51, "ll"vit dllpil tl'e,
aeestei spinoaso cestillui. Ani de zile delegatii 'mYo, S II lSI "
tnl " ,
DII nD sh'e~II, dIU nr, roman,1
'1 I "ele \litl'Ollulia . Yo (rIII Couslan-
ecl'c (C I Ire1 alll,n"~I
• Gil,
 ~,

1iuojlolc car" , -----

,-IU mudul" eel m" 'e"5la , 't 'estll!
I ' !Jani si "
gutullli Uom:iu ~I l'OpJlilre~(', demuit~tc: Pill. In rl"ie, '"lIdit;;. uelini~le ~i tnrblll'are, proyotllud pe Hegatll l
, Aueasla II I ,; ~I Olloal'ea He- Romau priu snn1r~irea de iUdllcliri teritorillie Ja gra-
n'adt os de altfe! si It' ~ nitll, fie priu u~DsioDlele iudrllzuete fftplllite in Capi-
" ,,,al'e uid (.dal:1 ' ' , I I Ima ispral"i a I '
Tczuh'area I'll h' . IUl'UPtuI cupului " III lltH'- tala Hom.iniei, 0 eampanie yioleoln ~i plltimo~ priu
d"",'a biue' lue a testillnei I'll" ,u a dorit Sillcer Presa i'riucil'ulului, a('lIzn pc HOmlioia "n nrmllrCl!te
m'l SC1l11 11 I'il iu zil . "lScopatllllli' El ' , desDlItioualizurea ell mijloace barbore ~i perser:uta Fe
, 1108'; ar fi r. ' la III care J" ' ~I
la bisodca ' o;,t 0 rcalilntc ~Ib' , ,~PI,S,'opUtlll 1'0- BlIlgarii dio 1"'O\'iouia Dobrogei, ocel ]lnm'tut bulgn-
p" I oman" <i 'r" UUel.l/, ar fi 'r
atl'~UI'lliei 5i/iud " 31 I dat 10"itllra la Int re~c: til ]lopulll\iuueo dill judetcl" mi\rgilla~e ole Du-
lllaUI ~il sc l l " ' tot de odllt5 si Ie do.. Illoarte nlirei ~i dlim' diu jllrul lllll'm'e~lilor !lind blligara
8,;rieei ar Ii , al lOullll7,eze iUI' pe 'de' ' It ~om'll1ll greco. este impilnt'l ~i jefuilll de Hom.iui ~i tot de odala se
~i,'I,'mllllli 'I lU,~cpllt 0l'glllliz1lrea coma ~ parte ~efllt hi- amnea iusllltele eele mai trh'iale ua(illnei Romane ~i
",,"U l'ae Itiuual I
zi,I, 1/ om:lllla
"
lIultnwo'
a Cl'cstiui/ 01 ,,'ulU Ttu"()i'I " Oil
. fonn Augllstlllui ei ~tn'cron, h teleptul R~ge Cal'ol I, care

I
, ' fi" ,
IIvalle Ilelltl'll ar IU('elat d" a l' a, III Zilla " nOodll,; u~til'i1e hil'llitoaro rom.iue pe C.impiilc Dul-
:-.('0,,1, " J' .. II aI,';"' . .
fost I'osi"I'I" 'I' e ~I JlSl'ril 'i <I' at ' .1I~a lIll- gal'iei de oslilzi, IlIptftud peolrll Iiberatea acellli lW-
U " exp 0' t

I
', UUCl '
curl' Uti !o.C OO"· ,1 ~"l~a uerll~illatii. .n~J' rnai Ji merni" pOpOl', LlIl'rnrile melseser'l oltit de depmte, iu
~i ill;ti IlItorjj 1~~,Ul'SC ,"I Al ouno_ ,"a";d~:I, Iehm l' IIU I'llIl',
I
t:it un rezhel em pc pm"'llIl tie 0 izlllwni intre \lo-
;,0- 10U I"u cdol'·1 nltL' PI'oIla"'al ,lia, IInde /,reoljj mtinia ti Bulgarin.
_. u ~I ')00 '0 II e au . I -. .
I'al'ale) iar • - g'l'o~; (IIU 0 t { J ' . sa ""11 tie Ii' De altr, 1'01'1", pe t cl'itoriul 'I'mcici Europellc se pe-
ciliaI' 'IOU I ,UII le/ud de (;o- II~ 51 :~Io "gill 1:11 :!I lrereall Hl'uimenle de acele "ari omeuin\oll rupel'eo
('I fOl1l'ille t' - ,1(1- "·0 'I
MIIl'ind )/ .' ~ I pc IUU:l! _'J - , UU ~i a ~lllaiului equilihrn bolmllic ~i PUUI'311 in O:lImplln:l
• argarlt " I~ ' I I' , iotegritatea Tm'dei , Este ,'orba tie mi.~r,orea iutreprillsa
S" III ml'Xe eale 1 _ ,sa (ISCIpolilor s" ,
""eme e:it '\'J,~ "'~r.t{Jfit~ d" 01 ; eI Ie "II CII,Iuriim:int de l'rilldpatul hulgor I'cnlrll insmec!ia genel'3l11 a '
ftUumit" 'lin U IUtll. dOfm, 5.1 Pfofit,- Sjlu~e" dl at:it" Maeedouiei "11m ~i alipiJ'ea ci In Priucipat. Impllrn\ia
l~itolia "f.'l;l't';'f:u~<:e(.l~ ,en I'e jU<:ll l'ulul (~;l:; ,Hl:' fiiea sa tllreeasei'l ell Call1uI'ila ei tl'ildrttoul'c ~i yenaHi. de la
~'feteuin IlIi' ,\' au~a ,I latillui ~iiu .', USpecloare I" Cunstaotino]lole, 1l\c,1l dl'llm Iiber bunudor blligare I'C,
iTala' ' ' . telldm Ji dzoac'- 'i
XlCea, cafaNefiz'iu" trlltate din maccduuellii refllgin!i pe terilorilll Priu-
. Se /aO~,:~,!lae degeto pc \'al~;i:il (p::~dt~i,~~ pi Vlalll;~li . dpatllilli ~i comuudatc lie oliteri IHllgari, sil IreDcli
cum O'nu ' I " I uln Hom" ,
pas
, rll lIas'cea
a co M"OIU I mur"arl't' " I StslJe '
s ' '"1111 ),
granitele ~i !1fi se rnspfmtleascfi iu ~Iaeedonia, undo
Ulre : e3Jplo t , . '. are e _-\ posloI 1 ' '_ ,I lII'mezo atal'1ll1 ~i jeflliall !latele, fruit 1'0 alltOl'iUl\i1e tllrce~ti
n:sc ,~; ti'(ir~a~;:a;.~~'~ lii~7{i ~i i'II,I'i'lle (fC~;:/"s"t ,mo~to_ ;ii ia mi\;uri cOlltra lor, fiind'ea a~Q ern ordinlll de
Sjmfe ,v; vital l tt, a PIC de '/'eIJlU.l'C(f' '!Iet~tl1ll1'O"'{i_ 10 COllstautinopole (aec1a~i sist~m ea iu HlIsia in ac-
e tl e lIe(f'il/lIlili ,p' J~' 'e a lil!ei',wdO/, tllalcle dezor,liui) ~i uid UII pel'nlileall 10cllitOl'ilnr
, e!Jaful"i Jluiiltin!
lltaeati en Sri sc npcl'c. AeeasU\ muuoperrt. eDI'C llU e
I
De In 1!IO(J • iulrehlliu\alil dL' c:it de gllycrllele ticilloose ~i uemH'
bUI"aI', a/:itat IDC
I
oace y I
,asa III TIII'de; " ' nit" , du\cdl'~tc de ce sentimente snut animali I:ondn-
'e patfollua <0 11 ' ,mleul prlucill'lt
" W IISla
.
I" I '
, (.1( t"a ·...(llOne de
"" Iorii tlll'l'i fat;; de popllla(ii1o eterogene (lill Mace·
donia, Blllgul'ii ne'lIprtroti ,lin partea nlltoriUllilOI', o·
----
 perall in lio --
·-
,'
21
'" . . ' erlate silill I
, ' C', r"ehlle sil 0 s ( pOPlllntillni/~ sil
,om:l/ll's,' ('o'ld plln eli Ilentr" : 'e "n~aSda" i1lsa tl'ebue sll 0 l'eellllo3~tt'm, spt'C mandrin acesh:i
" IIeat" "U'ln
JIlullii "" Bill .... ," orlJ .hom:llli a I' (?a Ileumllllli jlopor,,,~ nici una din eomunele lor fie mit de mid ,
010 /1cglltnlui ball'n ' trliel",IUu" Jutel'csul
' II aellt
I "n IIsi1 ,-~o· -'C n'uu plltnt Ii arso, jctnito 5111\ dish'use tiiodea 10C\l'
('0 noman G "e ~ . m ' it.orii "p~l'ar~ ,'u arm.,le enminurile 101', Veuallli gu·
, apii/'eau a"i iu ' azete/e mUnla,'" al sliute
Bulgnrilol' iUI" BUcurc~tj, InalJ ma(~edouene yem oloman "are "andnse cleja Sla"ilol' pllm.lotlll ~la·
prodamatii ro:~ M~cedonia se i~t,."o apurarcarata ecdoni~i ~i nu mai dorea nimit~ domlt s1\ rid;"e pc al·
CU":intlll de ,~'utlolla,'e prin' odllsose arme si banezii mahomedani ~i sit 'i mute in Asia, dupfl (:urn
s' orUlne 01 comllnelo ' , '
,e aJllte si inl ,,,1rtll/'a ri/o,' 10manest; a pl'ol'odat la 18RO eu musulmauii diu Dohrogea ~i
jibenlJ'ea ·f!rf..l'it~k'ln"lea.~ ·i11Jllndele hUiO'nl'e~~(:e.d(Jueni era'Sd nulgaria,retl'ag'intlu ,i tI'optnt priu 11I'opagauun llilgilc,'
, ii' ' 0,' d~ , I ' ", c.1 rl IIIllt'.. ~i soitalelor (astfal prOl~odeaz1i ..,Ilinr ~i astllzi in Do·
'" el oand / SII I JII ....U/ t ,I pelltru
CJ'Ull e c tJ'elleUIi I" '=' 11J\; esc!
hrogea un de 0 1111 ,alront maI'o printre mahomedani
OSpiitate <;i <rl , ' "111 comlluole, '
In, August /!)03 b'i7.dU'~e ~i uudo ,Ioma,ne lIude pcntl'll o:olonisarea ill Asin). a vazut eli 1.1 (1 'i a s'/I,.:es
JIlana pe Cl'/Jso',BUlgarlJ de COUiI.el~"~t' ">ahpirii lor planurile sale !ll'imiualc. ellci nlbauo7.U1 indifol'Cnt do
I/om:lni de m' '. a, aeest orasel 10 'I 't' ,CIl 1/0m:llli( IJnn religie, iuhe~te pam.,ntul stramo~es(\ mInt de ahmglll
Je'·f'UlI'a, , Iwild "a, IJ II,IU'
(" '
albuu"zi ', 11 '" "
" " mUJor,tnte ,
de secolilor eu sango de croi, G,'atie dill' rezistentei !\l'mate
CUI' ' ora totul -- s, uIII"II"i '
, 'I Ull so ralias. " ,ornol':lud c:1tj" b', ~'"ude a Alhanozilor mahomedani planul "ennlei eamarile diu
lIonrdelo ele~fl"- ' era plnnulur lor d:',
uudo Hdfilia tI aunt ..· tUIIIJ'''l "uh ) u e lf( eru'c. Tl'ei %i1e
~ ',hu loellitori! Conslalltillopole ~i al illfernalei diploma\ii ruse~ti, tl'elmi
t sii I~a dfi en ishneuil'ea I'l1zboilllui ruso·japonez . PI'esiu·
I'
Ofomanil ill rtapelUI onlgurese I) ~ e,'oa Ic,' or:lsol 1l1 nile I'utcl'ilor Europonc ~i in s pollinl ale goneroasoi
sJf. .1 a ('ill" I' ,.10il CC as' ' ,
" se dO"od ' _ ' "Ia (Wir'l ' I OB't armata Anglii, adusel'll pl'oeetul de reformo (:onsliu[it prin
J' caSt'U U"i I ,eo t 1 {31' a fost .
oelllto"jj al'm" ,b' U( IIrdo Illllo a "I slIlWiant ea maudatul anO/'dat AU5triei ~i Rusiei in 190:1 de a Ie
,' I ,IU' sil ' I b II 0,' ,"1,' 'I
PIlU( 11-10 iot, I , " 'ol'loase:l : ' (,' 51 cau pc apliea in a~a zisa ~Iaeedonie, espresinne diplomatinll
POPlllatillu,elll,utal'ea lirnbei 1~I,lIma, blllgarestp o. compusa din vilayetele Ueskiib, ~Iouastil' ~i Saleuie,
illdrcpt"t~ atea albaoez~ cOllt,'a ,~, rnate"Ue, " De~i aeeste doua Putel'i u'au tlol'edit bnna 101' C/'ediuta
111accdonia u aellrde BuIgcu'UOI' __"'/I'OI'll ill '
.' ,.. "Specul' crau ill padfieal'ca pl'oYineii ~i excc;utal'ea mautlatului IJO
clllimha si ,II eXlxl:, TII"f'i, ei '\lllIod',e" in Alballo_ Ii s'a IIonlerit do ,"clelalte Slate, tolu5i atmosfera iu·
s I,' ,no"a "/II'iI I . Ja lIez, m I
eu,te ":1 II dllri , _ COl' deoseoit . a IOrnedani cal'eala din pel'ioadn de la H}O~ - 1!l0.! a mal scahllt
!Iulldel e bnlgare' o~; ,Ie la alltoritii~ --:UU ~~crllt iu d~o· I'.U mult, iur B111gol'ii, eei eari ameniutan (!fl V Ol' tl'eeo
JUsa linisle' I eoallll gm'ero t s,i eSlerrnine totul suh 1'0(\ ~i sahi~, '~i au mai pctQ\it, ae(\esele I'fis·
,HI ,In''ed oum,i
sa Ie (!I'imiuaJ j
' 0 oman (·are
(!a}'1.! i '
' uu \'oia hoiniee de m1nd Pl'oto(Jtoal'ea tuturol' Slavilor a diplltat
de ostusi ea"i , aelllsese din Asia ~~' IIrmareu seopllrile
e
alloa drasticll ~i utal do hiue meritatll lec\iune iu Ex·
cante I'~ Bul HI.IHea,n en brateie'ill" a"mati! do 200 mii t,'emul - Orient. :::1i spel'um Crl gratie (\ontrolulul Ell'
"ilo intreo'i i;~I" P"In comllnole p .rlle'~ate, !'enind Sa I'''peau co se auuu(a pentl'll annl ncesta, opo,'a de pa-
esle impo"d' a'oto, GIII'CrnuI t e IIn,lo Iro';user,l d' cilien,'e ~i ol'tliue a prol'iu<'-iei maucdouene , 'a Ii 0 I'en·
Wat de t' /II'CO~(' S b 'e
/lcY-iior Sa 1111 erde Ellrop
'1/,
eue. " - II C'L1'lint 'a- ,,' litule ~i IJll 0 crfl de des\'oitul'c pacinin(l ~i sigul'fl SI!
t So apere
cOlltra at
...
' permise alba·
aellrl/or 1>I, Igaro tot '
, 1I~1
'
'
I
,
ya iual/gura do alii inninte ponlrll toato na\ioualit1i\ile
d'ucolc ~
I
L_.
 28

("it
•
S u'mi Illni r'l '
( muun n vOJ'b' ,
nsupra il'{{ti, l ' , I In n" e~t I 1/
•
~i dcspre ,"011/1;../;1 SlIltmmllli de It; 1~ !/ic~PitOI do illsptlimflllte groal'.uic pc gllVel'Uall\ii din "tamhn!. Acest
aventul'iel', cnnoscut iu tm'a ea ~i iu streiuutalo pentl'll
La 10 ~, ~ 1t. ((ctllol ell Grecitl j O/1( 1905
, filu 190:; , ' trihulati"nile sale, a gllsit uemm'it iu S,lopnl de a'~i
~omunt, iu r ,lI m , .. ,: • ~ a produs 11/1 a(' '
eOllstitue I'nt" ,Ull .. sll lip sPp"iolmet I t a.lat de ill, satisfalle iutcl'ese pel'souale, <,t so afi5eze dupa IlIlm
I a( O\"~r ' , e r!IU:.\"' t tr mai mcuse ~i spauiollli Aladl'o ell mil\,11 timp iuaiute
a J'Cl'u I' tal lIegatul R slng"lJ'~ isb,llldr. dipro;:l' /,Ude1l en ~ef al nnei pl'etinse mi~cal'i de .. !iuel'al'e a ,-I.luauioi
pOl'lanla nestiuue a , OI~lJl? tlmp dc "0 de ,a !eii, co
(,u aeeasl'",. l'a lIS'1 R(JIl\aUlsmllllli 'Ill /1 I aUI, IU 1m, tll'ogund1l5 i dl'eptllri In COl'oa'Ja ,iitol'lIlui Regat ,\1-
. n cani S· hauez ! '! Ol'i Clit. de l'idicule au fost pretontinuile ,j('cstui
ar tiiuta de h .' JOIll,lueaseii In AlIJU' ,C ai' plirca
dl' 10 ~I' '(Illanm'ea il'adel 's uO'Macerlouia domn ill oehii tuttu'OI' albanezilol', cad Ili,:i odatu u'au
, am /nO, I ' C/, IIltauIII ' , nutrit idei separatiste ~i l'e rolu\ioUlu'c ci au I'even·
"CCmlOtl,./erctl ~ :,: a,~a r c Illare inselllntH III ou data
Em'ojJe;J/(i C /;'~tfltl a .'Ia(iollalittltii ' ' ,ate ),I'esilllii: dicat llnmai corin\e de ol'dme pur 5i simplu cnlturale,
I/{{/iouale 1:1'0 ;;, ..' eJlt~1l'I de a Oi'(j((i;i:: ~;/(l1/e ':1 ~III'cia lotu~i iusa spect!'ul albauez u detel'llliuut pe ,sultan ~i
totusi Iltl In ~ II, De~luc"Olllple('/'"II'"'" 'loOl~ ,rl blscl'li:t" llEtrcl.mh}u sa Camal'ilu sa U4;oL'de il'udcUlla de Ill. 10
, al este I ' ' "J,/n< adl I
ea sa tie des","' , (e ineut de f"1t
A'piscojJ((t ;,~,);~;;'I~ I~I'i" iUfiintal'o;'a~c;:::
A tl'ebltl't e,le III Macedollh '
r as
p omaUeii,
iUainte,
(C III II It dOl'it
Main 1\)0;;!
Un hllcces alaL de insemuat, d'tl'nia un 'j lipf,e~te
dul'u cUIll am spns mui sus de c,\t fuul'te pu\inrl iu,
, ea odal ' '" cOl'uare ~i jCI·tl'e 5P1'O a li desa\'(lr~it, cr'a ('vident \~il
, ' ('I't'10 ~i hllne SOl' a" ::
aIT.i s'l 'Se 1'111',1 eu ace" • I' ,
YU produce nciutul'ziat 0 l'ctletiunc in I'iinlinl'ile dl1~'
dltiou-I', I",011)'1))'1'"'ICII /'Cdpl'o(" (") J 0 It"'iI do
.

uid u'a t"

".
%atlll, ('are ~,: T II/ ,l'apol'tlll'i/e ,~~I
a (o""d,t ill deaJ't
'<'; ~ co u'
' Jl~usesc tl'a·
c (.11 .sllltau,Mo,
manilo!' iucOIl~tienti ai HOmi.lllismnil1i. Patl'iaruhia, a-
cest cuib salanie eal'C a rohit ~i exploataL de a lUll'
,~ lilt (\,lud" a ' IllS eii u i d ' gill secolilol' na(ioualitii\ile crl'~tin" dill 'l'lIl"'in ill P"O'
Item'luia ,,' apl'c"ic?e I" , ' UII stlO
, a JlIIS Ilid " , c SIIlCel'Ji 5,1' :, fitul pallelenismului }wbllit. gratie pl'i vilegiilol' e~t~e·
Ill; SIIlta( n SI.' CnmariJ urll III pm"0' .1, rulClit s"1" ~ II "Illl\:), I
t'u soseli .: n sa eii. UII m . ( 1Il.:e eagii 1l1Olute de gl'~t'ii diu FallaI' ilH;11 de In 1--1:;)3 nil eildel'en.
, Sl eu mOIll r ' m e Vreme d '
ualioualiialea, "e I ~I "a Jll'ill urmal'e .. , 0 PlOl'dllt impel'iului ,'om,U\ de rrtsul'it in m'iinik TIll'cilor, l'utri,
Sillli\: m ' ~',OIll'lUii, ol'i I'CIIl/iuui/' Oil leCllnoa~te tll'chia eure nil S·U omlpat lli.J.iouat:l de uo,'oilo spiri-
al
Cn lIom"l1ia .. I II ",1 os ~i mai de~u I \ ~"ut I'llpte ! lualc ule piistol'itilol' sili d de scoplll'i politit,e pentl'll
tll/'Ccse Sa Pl'lCeapa de mlllt " , I fi h'clmit iusa u suhjllga neamlll'ile Ia ,ism'ile fUlltastice ale :;llhl'c-
, ell "m'el'll t' ea Plltl'edlll 1 zitOI' In minte hill'uati politki ai stntllilli gl'et:e;<:, p,'e,
de \'Ol'/,,, I"" all'l'CUali si I'l'cv ' mpcl'iu
fl 'JIIU" HOIll'] , ' ""lCatol'i u '
e nscllitatrt la
sa peutl'll
C "DI,a tl'e/'llo sa se i
,0ustalltlllOpole ' e"
'" II ,~tle
mpllua ~I sa
para 0 serie de 10 vi llll'i impotl'iva Romunismllilli. Baude
inal'matc ol'gnuizute de ~Iitl'Opolit,ii gl'cf;i, el1tl'C(~l'U in
u. nrc nrme ..
II CIJlllUd: '
h'i1d,1iol'i de pat .. ',' pc IIClllel'llidi O'''''el'lI t' lU 1ll,1ua a~a zisa Mal~cdouif}, ucizilnd e<lti va ,ul'otnl.lni ~i pumluu
sa 0 l'ecl/Uo.. 'te lie" In aeeastli ol'(line doal.',1 ?tomani, foc la mai multe ense locllito de natiouali~ti. Strigntc
care dOIll I} \1" m ea pel'lllisilluca a('o I t Idel, tl'ebuo de alarm" ~i jale es din picptlll'ile car(lII'"ritor mace,
• 'el't CI ' , 1'( a 'i '
iutrlluire a : Ib .' /lea, de a Hue it 1 ',~IIlIl/ 0111'0 donenl, eari lImpln gazetele ell ~til'i aSllpra unoI' ne
u"" i COmite~' I~~~::~i~~~,:';;:~,:~~/cu't;/;:~:,:t~~~~o: mai pOlllcuilc uruzimi gl'el;c.5ti, - exagcl'utiuni fOUl'lC
pel'iCllloase, - apoi so nasc agilntiulli de tot fellli
( ,n unit durUl Sa in tara uontl'U gL'ecismului ~ paUli no ill cdc din ul'mti

L_
 ill)
,
iUilspl'iudll'se reln\inuile diull'e Slatul Hom,ln si cel
gref'c~, mini~trii I'lenilJoteu!iari I't'SI'ediri pUIt.SCS(;
rc~dlDtele lor plc'~illd iu I:oueediu llelimilal.
f:'lI mi se permi ... ea desbl'ilcat d,~ ori'(:e preillliecatf,
~i ill mod eiustit IIupll cum am 1'1'0("cllal in il,atc ae,
tele vietii melc, ~a Dlilt accea (~C ured in aceasUi marc
("estiuue, eare pune iu I'i~ie onunrea si demuilalea Re'
gntuluY Hom~lI! ' ~
Dupil cum se ~tie astllzi de toatil lumea, pc teri-
I,uriul Alhauo-Muccdouiei ..arc numern aproape.-iuci mi,
llOsne de 10CllitOri -- diu ("are peste Irei milioane al-
uanezi - Urceii abia an IjO mii de eouatiouali prill
;,atele diu partile de frouli erll ale Hegatnlui "I'ee si
x ' Ic mllI'{I!' (mm
pe . marglUc ~i in nUeva " popu-
oril~elc,
, SlIlIt desil;III' ori~iuari d_ pl'iu plll'!ile Alhuuo,Macedo'
la\llIlle "n de~fiY'lr~irc I'rfil'iidilil tizil:esle si morali,
("e~tp, cea lIlai mare parle uluauezi ~i ;om,lui desnu,
\ioualir.a1i "u tOllll, Xumericl~l e a~a dar, I;,'ecii Ull
iusemucar.iI uimi.: iu AIballo' ~lncedouia si lI'd"I(! s,i
fic disl'~etui\i "il 0 popula!ie dCl:iizula ~i' iueapahilil
dt' u purta armelc, cumil,11U1 aete de "stili late. Patri,
al'l,ia are illSti , prill iu1llleu\n ~,,()alei ~i hiserieei gre'
,'c5 ti , ~Irilils alipili In piaullrile megalei idei pc marea
.. ,' majuritale n arolllilililul', ,'uri snut eei mai fauat;"i
g' l'er'omani de Otll'L"CC timp de 41 de aui, l:ausa na-
tiuual" aromilU"" f(,st u ('estillne dc ""d"et _ "UIII
~I, pc toll. a IIJUu"zii orlodoxi. ('Uri IO(\lIcSG " alalnri si
ulIlcslc('.oti 011 Hl't,Hn:iuii, I!Onslitlliud impl'eltuii fJl'oSI;I
l'aslori(i1or de I'atrial'ehie de millll 1I111~arii (11-170) till
rell~it ~fi_ aiM, uu e~an'h al lor la.. COllstulltiuIIl'olc ~i
o b,serll'" sdll~matll:r., I'ulri,"'chilr':kcst-illrerllal si do
dipct~nic organ HI 'PullcleuislUului , a dlutat sii {iea 0
{:ou'II'a 10\'i1l1l1l s'II'cesllllli diploma I;': :il Homfllliei de
la ~Iai ~i ill a ...·sl seop priu ~litropolilli ~i tl!!"ulii sal,
a I'"S la ""Ie all'lltalele coull'" lIatioualf~tilor arom,ini,
(:(,""Wllind Imude iuiilllllrn It'ritOl'illllli 11I ... ·e":, ball"e
aldltuilc din AJlIUUl'zi ~i Al'om:illi g-I'CI'Olllulli. pc e~l'i
'j Hie foul) dl'pf>ulil'llta ~ll. E~lt· aJ,soiut iu('xaet .o;;i des-
fid I'e oridu" ~il puata prul'" "iI IJunde1c ae~ua~e in
ben'iciul ctlusci "rt'Cc~ti nu SUllt formale IIIl I'umaotul
turees" ';oi eompl~~c dill locllitori d'u"olo, Alhnu~zi ~i
AromfH:i ~rc(".omalli ! CnuosC Pl'CO hiHe pc gl'eCll {hu
Begat ~i ~till de I:e SIIUt cnpa"iIi; ('hinl' illdepeude,n\a
'~i nu Ct15tigat'o priu hllnele serdeii ale gl'ecomat~llor
Alhallczi si Hom,ini. N'iui IIIl gl'ec din Hegntul hUeI'.
1111 s'ar a,:fllltil penll'lI uimh-, ill IlIlIIe, sf, It'eaell granila
illll"o tarfi pc !:am 1111 0 cIIUOQ~le ,'a *i pe, ~eamu~i1~
d'a"olo si IIl1de are de illltimpillal altllea dlficlIlIl\t1 ~I
ll~zagl'~~eute, De peste gl'auiln, dupn ,:U~ Y,lId U'UII
\'euil de c:it l·,Hi\'u I'I'ctaui, cari sunt ~I el SUpU~1
otomani, ellm ~i '",ltim ofileri dill arlllala gl'eaer., cari
ue
l1iei, reuegali Arom'lIli ~i AII.alll'zi , (IIII''' 1'11111, altfe!
s'u iUlilluplat ~i "II Ilulj!;arii In I\IU1, coucllld dar , "'~
haudele UII ~lIul grc<'e';oti , ci "Ollll'"~e diu Aro~iiDl,~1
AI1muezi rcncgati, }ll1tii la caic lie prU'iituasa l'utrlardul',
prin mitropoli\ii ~i sullllilii s,ii. "arc 5e ICIII", til tII~
"Ulll\'U HOlll'\llismlll sn fud} pl'OgTcse in Ill'ma lradelcl
Silltullllllli de la ~Iaill 190,,!
G,rtllrarii lIIucedouelli, profesuri ~i illsl,"ntori, lIullii
w,'hil,' deprilldel'i ramu~e de h, ..-\.po~tol ~larg~ril,,~ipll
iu~a pc tontc tOlllll'ilc d\ c,rel'lI Be umOOl'n, l,rel'll Il~
(H~tr"g IH'umul , He iut'.iaid ~l"onlele. Be UI'lI ('usele ~1
lie p,lu~fil'l'''(; r"miliile !
Pc Ifll1g'fl nCt'ca d'i strigtllcle despe)'ate ah· 1,01' a~l
un\ t I'CSllllct in tara ujlluglintiu.f.,c la \Ill ('ontlu;t dl~
plumul;': "11 !'talill l;r~"t'!on eel iud,,,,11I1 de p,,1plldit,
lIpoi ~la('cd(Jucnii Sf.! dcdau ad In .:wte vnlldnli~c, ~1!i.:
lltleS" I..mlumuia tii inlrigu, tictCl'lnlUrl (ll'I'sclm(llllll t'l
rac agitatillui prin in'I'lllliri l'uhlit-e t'(mira Grccilor;
ill tine llol'('~e l'1l ol'i·,'·c I'hip ~rl pronJu('e 0 ar!\. Heim·
1'!\t'3t[l i n maSH I'rlmflllCU~I 'a tlill tal'n ('onha aeclora
... t'a ri ~II~; siillg'cle Ul'Ulmiuilnl' !,.. CUl'e sit tic callsa ~H:C~'
It,,. , ilillte atfll d" a~" lItite al e Arum,luilor dll'lural'l,
tltlnti ill' po,;tlll'i ~i ~ill l'I 'IlI'C~ pHHil e diu hud getnl Stn-
 tului ,?," lu ,\luauo'~laeedonia, nu c~ista gre.d aproapc
UO loc:, , Se probcaza aeons!n, I'U illsfi~i rapoartcle lui,
Margarlt, eu m11l'turisirile ciraeilor sai, r.1l11l!lrarea ,De
~a Rom~nii din Turciu Europeaniio a lui :-\eniteSl!U;
III sr.lr~lt 0 dovede~te temoini,' to ) snriitorii distinsi
~el'manit cnglez;, fhuwezt ea Pouqucvillc, von Hah~, '
l>ulImernyer, Berard, Bouc, DI', Woigaud ~i nltii. De
~pl~e, au r1isal'it dUI' in acole 10l'u1'i haudo, p,lnil ehiat
I~ IDl,mvn Macodoniei? Sit mergom mai tlOlt1'IO ~i s,\
oxammam comnnale undo lucl'enzU handele Irrecesti :
a) Ln ~Jit~~ia (MOMstil') au fost ameni;!"\:i' eu
mourlea Imtll profesol'l Pu,;erea ~i PI'eot,,1 Thoodol'lI,
"01 nO!1 uonvOI'tit, DOI;tol'lll P(lI'erea a ma i 1'0,,[ atacat
du,rii rclatl1rile mal;edonenilOl' ~i In MallltroCII, und~ '
alJla a sl'upat eu yin tiL
Ei uino! desHd pe ori,,;illo Sa poata I!iisi In Oitolia I
sau la Magaro\'a, vI'e,uu grl'll alLul de c,lt ~litropolit" l
~i Consulul! De nude da)' Gre"i la Bitolia '? nrcllo muui
iusfi AIhaner.i ~i Aromllui existii destni ,Ie Oat'e,,;c 41)
de .'Illi UII s'a fficnt uimie pcnt)'n eaU7.a rom,incas'~ il.
efiel nltia)' mai ieri yeoleam inLt-'un zial' 0 stati~tio;1l.
din care rer.uItu ,;11 licenl I'om,tu diu Bitolia timp de
25 de aui de n,1ud s'n infiiutllt n'a dat de ",\t no de
absolventi ~i nici 1t1t1tl di,l Bilolill,
b) La 1(U'lIOVIl undo s'u iuliiutat la 1861 cell rli lltri i
~I;o~~ii ro~"neaseil, de asemenea s'un p]"u, macedo-
nenll, earl noes,; Sa peseuiasca ill apit tnrbure, dc'
pes~euti~ID!le G )'ec~lol" Aci en ~i In ~Iagal'ova , pu·\ inii
natlOnah~tl rom,\m n 'un uici p,iiue fiind,e" Grecii ('?)
refuzfi Sa Ie v,\udii ~i totu ~ i iu '(',lrnDya n([ existil pi-
CIOI' do grec; ,;omuua fHud loeuitll de Arum,\ui 5i AI-
bauezi. Iusa 'ab Rna rlisce 01Jmes. eaeJ in T,i1'noYa
de~i exista "~eoaIu de 4·1 de aui, totu_i nationaIi,t i ro ,
muui sunt al;,\1; tie multi in c;lt pier' de foam~ ne ,
mind ,;ei,I'alti IJonsHeni sil Ie dea p,lino! ' nrm:1ni , ceea ce IlU csle ntIoval'at, Sus(iulitori eouyiu$i
c) La Orlt,wvll a fost de asemonea twis uu ara m,in,
tot de elitre mir.erabilii de greIJi! '! $; noi in~a nu sa
alIn m1icar un pui de gree, comuna fiind ·populat1i eu,
a 500 Arom,iui, 1.600 Albanczi ~i 2,200 de BIIlgari'
~Iiaci,
,I) In BeZeameni ~i Negovltni, ,:omune rom,ine~ti.
spun maeedouenii en an, pntruns antarti greci ~i a'l
umouintnt en moarteu pe partizanii rom,ilij~multti din
BeJ.;ameni, iar In liIegovani au uds pe dnoi preoti ~i ,
duoi notabili ur01l1,1ni. Dc asUl datil carturarii ma-
cedoneni nu mai puuliclt in ziare ell, grecii dinauu tl'll
Bitoliei, ~Iagarovei, T,l)'llOYei ~i Cru50vei 'i petsecuttt
.
!';i i omoarl1 , ei zie ell au veuiL antar~ii gt'eci diu Be·-,
gatul grcc, Lo CI'n teama de ridi~ol s~ spuna 0 lllin:
ciuna aUlt de Cl'asa u1l IU Bitolia, ora~ de 40 de mii
loenitori, eapituUI a vilaetulni, mt ,armaUI ~i politic
llumcroasa au invadat bande ... teril>ile! Dc ascmen~a:
~i pentru ::elll I'alte trei comuue sitnate iu ul,,'opierea
Bitoliei. ell Negovanii ~i I3clcu1l10uii iosa all schimbah
taetica, pc care 0 YOI' adopta de ad inaiotc 5i pcotl'll
alte eOffiuno.
In realitate Inel'U!'ile ~tau ast,fel : liIegovanii ~i Bel-
eamenii Bunt comune loeuite numai de aluanezi ~i
l'om,iui, cam in llUmU)' egal in Bel,:ameni ~i tre.i
sfertul'i albanezi in Nogovani. Mare parte diu ace~ti
IocuitOl'i sunt constrtllltori in Rom,luiu, iIlSa multi
fanatici gl'ccomulli. Contl'U nDot'a diu acct'ti gl'ccomani
stauiliti In Brltilu, s'a Iuat milsuri de e~pnl,.are in
nl'ma intl'igilor macedouenilor efirlurari de pe In "·U,
fenelele din I.lncuresti si totdeodat1i redactori la paIn,
flolcle macedonenn i)lin~ de intrigi ~i dCllIlDtnrL, Ex,
pnlzntii crc7"lnd cu partidul rom:\nese din Neg6vani
este de vinll, au cilutat sa so rll,uune ~i in consecin\a
,iu nilyfi)it ill frunlen uuei cete de grc,:omani din
acole sate, uci7.:lnd pc duoi preoli ~i pc uotabilii ar-
mani .. , S'a seris prin ziul'e, cit eei duoi prcoti ~rau
ai causoi romune, ofici,in,1 )'01l1uno5to, ambii'proot i
erau albaoezi, (lintre cad Papa CIll'istu literat dn
3
 valoare, a tipftrit in limbo albanezli mai multe 111_
crfiri cu co~rins patriotic ~i poezii natioualc, Popol'nl
alb?nez a plerdut 'JIl ac:ea,tli ocasio po uuul din coi
mat de seamll seriitori ~i apostoli natiouali ai s1ii !
lat1l (lUI' la co So I'ednce marea ispra,'11 a~a ziM gro-
,'easc1\, pornit1l din intrigilc dcsbr1lcntilor de rn~ino
st.llpi de <:afcnele diu Blleure~ti, nfici era inadmi~ibii
cn 0 comllnli rom,lno-albanezlI inconjuratli de alte
';omu~e alb~noze ea Eloya, Ple~ol'i~ta, CotOl', Ma-
Itala ~I Flormn sil fie elllcatil de bande inarmate de
greci, veni(i diu Hegntnl gl'eceso toemaiinnenll.lIl
Maoedoniei ! .:.
e) In npropierc de ViallO-Cl':'I1ll'o in dl'umlll de la
Kailnr entre acea comuufi a fost lIcis' ('onstantill Ghien-
Papa. dire(\torlol ~coaleY I'om"no din \,Iaho-Clisllra,
AceasHI ,',omun": este 10cuiUI nnmai de at'om,ini; par-
bdul g~eco,,?an !usa este en mlllt mai pllternic do "ftt
,;cl natIOnalIst ~I <HIm Ghi<:a-PapD era uu temut ad-
vorsar a fost slIprimat de grccQmani. Proba en e,te
a~a e en i s'u p"ndit <:ulea in zilla c,ind se stia c1\ se
reintearee etc la Ditolia, eea ce de sigur c~ u'ar Ii
putut'o face de (.it lin consntenn al s~u !
,f) In sf,lr., it s'au mai comis (',\le-m omol'ul'i de
arom"oi la Avdela, lltiiasa ~i Turia, 10cnIitiiti din Epii'
nnde nu sllul, populate de efit de QI'om;llli, form,lntl
Illl Inot de <'omune p,lnu Giltre rele 100lUite de albanezi.
In toate aceste trei eomune unde existil ,<;oalo romfino
- de :J8 ani in AI'd cIa ~i do 25 ani' in Duiasa ~i
Turi~,-:- pnrtidele grecomune suot puternice iar lupt~
fratrwHlii se aflr. in pal'oxism ,lin <'allsa modllllli ne-
demn de ~icaoe, dcnunturi ~i perseclltinlli de eari so
folose~te uo partid contra altuin pentl'll a se distrllge~
Grecomanii arom"ni aptati <Ie arhiereul grec dill Gre-
hena s'au couslituit ill bondc la cQI'i s'au raliat si
al\ii de prill comuoele vecioe nlbaneze ~i romllne, A;t
laiat :<03 lIatiollaIi~ti ~i au dot fo <: casolor in Avdola
~i Daiaso, iar 10 Tul'ia uu ars. fCl'tlstraole ~i an rnnit
pc iustitulol'lll Ckma, contra ctlr,niD Greeom,nnii_ poartfi
o urn de moarta de oarece in tlmpull'~slJOlUlttl greco-
ttlr<: el [l fost (1~usiderat diu cansa relatiiIor sale ell
Tun'ii, r:[l spioll ul 101'! ,_ _
Nu ue surpriudo cele petreellto la flll1nsa ~, Turlo,
uhde grecomonii sunt pnterniei c1\ci primese ~ju,t,oaro
pentru ~noale ~i biseriei chiar de In eompatrlO\u lor
alla\i in Romfinia_ Faplelc instl inldmplate la A\'de~a
ne pune illlr'o nd,\ncfi intl'istare, de onreee c patrID
lul Apostol Mtlrgtll'it, (m ~lIoalfi roman", ,de ,Puste, 38
ani si eomuua uatulll a celor mai mtll~llllstlttlt(m do
la f;<;onlele diu Macedoniu, unde in sfl1r~it numui "ioc
n'o'l'I'ut u'a gnsit un "olti~or ill budgetul romfin, Dacll
intr'ade\'cr iu A\'llda ar Ii intrat bande strfiine, (:um
s~ poate eu lormitorii sll nu Ii prins de_ vesta ~i sil 10
Ii esit in cale? Cum se face c1l nUffial -I8 lIase ala
oati'onali~tiIol' an fost distruse, uI'zdnd chiar biserieD
fii !;conla greael', j?
, Ceea ce in~lI intr'ade\'cr esw trist ~i pllgnbitor pen-
tru ,:all5a romiln!l, 0 faptul <:11 inslitutorii de prin
toate locurile allestea, intnind intr'o spaimll groSll\'iI
nu ,p1lrllsit comnnele lor, refllgi:lndu-se in Juuina, Alles-
tor impI'ejmllri cum ~i mni ales persecutiunilol' ,sal-
118tiee ale yaliulni diu lanina Osman l'a~a, acel tlgl'll
inimh' al oricfirei cause uobile, inregistram 'tellO/'O-
eil'ea. eli nici 0 '1COIdti dc I11'i1l pcll'{ile Janinci me s'a
dudeis 1'lilld ac/(m !
Peutrll ce dar al,ita alarmli contra greeilor ~i iu
spedal a gl'ecilor din tara romfineascii din p,artea ~lir­
turarilol' macedoneui discipoli ni lui MargarlL., curl att
putut sa iuducn lumea ill eroare ~i ~Ili~r sr, ill(li~putla
pe "tl\'el'U ea sn cOQl'lI socotealu celm dill Atella ! [nca
odattl no inlt'ehllm co se nscutlde sub cutele cumpallii
violente ~i furioase contra grerilor, cnri tlU existli in
.... Ma.,edonia ?
I Dinlro con\'orbire ee am [lvu! eu un inal! fnn0tionUI',
care 'mi zicea. 'mm eil guYel'lltll este preoeupat de a
 117

gi\si 0 ~ol ntie UelUnU sprc D. c~i din nduola iuelll'd\- ilccrclat aduala illll,i\rtil'e pc Yilaycte, UII ex isla 1'0
tUl'i\, mi s'a afirmat ell in IJterfilL' a,ytt zisPl ,UtlCeilllilit
ha~a lil'cplllilli lraditioual de «it doua mari ~i Inlc
dip/omalice, ,lit ,, 'til' OJ[// Albtweli; accn.ta tlupi! arii-
divi~ii admillisi.ra(jye llumite viziriule. "olldllSC de ul-
tilrile c;artutal'ilol' mn,)euoueni! Imetliat "e am auzit
lmuczi din taW in fill, UU1I1 la lauiua ~i aHulla $<:odra
aceusUi vesto surpt'iuzllloHI'C pent"11 mine t:a macetill.
(Sclltal'i). A tl'cullit sa ellrgn valli"; de s:lug~ all13Ul'z~
neau, mi s'a iutill'it conl'ingl'l'ea ci! eleoii llli .IftliY/(/I'it
penll'll ea ,wtllala di\'izio ndministl'ati"~ ~e vllaye!e sa
illYlle lit erom'e. ell bllntt ,r[iillftl !lltcerllltl IlIIII/tilliei,
pou!a Ii aplkntrt abia in 1814! SI ap(~1 emu SlIut PI'(~­
e/)1/tilllt!/IItZ meloYtt Sit dc ·IIC!I(/I'C ,yi tles('onsitlel'tlrc a de-
pl'ictarii piimfllllnini ill lI/u"CdOIl/u, ...me su~t, h~u,y­
mel/tutui albone:; /I/Il il/feles ('tl ei dlle en jlll',e CtlII/-
oual'i, jnuee',lol'i, al'malii. uuea uu Albanezn ! tillar
punic eoutrt! JIIIIlI' prelill,yi !lI'cd ill ,IIcn'etiollill, e/l cri-
ill llotl\a ~talisliea de lIIoi sns, nude am i,"Sl'IIlUUt
lIIilla/lt/ S£'OP de a se prot/lice II rltpJ};J,'/l tle/illilit'll t'It
Pufrial'dtiu Sfllbilil/dll,se 0 1WIIli m'iell/Ill'e potilinl i,t
Balami jll'ilt colljle),{/I'ell NOllltillid IIldtllri de BII{!I({/'i;
, eomuuele di.l('ute de a~a zisolc baude gt'cce~iJ, an,I, do:
"edit ef' Arom;llli gnnt umestceati cn AluaueZIJ ~I
lotnsi dll'tlll'urii maeedouelli Iln Yocsr. sa dea la lnmiuii
dll,YlJIlIll i i implacllblU tli ,,"a/llltilli ,yi IlIlIi file" fli Nc-
ade; arnl! ])UI' , ,;nd s'u nplient rerormele in a\'U ~i~
!lflllI/lti ROII/lill, pl'epm'lil/(/ in modal a('esla rI/ ll/tll(i
~Jacedollia dospr· due nsurzian ziurcle lmrol'ene ~I
,y/iill(d ,vi ('/t II crimil/alilale Iti,'li pel'eehe 1111 IIIIII/(/ i
1!lIpU de "dc l'Om';lle, di se opun la iutr~dllcereu lor,?
1Jwar/ta 101' ,yi It alballc: ilol' prill viilol/J'l'a IIlIe,L'(/I'e {t
Oare daea Alloanezii n'ar Ii iu ~lacedollln , ee nCYOle
Jfaeedolliei, tim' inca 11/(1/(ill</ ill £'Oaste{e Iloll/(illlei,
Ul' aYl~a !-ii, se "PUlI?"l la aplictlt'ca ullor l'cformc, . . ca.-'o
,'WII/Il lor, pll,~Ctt IIlbai/e:lIlll i ~'i aroll/li,tlll"i oiilol'i
uu slInt pc piclea lul'? Au ei iusll aripi de sl~onm dill
IIs/u,yi liIll!lul'i! ~(j · am tint pCl{eet de loin,) seama "f,
hotul'e la Iwlul'c eu sf, I'esiste ,,,mtra Ilulgul'llor. S!ll'-
gUlloitil social murgal'itbt, contiulH'\ Opl:l'U dn jefuil' \
hilol', Ul'oeilOl', "al'i ell IOli Se l'lflllg de iuciildirile al'-
a hndgetlilui i{ollltioiei enOl ~i dc mi"itiliisol'c it I i ll·
uiln\ilol' la gl'anilele 101' 'I ,
\'el'llautilol' l'om,lui !
efid sa fim dl'ep\i ~i eillsli\i; 1111 e de "JIIIlS ~
Ca, ~i illtl"utievl\I' Iliut! SItUt. UI:ciu, I'a ('i fOl'meaz:i
inveutie diplolllnlidi aleiltnilii din trei Yilaye!e ~I
mujoritatea populutinllci ill u~a zisa :\Iucedunie tliplu-
pOl'eelitu Macedouia iu !law popllla\iile blllgnl'r., Sfll'bii:
mlliidi? In villlyetlli Veskiih, dllpii ul'iit:1I'ilu Illi lie-
aronulnit ~i greeeasc:a sli pl'ctilldn nocal'o In 1'Iilldui san
ral'll cel mai UOII stllti&til'iUU a! llait-anilOl', upl'oape
cil al'o dropllli de a Ii llillnitrt 1Illlcetlolle(IIUi, peuh:n n
!olalitateu I'upula(ici " rormca~tl alhallezii , II II lllfi r,; 11,1
se tledde de ~oarla aeelei JH'OyjIlCii! Nu 0 suficlCut
nil lIliliou lie sullelc! III "ilayellli ~Iouustil' lrel tlill
ea 1111 dc&h'llhr,lat glln,.'11 e" eel tnrcose s(\ ,Ii"iua te-
~easc prerecillri SIlUt IOl'llilu in lutalitatc tic "Ibane~i
rih.riul IIl1ill si illdh'izibil al Aluano,Mncl.loniei, u<:ce·
tlnn iu majol'itate, alta iu minoriinio tii ullmai in .pre-
il,ind ponti'll ~"ol'l(('i1e sale cl'iminale, <:a i~tI"o diyi?ie
rectllm de Serliug'; IiI'Sl.'sl:' III liuc So gilscS'l sporadi'l
sa apHcc ~i ill ('ca-l'aIUl diyi:l.ic Srl uu aphcu. rcformc,
IH'C'n 11utilli iu viluyetui Salouil', care in~;' es(e ,:01 l1Iui
pcntru a ll'unt'u 0 I:csliuuc cure uu e ?CHlU Cl dUI'~aza
mic! Aceste al'iilii"; slInt exacle uu uUlIlai lilll'i' llel'\lI'll.
(liu timplIl'i del'fil'tate allolo, iuc" illumte de \'eoll'eu
dar chial'~i dllpil slntisli'::l "ollslIl lI llIi ituliull dill BiI .,lia
'i'u('(:ilol' ill Ellropa ! IIl1lgal'ii all ,'el'lIlIosClIl d, luate
,'outelc d':\l'OgOOll, t,;Ul'C tin acelcia~i cir.'c in 1II'lI1a ~C I'­
t'ctiir~ lol' !-intc, In aral'a de aceasta , la l~~n , l'.;ilHl ..,'a illcerdil'i1c 101' de l'Ut'Cl'it·c, ol·i l~ ;il de sinish'u toil

IllnJollcsL nr Ii gU\'l'l"lIiillliinlul [lIl'eeSe, 1111 pol sii
rClI5cascii, dici se Yor izhi de rczislcnla .\Ihanc-
zilol" ~i de nccia Ill! lIIai Wgiidllcsc cxislcnta ill
nlase compacte a accstui popor chiar in a~a zisa
Macedonic! :'-iu trchue sii fie ciue-nl nici diplomat
prea ascu!it sau sli aihii un spio it suprauman,pe ll -
tl'll a piitrullde slarca rcaW dc lucruri dill .\Ihallo-
Macedonia! D·~onl'll 1::. IJIlr/UlIII, tI;sl;l/>(/ sa;;-
IOIlrt! fIIy!.':(I, tlr"JlJ'c ('fIt'(' 11111 11111; 1I0J'bil iI/ III/ It,,:
ill 1I('1'si IIIf'l1Wl'iu ~i ('uri! fI eillii/o";/ til! ~l'WW ol'i fa
.11w.:ct/IJlliu del' ell IIJIIlIfi illlt!/t'})f'iIIlW nt IICI'S/illW'1l
,"I/JIII/C:(1 e,,((' Iwtllli II~(/ :i,"'i II'S(;II,,; I//(/I'('tlo-
aw''''', ,it' DlIJ'cel! /Ill ('.riS/I; 0 dt!Jlwrt:o{iulw tll'lt'/,llli-
c:./lalii :ji /'t'('UlwscuJ.i (l {I'olllit!rci d~! 1:.'" a . ll/w/li'-;II!~
( Illasio 1111 1lI0llltd in B:o\calli, d,,,' chiar ill Hegalul
l'entru ce ,Iar ahitea millciulli ,lin parlea ~Ieahlci
1l1iirgiirilislc dcprinsc in rclc ~i inramii '!
Hiispunsul csle u~or de dal. l'rma~ii Illi ,\p"siol
Mnl';.!uJ'il dUJl:'i chipul ~i ascmiuHlrl'a lui. nl! VI'UCSC
s~i amlii dc callza aIhanezii )lenlnl ea ei ~lill prell
hinc t~:i alllnei dhul ..\Ihanczii s'Hr ridil'n l'lIl1ura-
licc~lc pl'illll"O inclll"ujarc Illoenlii Ol'ic;.il dc mica
<lin parlea Stalului Hllm,on, ill ziua aceia "or sciipi,
I)e ,'eci~ din ""hial'e hud"elul
., eel al,it de feculld al
!,;rei. Ei ~Iiu pl'ea hine c:1 Alhanezii pili sil dea In-
\'iluri de grnne Gl"ccizlIllllui ca ~i Sladsl11ului in
Balealli. insii nil \'I'OCSC Sil pian!:t sihmpuuilc ac-
,
6,
luale, illlhuihali p:lnii in g,it in hOlllgctul HOllltill !
4\cc~li inllivizi 1111 vroesc sit ~lic de pn'gresnl
cattzci lot, nationaic ,~i tic apiirarca !iu'ji Illa1\1C
eonlra pel'icnlelol' "iiloal'e, ci de inleo'cse persollale
§i de gat'cii! ~Ii-adllc H1ninlc c:ind ell I"cduccl"ilc
InHlgetal'e ale 1)·lui lIal'ct, cum accaslil adunilllll'ii
inllllulii lipa pl"in eufencle":i uGlI\'CI'lIan!ii rom.ini
«all inll'ehuin!al pcnll'u ei persoll,o\ ~i ciienle!a 101'
"politic:i din laO',; liltHllll'ile deslillalc clllillr!!i 1'0-
~(nHlnt' din sll":iilliilalc ; c:i fala cll reduceril ... (\lIC-
«rate, IllUccdol1l'llii, nellol'oei!i de dill"e gll\'cl'nele
1 I"'(','e<le unde \'a <Iuce s!leeesul dil)lolllalic .Ie la
:10
" larii. lI'au all drlllJl de aplIcal de dt sii 5e adr~­
l4SeZl' gu\'crnuilli llnlici, CHI'l' 'i r:l\'nc~lc ~i de la
l(t'are \'01' dlJHiln rl'COIl1J)l~IIS'~ h:inl'!5ti lIIai llwri tl .
PClIll'li ei napollalisUlul sc I'educe la cinc {HI lllai
llJull! "Iulld c:illd sa riieul inler\'cdel'e" illll'!! )1.
Sa Hl'Ul'lc enrol ~i Hcgl'lc (icurgc.lI (~rcdci la
.\hazzia, lilt )Iacedollellii I'l'lIfCrall "Il"illiele celc
llIai IIcllcllllle pl'ill carelll'lelc ~i slriolile Capita lei
clllllo'a III!ch' pllllui SII\' CI';"I, clldnle ,'ari IIIl 1'111 Ii
I'nslite dc e,it de indi";zi anarhici ~i Hlllurali. lata
pClllrtl cinc s'a arUIIl'at ClI proflizillllC milioancJc
Tiirl'i. t'a sit I'l'sarfi () p:"iHimidii alcit de pericu-
l\ulIl:ill !
1):11' ill sr.i ...~il scopnrilc m~Clll\Sl' tlnnarile dc I'ar-
hll'arii IlI:1CCflOnClli all rust :tlillSt' , lldapllnile ell
t
(j.recia all dC"l'lIilmai dll~m:1I1()aSl' l'a ol'il'.ind. (~lI­
,'co" "11 nllm,;n, pC1l1o'1I a salist',,,,c "pill;'o "lIhlicr.
din tara cal'e nici odala n'a rust edilicaln ~i IHI:-,:'j
ill clIllo~liinli\ de l':H11.a aSllpra slii .. ci I'calc de IlI-
crul'i dill Balcalli l'WIt ~i pl'nlru a "tillCl' 0 m.il1-
g;iicrc 11Ipl;iltH'ilul' apl'igi ai lIaliollalisllllllui l'OIll:ill
dill )Iace<iollia, " cel'lll 1'0 I'llla I Go'( cici iufninarea
~i l'clragerca hantll'lor de pl' Il'I'i(ol'illl hll'l'ese. riI-
(';ind'o res(llIllz:itoarc dc oll1orm'ill' sih' !ll'~itc asuprn
cklllenlllilli 1'IJ1lI,;n! Fie incredill!at GII\'el'lIl1l 1\0-
m ,in ca dnc:i HI sla in m:illn clHHluciilol'ilol' )lulilici
ai Uegalillui gree dc a illlhin:l handclc din Turda
- ell tnate ifnscle lie tcrihililale l:C ~i-a Inal gu-
Yel'lIul Hallys- al' face-o, liiolll-c;; (;rel'i:, tire prea
mad illll'n~se sll'.ins legalc ell lara ROIlHincasctl,
COllslatitlll ills~i cii .ltic\'iil'u\ii \'il1()\'ati ai calamila-
Plol' ce S'illI niiptisluil <lslIpra e:ltlzl,j rom.inc din
\lalcani, slall nt'lllrhllra!i ~i i~i cOlllinu'1 ispr;;\'ile
11)1'. Palriarhia gl'l'adi din COllslanlilu'poll' care
10 )Iai I!IU;), lI'a <Iezarmal ~i IIU 5e ~Iie dae;i nn ""
 40
dllce la exlrem 11Ipln illcol1~licl1lii de hrnluJiLii!i ~ i
eseesc conlra Al'Onltinilor nll!ionuli ~li. All \'inoyat
de loale ncregnlilc pclreenle pc le!"itoriul Stl", esle
~ i Ireilnc faclII sliip,innl legal, gllyel'l\lIl oloman!
.Cc face nccsl gU"CI'1l '! Cad sllnt miisurilc cc n so-
colit nemel'il s,i i" sp"e a illlpedica ulrocilii!ilc ~i
siluirele de eonsciin!ii comise de ciilre hUllde grc-
comanc de albanczi ~ i l'onHlni, SllPl1.5i ai siii m;-
.nll'!i!i de Palriarchic conlra allor snpn~i lol ai siii,
em'j In!elcg sii sc runge lui DUIllI1C7.CII ill ~,11 Illud
de Cilt grccc~lc '! Pcnlnl CC Herst vennl gU VCl'll Insii
~ i Ill' sllprimii p"in fOl"ln ,armaW ee He I" disJlO-
si!ie, nelegiuirile comise eonlm nalionalilii(ii 1'0-
Ill,,,,e'! Penlm ee bandi!ii Ill'sunl umuirili, p"in ~i ::.
~ i :ll'ullcu!i in inchisOl'i en 511 ' ~ i in dispJaln cl'imc-
lor indreplale conlra unoI' pa~nici 5i Icali s n)lu~i '!
Dc ee fel dc inhil'c amlii snllannl ~ i gU\·crnnl .siin
personal c:1 e illsnlle!il la!li de /lollltini:" !"rii
mnie,; 5i ill hune rapo"luri cu Suhlimu 1'0:U'W , daei,
1111 c ill sture sa gnl'nnl£1ze via!a uno .. adep!i ai
cunzei cnlllll'ale romfllle in Balenni '! La loalc "cesle
inll'clH'iri, I1U cslc de c~iL un singul' l"~isll\,a s: Cd.
,ninnJul g uycrn olomon a ciirui ma xil1Hi de Stat
sc redllce ea sii 1"lereze seandaluri . i anarhie .i 5i;
fomenleze inlrigi ;n" "I1I1'1 propriulll'i sliu lcril~ri",
,hind millli; liber.; ea bandelc ill servieilll IIl1ei i,'ci
politice sa Icrorizeze pc eelelalte nalionalilii!i, arc
o egala considcralie pelllru lonle Sialcle Dalcanice
i ar nn d"pl; CIll11 spunea Apostol Margaril cii Ho-
m.inia s·' m hncurn de illbiren spccililii a Snllanuilli I
Caei e inadmisihil ea ni~le adunnt"ri de .~-!i()() de
tnnalici gl'cc01l1ani, s5 ponlil rezisLa contra putel'ci
'lrmale ~i poliliene~ti, umbelc desllli de lH'I11Croa.c,
,Ie care dispunc Turcia!
Dc alt-fel, s'a vczIII in deslul de clar eli organele
sale adminislrative se sinchisese prca IllI!in de or-
,li ncle platonicc de In Conslanlinopolc, nelmind nici
o masudi conlt·" bandi!ilo,', en loale injonclinnilc
ee Ii s'au fiicnt de represcnlan!ii diplomatici ai Ro-
mliniei, sau promiland marca eu sarea peulru ca
jn sehimh sa uu facii nimic! Da,' iubiren specialii
ciilre Hom.inia a GII\'Crnlllui IlIrc s'a do\'edil in
'deajuns cu ocasia nnmcroaselor .persecII'!iuni In cnri
lnslitu!iunile rom.inc din vilayellil Ianinei ilu fost
expuse din pm·te" cuinelui asial, Valiul Osman Pa ~a
din Ianin" •. \cc"stii heslie cu chip omenesc, care
II redns in rnini; lol ec hl"llllla m"i exislil en Ho-
manesc in ,'i1ayelnl SCII, e"re a fnl~ificnt p.in ii ~i
slalisticele alicia Ie rnporl:ind eii nu se gasese 1"0-
'mini in !inulurile sale, esle menlinul Illni del'm'le
in poslnl scu, cn loale dcmersllrile diplomatice ale
Homaniei, cu loale ccrerile repelnle ~i jusle ee s'an
fiielll pcnlrll pede"sirea Illi I. .. ~i lolu~i, M. Sa Sul-
lanlll illbe~ lc ~i are 0 deosehilii consider"lic penll"ll
ROlluinia, ell care inlrelinc cclc lllui exccIentc I'U-
)101'111"; ~i dc la c"re " ob!inllt ill al:ilea ,.,indllri
chi.,,· eu rizielll proprici sale demnitii\i de sial
indepcndenl, serviciile cele mai de semnii I n sin-
gur valiu doyedit nelrehnic, venal ~i pile.; los a cerul
~i Rom.inill sa lie pedepsil, i"r M. Sa Sullanul 'I
men!ine mai dep"rle ~i o"dincle sale plalonice sunl
Jlllse la daR.'" de atot )lllterniclli yaliu! ~i e.i!i al!i
Junc!ionari olom:llli din a~a zisn Macedonie -unii
chill" deco"a!i de gll"crnul Hom.iu - nil Runl de
acela~ callbru ca Osman Pa~a de /" lanina I lnlr'a-
devel', u mai uvca ''l'C-O illlsinne in omenia ~i 0-
neslilalea guycrlliim.inlnlui olom"n ~i ill Sllcci,,1 in
iubirea parlicularii a M. S. Sullalluilli esle ceva
.lraniu pcnlru timpurile in eari Iriiim ~i cas lillie
inll'c .Pulerile Ellropene I
Cci mai resJlonsabili ins:' penh'lI vina ill aclna-
lelc .lmpr~jll'·i"·i sllnl ci\rlllradi mnccdollcni, ~Ieahla
1II",.gll,.;tisl:i, en lol eO"lrgiul 10,. de llIinciuni, fal.
~ilicii ri ~i misliliciiri, emi nil acces §i erezam.int la
 I!
hiil"hn!ii polilici ni HOl1l,illiei, ajnn1-l;illtl lIU I'd 01"
SIal iu SIal! ~Ii sc rniullc iuima ,Ie tI"l"el"e c,in tl
lUt- g.indcsc In I'olnl cc al" Ii pnlul sii joacc 1al".-,
Hom:incasc:l in BaIcani, chlcii IIcnnnlcirl':l lUI r:kt~\
ca :\1;0 garit ~i !jeoala sa sii pHIl:i suh uhroc adc-
\" 'I"ul, eonlinu,itHlu,~i ill lilli~lc lrihula!iullilc hll"
Illesehillc peslc ·HI ,Ic aui ! Dul"; cc iu coulliclul eu
greeii all sg.hu1:u·il pnlimclc, inlrcJin:ind agila!itl l1i
prill pres:, cunlnl lIl10l pl·cLin.~i gl'cci din :\laccd,)Ilia
~i s'au clcclnl la nele h,"'hare a ei ill !;lI'n . sUl'dlllnu tt
"i;l!a "l'slul ,h: lIemernic,i a Illi Papa ilimill'ie tli ll
Calalhl. eiirhu':II'ii lll!lcedoncni pl.il1g ('II lal'l'ilill i
coil IHIIIlIIIlI slarca ,h'slllanl ii "l' Illcrlld tlill \!,"'e-
tionia. implorillul pc loalc IOlluri)c illlocllIa i l';1
cra\"al'ipi mila ~i spl'ijillul HOIl1:iniei en ~a iasa din
itwul"d,lnrii. :-Ieadntl ,"ll'l'!i ill ~laeetlllnia sJlre a' i
"p"lle h.llHlelor organisalc de Pa lriarhic. Ihe ad e
d c cur:! i ~ i \'ilcjie pc tCl'ilorilll Hom:illil'i.
Pcnl!'11 cc insil llli 1IIt'1't-! ill ~lacctlullitl sa i"l'nm lc
c~ulI'lisallii eallsei I'ollllinc d':leolu, alaclIl'ilc han-
tI ,!ilor angaja!i " e palriarhie '! HilsplluslIl r.1 " al
millislrnl ,Ie in Ierne al Bnlgaril'i J'l'Iml/ la ,Ii sell!i"
gctJ"~l'ar:l til' J'l'!'tPIIIlS 101 Illesaj. in .!jl'dinta de dl's-
ch' ere a Sohrauiei. Tadntl !'olilka Slallllni 1: .. -
m. 1 ill aclllaiul cOllllici ell Grecia, ,In' I.1 "polil ic:'
,Ie caslrayeli." "eicull a l-is 6, "aloria 'i illl!,II IIC
tic a dl'elnrn cii in ~Iaccd()llia causa rum:illl'ase a
11I1inscmnc:1z ii lIil1lic ~ !
Ce u·cnorociJ'e. eH (oclllai olllul silualiullii din
Blllgaria, .~erlll parlitlnllli slalllhnlodsl, eel ce prc-
lintle a Ii eunlinualorul polilil,,'i tic hlillC raporlnri
cn HOIll:ulia, s,i ail", Jlrilejnl tic a ,e exprillli. in
ascmcllca lel'melll fa!a dc polilica sl:lhllui HOIll;ill!,.
"i en I.. ale accslc", cfirllll':lrii nHlcctloncni, insnll"
hiil'll:l!ilor politici ai HeWllulni eretlinla ea scaparea
lor IlU Ie ponle \'cni dinlr'u c(lopcl'al'c e ll alh:1Hez ii ~
tlcsprc cad illllr:lsncsc u afirma Cil 1111 c~ isl a ill
'.I
~int"l·tlonin, ci 1111 III a i dinll"o in!clcgcn' COlllllll ii ~ i
unirc ell BulWHii dll,51l1ani de cd, ele m:iinc ~l tic
"ceil' ai Hcuallllui HOlll:in, ell cari asiglldi ci (' it
h'i1cSC ill ct'lc mai hune ~i sincere rUpUl'lllri! ..\111
\,1'7.111, chim' ,ilele nceslca, sJlre proflilltia mea tllI-
l'('re l'ii "Thc Timcs)) mal'clc zial' loutinllcz., a-
t
nlln!,i cn rna ric Jlrnhuhi/i, II uJlrnpiere flnm;illll-
Illllll,u'il, ,'II Jlrivire I" ~I:lcetlonia, Am 1I1'I1I;lrilor-
"allele
~
nlieioase ale ~.!.!ll\'crnuilli si
'
m'a sUl'prins ca
de all Jlllhlical ullli!a Illu,.ellli zim' Imlllum', fi,,.,,
niei lin clJmenl:lrilll ,\1' Ii pre" Irisl sa se n ' pcll!
gl'c~nla de In IN7X ctind H curs s:inMe rOIlHilll'SC Cil
sit Sl' lTl'eZl' n B\lI~arie rOI'IlH'ndll·~e a :-oUt' ( " h,t-
ricn1 inlrc Hom:inia ·5i ~lacl'l(ullia !
Dar ciirlurarii 11lHcctioOClli, lIlai all inca ~ i "ll £i
:lcti\'iI"le • In lII'''''"111
n sndeliilii
. inleleelll"le m:ll'l',lo-
l'om:inc. "Cnlll'l'icr dcs Balkans" contills dc d·Il)·1'
I..colllc, prc~cdilllcic d. in Il1l1l1i~1'1I1 ,i,i de 1:1 ;~()
Oclomhrie Hlf);, . cornana I Jwgin:t :! slii st' l'is: ,\" ,IlS
I'fllJOIIS tlil JJwin/,'s lui,') '" no lis II!! sau,,;olls PIlS / .,
I','/wlt'r: XOIl.'t W' "olllollS l'I I'" d,:s;roll.'t P"S ,.,
.'wlli,'illl I ' II , E l'\'i«lcul cit m:lccclullcnii ",cllm ca ~i in
lillJPurilc lui ~Iargaril 1111 \'I'Ol'SC rcsoh"area marci
l'cstiuni a Episcopaillilli Hom.ill: ci 11\1 dOl'csc C.I
J\om:'lnia sii I':u'ii lIll pas inainlc in Balcani, penlru
" cil itll'allll 1,,1' 1111 !'sle "i,tI" ~i Jlllieren !legalllllli
prill eal'c ll'iic!-oc ~i cit ('j IIllllWi IHlIlgelul ~i IUlI\a
~Inrl' male-l'iaHi a IOI'!','i I'amiliclot' lol'! Ei 1111 S ~
preol'upii dc zilla (Ic m:iinc; l'i ntl \THCSe en Tara
:\lHllIii sa joacl' 1'01111 cc merila in Balc:lni. fOl"ln:ilHI
ell poporlll alhanl'z 0 PUll'!'C ill fa!a carei" sa St.!
nimiceasl'ii aspil'a,illllilc (il'ceilor, Blligariiol' ... i S:il'-
hiJol', ci dorl'sc Illllllai ca f:itll:inH IHlIlgl'lnra sl.i clll'ga
al:ila limp c:it ci Idiesl'! :-\11 \"l'O('SC ~l'lii Illaccdo -
'\ Beni sii :llldii dc 0 hiscricii !ichismalic;i, Hindea
suol lipsHi dc odee scnlimclll p:tll'iotil-. IlcliitcJ'a ti
iucii ~ i asl iizi dl' suh plilcrea ~al:lllica a Palri:u".
 - ..,..:...~
hului. ... ;\Iijloaeclc lui iI/iirgiiril, inlrehuinlalC la
t~?2-:'G, sunt ~i aeulll in marc slim'i Iu IIrmasii
sc~ ! . ~I proha celolnnlli eii nil dorcse hiscrie,' r~­
mal"i, nc .o dii fapllll eli inspcelorul Dum; La"iir,
marclc admimlor al organi"alici ~eolm'c "irhcsti
a Il'lIlal. - nu. ~Iiu ducii eu aprohnrca gu\'c .... uIUi·...:
,eo",:crllrc~. Mllro(lolilului grec din Veria In causa
1'O~~"'nclIs.ca, pl'Omil:1ndu-i-sc 0 rccompensii dc 150
DIll de ICI. Modul ins'i eu Ir,'mhi!e ~i sul'lc cum
a pl'Oeedal aeesl ~ircl inspeelor, a fiieul ~n ecsliu-
Ilea s:! lic !,Lill~ii de loahl IUlllen, n.iung:ind p:ln:i fa
ure.cllllc ~ruhll de h:Hulii .\crillns, carl' a Irimis 0
SCI'IS?aJ'C sc\'cni ~IilI'OJlolitului, lelegrnfiind 101 dc.
o.dala ensul "i Pnlriarhfllui. In acellls Illod deschis
.~ I .comlll:?lUiliilor pcnlru demnilalclI ' regllllllui Ho-
man, a lacul d-I Dumi, aecsl m:inciilor dc "rcci
)I1'ollllneri ~litl'Opolitului din Dern!. ..,
D'!pii, ce am do\'cdit ell prisosinla slarca dc 111-
crlll'l .dl,n a,~11 7.islI ;'tlaccdonic, dupii ec am dcsvelil
.lllll:dal'l~ "tin pc llwrc care cxishi in condllcelora
ces~.'unci . RalU:inisn.~ului din Dalenni in e.i! grllj_
~ulJ~hlJ Augms rem,ln cu lolul mai prcjas, ne
1JI11'ch:JJn rarc cslc calcII cc Ram,inia Ircbue sii
a.l)Ucc sl~r: ~ puue cnpiil sliirci prcjudiciabilc ononrci
~I (~em ".lal," sale, iu nelualelc imprcjuriiri?
,lIO" .:~~I.a d~ .c.i~? ~ing_urii ~i dreapli; solulie,
C.I r 1I.lIlIa sa Jasn 1JI\'mgnloarc: Presiuni onergico
la Conslantinopol po IAngli Impiiriifia otoman4 ca sli se
conceada, ca 0 urmaro lireaacii a Iradele! de la 10 Mal
'90~, Instalarea oliciala a unul Eplscopat Esarhat ori
PatrJarhal roman, ori cum ar poftl sa'i n~meaacli!
Cccn ce s'a ncol'dal Bulgarilol' In 1870 pc eund
~.lI existi. nici lllilcal' PrincipaLnl lor, ceca cc a
lacul, p~ll'rell 101' ~i 'i:J sculit de hudgel sepurnl,
~om.mlll Irehuc sa iJIIJluuii In Conslanlillopole n
I sc acol'd .. ! Doeli se \'0\' line seom;; de piedicilc
-cc sc ridic{i dc luaccdoneni Sine a ziidiit'nici opel'a
- --- - - - - - . -
adcvul'ul I"o ..'n~hlcusciit ponle Stt ire-ada t'i sulc de!
nui. fiil'ii ea rOlluinismul in Balcani ~ii poalit fnco
un pas inainlc. Trehue cn ha'a n\elc nellisciplinale
sa lie dalc In 0 parle ~i biilule cu bici de foc dupil
cum Tamcr/am pedepscn pc
soldolii siii. E randul
numai ~i numai al' slnlului rom:in de :J desii\',ir~i
o operii Iminic;; licnlrn \'iilorul causei sale in,
Holcani, dc la carc dcpindc ~L siguranln Regatului!
Cuv.inlul de online ll'cbue sa fie: in Iilluri Clk
misl'ificalorii ~i ~ar/alnllii, ndc\,.lI'alc pn~iiri de pl'Udll
nsupra budgelului romunl Xl' :un siilura! eu ululea
mineiuni ~i escDmoliil'i de ndeval', In scopul prea
v:.oil de a sloarcc miliaane din budget ~i n serVl
inlerese st ....iinc nenllluilli ~i Hegatului 1 Pc Romullin
IIl1 0 inspiiim.inlii ~i nil 0 ponle inspiihminln 'schisma .
Hisedea ronhillcnseu din regal esle schismali~ii dup,b
vederilc Palriar/,iei salanice din Conslnntinopale.
Illlu~i lIimellea lI'ar pU,lea zice f,hi; II fi ridieol -cit
ea Uti C ol'lodox:i; rle as(.auenca bisericn l'usii, bul-
gUI':', mirb:'i, Illunlcnegrcnnii ~i insii~i hiscricn din
propriul Heglll gl'ceesc, unde Palriarhia. unclln Ca-
nalidi a PanlcnisllluIui nil nrc niei un nmeslec!
!?eli rcligio~i sc pol giisi dinlrc eei Inai de seama.
lic dill larii ori dc la fala locului unde se ponlc
reel'ula uu un milropolit ci zece. Dc ncca e nece,s ar
en ccsliuncn sf, 0 resolve stalui 1'0111111\ ~11 omncnii
s,i i, iar nu sa 0 illcredin\ezc pe m,illa nclegiuililor.
Dc lurm;; sa nu ne lie Cricii; ea va Ii mare ~i dnea
resislenla aronuinilol' va Ii uecC\'bii In inccpul, ea
se va lopi ill f'lln ialaganlllui alba nez, liiml-cti 0
singul"il 1.i albnnezii nu VOl' luai r:inl1ine sub hl\eln
spirituala a Fnnnl'ului, enre u scurs denlungul
tilllJlurilor dcsltlle bogillii, diulund nsliizi ea orgun ,
de Panelcnisare sa ne siieiiluiascii p:inii ~i viola
nalionalii I Sub acopcriim,inlnl Prelnlului rom,iu.
alhnnczii ~i rom,inii se VOl' des valla n:llionalice~lc
$i neensla va 11 mom'lea ulal a IllI.\I·c,lului Pane-
 ·Hi
IcnislIl cM IIllli alcs II SlavislIllllui, duslIlunlll in-
vier~uuat al alhanczilor ~i rcgnlului l'Olll;ill. Atunci
sc '"" vcllen cli PIIII·i"rhi" gl·cccase;i din Consllln-
linopol II ncnoroeil lin1p dc sule de uni lIClIlIlm.i\c
tII~~~lin'~n~II-lc in sl,wc dc selll\·ic inll·'un Il\IpCri!:
slram ~! III lI·ccul 1I1ull mai ohliiduilo!· dc e,U cn !
CII !rnduccrca ill fapl a accslui insemllllt desidCl.ut
ualioll"I, Pnlriarhi" va rillmillC accca cc lI·cllUc sil
r~I~Hin?,., ~rcpt I ilsplabi II crimelor, liit·ii de legilol.
~! 1I111111anlor sale hlcslclllalc:
pastor flirA turml\!
III
Pulcrt-" "I\mnczilor a fosl ~i cslc tlllIl'e. Holul
cc 1111 jucal ill iSloda nHli dcpiirlali; e,ind suh
Geol·gc Casldola SklllH!erhcg, dlacedolliac cl Epi-
I'ntal'll'" I'CX)I un salvaL civili.sn!in cU1'opcnnii, I'C-
s!shi.nd c:' ,nil z.id dc gl·lIni, alaeudlOI· illlpcluoasc
~I IHlvalCI lanahce a Tnreilor aziali, cslc in dcohsle
r"cunoscul. Suh im!ICriul ololllall Clll·" n'lI riiu~il
sii sll~,gC pc alhllnczi ci din coni,.,. ·i-II Iiislll in
slriivcchile 101· drcpturi ~i lI~cziiminlc, IInii imhrii-
!i~,itHI de hun" voe I·cligia nlllhomedan,i, de nsc-
IlIcnen ei· all aeoperil cu glurie ~i litplc mari, isloria
olotll ii. Ei all diclal ,·eacu"; illll·egi in Peninsula
11,,1 ieii, ocup:ind posludlc eelc mni imporlanlc
ale gU\'cl'lulmcnlului OIOI1lUll p:1n:l -5i de mfil'i-viziI i
d"nd eei IlIlIi sldilllcili gcnc,.,.li si functionari Sll-
pcriori, pc hillg,' aCCII admirahWi o~lire· cal·c fllcc
~i aC'"1l lit Iii TlIrciei ~i cu ajulornl ciit·cia s'a men-
linlll ahUa limp in Elu·opa. Lihcri ~i nesuIIll~i de
ninlcnea, d01uni in !inuLul'ilc 101't inciircnli dc o-
liOi'll"; ~i I"IUlgU";, conscr",ind lilllh", lrndiliile 5i
ohiceilldle lor sh·iihlllle, ferindn-se de am~sleel;1
en aile nilliollalil;ili pc cari Inrcii Je sliip"llcau
dup:i cc Ie reduscse in slare dp selm·ic, alhanezii
au riilllas acecn cc an fosL inLohll'auna, UI1 POI101'
vilenz si uulndl'lI.
C:ind· sullul de consciin!ii nn!ionalfi, c",·aclcl"islkn
secolulu\ al XIX, a inccpul sa haW ~i in piir!i1e ori-
cnlnlni cuprillz,;nd pc popoarcle arlonnile de secolc,
pop0l'lll alhanez cnre nUllliir;i h·ei miliouuc de 10-
cuilori pc lerilol"iul lurciei eul'Opcne ~i Ull milion
ill Grceia de aslii7-i, fu eel din!:'iu pe care 'I alinse
i<Ieilc generoase ale marei revotll!iuni f,·anccze.
Far:. evenimcnlcle de In 1820, e,ind \'izil"lll alhanez
AIi-Pa~a Tcpelellli din lanina, de care IrcmUl'a lol
Ba!canul, se riishoi cn insn~i sullanlll Afnhmud,
nu s·m· Ii produs nici indcpenden!a Greciei pcntrn
care a cm's ahHa sfillge albnncz. nici nu s'ar fi
precipilal aile cYenimenle, ead au legiiluri indcs-
IruC\ihile de ea"znlilnlc isloricii I Ccva mai hlrziu,
la 18:!8 Jlf"'II11cti ..1Ii 1'{/~'" all alhaner., diiden 10-
viluri pulredei IlIlpiil'ii\ii ulomaue, smulg:indu-i
domina!iunea asnp,·a Elliplulni, inlromhul 0 dinaslic
prullfic din lIl'l11m;iii srii care sc mentinc ~i asliizi
en Kedh·i.
~c Be va g:isi npoi, un c\'cllimcnt ill coprinsul
{'eninsulci Balcanice Care Sli nU poarte semncIc
iuhirii de Palrie 5i Irczirii scnlimelllului national
la accst pupor, it; 101 dccursul limpu\ui de In 1830
incnnce. La ll1in, dup" incheierca cuugresului de
III Berlin care ccd,; luelll"i dill It·uplll nlhnllez, Slit"-
. 111unlcIlC"ffl'cnilol', alhunczii s'an
],ilul' , ".'l'ccilul' si
Illplnl cu armele in mililli conlra Impadi\ici 010-
nmne si a dccizici HI'<.'opngull1i ClIl'Opr31l, penh'u
a illlpi~diea ciunliren piilll:inlului sfinl al slriimo5i10r!
CecaLC Iipsen iusa poporului AlIlIInez care ~i
asluzi cslc pulcl'cn ~i singl1l'ul I'CtlZinl ul Turciei in
Enl"Ol'Il, ciit·eia 'i II dnl ~i 'i dii oslll~i lideli, gene-
rali rClllllllili, funclionari intl!!i - chiar ~i aclualul
1l1m"C v;zil', ,Fcl'id Pn~n. cslc :.Ihanez - Cl'a pl1linla
.I e n d"s,·olla CUlllllll Illl!iollalii, illhilun'lld prill
 .18
mijloeit'en ei, intdgilc religionsc cm'i l'all tinllt di-
"i~~~t atMa timp.
In imposihilitate de n intreprindc ceva [n aecaslli
dit'eeliune pc lel'ilorilll Palriei, c,ind- am "cnil la.
1884 in nom,inia, primul meu g,i nd a rost ca ,Ii
satisrac Ilccesilatea culturei alhuneze. In acel an,
am pus bazele societalei culturale ((Dritu)) carc clrtc
cea dinl{!i soeietate a poporului albnncz. In ziua de
Hi Deeemhrie 188 ,~ s'n suhscds In prima intrunirc
intre puFnii nlbanezi p,'czenli, sumn de 20 lllii lei,.
iar ]a nuznJ occslci \'c,ti n xfloimii a i11h'u1 in r:in ...
dUl'ile greeilor ~i Pnnslavi,5ti1or, liindcii 'si diidenn
seallIn de ncea cc insemneazii l'iisfl~indire~ cuHllrci
naponale in masn aceslui 1'01'01' cum ~i unireu prin
mijlocul clJltUl'ei n luturor nlbunczilnr, diviza!i prill
difcrilele intrigi religiousc, Ziarele gl'ecc~ti din Alena.
~i ((Siloghi)) din Bucu"C5li stdgau cii propaganda
IIsasinului Nacio de 1\ forma gmmatiea limbei ' al-
haneze, este im01'll"intarea Panelenismului. Adu-
naren societiilii votnse cumpiirarca unci lipogralii
~i 111ui lnasc 0 sCl'ic de mii slll'j ell pl'ivil'c la
~eonlele ~i bisericile din Pall'ie, cu realizurea eii-
r~ erau . i,~s!ire,~n?ti ~n~mbdi comitetului. Chiar
de a donu ZI lnsa lutl'lgllc g.'ceo-slave illcel> a se
lese at:it In Constantinopole eli! ~ i aei. La prima
ndunal'c de la til Dcecmbrie, s'a ales ca memhl'lI
in eomiletul societiilii alhanellli mah01l1edan ,\b-
dulnh- Vahit pent"l1 en sa linii in clI,'cnt pc Lega-
FUl1ca otomanii d in BllclIl'e~ti despre lllcr.il'ile nonstrc
Instigalillnile .......---slnve la S/alllblll enm e.i in BII:
cllre~ti 5'" constitllit lin cOlllitcl re\'olutionar exas-'
pe!'UI'ii pc gnvc1'llul ture p,inii aeolo, in e;it a adresa t
inslIlte telegmfice picnipotenliurllilli siill din Capi-
lahi Suleiman-Bcy, alriig,illdu-i alcn!ia cii aci stat'
Ii cons/itllit 1111 comitet albanez ~i cl habn,' n'a!'e r
SlIleilllan Bey, a ehemal imediat la legnliunc pc'
Abdulah-"ahit ~i inrUl'inl 'i zice : ((E51i lin hainn !
"Aqi s'a constituit cOlllitet revolutionu!' . ~i til IIlI '!Hi
ai s(lus nimie))! ,\lunci "ubit II explic'lt minist!'ullli
cii nu este un comitet I'evoiutionnr ei coruitet (lentl'll
ellHUI'a limbei albaneze in contra grcco-slavilor ~i
in ravQlm;a TUl'eiei! Dupll douit zile, SlIleiman Bey
a luat statutele manuscript ale soeie!lilii ~i Ie a ,in:t-
intal la COlIslanlinopole, ial' peste vre-o, zece zile
priniind rlis(lllns a ehemll[ diu nou pc "uhit ~i 'i,
'a zis, ell hllelll'ie: If Am primi! ol'din din Slambul'
eli pentl'll limha alhancla sunteli I,bel'i II 1\lOra,
nllmai conh'" gm'cl'l1nllli s:i nn fiji»! Minisll'III,,:ns
Hih'o\\'o ~i ~onsulul gl'cc din Bucu!'c~1i isbulisc!'ii,
insa prill inl!'igilc 101' sli tlldnplcce pe C, Ertimiu,
5i ,\ v,'amide, I'!'c~edinlcle ~i casiel'lIl soeielal\;, en
sa lase haltii IlIcl':i rilc sub CII\',illl eii se compromite,
cauza liheriil'ii Alhano-Maccdoniei de ciitl'egreoi"
eari loclllai atllnci tiind in conllicl "sclliit eu Impe:
riul oloman, pfitrul1scscl'ii pc tcriloriul st'iu In Cutra
IInde insa I'lIscscril mllili prin~i ~i adll~i in 1"I1!uri
In Sa Ionic, Yliz:ind pc dc opartc diseoreliile iscalc
in eomitctnl soeietii lii i,ll' pc dc allii parle hUlla
yoinla gm'el'nului' ol'onulII ~i liind hotal'it mni mull
ca ol'i dnd sii luc,'cz in seol'ul eu Itlll'a I cc lInnli-
ream, lI1'al1l dlls in lXl!5 dc patl'll ol'i la Constan-
tinopole, sub nllmele tic loani"e ~i am dut petiFe
la "diz-Kiosk in m,ina ~In l'e ~olllilli ~lIz,'et Pa~ a prin
care al'litiim in!l'igilc Pnt"; nrehici ~i pl'ofeslll'ilor
Ill'cei contra Imp:i rl.tiei otomallc, expllmind al';I,;rile
elemllli r" l1a";ot ca nlholle1.ii s5 se IIncasea ell
greeii t'i CCl'cnm, pcnll"l1 sting ~ rea accslor inll'igi,
s:i sc ncor"" ca ill 5eoalclc ~ i hisel'icclc <lin Alballo-
Macedonia s ii se in ll'Odl1eli Iimha albanezii ill locu l
cc leigl'ecc~ti. :\Ia,'c~~ lu I N IIzl'ct-Pa~a m III 111111 i IIdll-1II i,
a hml pctilia ~i llI'a gfizdllil in palatul s,i u 17 zilc,
ptinii. cc U SUpllS'O in cOllsiliul de slol, care u ac-
ceptat'o, i\Iare5allli illl' a cOlllullie"t "poi ea petilia
gasind'o justa, al'c loat il aprohal'ea gl1vcrnului;
 GO
/jind insa ,"orha de cull cl'e~tin ~i nepul:indu-sc a-
Jl1~slceil dilecl gu Yel'll II I IlIrc('se, m'a cOlisilial sii
fJ inainlez Pall'iarchici ~i apoi indiferenl de rilsplinslil
ei, sc "a rczoh'a I;l\'orahil dc SlIhlillla-l'oarl:l, In
l.ial'ul "Siloghi.. din iluclIre)ti, sc plilea cili la !I
lulie 1811,> l'epl'oclucerea dup:; 7.iarcil' din Conslan'
linopole, e:, )letitia pl'l'seillalii a fosl a)ll'Uhalii CII
inlocuir'ca limhci gl'(\('e~li Iwin era alhulIl"loii ~ i <:ii a
rosl Il'imis:i deliherarilor Palriarchiei.
"enind .Iin Conslanlinopolc am pmpus elllni-
1('lullii socit'1:IIei, confnnn illsl"lIc~illlliloJ' cc ~l11i dnsc
in mOil particular Jlare'5alull\u7.rel-P:I.~!I, SIt l'acC!1lI
peli!ie dill'l' Pall'ial'chie, insii n'a \'I'ul ell nid un
chip din cansa inlrigilol" v:inHe dc Illinislru rlls toi
~ollsulul glce, Dc asemenca, COlllilclul 1111 \Toia
nid sit ineeapii tipiil"il'ca dil'Jilor ~ i ('UlllparUI'Ca
lipogl'alici. ."\llIlici Ill'Hlll \":'txul nc\'oit sii pr()lcsh~%
prill zi:II'ell' I'IIm:ille cOlllra comilelillui, cenind e:i
~'au f'a dt'misiollt"l.c sau sii hlCl'CZC mai dCIHu'le l'Ol1-
1'''1'111 slalull'lOI', :"Iun:illd ~i tiu\(llirile nceesan',
In at'eslc IIHJlncnll' sosl':;lc in Blit'lIl'cto1i Apo!'ilol
~Ial'garil .lin ~Iaccd(lllia , ~ranl presenlal la 110-
It'l n.. gal, dlle:intlu-i Iliai millie arlieolc') ale lIIe1e
pl'idloal'l' la Hom:inii din Bulgaria toi Scrhiu, HJla-
rut" in zial't'le lI itom:il1ul)' , Telcgrarul", ((:\'nlillll('Hu
9 mllilli eoll'opilor, 1111 se pnld,'ca CII itldlc sale dc
~i I..H11(all, t':"'i urHcnlc au rust plIh/icale lIlai l.h'·
ziti pc dt':lnll't'glil. fil'e-pl g:indiri :tIc salt" in opcra :
,,1.es Grees, It'S ,\Ihanais eL les Yalaqllt's Ilu Pillde",
pl' haloH t'iu'\';a tt rust prodamat ea lUt'mhl'll {~ oI'CS-
" .! 1"11l'ulclc in l'llstlll~ \!IIIII ~I IIlh' lItult IlrivHonl"c 11\ cn"l :1
:;!"aIIlH'omllllu dill HalcltllI Ie SCI"IIUIi in grecc,;,tc, du ullrc·co 11 11
u mo ... tcluu ined hllll':1 rUlII,mil, .Eruu tnlllSlltlsU ill I"ollliill(;!o:tc dn
rq1illlsatul Unt'll, rust 111"01"('''"," iu I\I:ICl'tIOll i a ~ , 1IIIoi rctllu.:tnhl ill
:,Ht ziitfl..,uc tie inlllloslil ;r;imht H.I lo~lII C. BaclIllm,:n, l'nro era
t.i lll\1" til' t.,t I'C I'tunc i, ins:' 1-!r:1!1C to pll"ltului !;o i Ittfl'li ~Cllt(.'1 snl ...
L:11, ,\t ll:-'C II IIInn.> lullll"U 1II' IItl It CRUSIl /IIIIIUJt: z o·ro m ~ n il ,1111 Hlllc alll,
:-,~ , .. !lll1iml"u ~t nduC';ill'lu ·1 ~l" n I C l l ill" l'lIIt1lU l',
~-------------------------'~---~~='====
51
pUlldell1 al ,\eatlclIlici l\olll:iIlC! ell nccaslii oca-
id unc nl'am pl.in" t'(lntra Comi1C'(ului tii nm rugal
pc :\hll'gal'it sil iulcl'vinii t'iitrc (rU\'CI'Il SJlI'C a sc
arol'lla UII ajulol' de 0 mil' sau dou,; mii de Ici ca
", pol illt'e)1c " Iipal'i primcle "hcccd"l'e, M:ll'g,il'il
illS" ,e scoal'i eu 0 furic Icdhilii dill rololiu ~i'mi
, il'c lexlual : u:-\'ai alLii Ircahii de e:i[ si; rad ahe-
l'edal'e "Ihalleze pellll'll siilhalicii ilia ,Ie TlII'ci din
IJilll a, eal'Ol'a Ie Il'chlle 0 al'l1l:llii de <I sule tic lIIii
til' ~Iuscali, 5ii sp:inzlll'e c:ile 0 suli; in fierarc zi
limp de 2(1 de alii ~i ahin sii 'i suplle 1..
~I':lm rid;':al alllllci dc pc scalln l'a sii pice ~i i-alll
J'ilSpUll!'i: Idlnmuille i\1:ll'garH, Illi ~liml1 YnJoHI'Ca
p"pol'lIlui alhalle1.! Daea lIulllai (lelll\'ll Dihra, Irc-
Iolle f sulc de mii de ~Iilscali, ell sii 0 sUlllle, lI)loi
pCIIIl'1I lui popol'ul alhlllle7. lI'lI.illllgC 0 Husic ill-
tn'nga! Yfi roal'le mu111lmesc, dici am \'cnit aci en
() inimii de (11) tii UC1lI1U\ pIce en inimH nUli marc
de e:i[ Inl holellll .. ! Alii in!eles illlcdial c:, "cesL
0111 Sillisll'lI \'tI :lIll1ep Illllll rUII lIom:inisllIullli ill
'fl'llelal si
n , t':l imi \'a Ii tllIslllun
• IIciml)iical c~\l va
(!"iIi. de OUI'CCC aeeCH cc YJ'niul11 eu sii rh1dcsc pen-
11'11 si"uralll"
n , si
. "iiLorlll ilelfalllllli
0 iloman, adiea 0
plllere ,\Ih:lnczo-I\()\n:'uli. in Ilnlcani cOIILra Siavis-
oHa"tc:1ric
•• si inlt'l'es l)cl'sonul. Si• inll'tadc\'ii l' Illi llI'aJl1
ill 5clal ell"; .\1'05101111 HOIll:"lIiSlllllllli, IlisP"IHilld de
JI"lerc, )Irolce!ic ~i ullcile mcschillc llI'a 1I1'111:iril
ill loale acl("le mt'le, a u{:i!ul patimi9 a niiscociL
infnmii, delll.ln\,\ndu-m u -5; calu1l1nhintiu·ma aei toi
ill Pall'ie p:illii )lc (Iundul accla, ill e:i[ tic lIIai
ll1Ullc uri nm rusl in pcricol de moul'le, d1lJl;1 (.'11111
sc ,'a ycdea llIai tlepal'le,
Vilz;inti cii comilclnl socielii!ci nid IH' sc :uIt",:.
nici 1111 clenlisiollcazii. HIH fosl llcyoil sit COllV()C
Sot'ielall'u In :! Fehl'ual'it' INSI) in intrnnil'c 1:1 fdJa-
d~l t'a si"i l'X-pUIl ~ilua!ia; j"lrllnil'c 101 can' a par-
 5~
--
,--
licipat IJlilninul academician ~i )Jl'ofcsOl' i'i'icolae 10-
nCSCII, l'cgl'clalul G, I'alladc, f)-I D" BlIlcnlcscu ~i.
:lItH tii ,in cIne s'u consliluit lUI cOlnilel )ll'o\'izoduo-
Dc nslii dnW, mii pOluenesc cit conlin mea sc uhale
un illimic l'edulabiJ, polilia Capilulei condllsii de
))1. Dim, MOI'lizi cn I'C lnie~lc oCll)Jlilld ~i "sliizi
accln~ )Josl ~i cal'e poale sa ~lic ~i sOl'ginlca de ulldc
pOl'llcau )Jcl'seculililliJe la cari _ cram ex pus, OJ..
;\Io\'llzi lI1'U chemat In polilic ill zilla dc:1 Fclll'liac
ric, unde emu pl'egiHili IU'ill1l1l-pl'ol:ul'Ol' ~Ianolcscll'
~i un judectilor de insll"uc!ie. III ll'lllld , mi s'.a I'C-
pl'O~ut eli SUllt condamnat la moul'le in G rcci~, I"
care invinllirc aJll J'fiSJ>UllS cii sunl SlIpUS ltll'c, al-
hanez · dc ol'igirui tti c:l Grecii pol stl cOlldalllllc la
moarle chinr ~i Jlc Pre~edinlele Hepliblicii Frall-
rezc! AtUllci, inlcrogul d ,' Primlll-l'roclI\'()r )Je eal'e
nici 1111') cun0tilCUnl nicl nu'j ~liatll culilalrn. anI
dovcdit ell acte ~i <Iocllmentc IIcvillo\'iijin lIle" tie
care s'a eonvins, s)Jumind in fl'UlIjuZC'51c D-illi :\[u-
I'llzi cii l1n'nli g:,sc~lc nici 0 villii. Find pus in Ii-
bcrtale, lI'alll sea pal lulll~i de pel'seculiile Poliliei,
curc m:i lll'mHl'ca ziua -5i nonp[ca, :lmenliu;i nd lll-
Illca alhullezii sii sc dcparleze dC' luillC, Ci'j <lItrel
vu Ii riiu de cu.
J)~ causa spaimci IlciJlInc parle dill IlIclIlhl'ii
noul,lIi Con)ilct '~i dcledi dClllisiunile, nstrcJ cii fllsci
ncvoil s5 convoe penll'lI 10 Fehruaric, u inll'unil'c
ea sli cfJlllpleclez eOllliletlll, COnrOl'1ll slallllcJol', ill
sal a .Pomul Vcrd,,., Fiindcu silltllteic conlill IIII'
al'licol ea ill toatc adulllirile sii fie jll'ezclIl UII I'c"
prczcnlllni poliliencse, m'ant dus III sec!ia XI\, im-
)lrelluii cu 10IlCSCU, s!!I:l:.I!tantl d-Iui BlIlculL'sclI ea
sa vcslcsc inlrllllil'en ( acen zi. COIuisal'lll H05ca
eel',illd insll'ucpi de la 'Polilic, 11\'" opril, lrillli\:lnd
loldeodal,l sergell!i In sola (<I)ollllli Verde . cad
posHndu-sc In \I~iL Ill! lusH pc niIncni sa inll'c.
Prnles~nll1 ell lacriimi in ochi sii, lUI se cum ilii o·
crim~ eonll'n vielii, nalionole a unui 1'01'01', ins;; in
zailnr caei plin~ In m'ele <I nu Illi s'a dot dl'umn',
aslf":l ell' inll'uniren n'n Oyut loc,
In ncnumcl'nlc I'lindnri am cel'ul apoi Poliliei
",'oc en sii t lin' inlrunil'cn. insii mi s'n l'cfmml' suh
cuv,inl eii n",~ e .ol'din de la I'rimul ~Iillisll'u '81'u-
lioiiu. care de elile 0"; me duecnm ocasu sau la
minislel' ea sli me phlng conll'n' mcsUI'i101' ncdl'eple
lunle impolrivli-mi, lIiei odalll 1111 m'o primi!. III
urma eonsilielol' I'egl'elolilor x, 10nescII ~i v, A,
Vi'eehia, nlll fiiclI! 0 peli!ie. insurein,ll1dll-sc aee~ti
])3rhnli en sa 0 presinle I'rimului MiniS/I'll, cOl'e
lolu~i 0 linu neresolvnlii limp de 0 luna 1):lnii ce
ill finc 10 I'cpelalele 101' intel'veniri. Ingiidui adu-
nal'ca, De nHiI parle in!i'ii Polilia n impin .. lie ve-
chiul eomitel, eel care era sluga lui Hill'o\'o ~i a
consulllilli gl'ce, en dllpli ee lI'ecuse dlloi ani de
neactivilale, sli lie el inll'unil'e mai (nainle de cal
HOI. Vcchiul eomilel couvoac'l a~a dol' soeieloten
inll"" Vineri ~i nducc jandnl'lui poJilienc~li la pOUl'1ii
5i in salii ell Sll 1111 lase s1i inlrc de eM pc ace in
pc (~flri 'j vl'cn e), a\ttllld tcam:i sil nu "i sc in so ...
colenW de pUl'larcn lui anlinolionalii, Popol'ul insii
(hind la 0 pm'le pc jandal'mi il'Upe In salii. dlil'
Polilia im)lccJicii !incrcn ~cdinlci ~i IUlind pc mem-
bl'ii \'cehiulni comitel. s'au elus ]n pl'ii\'iilia lui Er-
limin en si; \inn ~cdinlii inlima, Dc altii pl1l'le, d-I
i\!orllzi m& ehcamii pc minc ~i pc moi Illllili nlbn-
nezi l1meninllindu-nc cu expulsnl'ea. suh cl1\'lint
cit suntem I'e\'olu!ional'i eonll':1 TUl'cici. In zadnl'
prolcslol11 cii nil sunlcm dc eM conll'll Slm'iJor ~i
Grccilor, ciici se yede en primului ministru nu'i
com'encn sil Incrlilll in dnunll Sln\'isl11ulni !
Dup:i mni Illlllle pl:1ngcri din pal'tcn societal'i1ol'
en 'sli se fndi inll'unire ~i sa se ulcagii un eomitel.
s'a con\'oent adunaren la ,~ Mai 1886, Dupli ee s'au
adllnnt societal'ii. \'eehiul comilet jll'ollllse nnui-
lIarea penlt'u altii dalii, fiilldcii lipseau e,iliYa d ill
lIIelllbrii lui. ,\tunei, eCl'Iindu-lc socolcalii cii dupn
trcccl'c de duoi ani 'inc I! nuri dOl'esc amttniil'i, am
propus sa )Iroeediilll la "ot. Vre-o 3- 1 partizani
ai veehiului eOlllilct liibiir,ind "supra lIIen eu 5en-
pul dc a me arullca pc ferestrc, mil rost ncvoit sii
me apar, ranind pc ullul din d, dc oarecc r'II';
eu pcrseeulielc la eul'i cmm espus umblam inar-
maL. Ahit a Ircbnit ca Polilia care sc alia prcscillii
~i CHre de nHllt urnliiren picrdcrca mea s:i me u-
restcze pcn!!'11 'Icntali,,/i dc omol'. Am rcmas inehis
ill prc\'ell!ie poimi la 20 Oclolllbrie lSNti. e';llli ill
unlla apiirnrci presciliaic dc rcgrcta!ii Nicolai 10-
ncscu ~i G. Palladc, curi au vcni! 5ii lIIe apcre nil
ca advocflli ci en amici oi cnul.ei cc rep. escnlulll t
alii I'ost aehilal ill unanillliinle dc Cllrlca eu .Jul'llli,
iar him'ele ~i aticvcl'alii nOllu1ni serluilol'il'ii ucc·sl
e"c llilllcnt, c,ici era triumful drl'pliilii ,~sul"'a ill-
tuncric lIllIi ~i Iradiirii de patric.
Pc c,illd cram la inchisoarc, nClllcl'IJicul rosl
prc~cdinlc al yeehinlui comilel, Ayramide eapiilii
decoralic dc la Rcgclc GI'ccici "pcnlru crc"illlii ~ ,
resplnl,i a I'aplelol' sail' lrudnlo31'c; ial' lollleodalu
ca s,1 :l<loal'lJ1Il eonseiin!a pnhlicului alhallcz ~i sIi'1
dcspm'lii dc cauza drcpl,i!ci cc sU51ineam, \'cchiul
cOlllilel lip"ri 0 carle dc cclirc alballezil. Tolul
liind aranjal, dupii crcdinla accslui "cchi comilet
alras in IIIrcjcle grccisllllllui ~i Sla"islllullii cum ~i
dupu asiguriirile cii!eilOl' lui ;\liirgiil'iI, c'll'i se bu-
elll'al~c nenol'ocircn ec eiizllse pesle canza popo-
rllllli iTTbanez, cii nn yoi mai ct'i din inchisonrc,
desfiinleaz:i socielalea "Dl'ila» inehei'in<l nn pro-
ees-verbal in aeesl sen, ~lin<l in sll'llmldc lor
minli cii au slins definiliv naciira CUlllll'ci albancze
cc ahia lieiidse de duoi oni. Tolcleoclahl, \'cehini
comilct mai displlnc a sc \'indc tipogmlia ~i han ii
resuilali ·sa se Impal'lii siiraeilol' albanezi din lara
~i pall'ie, inloclIIni cum r'leusel'ii Fariseii ell hallii
dohundip dill v,;nzarcn lui Chrisl!
In ciuda lell' ins5, illleeliut ce am C5il elin inclti-
snare, In ·1 lanunrie 1887 nm l'cinfiinlal sociclulca
"Dl'ila» abi! de neagrii in ochii dll~manilor ~i mnllii
IUlllC a ill1lJl'iili~al causa cc representam. .\111 rc-
cunslillllt clllllilelul uv,il,1l1 ea pre~edintc (lc Y.. \.
Ul'cchia, CII vice-IJl'c~edinle pc d-I D. Hulenleseu,
ca lIIcmbri pc ~ilii Slel'il', dl'. LeonIe ~i allii. La
e,ite-va zilc, dU(la conslilnil'ea socicl1ilii, iUI:\lnin-
<lll-mn pc slra[ln Cll d-I ~Iornzi, d-sn mii ehinm 'i
~;i 'mi zicc: (I~"'ai sa tHai ispl'il\'e~ti odal:i ell dJ'a-
clilc laic '! '(adieii de a Illem penll'u cllllllm al-
baucz,i !) ram riispullS e.i nil fae nici un diu
Incnilul pentl'n cuillll'a nealllului din care fae parte.
D-sa Ill'a mncnin!aL ell cu\'inlclc: f(.\i s~, Yel.i pc
draellli . I.. cllrc am ripo"ta I: "Dadl a~ \'edea sp:in-
zlIl"filoarca ad in mijlocul d\'ull1ului. ,,'am sa Ina
dl'sisl de In aeea sf,intii canzii! » Desp5r!indn-mii
de d-I ~Iorul.i, ll)'all) ,Ins la regrclalul UI'cehia ~i
'j all) eOlllunical eelc inl,im(llale, iar el sa dns III
d-I MOI'nzi, spnncmln-i • sil mi' lase in pace, d ei
sociclalea Ull cslc a lui Xac;in ci a S(U).
Dupa aces lea, am ill1pl'imal diplolllcle .Ie onoarc
( ale socicl51ci ca sii rnspl:ilcsc pc loli hnnii rom,ini
core ilIa njLllali mOl"almcnlc ~i nlU illliinlal Sll-
4 cursale In Briiila ,5i Foe~ani iar causa euHurala a
lual nn adnl foarle Ih,mos.
Pc la ~[ni 1887 Sosesc in Bllel1rc~li regrclalul
marc biirbal loan Ghi"a, pc all1nci minislrnl !iirii
la LOIHIra ~i d-I loan Biiliieeanu, minislrul din
Conslanlinopolc. Cunose.indu-i personal dc mai
nninle, Ill'am prescnlal I.. holel Cap~a Ulule 'c
allau, ofcrind marclui loan Gliiea diploma de pl'e-
~cdinle de OIlUI'C . . ~i onol"utlllui dOllln B~iJiiccnJlUf
pe cea [te 'l11cl11hru' dc onoal·c. Amhii hiirha!i de
SIal m'an indcl11nal ell cll\'inle 'ulesc s5. conlinllu
 .\ti
pe eHI.m apul'ab.l. asigul':lndu-mH de l'O lll'lI l'S II I
d-Ior. loan (ihika ill special, mi-a prom is c:, ya ill-
kn'elll pc hillgii D. Dim. SIIII'''ZU, pe allille; mi -
nisll'ul al inslrllcliUlwj'IHlhlicc 'ii sccrclur "Helleral
. .
nl .\caticmici Ilonuhw, ea in cOllsitiel'atiullc cii Illai
mlll!i alhal1l'l.i :011 n,elll .Ion:o!illlli ac:ulemici no:osll'e,
sa 'l' dcslille dill rOlldlll'ilc ei lin ajillor alliial de
c,ilc-n, mii de lei penll'll c:Ollsa clllllln,lii alhanez:'.
Illlp:! c:ile-ya zile, COllrOrlll ol'llillllilli I'egl'cl:olillui
10:011 Ghica, Ill'am pl'cselllul illll"o seura la D-I
Dim, .\, Sltu'dza Beastl, l'arl' pdm;ndll-Illl' hine,
]11';) iudcmllal sii lucl't'z l'1I n"Yllii~ diei \'lUll Ii :. ..
jlll:o!i pCIIII'II :0 deschide ~euulc lI:olionale rcco-
1I1:lI1d:indll-mi sii lilll hUlli pall'iu!l. De~i IIU ~li:nll
hinc I olll:inc~le, alll 1II111!nlllit D-Ini SllIl'dza usi-
gnnindll-I de "cyolalllelllill nosll'lI, i:ol' 1:0 despiil'-
tire mi-a zis en sii lIlai dUll pc la d-sa pc acasii~
101.ll':IIIII:O oII1P:, ol'cle !I scara. 11111"0 zi, pc c:ind
cohon'lII de la lo:on lihie:o sciil'ilc holellllili. III'alll
inl:ililit liI!ii ill rat:, ell .\poslol ~Iiil'giil'it care se
«I1Il'(,:'. SliS sprc H' i face 0 viziW. C:lnd peste :! ~ :~
zile Ill'am dus din nOli la \'cnel'uhH111 loan fihica,
:"n ohserl':ol nlllll:li de c:it II schilllh:or" ill alilll -
dinea sa~ pro\'cniW de :,iglll' din inlrigilc 5i calom~
nHJc ce ~Iill'garil tlchilasc pc COnlllll'unsci alhulll'z(" .
loan Ghil'a ClI sullelul sHi hUll ~i marini lllos, care
inloldeauna ariilnse u illhirc shwedi 1......-;.· . U )lJ'opii-
~iren cullurali, nlhanezii, de nslii-dalii 'Illi Slll1nC
ca nil ~nomellllli "porlllll ~i Irchllc sii !:hiim pcll-
11'1I mail:irzill!Deascmenea.nieid-!D.SIIIl.dza
lfa yuit si, lIIai Inc prhneasdl, ell loulc cii m'Hnt
dlls la oI-sa acasH de mai mlllle uri. Olran, pc
cart· 0 "il.-sase :\Iiil'gii .. il. '~j producl'H efeeLlIl; asL-
II:I ~tia cl sii prigoneascii 0 callsii drcaplii ~i ,fintii
care ern lin spijin penlrll r01ll:inis1ll1l1 dill Ilalenni,
oI:imlll-i IO"illll i dill illlllllerie Illlde se cnflllldii
inll'cagn lui "ia!ii de piitima)!
La lXSX, inimicii seculari ai callsei alhanezc vii-
z:ind cii socielalca "DrHa. csle ill plina prosperi-
• lale, dilllul'ii sit 'j dea 0 nOllii luyilurii sguduilonre.
~Iillislrlll \'liS Hilro,,"o. illoleamnii pc 1IIemlll'ii ros-
lului (,()ll1ilcl nl (fDJ'ilcill srI infiin!clc 0 nuu:l socie-
laIc .. \stld ii dclel'lnillii sii cOlIstilliC in acesl nil aci
in Capilalii. 0 soeielale ell Illimele dc "Dituria" ale-
":illli en Ill'csedinle IIC c,omerriallllli Emelie Dul'll,
.
"hulgat· de origina ~i memiJl'lI al socielii!ilor ..CYO-
lu!ionare slayc pc eal'i le-n ajlllal ~i malel'ialice5le.
Acesl oIl1~IIl:\l\ al cnllzpi ,llhallcze ca ~i 31 eelei no-
.) Imine. lilllp de 10 ani c:il a condus socielalen "Di-
luria .. nil s'a ilusll'al prill allce"a de c:it prin 1':.11-
rirca de inll"igi tii l'ulolllnii inll'e coluni~lii nlbnnezi
ea sit ziidiil'niecascii actiullca societii\ii ,Orilwil. ToL
aces I d01l\l1 Durn a lIlai nY1l1 ea pre~edillic ~i 0
nlli, aclh·itale, illlprim:illd ell hallii adlllta!i In 11lS l
tie socictalea (fl)l'ihul. caqi alhaneze ill cad se atacii
inlel"esele impiira!iei olomalle, ell scopul de n all'uge
alen!in gu\'C'rnulni 1lIlTCSl' ea sa persecute callsa
cIIllllra!:' nlhanczii !
In Illijlncul accs(ol' IlIplc ~i a lIoui i"Ul'niCal' inlrcg
de inlrigi, minciuni tii infamii. care IIlI Jlule:llI insii
sft 111a tlisllutie7.c din caJen apueahi, g:llldul'ile melc
('rail hHlrcplale in dirce!in stahilirei unci in\clegeri
inlre alhnne?ii din Iw,le "iir!i1l' Illmei prin illlpri-
marea unlli ziar, care sr. tit'a 0 fonua concl'ela -5i
sa represilile Cll den\l\itnle cerinlele ~i aspiru!illnilc
cullllrule nle neamuilli inlI·eg. In aeesl all (lS8X)
3m rusl prezenlal. prill mijloeirea Ilnlli comercianl
al ballez. regrclallllni handICr din Capitnlii Elllnnuel
Hoscnlhal. care sc inleresn de Illplele popornllli
"Ihanez. simpnliz:indn·m:' de e,illli ell In'ueesnl men
liin lS~li. "ohilnl Hosenlhnl diirlli 200 lei cn prim
rUlld pellll'li zim'nl uSh'lip<'lari) cc mii ltol:,nisem
a seoale. cenilldumi loldeOlla!:, ~i 0 Iisl:' de sult-
s("rip!ie l'n sit aliUllC olhudc inlre muicii ~i cuno.s·

-~ - -- ...------ -."
CII!ii "ii, s:i pol face fal,; cheltllclilor IIceesilalc
de impl'imurca zial'ului.
prin ec mijloc, pl'esa I'Om,i'l<I sa info r-
~u ,~Iill
llIal ,lcspre iniliatim I"i Hosenlhal. D-I ~Iornzi pre-
fecllli poliliei s'a dlls acasii la cl si I'a "meninlul
sii se desisic ele In 0 ascmcllca pc·ri culoa!i:i illh:c-
prin,lere )" C,i,ul dup:; c,iteva zilc III 'a III dus pc Ia
Hosenlhal, hieltll om 'mi zisc ca nu e lillipul 0 -
porlun ~i sii am,in penlrll lIl"i l,ir1.ill , lJe I" amicii
lui Hosenlhal, am allal c:i schimharea atiluolin ci
s"le sc clalori, "i1.ilei se 'i fi,cnsc pret'ectnl Politici )
ell loalc ncajnnslII'ile, holiir,irca Jiinol Illalii am
inccpnl a scoale zilll'l,l .. SllIlipelari . "c~ i n'a"eam
alte lIlijloace h ii ne~li ,Ie ",it cci :WII Ici oIo,on! i ol e
Hosenlhal."Sh"ipelal'i .. cslc eel ,linl:ii organna!ional ,
I'cdnclal in limhilc alhunczil l;ii rom;intl. cal'C a adl-
lal in mllli sineer niizuinlele Sla"ilor ~i (;rccilor in
cestiuuea Balcanicii, all,ir:ind ell delllnil"l e inlerescle
Honuinu-Alh"nezc ~ i ,ole Imp,i l',i !iei olom"ne, Tol
in acesl all l ~SX am mai lipiu'j( -5i () Prucl:lIll:.!ic
cillre IJllpol'ul "Ihancz , ,,":;I,in,llI-i periculul Siads,
1ll11lui ~i gl'CciZlllllllli, document CHI'e s'a puhlical
~i in IlIcr:orea lui \" Berard intil"I"li, "L'hellcnisme
contcllll>uraill"t CUBt ~i u pelitic C:llrc Pall'iarchie
cCI'£ind ea in hiscl'ici sii slujcw;cii in limhu alhanczii .
ell accusl ii ocnziullc, :lin . la-huh; ciite 0 copic a pc -
li!iuuil la loak minislerclc <lin SlamhllM," \n,ln,le
s,1 dca ol'clille ,',IIiilol' din Alh"no-~Iaee.lm~ia en sii
1\1, PCl'scCUlc .Iill inlrigile elcl'l,lui fanal'iol pe al-
hnnezi~'c~lini cad \' 01' suhscl'ic }letitia. In adc\'cr,
lui s'u dal inel'cllinlal'c cil gu\'crnul olotnan a ur-
donal ,'aliilol' sii hose lihedi suhscriel'ea pel i-
liullci. In acela ~ tilu p , unl ""gal pc sncieta!ea hi-
hlieit ,lin LOl\(lra (Brilish ,ond forcign Bihle sociely)
ca sii ajule canza alllnnezii , imprim'incl in limba
alJmnez:i ell lilcl'c luline c:ilc-\'u mii cxcmpJul'c din
c\'ungelii. Iml"diat am prhllil respulls din parlen
- - -- - - - -
5!1
sccre lnrnilli genera l, majot' Panl in nllmclc conl i..
lelnlni prezitlal de LOrll Hoschcry, ca sa l1I e a-
• <lrescz la Conslanlinopolc direclol'ului halcall ic
Thomson, Inlnind in coo'espollllcn!ii eu ,listillsul ~i
Inuit l'cgl'clntul Thomson, care ern Utl cl'Iulil clInose:i-
lor al Baleani!m' si carc 'oni, ,, ,Ial celc m"i pn'\ioasc
.!:ole asu/II'a popuin!ici nlhaneze ,lin \legalul Greccsc,
a ins:i rcinal pc Ghernse Chiriazi alhnllez <lin ~Ia­
gnro\'u ~i tuisiontH' e\'ange\is\, s:i \'ina \n Bucnrc~ti
un.le se ~ i impl'illlnrii 10 mii exemplal'c din E\'nn-
"e!iile lui ~Ialei in limh" alhant'zii.
"Ziarul "Sh'lipel'"'i. liin.l n lrihnn ii a ap,ir.,";i
inlt'l'('sclnl' 1111 p,i I'ii! ie i 0 10m" ne , I'n pOl'ul1l i a I10,1111'7.
si rom"n <lin Balcani, a prOlllls cele llIai escelente
imprcsinni in lnale eel'cm'ile n/ieinle olomanl' , Iiin .1
liisal sa piilr""d:i ill 101 ""perinI. Inlrigilc ills.i ale
Illi Aposlol ~liirg i,rilla Conslanlinopolc ~ i ai,' /iullli
siill Take In Bilolin Uti illt:' .. zial'ii a'~ i pl'oducc e-
reellll , Pnlilia ,lin lIilnlia ,limp,'clln5 Cll Take ~lii r­
gii l'il all c5lc"l ill limplli noplci casa Ill i Gherasc
Chiriazi, cereel:illlill-i I,,'rliele ~ i gfis inclu ·i diploma
de membrll al socieliilii "Ddl" . 5i exemplare ,lin
proelam,,!ia ciilre pOI;"I'I,1 "Ihanez, Polilia ins;; ,
dc~ i Take :\litrgii ril suslillCH, nO n ,'ulczat sii CO Il-
lisle accslc ade dc oal'c~c e' i era Icam :! , di ci fihcl'use
Ci,iriazi ea lIIisioll"r e"nngelisl era suh (lmlec!ia
C()IlSlllului cnglez.
Pe d,ul sculeam ziarlll . Shcripclari> ill lIlSS,
am pl'imil ,lill parlea sociclillci secl'clc hlll~al'e
«Union pclasg ltcn ell sl'diul ill Solin. () atlresa ell
No, ,115 .lill :!:\ Oetomh,'e scmnalii de ~Iaiul'lll I'a-
nizza. BOllc (jhcol'ghicl', ~Iacc(lul1sk i . Zancntr ~ i
IllslIf-AIi Bey, prill care mi se eerea cOlllllcr.lI'Ca
ell en .'Ji ((beSSfl-bf~S.'iJ) (clI\':i.nl de (ll1oare ~i CI'P(lin!ii. /
.
J. en a\hanc'l. Odah1 ell act.-asH' adrcs:i . mi s'an fiicut
cCl'el'i de nhonamcnle In zinr din parlea 1111111'01'
nccslm' persoanc, a 1l1ini';,ih'ilul' ~i lllui Illnltul' mClll-

lll:ii din ,S,oh~'ani:1 hulgal'ii CIIIll ~i din pat'lca UIIOl'
nllll'opollli ~t eptscopi. La ndl'csa pl'illlitii alii !'iis-
pllllS cil <ciu.'ssn-hes), Ill) pol sil t) dan de Ctll Ja AI-
hallezii cnei slr:llllo~ii ""~ll'i ruu dnl In lIlui mullc
pop"al'c ~i nil Ii)sl in~cln!i ~i di IIn'l dnll lIlai nIcs
nculll c:lIld nlll inceplll s:; facem ec\'a penll'lI clIl-
1111':' ~lhallczH. ~i SUI' dU~ll1nnii ell loPi asupra HOU-
stra, III I OCIl13 I ca corhibl! .\ll1Uci !iocictalca a tri-
mi,s pc al!)nn~zlll I'ugal' din Conslnnlinopole li,,"f
,\II-lIey, losl tU\'CI' al SlIllanllllli Azis, la Ilucul'c~li
cal'e a descills in ensa lui Emclie DlIl'o "i a sIal
JlHli Illull liJll(J, en sii l11it illhHllc:1sdi si 5:1 ~lIii con~
,"iuMi'!. J, ~l ~lln~·.o .. hirc:1 ce am n\,lIl (,ll' cl j·am SpllS
,
I
neled ea Slanl sunl tlu~lIlanii eci mai itl"el'slIIHt'li
al ncnmlllui alhanez ~i eii 'lIli c imposihil a'IIICI';1
cu ei; a~a e:1 luslll' Ali-Bey a plecal ell accsl I'C-
wItn!. Coulinll:illd mni deparlc n apiira prin 7.i",'
rcycluliciirilc l'ol1l:ino-ullwllexc ~i a lovi ell liiric in
llulgnri ('uri insuHau pc rom"uii mHccdollClli en
e pitele .Ie !ig'lIli, suh eu\':illllll cii se mulii din loc
jl~ loc en !iganii ell cOl'lul'iIc, nm prinliL 0 scl'isonrc
dill rcdaclia unui zial' din Sofia pl'in cal'e cl'am a-
~ncnin!al, cii Ylli Ii execnlal liitHI-cii hag inll'igi
1nlrc na!lUl1l'H hulgnrii ~i hllnii siii Ulllici, H01u:inii
din I\~gul, In "Iai HIS!) s'u ll'imis <lin Soliu Pani7.7.11
~i zancon' suh nume fal~c, CII seopul de a inccl'ca
• Illai tlcpal'lc ziarul. insa mai l:il'zill de ual'c-Cc (Icn~
slIpl'imal'ca mea, .-\dem~nitlll pc Ull expcdilol' a1
ziarullli ell uumelc ~lefall Gliioca, I'at' tnl illl-
pl'cu,uli ' \ gl':ldiu:1 Slani, pun;intlla calc e, ,:i mii
nsaSJnczc de cOlu\,cn!ii ell un cunslructor [lUliUle
Yezellco, mine original' din Cru~()\'a, Mpion nl Le-
ga!illnei l"uMe,~li (lin CapilaHi. Pl'o\'iden!a ins:i, care
n~t Il~'a piirilsil in 1l10lHcUtcic cclc mai gl'cle ale
\,Ie!et mcle, llI'a ajulul ~i de dala ace"sla sii tlesco-
))"'1"' plullul l'riminnl cc sc inchciase, cuz(uHlu-mi in
nulnil 0 scrisOUl'c suspcelii cc i sc adresasc Jui
Ghioca din 01':15 ~i ameuin!,incIu-1 am rCtJ.5il u nllu
lolul. L'am I'orlal sli mcargii cu minc in ol'a~ Spl"
a'j ill hiln i iusa dispill'llserii. Dacii 'j g:lscam. crain
hoHidl a'i ueide in mijlocul dl'umulu i '~I pc e,iini.
en sii ~tie Ilcmcl"nicii eft AlhallczlIl triiic~(c ell onoal'e
iar lltl Ia5i en cit cal'i vI'oinu ~a 111;1 snpl'imc 1111-
!jelc~lc.
CUlJlinmlnd n lipiiri Zial'lll tf ShlJipclal'i)), mi s'n
Ill'OpUS tic eall'e Lnlich. atlmiuisll'alornl pasagiulu;
Karagheol'ghcvici .lin pal'lea lui IIilrown, minislrul
plenipolcn!iul' al Rusici, un ujulot' tIc 2()() mii tic
rllhlc tic lu gllvct'nlll I'IIS pCII11'I1 cllllllru alhancz;;,
tlaea \'oi lip:!l'i pc viilot' ziaml ~ i eat'!i na!ionale ell
lilcl'c chirilicc, Am I'elnz:!l CII intlignat'(' uccaslu'
nfertii, tle~ i mijloacclc melc Cl'nll ell lullll cpllizale,
In atle"iir lI'um mai pUlltl face I'a!ii chcllllclilol' ~i
tlllpii 2U IIUmcl'C a ll'chllil sii SII"pclldcz apal'i!i:!
Ini .ShlJipelari .. , ~lillisll'lll plcnipolcn!iat' olomall
FCl'idull Bey inLrigat tic aeensla dispari!ic, Ill'a
chcmal inll'ch:incill-mii pl'nl!'11 cc IIll rnni COUliUlill
ell ziartll. eare a adu~ servidi hnpfiril\ici U(UI11UllC,
~ondllila mea polilidi Jiinci agl'CaHl tic ~u"crIl111
dill Slalllhul. Fiie:illdll-i cllnosenl grcnHililc malc -
dalc, Fcritlllll Bc)' mi-a pl'olllis ca va sliimi la
COIl!-;lulltinopolc ell sa Jill decoral tic guvcl'lJ pCnll'll
aliltulinea mell Inialii I':qft tie Impiit'ii!ia oloma",i
(!1I1ll ',:O i s:'j lIli sc acunlc 1111 ajulol' ca sa lipal'csc
ll'lI mOlllell1 casa slalnlui liiud sleila, din callsa
chcllllelillll' mad tic pesle 20 milioanc Ici I';iclllc
a lllll ci e,i",1 ell I'l'imirca impiinllllllli Yilhchn al
Gel'manici. JIIII!lImintllui FCl'itllln Bcy, Ulll I'cruzal
ul,i! deenl'u!ia e;i! ~i ajlllol'nl, t1eclar:illtlll-i eli nllmui
iuhil'ca tic Pulric mi-u tliclal linia til' contluilli p"-
lilid citei s()al'la pupol'ullli Alhanez cslc slnins
lcgalii ell il11cl'csclc Impilrii!ici olomanc,
In vrcmca accaslu. nici s(}cicwlca .. DriltllJ nil
mCl'gea llIai hine, Hal'!uil ~i inlrigal tic lnalc par-
 02
lilc, fUrli a UYca un momcnl tiltnil, ahia pulenm
paraliza ~i inf,·,inge nncltirile de 101 soiul lII'zilc
conlra mca. Neactiyilalea ~i neinlelcgerile din co-
milclul Socielt1lii illdispuscrii chiar pe YCllcmhilul
pre~cdinlc Y. A. L"cchin, care se relmsc dupi; un
an ~i jumiilale dc In rcinfiinlurca ci.
Inlr'o sCUl',1 ill 18S!! pc· c!ind llIi; inlorccalll de
la Cihergani tIIule l'iicnsem 0 "i7.itii ycncmhilului
IOlll! Ghica, llIi se cOlllunicii cii polilin mii cautu
ill loalc piil'lile ca sii lIIii areste7.c. C'ili-Ya mace-
donelli "cnii'li chial' in aeen seur:i sa mil in-
sp,linllinle, proptllllimlu-mi penll'u ca s1i seap dc
urlllii.ri ,mite sii mii .rcfugiez la lIi~le ,.,ul" alc lor
din Bulgaria 0"; Serhia. !;itiind insii cii ore"lcle lor
MUll lllcschine ~i lleaVtilld nitllic pc COlltiliin!a luca
conlmr inlercselor HOnllini7.mului in geuere, alll
refu7.al calegoric propuncrilc lor iar n dOli a 70i de
dimillcalii "'II t";mis pe 0-1 profcsor C. Prcdescu,
In D-I Alcx. Pcncoyici pc alunci sccrelar general
a l )!illislerullli de internc, ca s,I'i expuuii molcslii·
rilc ~i pe";colclc In ca"; cram SUJlIIS dill parlea Po-
Iilici. Ahia plccasc D-sa, c,iud sose~lc un suh-co.
Juisar en c~i!i-\'a sergen!i vnind sii Ilta ridice ell
forla din casii. Prolcsltiud din riispllleri conlra acc-
slni ahu70 de (llllcrc, alll pus in ycderc sllhcomisa-
J'ului sii se dcpiirlezc, ciici I1n ~1I1l1 nici yugahond,
nici u'am contis vrc-o fnplii rca ~i cii "oi vcni
sillg'''' de hllnii Yoe la polilie. Ahin CII mnre greu·
laic s'a ,,,,a l COl1yillS, ial' ell m'UtH dus '. In
polilic. Sosind ~i D-I Pcnco\'ici 0 pcrsoanii demnii
de Ion Iii lauda ~i stimn carc in loldcauna a illbil
ell pall'iolizill causa ulhnl1czii, D-sa a inlrehat
pc prefcclul Algiu cc arc CII mine ciici slllll 0
pcrsoana l'nnoseulii, carc n'am mcul lIici UII riiu
~i a~ mc";la sii fiu aItfcl lralal. Atullci am 7.is ~i
ell rcgl"clalului gencntl Algin cii ~till pren hinc ell
capul meu c ill jOl', cii .IU5I1Hlllii \'J'ocsc si; ma
6.1
pinnhi sliil'uind penlru expul7.al'~n 1~lca c.n sa I~
end in ghinre, ins:i di (WereI' mm tunc sa con1lt
VI'•. o cdmii si sii mor in Icmnilelc ronHinc, de c,it
sa fiu 11I·edat in mllinile lor. Reg"clalul gencl'al a-
prceiiind e;1 l1'mn nici 0 "inn ~i cii ac!iunea mea
e pur cultural;;, m'a Iini~tit spumindu-mi cii am
lIlulli du~mani roade Inri ~i pulcmici insii sa n'am
nici 0 grijii de uci inainlc d\ Poli\ia n'urc sii IJlui
mi; molcslc7.e, dc onl'c-cc ya da nn ol'(lin in ncesl
sens!
III ncesle imprejuriiri grclc, resurselc mcle pe,'-
sOllalc Hilld cpui70alc nm fosl silil ill 1S8!) pcnlru
a pulea atingc scopurilc cultu"alc urmorHe de In
intcmcierea societii!ci (Dl'ihu), sii lua arunc in in-
IrcpdlHh'd particulal'c, Imind pm'le la lucriirile de
fortilica!iulli dill jUl'ul Capilalei ~i muncilld din
grcu llUlnai ~i nUlllui sa uMonisesc ccva pcnh'u
causa sacd; a poporului alhauet., Aslfcl am conti-
nual 0 scric de ani in umli; hHind ~i nllc inke-
p";ndcri : canali7.arca Sirelului ~i Bl'Ulc~ulni, Iinia
fCl'UhI Buna-Pcris, Craio\'3-Calafal elc., ial' hanii
r csulla\i dill ace~le ~i altc lucnld pc cad Ill' Ie mai
llumiil' all fust consacl'a!i call7.ci clillural(",
In lR!lO Ill·C7.enhindu-mii nemlll'ilorului Alcx. La-
hoYari, pc alunci ~Iinislru Afacedlo,' SIl'iiinc, am
ccrl1l sa infiilllcl.C 0 ugcn!ic diplomatidi tii consu-
laIc I'onHinc in Egipl ca si; mIme ~i in Africa
slindanlul ronllinesc, cl1ci sunl mulli comc,'cianli
romillli lllncedoncni .~ i UIlHlnC7.i cari penll'u nc\'oile
COlllcrciului Sllltl llc\'oiti sa in prolcc!ia Slatuiui
Grce, dil'uiu nde~ea ' j rae nlllllernfiSC dUllu\iuni
nl:i! in yiala eli! ~i dupii moal'le .•\m cxpus I\!ini-
~trl1lui cit uu va Ii ncccsilalc a sc prcvcdc in
hlllluclul Slulullli de c,i[ sularillilrimisului plcnipo-
" in f niro, inl' cOllslllalelc sil. fie ollul'ificc incl'c-
lential"
diniitndll-lc cnmcl'cianlilol' insclllmtli al'olluini ~i al-
ha,;c7.i "lIati in loalc ol'll~elc mari tlin Egipl. Hcgl'c-

lattll .\1. Laho\'.u'i. a g:isil ncmcrit:i idcen men.
"eclat',iIlUlI-llli cii 0 va ilHlcplilli llIai hil'ziu, ill mo-
nlcnlelc acclen Hind preocupaL ell cesliullcn infiin-
liil'ci cOllslllaLlllui l'OulIin din ' Bitolia,
Tot in 18!JO, Ollol'"iJilul Do til " AI. PCllco"i ci, UII
alhinc cUno,ciitol' al ccsLiullilo,' Balcanicr, l'nr~ pc
hazn vuiajului siiu ill TllI'cia ElI1'OPCH11 ii s'n ex-
pl'imal in dcoschitc ni"dul'i cii fiirii Alhallczi, Ho-
lIuillizlllUI IllI poalc race lIlI pas inailllc acnlo, "
sliil'uil pc hlngii l'cgrclallil Lascar Calal'gill, mini-
( xiin1 l'OIu:lnesc in Balcani. NlI pU!ill mil ineul'aja
SII:lIl dc inlerne ~j s'u illcllviinlal h'ngcrea llnci 10-
1I"'ii cu ;i0 Illii de hild e in rnlnsul culturci alha-
IlCZC. clIm ~i pcnll'lI lipii rirca zitlrllJ .. i c(Shqipclarit'
care '~i suspcudasc ap:"'i!ia, ,\ulol'iil,!ia t/'iltdu-sc
pc limp dc UII an ,5i IIcpllL:indll-sc dcsracc .Ic e:il
lin nUllliir rcs/r:ill s .Ic hiletc, atll ccruL ~lillislcrul"i
de interne 0 am:lnal'e pc limp dc ~easc luni. 'Ilc-'
gl'clnlul Lasl'nt' Calm'gill. 1l1l111l111ai cd 1111 inCll\'iinli,'
:Iccsl ICI'mcn din CHllsa e:'i i S':I mcuL J'CrH'c)~ II;'j
dill pm'lca ll'ga~illllci l'llSC~li. da r iud i puhlicii ~i
pl'in ~Innilol'lll Olieial 1111 cotllllnicaL cii pc \'i ilor
Uti sc lIlai acol'(hi HlIlol'isiiri pClllrtl loLcl'ii "ii co'i
cclc deja illclI\' iin!alc ll'chllcsc lnosc la lCI'I;,cn ,'
Ilcingiiduindu-se nici 0 allHinal'l', III consecinlii. am
fosl IIC\'oi! in IN!Jl sii 'I'ag /otcri.. , dcpllmind I..
Primiil'ia Capilalci phi:! c ~i~ligLlt' ilor ill vnloOll'C de
7 Illii Ici, chcllllcltic Clllllisici CUIlI ~i II II llIii I' II I hi-
Jclclol' riilllasc llcdisldhuilc. aslfcl cii s(w;'!lalea
14Dl'ilU}J llU s'n ales de elil ell UII I'CSIl hiillcsc'
",C U,700 lei, CII ea"; 1111 sc pnlca inlt'cp"in.lc ~i
lipiirirca xiurlilui. riilll:ill:ilHl en accsl fond sii sc
in{j'c':dHlinlcxc ill anlli (Il'llIiitol' CII ncaxia dcschitlcrii
instillllllilli .. Ihancz,
Unn dill idcile ce ilia sliip:incn llIai 1111111, cra
tied .. a eonsLl'uil'ci ullei hisCl'ici ~i Illosclwc alhanc7.c
in Capilnlil7 C.l s:l poL aduna la lin Joe pc IlUIllC -
l'U~ii cololli~ti alhallczi ,"ad, cal'i frcqllclILcnzii hi-
1;.-.
scrieile sLl'nillc ~i 10LdeodaLii sii'i illfl'ii!esc, JllIi d'l-
,Icalll scallln de illOllellla cc va a\'ea aSllpl'll spid-
Lelol' :ICesl smol loea5 de IIl1il'e, cum ~i de illhil'ea
ec vot' dip:'la pcnh'u SClllllpa Tar:i Homanensdi cc
Ic acol'd!1 pll/illla de a sc I'llga Illi DlIllIllezclI ill
limha sll'limoseasen, Em dm' ~i 1111 ill/el'e. al He-
gaLllllli de a ~ll'lillgc rapol'LII"; llIai lCllIeinicc CII
acesL popor, cal'c nil este de c:U 0 fOl'lii ~i lin I'ea-
.Ic a sLUl'lli ~i fapLIII cii alllori/iilile !'Onllinc s'all <1";"-
LaL gellel'oase chi"" ~i falii "e IICamlll'i1e cele mai
ingrate ~i cad au intcl'csc pl'olivllice ell acelc nle
Hegnll1)ui. Jncl'cdinlnl tlar ca eel'e.'en lUI mi sc va
I'CrUZ", um prezellia L ill 18!)1I pc c:in" se nlla ea
p";mar al CapiLalei I'cgl'clallli Em, Pl'OlopopesclI-
Pakc, () pclilic \ll'ill cal'c solicilmll a sr "a ,/It loc
"iran ai Pl'ithnrici sprc a se construi hisel'ica ~i
moschcca alhanczii, Beg,'elaLlIl Pl'imal' a ,,";mil pe-
titin SPIIl,ill"" mi cii 0 va ll\ll'Oha ~i a P"S rczo-
1111ia cn sa lie sllpusii COIISilillllli COlllllllal "lI oca>.ia
pl'imei ndnlliid, Zim'ele I'Onuinc \llIhlic:ind a illfol'-
malic in accst seilS, inll'igi inccp s:1 fie Icnsa din
loaLe pal'lill' aslfcl ca "lip;; clUe-va zilc c,ill') m:l
pl'cscnlni. Pl'imnrttl 'mi cOllluuicii en eel'crca nn
poatc Ii IlIal,1 ill cOlIsi"cntlic din 1Il0livlli cii 50-
cielntea (d)l'ihu, Illl cslc l'ccnnnscni:1. ca pCl'soaml
momlii, Dcscllnojal pellll'lI mOlllellL ill I'ala acesLei
ncrcllsilc si d:lndu-mi scnma c:'i. Ilcnorociln ~.:all7.:i
alhan~zii ,;re mulJi ~i plIlcl'nici du~m1ani, nl'al11 in-
LOl's Ja IIICl'iil'i, hOl:lI':iI a "epnllc loa Iii enel'gin Spl'C
a race 1111 pas inninlc 1
Dllpa 0 mllnc'l cllmpliLii I'ell~ii III 111\12, sii dcs-
chid ell mijloaecle tIlcle pl'imlll insLillll IIalhallczo-
I'onuill)) aci ill CnpiLal,i, cn 0 ~coalii 1I0l'maia pcnLl'1I
pl'cgiilirca dc aposloli ~i pl'opng!llldi~li, Am descltis
..
l:""'i 'I'ilc
, .
sconlci 11";mill" elcvi !)I'lotloxi, ealolici
~i muhOlllcc1nni, 1I11dc ciiJliilal':l instl'lIc1ic !;ii hrulla.
"
 00
flcu~ii n rorllla aposloli ~ i pulri,,!i (lislill~i, curi lIlai
1:'ll'zill fhclInl unual'C Patrici lur. C:lei rhlicarii still-
c1anllll ClIllllml acus:i, sul'erillcl c~illli ~i illchisoureu,
I n iulemal um primil ~i pc Hom,,"ii IIlUCCdOIlClli
lipsi!i de mijloacc cad '~i fiiccall sludii la ~c()aldc
<lill Cupilalii ca: ll-r I'llcerea, Dimollic, !5ullda
;\Iaimllca, Mill Dalill, G, Murnll ~ i allii. rllii dill
"cc~lia impiu~i de riillialc, CII 101 adiiposllli ce Ic
ncortlasC'ln in mod , /ncl'os ~i ti("sinlcrcsaL, imcdial
Cl' sc rclrascrli ill JOC tic I'cclln()~liintii mi-all u-
n lHcat insllllclc cclc mai 1l1tlnlul'C', intrig\\nd hn -
polrh'a mca ~ i a illslilll!iullei, ,\m lIlai "Ihls aplli
p"lm lincd "Ihallcl.i plas,illdll'i la lipograliclc din
Hl1clIresti l'a sit invelc accaslii m'W, tic narc·cc
;\ \'l'alll 'intcnlilillea ea 'trcplal en imhlllliiliilin'a sl i'l'ci
JlleJC JlHllcl'ialc, s;\ infiinlcz ~i () Lipngnllic Spl'C a
tipal'i l'ill'li ~i ziaru) alhalll'Z. l'nnl din af.'c~lia a
desehis ,Ic mai mlill limp II lillogralic la Solia,
lIndl' cdilcazii ciil'li ~i un ziar .. lImltcz . rn finc ca t ~i inapoiali pc la \'clrilc lor de ciill'e nll/orilii lilc
sa ddcrmill lin c llrl'II1 ill Palric I" \'ol'ahil clIllllrei
alhallcl.e alii inlre!illul ell spesclc IIlclc de la 1~!)~
1X!1I cilld ~l'oalc lIaliollalc ill ~lacc,lollia, rapt
care se poalc \'erilka prill Ilierarea lui XClli!escli
flDc In llollulnii din Turcia ElU'OPCUllilJl l'U('C pu-
blicii lexlul "l'ul'iscnici cdicl"lc de ~lil('()p(Jlilul COI'-
c" i Filarclos, impolri\'a Illi J'cl .... :\illi, inslilllllll'ul
lrimis de mint.' l'H sa flllll'liOlH!7.c In Luurasi. To-
lallli al'cslol' dil'el'ilc chelllleli sc ridicii pClIlrll
-.\anul um:! la sum:t de :1;; mii dl' lei.
,\ecasla "cth'ilalc dcsfii~lIralii in IIHIlI hutiir;;l ~i
demll, in loe ,Ie a "I .... ge illhirl'a ~i simp"lia 111-
Lllror raW dc callsa cullllralii l'l' l'l'prcsclIlatU din t '"llliclI!ii la ,1-1 millish'lI C, StOieCSCII, D-sa lI1i-a
ronlra ~Ielc lla~Ll' n' In (I prigollil'c siilhatieii !;ii
de,lr"h,; lal il a I,ll ill ~l"ccdonia dl ~i aei, Oamcllii
Inici I" snl\l'l ~i ell wilu\uri \nfcl'nalc ai lui :\1 :,\ 1'-
gal'il hall'au srarilc lcgaliullci Olmllt.lIll' ~i "lInr rc -
)U'l'SCJl1ant e strainc ~i prill dl'lllllllnri ~i calnlHnii
r;j
o rclill:trc ca lliall sil slIrpe lelllclia sii nilluasil ce Pll-
s(:scm, III Paldc. )I:l rgilril dispunea cercllrilc gu-
vcrnallic nl nlllanc la () pcrscclI!illllC sislemalica
lCulllra callsei clIllllmle "Ihancl.c, III cC 111(; pl'i-
vc~lc pe millc in spccial, de ClUe-uri n'mu rost til'·
miiril de indivil.i slIspecli, I'n~i ca s:i Ill,i CSCClllc
in mijloclIl o .... ~IIII1i. :\lImai lllul!lImilii vigilclI!ci
Illele IIl1lhhitHI inarmal ~i CII IIHII'C pl'e\'cderc 'lin
I'ulul scilp:! din ghiarclc 11100'lei sigurc ~ i n~ e!ji
din cadl'ui Hceslui IIIcmol'i1i daria II." cllllllliira lonle
hll'pillldillilc ~i dellun!nrile al'OJlHilliior lIlacedoJlcni
ill cap CII ~lefall ~lihiiileanll cal'C p!'ill zial'lll siill,
"Peninsula Balcanicll" nlii esplillca lo\'HllI'iJor du~~
lIlallilol' ill1placahili,
La IX!);) lillcl'ii tleslinnli a VClli din P"lI'ic I" Cllf-
slll'ile inslilnlllilli ,lin BuclIl'e~ti. in care seop Ie
ll'illlisesclII rhellllcli dc transpol't ~i illllJl'iiciilllillle
:1lI rusl uprili in llrllla t1cnuh!lII'ilor ltd 7\fiirgiidt
lllrce~ li. IIl1ii la /)lIl'al.zo inl' allii reintol'si tic ]a
IlclgnHI. FlIl'ia accsilli Aposlol nl'HonHinisn;lIll1i 1111
lII ai Cllllusica t inlt"adcyiil"t lIici 0 nuu'gine!
Inc,i dc la ""irea mca ill Capitulii lI1'all1 hll-
,- em ul dc slima ~i inclIl'ujat'ca llIorah'i a lllulLor din
I.iirimtii poIilici ai Hom:ini<.'i, cad loldcauna gflscau
lin l.'u\'unL lie nUlng:icre pcnlru munCH cc llcplillcam
f:lrii tic prl'gcl iull"u eausii a)u de Ilohilii. Prinlrc
:.\tc~li hillc\·oilori. ~liirgiil'iL a )lulul slriihalc prill
uncllclc sHle. inlprii~li.illd Ilcincrcdcl'c ill opera ec
inln'prills<.'scln, <lsi rei di la Illuili nllscn'am u ali-
1I1llille ell luI III II 011 ii ~i tlifcl'ilii, ,\sl-fel ill IX!),; illll"o
illllHllat cii a~ Ii cOlllrariu callsei rom:inilor IlHlCC-
<lullcni ~i di .. ~ ul'llI iiri alhanhmrcH JOI'. Prolest.ilul
.tin loale 1lIIIcI'ilc melc contra acestei infamii fiirii
nUJI1l' l'C lIli sc arullcit tic maccdollcni mu illircliul
t
pl' 01101', DUIIIIl Sluicesell tlaeii J),sa ill fa!a in-

lercselol' slnlului HOIII:in al' pl'cfcra ea rom:iuii ma '
ectloneni sa tie vic hulgari ori alhanczi'l ,\111 ,10-
,"c,1il D-Ini ;\Iinislru cii '\I'ol11<inii aliilul"i <lc alha-
nezi nki ndalil nu '~i "01' picl'de na!innalilalca, de-
vcnillli la n laWi UII sprijin pcnh'u Hom:inia in
conlm Siavilnr; pc c:ind aliitul"i tic Illlillari, cnl' i
rcclamii ))ohrollca ~i (lislriclelc ,llImircnc, ci ,'or
Ii osta~i hulgnri dinlprcnnii ell nlbancz;ii, en s:l )luna
pu~ea in coaslclc Hcgallllui I D-I Sloiccscu asclll-
hind esplica!illnilc mclc s'n cunvins ci' mil 11Icl'at
nici odatii ~i nil lucrez in (lesncnl"Cl inlcrescle
1'00u:inc: dar cc rolas. ciici ~Hiq~iil'il yiirsasc pren-
Iluillii nlrnvii impolrhou In('a. Chin!" I'cgn'talul (i.
D, Palludc, ,"cternnul Xicolai [oncscu ~i inimo5ul
Y. A . Ul'cchia cm'j IW Yl'cmuri grclc 'mi (Iedt'set'i,
tol sprijinul 101' moral, nil pllicau 5ii mni llI ii vmlii
ncum, alIi! dc marc vmjhii ~i inlrigii hiiga5e ~Iiil'­
,, Wil'it contra CHlISci ('nlhu'ale it pUpOl'lIll1i nlhanez!
Dac:i c adcviirul (',:1 esislii 0 Inl11c viilnarc mule
'c jlldccii faplcle dc pc piim:inl, sUlll sillnr cii SlI-
nellli Illi Miirgiil'it nu ,'a avca IlIIi ~le <lill callsa 10-
"itnrilol' ncill'eplc ~i piiLinHI5c cc a .hl Alhallezis-
1Il1l11li c:i! ~i HOIll:inislIllllui in Balcalli! Ell doream
din inilll:I, 11Ipl:illd sillgllr ~i I'cdus la lIlicilc IIl clc
rcsnrsc Ilccllniarc. sH cl'cicz () Illt(crc ~i Ull sprijin
<levul::l in Ilalcani pcnh'lI "iitorLlI I\cgalllilli nOIll:in,
cl insii hlCl'il pcnlru intullcl'ic ~i inlcrcs personal!
In ,'I'emen aceusla, illslitllllll alhancz lrecea )lrin
gl'(~le inccl'cilri: rC!Hu'sclc pccl1l1inrc sc slcisCl':l dc
oarc-cc IHI lllUi a\,entn lucriiri Ilarlicularc ~i nici
cii lllui nutl'cam \TC-O spcrnlllii s:l jean re\'a. dc-
c1ul':indu-Hc lerihila crizii care slIs)lentiase uri,cc
activilale, ell mari grelllii!i I'am !inlll p:in:i in l!)OI,
Clind insii n'alll mai )lulul 1:ICc fa!ii cheitllclilnr.
en ncn\ ~i rginilii (hU"'!I'C in s"ncl !ii ell lacrillli in nehi
n lrchllil sii dUll jos lahla ell insc";p!ia "PI illllll
inslitlll alhuuo-rom:in al sucielii!ei Drila" ! :--illma i
cugclul curul cii :I1n ul'uncnl 0 siilll:in!ii cure u da!
~i \'a tia rmllie pulcl'lIice pc piilll:inllli nefericilei
Alhano-~Iaccdouii ~i e:i lIIi-ulII indepliuit daloria
ciilrc I'alric ~i Ilegalll[ HonHin, nu pulu! sii mii
m:illg:iic in ucensl:i sr:i5ieloare de inimii illlJlrcjlll'nrcl
ESrllln:ill<l ill accsl nl lreilen cupitol ncti\'itnlcn
!Uen <lcpusii dc In HJR,I ,Ic c:inti mil ,'clli! ill no-
m:l11ia ~i lucrcz pcnlrll causa alballo-rollHlnii din
BaJculli, cllm ~i pictiicilc, illtrigile ~i culomniile le-
sulc lmpolri\'u mca ha chiUl' Illn~illu!iullile crimi-
nalc cad linde:.u SII mii sliprimc, c evident cit ol"i-
cal'e allul ill loelll lIleu s'ar Ii desclll'ajal ~i ur Ii
IntoI" ochii in nitii pur!e ciilli:illli sa "iisensca 1111
llllJ"I oc comotl In 'TCIllC dc h{l!ninele cn 0
sa !reacii
in pacc ~i lilli~lc rcsllli zilclor snle'l Pl'cn mullii a-
gila lie sullclcascii CHunn slHtcium inll'tu cnusii
t
:lslIpl'a ciil'cia ,'all I'cpeli! din Ionic piil'!i1e corhii
negri, ca sa sm~ic In'ada I Pc dc aSlIpl'D, Ilcllol'ocirca
tic a Ii huli! ~i illlpI'u5cni eu nOl'Oi chinl' de insiisi
[Iarali!ii cestiullei na!iunalc cad din [Iiicalc SUI;!
lu'ea plliernici ~i Ii s'a ,Ia! crczarc Illinii in sfcdle
celc lIIai inalle ale socielfi!ei rolll:ine! Nu e pu!in
[ucrll, a Ie \'edea hiil'!ui! zilnic de rau-voitori tlu~­
lIlani ~i a picnic din caus!I inlrigilOl' nctlellIne p:inii
~i hUlla-,'oillFi cc lIIi sc :mila de lIlulli hiil'hali 1'"-
lilici ui liirii pe cad inca lie In sosh'en utea UIU
a\'lll Ol1oarca a'j ctllloa~lc .!ji cad la inccpnl 'nli
[.cordarii illcrcdere ~i sprijin lIIoral !
Pcnlru ul'i-ca1'c altii pCl'soal1il, uccslc ad\'crsilii~i
31' fi rost nil semn hoWni.lul' cii lUI tHai c de as-
lcplnl neodal;; cii 'c va pulca h'i \'I'C-O scanleic
c:n'c sit lumincl.c marca si smuta callsii a Honnt·
nislllului in Balealli! Tolu§i cn insii 1111 mil des-
pcral liind-cii alii ayul ~i alll incii incl'ederc cii
GClliul Bun al Xemllului 1t00IHinesc \'cghcalfi ~i 1111
va Hisn sa sc pial'c.lii ct'ind-\':\ ncca cc ne au liisal
,lrillll05ii ell limh:' de lilOal'lc ~i eu sacl'ilicii al:it
 iO
de mari, in c,il diillca ,11't!Jlt ncmnrilorului ,\Irx.
Lahovari sii zicii in rcricila r, ' insJlil-alie crt "I)u-
niil'ca ducc 1:1 vale mai 11111 • 19C rom.tnese de
e,il a Jlii !
In anul lU()O, en e,ile-\'n luui inainlc de a sc duce
In sanalol"iul din YicnH sprc a i se J:,cc opCI':tlic,
am inl,i1nit Jlc reg,'clalul gcncral ,\ugusl (;orjnn, Care
Jloscd!1 ellno~lilllc ICllleinicc dcsJlrc slarca tic 111-
er-nri <lin Bnleani. Inleres:in<lu-se d e causa alha-
n!!zii Jlc C:II'C 0 iuhea ell <Iragoslc ~i eXJlIln:illlhi.i
g.'cutaplc cc in lli 111 pi na 111, sntlctul siin Ilohil atin<;
in HUHl durcl'wi <Ie cdc comun;cnJ c n e;:"tulal sii
lIlii illclII'ajezc ('a sii IUJlI mai dcparlc, Distinsul
gC11t'1':I1 'mi sllIIse apoi eii Ii<' Iu iIll1l(illl(,(1 1'1'1)1I11/lli
S,/II PI"'" ;llrll'i1 ~i /lI's/ICI'/II/, !:I1If/IIS/1I1 ~i lllll'/I'Jl/1I1
S'II1('l'ftll 01 ROllu;ftit'i .ll, SII 1II'!I"/r £.'111'111 I, A.'r.'/
1'1111111' ..If/I'/' ~i SC'IIf'! ..II £."/ruill "dd " ''''!lltiu/ //I"
dill/i/ IISIIpl'U SWll1pri SlIh' /lolI/(;lIii, II 111'11111'11/ pl'i-
lIil'i1.' SlIh' p,III'IIIIZIi/OIll''' 11(;111/ ill 1I11t;IICIII'i1., nll/-
('((IIi/ill', Gcncl11lul GOI:ian m'a in crcllin!al cii ,lfll-
.i"SIII/I'" SII /leyrl" ~Ii" positill .).; iIJSI'III1J/i/u//'1I /il'-
rlil'lIi r/r lllrll' dill .. lIbflllll-,lf",'rtiollill .5i eii S'a ex -
primaL ciill'c ])-sa c:i "e/ad; UlJ llltilli; Im,- 11111' 11
1I1/1Il1II'd, ""'"/leSC IIS11JlI'II nn/Clllli/Ill'!" ,\c('nsl,i Inallii
aJlrecierc era un halsam Jl"lernic pC1I11'II riinilc mele
~i 1111yoi n'ln in yinla mea aeelc clipe de ad:inc;;
JIlul!umirc suHeleasei; cc am sim!il, dUJl:i cOII\'or-
hi,'ea eu <Ii~tinsul general I
]n acesl Hn, \':tz:ind di 1m voj lllai putcn tInct'
Illai dCJlaJ'lc inslilnllll, :un indrcJllal 0 rngiiminlc
in nnmele Socielii!ii .,Drila)) ciill'e ~I"jeslnlea Sa
I\cgclc In!clcJllnl ~i Angn~lul SlIver:1Il al Hom:inici,
ea sii sc ,leu din purlea ~linislcJ'nlni de Inslrnc!innc
pnhlicii, unnl din locuJ'ile sale viranc <lin Capilal:i
sprc a cnllstrui nn local de ~coal.1, f) hiscricii ~i
Illosehec alhanezii, Majcslalcu Sa Hegcle, 11I'('a Bunni
~i In!elcJllul SUI'cran, A I'ceom'lJIdal pelilin ~linis-
ir
1('l(IIIi dc alund, D·I ))'1' C. Isll'uti, ca sii fie sutis-
mculii. In IIl'nla ordillclol' PJ'illlih', am ales nind
pc ninti difcrile loc:nri, rem.imind ('a ~i, sc dec ida
ill eele din IInn:i aSllp"u IInllia din Calca Hahowi.
Helriig,indll'se <I-I )).1' Islrati, fiirii ca aceaslii ccs-
(june de micii imporlnll!ii sii lie resolvilii Ill'mn
t
I "I't'senlal suceesol'IIllIiS"" la ~Iinislernl Inslrll c!ici
d·llli C. C, Adun, expnn:indll·i am:iniiriIe difcrilc )i
rllg.indu-l sH trall~ C zc tlel'usia mil-a ccstilllw. Xc-
~I'e~it cii de am.iniiri Il'am p"1Llll1ici de dala aecasta
!-.dipa, p:inii cc in lille mi s·n l'l'colllHiulat dc d-l
~Iillisll'u en sli lIIe inleleg ell d·1 1).1' Lconle, JlI'C-
~"dilll{'le sociclii!ii Illacctionl'llc, de c:'ilrc cal'l' cra
inrol'l1H11 cii sociclnlca uDrita.ll 1111 llIai are I1c\'oe
,lc lun" din calca nuhovci I. .. Due:indn·me la d·I
D-l' Lconll', d·sa 'mi spline .. cii lUI ~Iic Ilimie, til n'u
zis d-sa a~a l'C\,H ~i cil d·1 ~lillislrl1 eslc lIll a\'ocnl
'5 iret! " Pc locill dill calea naho\'ei s'a eOllslrllil apf)i
:ocalul sodeliilii maccdo·l'fulHinc,
Fiind Prim ,lI' al Capilalei ill l\}Ol ollOrallll )i
distillsul palriot <1·1 Il, /)el:lvruneca, !leli\illll"U in-
c1rcplal:i din I"II'lea sucielii!ii .,Jkil" . a rost SIIPU5ll
I'r in cOllsiliul cOllltlnal, care a yotal ill nnanimilalc
.. s:i sc dell Ull Inc \'iran al Primitl'ici prilli'll cliHlil'ca
hiscricei IIcccsarc culollici aHJanc1.c dill BUl'lIl'l";iti.
Pc e,ind sc Ilc~linasc '5i IoclIl pulrh'il penlru acc:"la,
(;UYCl'lllir conscn'ator s'a l'clnls ,Ic la c:inna Sla-
IIlIIIi. Xoul cOllsilill c"lllllllaI a\':illcl ,lc I"'illlar pc
onorahilill <lonw loan Pl'Ocupie Dimitrcscu, IlI,illtl
in eCl'celal'c penlnl a dOll a mlra petitia socicla\ii
(d),.ilaJl :I cflnslintil pl'in "otul scu in tHO:! Hcensia
c1olla!innc, /)iliellllii!iIc el'lc Illai llIari se i\'irii ins;;
eu ()casia Ju:'il'ci in poscsic n locului cicsliunt, {)-
hicct.lndu·se cil SociclalcH llU e l'ccullosclllfi. en per·
soann momlii .~i jlldclieii, :\lulinll Hillli lemeilllt-,
a~ Ii ,'ennnlal lolu5i a Illai face cercre Corpllrilnr
]~Mil1it()arc in nccst sellS J>cntrll~di \'edeam 0 mare
t
-.,
,-
JCIl:i .~i Iips:i dc huna \'oilljii in ccrcllrilc cOllducu-
loare ~i di illll'igi lIIari sUlllla lIIijloc conlra causei
cullum Ie alhnncze, dadi ill acesl an 1902 1111 s'ar
fi prOllus UII e\'ellilllelll care 111. pille .. ca me lase
fiir;; a reclama de la Slalul Hnm';II, miisuri pcnll'l1
nsigul'arca Hvcl'ci poporului alhallcz. PJ'inll"u pl'O-
lcc!illne a divilliliilii, iu accsl an a e~il la IUlllin"
leslmnenlul Illi Dialll311di Tarpo alhallez din Coreea,
s((.hilil de IIII1Il lilllp ill Bucllre~li, care lIIurind
fiidi posterilnlc directii. n donal intl'cngn sa aVCl"C
causei l'ullurale a popol'ului alhanez. i'inlU' alii,
frn!ii ~i rude Ie repausalului ill ferie;"e Ilialllandi
Tarpo all !inul ascuns leslalllelllul sell na!iollal,
clIlropind in prolillli lor person,1I a\'erea ne:llullilli
inlr,,!{. III 19112 Illl1rind cOlllereianlll1 (;heorghc
(;hecio rudii ell Tarpo, c:ind i s'a ;,wcnlarial ,,-
"crea s'a Iliisil inlre aelcle sale ~i leslamenlul 010-
gmf :11 lui Dialllalldi '1':11'1'0, pl'in care displllle ea
IlIlreaga sa ave\'l' de 14:1 lIIii dc lei eOllsl,iml ill
imohile e\'aillale ell pre!1I1 ee cJ Ie elllllpe r"se aell",
:10 ~i ·10 de alii dar e,,,'e ill re3lilale dimprellllii ell
doh,inziJe ~! Yellilllrilc ei sc ridicii la pesle ·IOU Illii
d e lei, 5:1 se illlrelJUill!eze ill l'u\'oarclI ellllllrci al-
h'''II'ze. Iu afan, de aeesl leslamenl, se IIwi "nil
i
iucil ulIlIl al Illi Grigore i'illko, alhallez dill Egil.l
CII 1111 capilal de OU lIIii de lei pIllS doh,inzi de a-
proape 20 alii, depus la Bnllea Na!ionalii a Ho-
m,;niei deslinal ueeluia~ sf:inl scop ~i in sf:i" ~il
mai snlll ~i al!i palrio\i ulh:mczi aei ill !arii sail in
stl'ii inii talc, cari 11)" dod sii lase donuliuni callsei
cullum Ie pl'llprii, dur IIU giisesc mijloeul a lesta eu
folos ~i inel'edel'e deplin:i ci, hnnii lor n'ar fi SIIS-
Il'a~i de In deslina!iunea dorilii . Lipsa ,, ~a dUl'
" IInei ense na\ionalc, carc sa inll'ehuin!eze a-
ycrea ncamulni in scopul cultul'ci propl'ii lIl'a
il1ltelllnul in 1\102 sa l'onnulez e:,lre COl'p"rile le-
gi uitoal'c nOlllt1ne () pelitic din pUl'lea socictiilii al-
lnlllcze II IJrihu cer:ind recunoutilerca ci en pcrsonnii
morn Iii ~i juridicii, indcplinind pcnlru aeensln loale
formalilfi\i1e cerule de legi.
E."a ccsliullca dnl' a unci Hveri llH!iol1ulc illcii-
pule pc nuUni hfiriilw!e, c,ind lIoi n'uyem pulin\a
sa fueem ecyn in Palrie in dirce!iune culturalii din
causa cii un slluLenl ajulali de niCllCl'i. Nillnui sin-
gu,' Dumnezeu eel laudal ~i hlln a a \'ul gl'ijii ~i
de 5011,'1" hicllllui 1'01'01' "Ih"nez, slillghel' pc fala
p:inuintului, Irilllil:indll-i, ea s.i 1111 piarii, din C:\lld
in eand c,He nnmodesllllelllbrll ea Diolllalldi.Tm·po,
ca Grigoric :-Iuko, cari dinlr'o POl'llil'c nobilii .'"
liisal ayerile 1111' penh'n cullura ncamuilli din cal'c
mccau parle 1
M'''llI "dresal dur Corpllrilol' Legillil"" .. e Hom.inc,
Cll incrcdcrc" dcplinii eii se \." hm in cllnsidera\ie
silnalin c'Xccp!iouaUi a lloasLrti -5i in \"cdcl"c cii al-
banezislllill nu csle de c:it 0 forFi HOIII:ine"scii in
Balcnni, GII\'cl'llan\ii Rcgaluilli Hom,in lll' \'01' re-
filS" cerercn socictiilii "DI·ita., cu ahit lIIai v:irlos
eli nil pretindeum nici cel lIIai mic saeriliciu ma-
lerial din pUI'lea Slalllilli p"nlru c"usa "Ihauezii I
Am alergal pc la llirerile personalilii!i politice, 1'11-
g'\ 1111 u-I" , implor:;ndll-Ic chiar mila pcnlru n sc Villa
pruiectlll sociela\ii. Dupii neineelnle demel'suri, ill
fine, pl'oieelul " losl in "cel all 19112 Irecul ~i "d-
mis de sec\iunile aduna rii depul,,!ilol' ale!l:indu-se
J'upllrlor II-I AI. G. Hado\'ici de pula I tie Plaho\'a,
ti parindll-se loltleotl"lii spl'e " Ii pus la onlinea
zilei . Am .liiruil in loalc ehipurile, biil,iud 7.i ~i
1l03ple drul11ul'ile pc la putcl'lIicii zilei, rug,indu-i sii
se illliure ~i de causa nellOl'oeilului )lOpOl· ... lolul u
fosl iu zadar I Mi s'a slllls din parlea uno"a llIai
sinceri cii d-I Oilll. A. Slurdza, pre~edilllele COII-
siliului tic lllilli~Il'i, "r fi tlefayomhil ~i cii /)-s" ",.
n illll)c(lical t!cJlullel'ca Jll'Oieclului, :uloJllnl dc
scc!iuui, pc hiul'Oul ndull iirii! Treeuse seshllll'a
 1\
I !Hl1/!lIl:1 I', il"ii a e~ i In un resultal. dC5i n"lIn in c~­
tal un singul' moment a urcn dcalul ~Iilropolie i ...
Crede"m in 1!l1l3/!l1l I dup ii c,i[ se prnmisese, e n
dorin!a nnasll'ii s o. "a hHlc pl in i. E"am asigural c :i
D. S l lll"Z ~l lUI SC Illai 0PUI1C; mi sc l'ccomantiasc
insii iu pal'licular s:i caul a yorhi eu d-I loan r.
c. Ill"iilianu minislrul al'aeerilor slreine, nul fos-
lului pre51'1linle de Cousiliu care in inl~rval dl' la
IHR t- tS8R H1e pcrscclIlnsc in mod crlld -t'i ml'ii
nici (J ,·inil. vr:llld china' Sit m:i dea in m:\I1<1 dll~ ­
mallilnr prigollil ori. ~)'alll presclllal a ~a dar nuln i
[ui r. c. Ilriiliallll c:\l'e la INiX a ajlllal pc llnlgal'i .
SIIS!ill 'illd eallsa liherlil!ii lor. aralillHIII -i in delali ll
ccslillllea. D-I I"all I. C. Hrii liallll llI'a asigllral cia
Hli cslc prnlivnic ~i cii " ,t slii l'ui ea sit trcacii pro-
ieclll!.. . . fii d i illsii e" <ii n inle n 'enil Ill,i ea l' o.lal il
pe lllludeSIlIOl'ln,inl"re" lui din cnrlnanele "allleri i !
:\n"iual 7.i CII 7.i in lot lilllplli c,i[ n dural scsiullea
""h dil'edle molive ~i prelexle , (; II\'cr"ul lih er,,1
s'a I elras de la pulere !
.\daog aei pClllru " compleclil islodclIl meu l pc
SCUl'l al " clivil iiP'1 mele. cii in I HO:!, v:'7.iilHI 11ll'-
hUl'fu'ilc csccsi\'c pro\'ocatc dc Bulgal'i in a~a zisa
~I"cednllie, alll P"S din noum,ina pc cnndci scn!,illd
12 numerc din ziarul . Shqipclari» a ",iirei "Iillldillc
dcnluii !ji cinsliHi en pl"iviJ'c In mareH ccstiune a Bal-
calli lor, a fosl r,i spl:i lilii prilllr'o pdmire silllpalic;;
in tnulc F'u'ilc din nlllls, l'iic.inllnmi-sc chial" ono:tl'ca
de a Illi sc I'epl"Odncc nncle .lin arlicole in zinrclc
l\lad EUl'upenc . Am ani tal manopcrilc BlIlMarilnr,
/TIc:ind s ii npnl'ii la Inlllin :' pc iscodilurea de alunci
a .lcsOl'dinelol· din Alh:lllo.~[accdonia - diploma!ia
I'llseascii ,- ~i n'am cI'n!al .Ie Inc pc c:' rlur"rii ma-
ccdnncni cari nmplnscl':l prcsa rom:in:i din ncgat
en dolennlc simpatice pClllrn Bnlgari ~i cari In_
entscl':1 In r.l"tl~()Va in comun acnrd ell ei I In line,
odalii cn pnncrcn in apJicnrc n I'eformelor ill a ~a
zisa ~Iacc.lnllie, alii lip,il'j[ In 1 Octolllhrie I!lO:l ~ i
dislrihnil In loalii Inlllcn, 1111 apel Cll ~o. ,HiO in
limhilc I'mncezii ~ i cllglcz:l IIIh'csal Gn\'cl'lIclol', d i-
ploma!ilol', o ll lllenilol' dc Jilel'P ~i ~tiin!:i cllm 5i
7-ial'clor mal'i, ccr:indll-Ic sprijin penlrll tlnh:in.liren
revcndil'iirilor de ordin cllllllnd alc poporllini .. 1-
hailey. ! .. ..
Alihlllinen D-Ior D. ,\. Sllll'llza si J. J. C. Briilianll,
('II pl'ivirc la call7-a cllltllral " alh~neza in 101 limplII
de la 1!l02 de ' e,ind s'a ,Ieplls cererea pCIIII'll I'een-
Iloa ~ lcrca en pcrsn::tn ii moral.i a sociei:'ilii (cf)rila)J
~i p:in:l ill lOll I <:litul pnrlidlll Jille",,1 s'a I'CII'lIS,
illdriisnesc sii " spnll sincl' r, 'mi a dat fOal'le mnll ,
,f de g:ill cl il ! ~I'am inlrchnl .. desen ori, ciirci canse
a~ )lll lea-u nll"ihui? Sit fie narc is\'ol'.Hii ~i haz:lhi
pc credin!:' di HI' Ii con{ran'i inlcresclor Hum:inis-
Illllhil ill BnlcHn'i '! Nu )lui sii soculcsc a~a ccvn ,i
HI' Ii Cl'a Illai mal'c injul'ic cc 1I'j )luten nc.illcc pcr-
sl'icaeilii!ii polilice a aecs lor hiirha!i de SIal ai Ho_
m:iniei. Hom:inii din Alhan,,-~Iaccdonin fijl,,1 spo-
/'atlic (Iisemina!i inl!'c celrlalle nalionalitii\i ~i I'oarlc
indopa!i en i.leile grecismnlui all in I'a!a 10)' ea
tlu~mani pc SI:n'ii, reprezculali prin Bulgad ~i S,irhi,
cad. sc ~lic de loaUi Itllllea. all fiiclIl pl'ogrt.!sc in.
scmnalc acoin .~i lll'mfi l'c sc anex:u'cn a~a zisci :\Iacc-
tlouii, l'llp,iud actualul c(I'lilihrn tlin Peninsula BIII-
cHnicii. cl}uilihl"ll rare conville Hcgatlilui Hom:in ,
C:il dcspl'c greci, am spns'o ~ i 0 mai l'cpcl, ci IlU
inscmnl':tzii nimic in Alh:lno-~lacc(I()llia ~ i trehtleSc
.lispre!ui!i, Domina\iullca lor prill jllglll hisericii
cslc \'rcmelnicit ~i 5C va SI)ulhcn'l ill \':int dadi sc
va lucril cu lemci ~i palriotism! Alhanezii cad sunl
fo!'!a Tllrcici EUl'Opene illSii 0 fortii o!lrhii', dci
sunl lipsi!i in llIasa lor dc cullul'U nalionnlii 1lI1 pol
Ii niciodalii ill t1"sacul'Il ell inlcresele Hegalului Ho-
m:in ci din pold"ii VOl' Ii un sJldjin pdn spulhe-
I':ll'ca calculelor pans!:"'isle, dacii ar doh:indi cnl-
 iG
lura na!ionalli , pul:ind \'Clll 51 III ajulol'nl al'ouui-
nilol' lIIaecdoncni eOl,Ic5ili dc gl'ccismul ranntic ~i
rehcl. Cnllum alhanczil cslc .5i in rn\'oal'ca IIIIJlli-
ra!iei ololllanc, carc dup • cum sc ,'cdc din accst
JUeU10l'iu Uti s'u opus in trccul tii u'ure luoli" en
sa se 0Jlun.i .5coalci alhancze, eaci .,ccsl JlopOI' i-a
Josl ~i - i csle cel lIIai cl'cdincios ,'iirs.ind valul'i de
• •inge )Iculru inlcgl'ilalen impel'iului siiu I
Na!iunca ulhanezii arc a~n dar inlel'csc a5u dc
.ll'.insc cu hl1PCriul ololllan, in e.H sunl dcstinalc,
£Inca nt' fi sii pindi vl'codalii, s:1 pin)'ii impl'cunii.
A sc Ilia in seom.' agil.,!iilc riiculc in !iil'i1c n»u-
sului dc e"Ii,'a ;ndiv;z; I'ilu ramnli 5i slrii;ni dc
neallllli alhanc7., agila!ii !liclalc dl' inlcl'csc mes-
chinc pCl'sOllnlc pc IClllu indcpclldcnlci Alhanici 5i
Hcgntlllui ~dIJ:lnc1. , IlU nunwi e:i csLc ccva Ilcscl'ins,
dar illeii I'illicol! Hesping.ind dar necaslii pl'csu»u-
ncl'C, :un l~ ~ u millaL ccsLiunca suh aUe aspecLc. Sa
fic oal'C al:il dc inriid5cinalii el'cdin!n inmin!i1c u-
11 01' hiil'ha!i politici ea Hom.inii lII11 ccdoncni al' nu-
mam in 115n 1.isll Maecdonie pcslc un milioll ~i eli
fiilld gro1.a\' dc de#"pli ~ i illll'epl'illziilori, ai' pulca
sii dC1.ll1l!ionnlizezc IonIc ncamul'i1c ~i ill specinl
pc eclc Irci milionne dc Alhunczl ? Buzmcle uces-
Ica puse in circullllic dc .\»oslol Mal'gal'il 5; de
urma~ii lu; nn dovcdcse.-dacii m' cxisla illll"ndcv;;I'
nceaslii cOlI\'ingcl c III unii h'il'ha!i politici-. dc c:H
supel'licialilnlcn ecn lIlai dC5ii\'lil'~ilii in ccstillnile
BuJcnnice ~i at· conslitui cell nmi 1ll1l1'C criInii fatii.
dc illleresclc Romunizmului ill Balcalli, mulc de
·n dc ani s'a zvin:1iI milioallc fijrii .Ie nici un rc-
zullnl, dllp(1 cum s'a do\'cdil ill mod slrulucilor ill
aclllalclc rcgrelahilc imprcjmiiri I Sii fic oarc illld-
gilor VI c-lIl1ui rcprezclllulIl diplomatic dill Capi-
hllii . dnloril ii ali/tldillca accslor dOlli hib'hali (loli-
tici ? 1'111 (101 sa ncecdcz nici accslci (lrcsu(lllllcri,
cuci ar fi roal'le lrisl Cll Biirba!ii polilici ai Tiil'ii
77
Iihcrc 5i illdcpclldenlc sil salisfaca inlcl'cselc slriiine
sail sldct .pcl'sollale, IICdl'cplnlilld cnll1.a cuUlIl'lllii
a unui popor ill sneerinlii , carc nil esle dc eM UII
scuL rOlluincsc In Balcani I Alllllci enrc c lIlotivlIl
cii 0 eCl'Cl'e lcgitimii ~ijusl1\ n'a rosl ,nscllllnlii al:iln
limp'/ Voicsc hurbnlii dc Slnl ca Bulgal'ii 5.1 eo-
(lrilldo a~ zisa Maccdonie dllpii ellm all Ilia I Ru-
'r IIlcljn odclltal", perscvci':\!ul In punclul dc \'cilerc
.. I polilicci dc la 1878 c:ind s'a viil'sul s:inge romu-
IICSC pClllru ea 5 •• sc rid icc 0 Bulgnric, eat'c sa
formczc 0 haricra illll'C Romania ~i Maccdonia?
Dot'csc b.jrba!ii de SLal ca Rom,illia in aciu~lclc
, imprejul'iil'i c:illd cvenimcntclc d" In 1I00'd ~i nOl'd-'
est Ic reclamli privirilc inlr'acolo, sil dea incl'edcl'e
condll cii lorilol' Hom ,ill;-mnccdonclI i ~i sa rae.j 0
nlian!,i en Bulgarii ca sil goncascii ni~lc prclill,!ii:
G,'cci in ~[accdollia, sleiml cncl'gii in acea~li\ nc-
lI()mcili! !lio'celic '/
:iln pnlcm piilrullde accslmislcr I ~lim iusa cli pc
lerilorinl Slalului Hom.ill, inainlc dc riizboilll dill
11177/78 snh gnvcl'Ilnl lui Ion C, Brnli"",, an gnsit
"duposl 5i inclll'Uj:n'e loli cxila!ii politici hnlgari,
Aci 5i-all cii ptital Bulg31 ii insLruc!ie ~i au ol'ganizaL
legiulli; aei all doh:illdil ajuloare malcrialc chiar
" .
de In "l1\'CI'JI Clllll si anne fiiclltHln-li-se LoaLe in-
Icsnirilc ea sa ponla illchcga aspiraliulli lIal;onnlc.
l.a ",inul Slalului 1'l1llHin s'au incii lzil patriolii hul-
gari ~i eu snedliciul dc s,inge :II I,,'avei "5lh'i 1'0-
m:\nc pc c~'111piilc BuIU:lI"ici, a l'iisiirit. Jlccl PI'iucip3l !
Mni l,il'1.in \'ipcrilc adulllhl'ile la s:inul Rom.illesc,
ncmcl'llicii cad nu dob:indil ajulol'ul moral ~i ma-
Icrinl al Sl nlului Hom ,in, nclegiuilii penll'u en";
s'n jel'llil a llitea vic!i de IImvi 051cni ale cUmr onsc
iniilbcsc e.impiilc BuIgarici, au dc\'cnil dll~m1nii
fio,.o~i ai Hegalului Homan arullctindu-i m • nu~1
1 ,lit llumai pCllh'1I Dohl'ogca pe cal'c 0 considc";i ea
p'im,illl hlllgnr ci chinl' Jlcnll'U dislrictelc dllnnrcnc
I
 iK
~i ills:i~i Capilala HCg:llului, ueil:intl pc slriililc
/Jucurc~lilor I'c pl"Ofcsorlll Mihiiilcaull, complo!:",,'
:tei pClllrn rlifluucrca vie!ci Marclui Clipilall care
a con"ns 'l.~tirilc hiruilo"re pc ciullpiile Bulgal'iei
penlru en sfi'i lihercic; insull:intl naliunca rOlll:iu:l
ell cll\'inlell'. cclc Jllai 1l1unlurc de la~ii, ycnalii elc.
~i cOllsidcr:ind ea rcncgali IHilgal'i pc mll1li diu
harhalii de SIal ui Hom:iniei!
Grecii c~ll'i ill Liciil()~ia 101" IlloraH, llll sun l lIte.
odalii capahili de rccuno~liinlii, au c:'piilal azil flc
lcrilol'illl HUIlI:inici :ulllu:ilul :n'cri iusclllnale, av:hul
~coalelc ~i hisericilc lor pm!,rii reclllloscule pdll
prolocoalc volale tic corplll'ile Icgiuiloare, ,himlu-se
dliar tlreplHI socieliilii Oliml,ice din Alcna ,Ie a
sla ill illslall!ii ill fa!a jnsti!ici I'Olll,illC pellll'U a
urlnuri ",,('rca dc miliuunc cc un lu!no1'ocil rCllcgnl
alhallez Zapa a .lors eXJlloal'"111 mllllca liiranlllui
rom:i.n. Spl'C a n race cudou Grccilur dUtjlllanii
ncmlluiui Sitll! In tinc, dc dUe uri SOu ivil ocaziulli,
Slalde illcolljllriiloare 1111 sc pol Jlhinge eii Hega-
1111 nom:ill 1111 Ie-a pel'lllis sii "csfii~nl'e aci lin
slitlllanl clllinral.
!)i lolll~'i llouii AlhancziJol', Cal'j u\'cm IcWHlId sccu-
larc ell lara Hum:incusdl, ni sc J'CrllZfl 1CCUllou-tilcrca
~ociclii!ei ((Drita)) ca perso.illui moral:i !ii IHllli se in-
g1i1lne t/n'plnl tIc a illgl'iji ca hallii lcsla!i pcnll'u
cullUl11 naliunnlii, sit un lie l'isipiti de miiinj sacri-
lege! Pc h'iuWi origina COlllllllii a Alhauezilol' cn
HUI1I:inii, He l'iilim di din s.'illul Ilaliullci nlhanezc
" e~il sll'iilneilnl DOIIIII:t1 ~lolt/ovci Vasile Lnl'n
~i c:t din accca~i uh;'I'~jc ~ i-a Ilint 1H15lcl'C lIll tiri-
gore Ghyku, care In 177i prcfcra lIlui hinc sit lIloarn
dc c£,l sii lase a sc I'iipi 1lU!:ovina de la Il'npnl
:\lold",'ci! '1'01 lIalinllell allJ:lllczii a t/al 'j'iil'ii 0
sC:lJllii de f'umilii ilusll'c curi ~'Ull rClIlal'cal de ulull-
gllllimplIl'ilol' p!'ill in"il'c de !arii ~i innll pall'illlizml
.\poi alhallczii 1111 slllll de e:il 0 Jl"lel'c cllrall'O-
.i
j!1
lu:tllcuscii In Balc:lIli ~i Hl'i"el~ J"om~int l':IrC ~l JlI-
Jlc~le lara ~i IIcamnl ll'ehne sii njnle dllpii cllm s'a
cS)ll'imal 5'I\'a 11111 I n, p, Uasden, e:llisa alhallcza
ca pc ins:'i~i eca nonHlncasc~l , Acclca~i inlcl'esc ~i
nspila!illlli COlllnn!! Icagii Jlc I'olll,inii "ill ~laee­
doni:. Cll snarla alhanczilot' ~i c~ind acc!ilia HI' pieri,
"or pied ill' 1110<1 lIalnral ~i ei I Al'llIa alhallczilol'
va Ii inloldeallna 0 arm,i de osln~i I'OIII:ini, indl'cp-
lalii iml,olriva Slnvilor Balcaniei ~i a o\'i,clil'lIi alt
1'01'01' care at' linli la colropiren Alhano'lIIacet/oniei !
In linc, aei pc lel'ilol'iul Begalllllli lriirse ea eolo-
ni~li leali, cOlllercian!i cinsli!i ~i labol'io~i, 1II111!i.
alhallczi, cad lIici odnl,i lI'nll hlcral in cOlllra il1-
leresclor Slnlillni HOIII:il1 ci all cOllsideral lara
uceasla en pc a doun lor Pnll'ic, invii\tind a 0 illhi
~i rcsJlcd" !
.Yo; II' (fill (f'},1l1 /lid 1111 CCl'rlJl "~I'l' 1111 sacri/iciu {lill
/1(1/'/"11 S/n/II/Ili 1I01will, ell /{J{f/" (,,1,' () tllI/ol'i" /,el///'II
ROI/II;lIislII tI" II '(;11/11 C'II/SII ,,1/1(111,,:17 ca /)c " s"
1'/'(11'1';", ..till I'ecllllllll/ il/sii 1111 sl'I'ijill 1II0m/, (ler/II
d,' II S" J'('/,II1101l~Ir' ""lilli/en tic /,CI'solillii jlll'idieii
soddutd "lJl'ila"' ~i II "It sc toleI'll 1'(1 IllJf!l'(!n "a-
lilUwi ,," fi" ,,,,s/I'II,<ii d,' /11 ,,,'o/m/ cII/{IIm/ pen/ I'll
('a/'(' II /;'s/ tles/illll/';! .. lcrll,,/a "s/" IIl1iell ~i Sillll/1l
/10(1.-.11'(1 errl'!"", prell ["yilillui .~i ('II IOllle flccs/ea
t
I
pl;"i; (ls/e;:; 1111 ui S'tI (lc()/'c/ul!
I'm/I'll /rilllll/ii/ 1It1,'II,ii'll/lIi ~; 1'1'11/(11 IlI/OIIl'eli Ile-
!Jaillilli Nowrin ('sl,' Il.:,','sor ("(I I'I'c"!I(}u~d('/'('ll de
/wr.'iUlHW lIIoralt', ~i juridiCi; II .'weir'c;!,·" (,,,/turall!
"; ,lJri/u u .wi Sf' IIo/r:r ill 1I{"(,II,d f; .'il'SiIIlW It (.'oI1)1l1'i/or
1."g;lIi/o"I'" ; "I"'lIillll'll/"/" d;1I /'a/I';" rer/allltilid iI/
mod !Ira/mil' ('II ."ill tll',-wllit/cur :ji IlO; CI;/f-1U1 ~roal(',
• IIIn; airs (/('11111 clillf/ s'a ill/I''''/II,' /'011/1'0/11/ "III'ol'elill
,, III a{m'l'rUf' Wjfl :i:wi 11fucctiw,ii. UII lIellm ill/reg
illlilllir 1'II!1"/O/' IIlIiil/i/,' ,'cill'e YCI/('/'OCI,<n /lolllcill;f!,
CI-y /rl'/';IIII ('II incl'ed,'/'" 1I1f;"/II;/'('(( ,w d;1I !lJai((l'rle
S/m,;slIIlIlu; ~\·i (.lrt'cislllu/ui de In slilJ(t/'~'iil't'll (fcrs/lli
lid IlIIil'il/illlO" a/ wl"l!cim{i1ol' pa/I';o/i I'o/illil/i 1
 SCI

Ot/Ilifl ill plllill/Il t/I' a illiemcill ~COII/", 101 II/bll-

'"i /1(1 IIIIN) oellill/ II/illtil spl'e Ucyallli llOlll/ill
111':11/
tlt~ lIt1tb' a pOJ'llii salotlJ''''' sn na!;ollnlt'i # sii lir. ill-
("/w/ill!a!i luIr/m/ii /){)/ilid ai /lO/lIIilliei eli d 1111 I' IIC-
1"'Cllllo"rti/OI'! ,lllwlII':1i 1101' ~/i ,,(i I/PI',," ~i 1'1'11 tlill
111'11111 pi(,llIal'd til! slillY" pellll'lI 0110111'1'11 ,yi y/Ol'il/ r,
tlCII/)II1'1I1'1'I1 II RpYIIIII/lli ROllilill I
VIi I'II!ltim a~1I tinl' incI; m/nll;, ,"I !>illcl'oili fI till
spl'(jilllli Domnid \'o".ll'e, 110/1illl/ clIl IIIlIi lII'illlfil'-
"illl /'I'/Ji" I'11I1 til' l'eCIIIIOn" II'I'I' II sol'il'lli /ii culllll'lllt:
,,/)I'i/a'· ..VII ,'.o;lt> I'CSlill 1ll'fI d,' pl' /"sonllll IllI'fl ,o;a" dr
PPJ'Sf)JIIWit' ('" Irifes,' in /u'('.'wllf : (' ('esliulU'it t1~ "ii/o-
/,11/ ~i p"lrl'l'lI 1I"911/11111i nOlwill, tlr SIIlMli/'I'1I §i
,'()I/.<nlidll/"{'II 1'lllIili/mlllli ill Bnlefllli! SIIIII l'lill'-I'"
,.odrlf,/ i tli 1111'1' 1"11 I'i l/'t'i ill Amcril'll , en I'i 1111 1/#I'fll'lt/'
tI" I"il illllC"Ii//ll'il it'gnlti 1/ sodl'lfilii .. /JI'i/II" penll'll J
,'" .. ,i iflf'l'11Pti " fW'I'" i" tiill' c(ir clllIlll'lliti • .o;"b "I'U- ""
Il'l'UIl .. /Jrill'iH. Prill (I(','m.ft; rt'I'II/lfJ(l.~f('/'I'. ""Ii
1/1'11""1/ /11 1"lIIrlill ('!titiiNi /lollllilli,"'III/lIi tlill /JIII-
1"1l1l; (J pillll'(; fJult'J'u;rn ~i itu/t's/J'IIc1ibilii! ..k";a ('(JI';
,<11111 1'01111'11 ('1111111';; fI/blllll'ZI' 1111 pol Ii ti,' l'tiI tllls-
IIIllIIi IIi illlul'sdol' .\'el/IIIII/Ili ,yi III'yo/ll/lli /lomlill!
I\col'lltilll/ l'e/'t'I'I!1/ IWI/S/I'I;. bli riJll/ii polilici IIi /lo-
IIl1ill;"i 1/()/'IIt",rtli ill(,l; (II/Ilifi eli tlrlli:IIIIIIII'I'/lIi pflll'iol !
1If11'/1II KIIIII!'!lill : • Totul pentru Tara, nimlc pentru Noi" •

:~~r,.. :
"S/I' ,yi II I'liml" II;'! ill -"'Ilell'/,' ,yi ('/I!lI'/d,' rollllllll'.yti!
TCl'Jl1illllUII llccsl IHemol'i .. , iu(ll'cplez 1'lIgiimin-
lde mclc c:1trc PI'(Jvidcnlit 5:' radi ca Homtlllia, in
ac,LlIalclc iml'rcjlll'firi politicc c:ind atcn!inllca cca r

mai illconlalii lrehuc dil"igialil SPI'C evcnimenlclc

tic la NOl'ti ~i Nord-Est. sit poscdc ahili hii rha!i tic "
SLaL. eat'i sil lie la iniil!imca iticaillriior ~i aspira- ,j
!innilor salc nationalc ~i cad sil aruncc LoLticodaLii
o privirc siglll'ii 5i pulernica ~i ill Ilalcani, unde
zilla (Ie lu:iiIlC. ponl~. va Ii clccisivil!
• II
Binc-\,oip Vii rog Onol'alc DOlunulc. 11 primi in- );
crc(lin\Ill'c:\ disLinsei lIlelc eonsidcru\illni , :i
Joy/). i~H
N. N, NAfllO
l)rCl~()dllltI!10 80cictittCI nlhalluc " Britn'"
dill 8 }Jeecmbric HJ05. BlIclII't!ffi, tJ •