CAPITOLUL II: Afectiunea accidentului vascular cerebral

2.1 Definiţie

Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central determinate de
modificări circulatorii cerebrale, caracterizându-se prin pierderea mobilitătii unei părti din corp,
asociatăsau nu cu tutlburări de echilibru senzitiv-senzoriale şi de limbaj.Un accident vascular cerebral
apare atunci când un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se
sparge sau este blocată de un cheag sangvin. În câteva minute celulele nervoase din acea zonă sunt
afectate şi ele pot muri încâteva ore. Ca rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona
afectată a creierului nu mai poate functiona adecvat. În cazul în care apar simptome ale unui AVC este
necesar un tratament de urgentă, exact ca şi în cazurile de infarct miocardic. În cazul în care tratamentul
medical este început cât mai curând după aparitia simptomelor , cuatât mai putine celule nervoase vor
fi afectate permanent.

2.2 Simptomatologie

AVC debuteaza cu unele simptome:

 stari de amorteala

 paralizia fetei

 bratului sau piciorului

 tulburari de vedere

 confuzie

 tulburari de vorbire sau intelegere

 ameteala si mers ingreunat

 durere mare de cap

Accidentul vascular cerebral hemoragic are alte simptome fata de cel ischemic.
AVC ischemic este datorat de un cheag de sange ce blocheaza un vas sangvin iar efectele apar de
obicei in partea opusa a corpului in raport cu zona creierului afectata (daca un accident apare pe partea
stanga a creierului, partea dreapta a corpului va fi afectata).
AVC hemoragic da dureri mari de cap, greata si voma, ameteli, convulsii.
In functie de gravitatea sangerarii in zona creierului (VAC hemoragic) sau a marimii cheagului ce
blocheaza vasul de sange (AVC ischemic), simptomele pot aparea treptat, pana la cateva zile sau instant.
2.3 Etiologie

AVC trombotice:
- ateroscleroza, hipertensiunea arterialǎ, hipotensiunea arterialǎ, scǎderea activitǎţii fibrinolitice
nocturne;
- arterite infecţioase: luetice, tifice;
- arteriopatii: trombageita obliterantǎ;
- boli de sânge: anemie, coagualopatii;
- alte cauze: traumatisme cranio-cerebrale, malformaţii intracraniene, graviditatea, etc.
AVC embolice:
a) de origine cardiacǎ: stenoza mitralǎ, Fia, I.M., endocardite bacteriene ,boli congenitale ale inimii şi
complicaţii ale chirurgiei cardiace;
b) de origine extracardiacǎ: ateroscleroza aortei şi a arterelor carotide, trombi din venele pulmonare,
embolii grǎsoase dupǎ fracturi, embolii gazoase, embolii tumorale.
În producerea infarctului cerebral pe lângǎ embolie şi trombozǎ, intervin şi alte elemente: spasmul
cerebral, insuficienţa circulatorie cerebralǎ şi staza vascularǎ cerebral
2.4 Tablou clinic

AVC se instaleaza brusc in majoritatea cazurilor.

Tabloul se caracterizeaza prin:- stare comatoasa superficiala de scurta durata sau uneori lipseste.
-In formele severe fata este palida
Sunt prezente „semnul panzei de corabie” si „semnul pipei”.Neurologic se constata tulburari de
sensibilitate, motilitate si reflexe.
Hemiplegie flasca caracterizata prin paralizii de tip piramidal, hipotonie, abolirea refelexelor
osteotendinoase.
Hemiplegia spastica, contractura muschilor paralizati, reflexe osteotendinoase vii.

2.5 Diagnostic

Diagnostic pozitiv :
Diagnosticarea accidentului vascular cerebral se va face urmărind evoluţia rapidă a mai multor simptome.
Medicul va analiza toate aceste simptome şi va exclude prezenţa altor cauze posibile ale
simptomatologiei, precum tumorile cerebrale, de exemplu. Pentru a evalua starea vaselor sangvine,
medicul neurolog va recomanda efectuarea unuia din următoarele teste: ecografia carotidiană,
arteriografia cerebrală, tomografia computerizată (CT), rezonanţă magnetică nucleară (RMN) şi
angiografia cu rezonanţă magnetică (ARM).
Diagnostic diferenţial :

Diagnosticul diferential se face in :ischemia cerebrala,hemoragia subarahnoidiana,hematom

intracerebral,encefalopatie hipertensiva acuta ,tumori cerebrale.Cel mai important diagnostic diferential
se face intre ictusul hemoragic si cel ischemic.

2.6 Tratament

2.6.1 Tratament igieno-dietetic

 renuntarea la fumat;
  renuntarea la alcool in primele 8 luni dupa accident;
 evitarea sedentarismului prin miscare de o ora pe zi / de 4 ori pe saptamana;
 se va mentine tensiunea la valori normale ( sub 14 cu 9 cm .coloana de mercur prin medicatie si
regim hiposodat – sub 6 grame);
 mentinerea glicemiei la nivel sub 128mg%
 tratament permanent cu antitrombotice ( aspirina, ticlit sau plavix ), tratamentul dislipidemiei cu
sinvastatin si regim hipocaloric, tratamentul bolilor de inima ( al fibrilatiei cu anticoagulant ) ca si
al hipercoagularii sangelui intalnite la unii pacienti, aducerea pacientului la greutate normala prin
masuri dietetice.

2.6.2 Tratament medicamentos

- intubare oro-traheală cu respirație mecanică – la pacienții comatoși cu tulburări respiratorii;

- scăderea tensiunii arteriale se face gradat – se utilizează betablocante;
- combaterea edemului cerebral – se realizează cu Manitol;
- dacă apar convulsii – se administrează Diazepam sau Fenobarbital;
- hemoragii consecutive anticoagulantelororale – se administrează vitamină K;
- hemoragii secundare tratamentului cu heparină – se administrează Sulfat de protamină;
- hemoragii cauzate de agenți trombolitici – se utilizează plasmă sau acid aminocaproic;
- antibioterapia – la pacienții febrili sau cu sondaj vezical;
- intervenția chirurgicală – este discutabilă în funcție de dimensiunile hemoragiei și starea clinică a
bolnavului.

2.6.3. Tratamentul chirurgical

In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular cerebral, factorii
majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de eveniment si starea de sanatate
actuala. Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui AVC.
Medicul chirurgul poate efectua:
- endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in indepartarea placii de
aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare moderata sau severa a
arterelor carotide. Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare cerebrale
- interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din jurul creierului,
sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic)
- interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism cerebral care a
cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sa
il blocheze. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau nu depinde de localizarea
anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului (daca poate suporta aceasta
procedura terapeutica)
- interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adica malformatiile
arteriovenoase) care au cauzat sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa este o afectiune
congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii.
Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura sau rupe.

2.7 Evoluţie.Prognostic

Evoluţie:
Exista mai multe tipuri evolutive :
-evolutia acuta trifazica cu debut brusc,denivelare a cunostintei si semne locale;are o durata de cateva
zile dupa care urmeaza o agravare progresiva insa cu o evolutie favorabila
-evolutia hiperacuta cu inundare ventriculara duce la exitus in cateva ore
-evolutia cu complicatii extracerebrale (pulmonare,cardiace,renale,digestive) cu prognostic nefavorabil
-forma pseudotumorala (atac apoplectic lent ) ce apare rar cu simptome instalate lent
-forma recurenta caracterizata din AVC-uri repetate urmate de restabiliri partiale .
Cazurile care supravietuiesc raman cu sechele la care recuperarea functionala este redusa

Prognostic:

Prognosticul hemoragiei cerebrale este grav atat prin mortalitatea mare cat si prin sechele ce raman
la cazurile ce supravietuiesc.Mortalitatea este mare in hemoragia supraacuta si mai redusa in hemoragiile
acute si subacute.
Gravitatea prognosticului este data de :varsta inaintata,HTA,debutul brutal, coma
profunda,hipertermie,ictus repetat,precocitatea escarelor,LCR intens sangvinolent ,aparitia unor
infectii(pulmonare,urinare)

CAPITOLUL III: Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu accident

vascular cerebral

3.1 Rolul propriu

Rolurile asistentei medicale constau în:

 rol de îngrijire;
 promovarea igienei spitalicesti;
 organizarea şi gestionarea îngrijirilor;
 pregatirea şi perfectionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante şi cadrele
auxiliare;
 educarea sanitara a pacientilor şi persoanelor sanatoase, având ca scop promovarea sanatatii,
prevenirea îmbolnavilor, ajutorul vindecarii şi recuperare.
 Efectuarea bilantului ingesta-excreta:limitarea ingerarii in exces a lichidelor, supravegherea
eliminarii
 Prevenirea edemelor
 Identificare factorilor de risc
 Monitorizare: respiratie,puls,ta,culorile tegumentelor si mucoaselor,temperatura
corporala,colesterolului
 Supravegherea diurezei si scaunului

3.1.1 Rolul asistentei medicale în examinarea clinică

Pregatim pacientul psihic pentru proba la care urmeaza sa fie supus, ii explic în termeni simpli, pe înteles
proba, pentru ca bolnavul sa nu fie speriat sau stresat.
ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui
ciclu cardiac
- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factoriiemotionali
- transport bolnavul în sala de înregistrare- asez bolnavul culcat pe patul de consultatii si îl rog sa-si
relaxeze musculature
- dezbrac pacientul în zonele în care se aplica electrozii
- dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se îmbrace
- îl transport înapoi în salon
ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazata pe înregistrarea ultrasunetelor strabatute si
reflectate la nivelul cordului:
-ii explic bolnavului tehnica
-îl însotesc pâna la camera de examinare
-îl ajut sa se aseze pe pat în pozitia indicata de medic
-îi descopar zona unde se aplica electrozii
-dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se îmbrace
-conduc bolnavul în salon si îl supraveghez

Examinarea fundului de ochi: este utila la bolnavii cerebro-vasculari pentru ca ofera indirect informatii
asupra starii arterelor mici si a arteriolelor cerebrale si mai putin asupra starii arterelor cerebrale mari.
Conceptul de arterioscleroza retiniana este un aspect sindromologic oftalmoscopic care acopera 3 entitati
nosologice diferite: ateromatoza, aterioscleroza hipertensiva, arterioscleroza de involutie.

3.1.2 Supravegherea pacientului

1. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Tensiunea arteriala= presiunea cu care sângele apasa asupra peretilor arteriali:
- se masoara ori de câte ori este nevoie în primele zile apoi de doua ori pe zi dimineata si seara
- valorile obtinute se noteaza în foaia de observatie
Pulsul = expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos- urmarim :
- frecventa, ritmul, amplitudinea, celeritatea
- se masoara dimineata si seara
- valorile se noteaza în foaia de observatie
Respiratia:
- se masoara dimineata si seara, pacientul stand în pozitie semisezând; urmarim frecventa, ritmul,
amplitudinea, simetria miscarilor, aspectultoracelui.- valorile obtinute se noteaza în foaia de temperatura
Temperatura: se masoara cu ajutorul termometrului
- locuri de electie = axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect,vagin
- în functie de zona în care se masoara se tine termometrul între trei si zece minute
-dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate si se sterge cu o compresa
-se citeste gradatia la care a ajuns termometrul
-se spala termometrul, se scutura
-se introduce în solutie dezinfectanta
-notam valoarea în foaia de temperatura
2. ASPECTUL TEGUMENTELOR - curate, fara leziuni
- normal colorate
- elastic
- sa nu prezinte transpiratie excesiva
3.1.3 Alimentaţia pacientului
- o dieta bazata pe cereale, fibre, produse animale sarace in grasimi si produse vegetale
- limitarea consumului de sare, atat prin limitarea adaugarii de sare in mancarurile preparate acasa, cat si
prin reducerea consumului alimentelor semi-preparate din comert (care au o cantitate crescuta de sare):
supele la plic, sosurile din comert, branzeturile, alimentele conservate, arahide sarate
- fructele si legumele sunt bogate in fibre, vitamine si minerale si contin antioxidanti. Fibrele sunt benefice
in hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului din sange
-o alta sursa de fibre sunt cerealele integrale, graul integral, pastele fainoase, care contin si complexul de
vitamine B
- reducerea consumului de alcool
-reducerea consumului de grasimi, mai ales a celor saturate, care se gasesc in: produsele de origine
animala, untura, unt, smantana, lapte, carne rosie, alimente prajite, oua. Grasimile consumate cresc
cantitatea de colesterol din sange si intretin procesul de ateroscleroza. Se recomanda utilizarea uleiurilor
vegetale de masline, soia

3.1.4 Educaţia sanitară

Educatia sanitară constituie o parte integrantă a complexului de măsuri de ordin curative şi profilactic fiind
menită să contribuie la creşterea eficientei tratamentului, lascurtarea duratei acestuia, la prevenirea
complicatiilor şi recidivelor.
Controale medicale regulate. tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute.Acest lucru este important
mai ales la persoanele care au diabet zaharat.
Prin educarea bolnavului se realizează prevenirea complicatiilor şi a recidivelor încursul bolilor, precum şi
profilaxia incapacitătii de muncă. Prin educarea familiei bolnavului se asigură îngrijirea completă a
acestuia.

3.2.2 Administrarea medicamentoasă

Administrarea medicamentoasa se face conform prescrierii medicului.

Pentru evitarea greşelilor la administrarea medicamentelor asistenta medicala va ţine seama de

anumite reguli generale ca:
 respectarea întocmai a medicamentului prescris
 identificarea medicamentelor administrate
 verificarea calităţii medicamentelor administrate
 respectarea cailor de administrare
 respectarea dozajului prescris
 respectarea orarului d e administrare
 respectarea somnului pacientului
 evitarea incompatibilităţilor de medicamente
 administrarea imediată a medicamentelor deschise
 respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor
 luarea medicamentelor în prezenţa asistentei
 servirea pacientului spitalizat cu doze unice de medicamente
 prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti
 lămurirea pacientului asupra medicamentului prescris
 raportarea imediată către medicul secţiei a greşelilor de administrarea medicamentelor

3.3 Descrierea unei tehnici

Recoltarea lichidului cefalorahidian

Se face recoltarea prin punctie lombară .Se poate face din lichidul recoltat examen macroscopic şi
examen microscopic.La examenul macroscopic se observă aspect clar în traumatisme minore, aspect
sanguinolent în leziuni medulare, aspect xantocromatic (coloratie galben ă a L.C.R. –ului datorată
transformării hemoglobinei în pigmenti hematici în cursul unei hemoragiimeningiene)în compresiuni
rahidiene.La examen microscopic se observă proteine = absent, glucoz ă = 55- 70 mg %.
DEFINITIE:
- Punctia lombar ă reprezint ă introducerea unui ac prin spatiul intervertebral până în canalul
subarahnoid.
SCOP:
- Explorator (recoltare de LCR, măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian,injectarea de substante
radioopace pentru examinarea radiologică a măduvei).
- Terapeutic (introducerea de medicamente , decomprimarea în cazul sindromului de hipertensiune
intracraniană ).
- Anestezic (introducerea de substante anestezice pentru obtinerea rahianesteziei)
iNDICA TII:
- boli inflamatorii ale sistemului nervos central, scleroz ă multipl ă , hemoragiicerebrale, tumori cerebrale,
interven tii chirurgicale (scop anestezic).
LOCUL PUNCTIEI :
Pentru punctia lombară d 12 - l 1 sau l 4 -l 5 . Pentru punctia dorsală d 6 -d 7 , pentru punctia
suboccipitală – între protuberanta occipital ă externă şi apofiza axisului, pe linia mediană .
POZITIA BOLNAVULUI:
Pozitia şezând, transversală mult pe pat, cu spatele la marginea patului, bratele încrucişate , bărbia mult
în piept- asistenta va sta lateral, cu o mână va apăsa capul , iar cealaltă mână făcută pumn va sta lateral,
cu o mână va apăsa capul , iar cealaltă mână făcută pumn va comprima regiunea epigastrică .
Pozitia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu bratele încrucişate, bărbia mult în piept,
genunchii flectati cât mai mult spre abdomen (pozitia cocoş de puşcă )-asistenta va sta în fata bolnavului,
cu o mână va comprima regiunea occipital ă , iar cu cealaltă va efectua o tractiune din regiunea poplitee.
MATERIALE NECESARE:
- Cel putin două ace pentru punctie , sterile.
- Solutie dezinfectantă , alcool, tinctură de iod.
- Muşama cu aleză .
- Tampoane de vată .
- Tăvită renală .
- Seringi sterile.
- Manometru Claude
-Eprubete sterile.
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Tehnica se execut ă de către medic ajutat de către două asistente.
- Se dezinfectează locul.
- Se aşează bolnavul în pozitie corespunzătoare.
- Se delimitează şi se badijonează regiunea cu tinctură de iod.
- Se servesc medicului mănuşi sterile.
- Se supraveghează semnele vitale- puls, T.A. respiratie.
- Se informează medicul în cazul aparitiei unor manifestări cum ar fi greată ,vărsături, cefalee.
- Produsul recoltat este pregătit pentru examinări macroscopice (culoare, aspect) şi examinări citologice,
biochimice, bacteriologice.
- Se notează în foaia de observatie examenul efectuat.
Asistenta I :
- Pregăteşte şi dezinfectează locul punctiei.
- Serveşte seringa cu anestezic.
- Serveşte câmpul steril.
- Dezinfectează locul punctiei.
- Serveşte acul de punctie rahidiană cu mandren.
- Mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului.
- Serveşte manometrul Claude.
- Serveşte seringa cu solutii medicamentoase pregătite.
- Dezinfectează locul punctiei.
- Comprimă cu o compresă locul punctiei.
- Aplică un pansament uscat fixat cu leucoplast.
- Aşează pacientul în pat in pozitie decubit dorsal, fara pernă
- Protejează patul ş i lenjeria cu muşama si aleză .
Asistenta II:
- Dezbracă pacientul
- Aşează bolnavul în pozitie corespunzatoare în functie de starea lui şi de locul punctiei.
- Mentine pacientul în pozitia recomandată , sustinându-i ceafa cu o mână , iar cu cealaltă impingând
uşor regiunea epigastrică .
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA TEHNIC Ă :
- Pacientul este aşezat în decubit dorsal , fără pernă , 24 de ore.
- După 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat.
- Se supraveghează semnale vitale – puls , T.A, resiratie.
- Se informează medicul în cazul aparitiei unor manifestări cum ar fi greată ,vărsături, cefalee.
- Produsul recoltat este pregătit pentru examinari macroscopice (culoare, aspect) si examinari citologie,
biochimice, bacteriologie.
- Se notează în foaia de observatie examenul efecuat.
ACCIDENTE SI INCIDENTE:
- ameteli
- tulburări vizuale
- greată
- vărsături
- cefalee
- hemoragie prin ac
- sindrom postfunctional datorat hipertensiunii lichidiene
- dureri violente în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau măduveri spinarii.
OBSERVATII:
- În ischemia cerebrala LCR-ul este clar , normotensiv.
- În cazul hemoragiilor cerebrale LCR-ul este hipertensiv, hematic, sau xantocromatic.
- În tromboflebite cerebrale în majoritatea cazurilor este clar dar poate fi si xantocromatic sau
sanguinolent.
- Violente în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau măduvei spinarii.
- Examen macroscopic LCR-ul are aspect de tulbure de zeamă de varz ă sau ca zeama de orez.
- Examenul bacteriologic, fronturile colorat gram , culturile pe medii uzuale sau speciale pun in evidenta
germenul cazal si permit efectuarea antibiogramei.
- Examenul citologic este foarte important. Normal in LCR se găsesc numai2-3 leucocite/mm 3 ,
meningitele pot creste la sute si mii.