r ALVIN TOFFLER

\
AL TREILEA
VAL
Prefata: !ONITA OLTEANU

Traducere din limba englezi1

GEORGETA BOLOMEY
�i
DRAGAN STOIANOVICI

- -----·

1983

EDITURA POLITICA
BUCURE$TI
Redactor: HORTENSIA PIETREANU-POPESCU
Coperta: VALENTINA BOROi;;
Ecliturl In care a mai apllrut
AL TREILEA VAL de Alvin Toffler
s.u.A. - cartonat : William Morrow & Company
bro�at : Bantam Books
Anglia - cartonat : William Collins Sons
bro�at : Pan Books
Franta : Editions Denoel
R. F. Germania : c. Bertelsmann Verlag
spania : Plaza & Jan<;s S.A.
Mexic : Editorial Diana
Olanda : Uitgeverij L. J. Veen
Japonia : Nippon Hoso Shuppan_ Kyokai (NHK)
Israel : Am Oved Publlshers
Braztlla : Distribuidora Record
Danemarca : Chr. Erichsens Forlag
Turcia : Altin Kttaplar
Iugoslavia : Iugoslavija Publishers
(edltie sirbo-croatll)
suedta : Esselte Info AB
Grecia : Edition cactus
Polonia : Panstwowy Instytut Wydawnlczy
ALVIN TOFFLER
THE THIRD WAVE
Bantam Books, Inc., 1981
Pref a ta
Spnncam 'in cartea de Dialoguri despre vi­
itor *, intre ai carei interlocutori se afla �i Alvin
Toffler, di autorul $ocului viitorului personal
nu are nimic �ocant in el �i cred ca este ade­
varat. Cu totul altfel stau lucruriJe cu ceea ce
scrie. Cartil€ sale sint interesante, incitante,
chiar �i �ocante. Afirmatia este valabila 9i pen­
tru ultima sa lucrare Al treilea val. Editata in
peste un milion 9i jumatate de exemplare in
Statele Unite ale Americii, tradusa in 16 tari,
2 seriale pentru televiziunea canadianii �i cea
japoneza pe marginea cartii, aceasta spune
totul.
Imensa audienta, talentul 9i ingeniozitatea sa
nu trebuie sa ne faca insa sa privim cartea farA
nid o rezerva. Insu9i autorul declara spre sfir-
9itul cartii sale : ,,Nu am incredere in oamenii
care i�i inchipuie ca dispun deja de raspunsuri
intr-un moment cind noi abia incercam sa for­
mulam ni1?te intrebari" (p. 562). Cred ca aceasta
afirmatie s-ar potrivi foarte bine ca motto al
cartii. Cum am putea avea incredere i.n oamenii
care au doar certitudini ? Poate exista oare o
cale mai fecunda de a tinde spre adevar decit
indoiala ? �i mai al'es intr-un context ca eel ac­
tual ,caracterizat prin schimbari foarte dinamice.
Cite !;ii ce adevaruri absolute pot supravietui
1ntr-o fome in care schimbarea s-a accelerat
teribil !;ii in ,care relativizarea �i incertitudinea
au crescut prea mult ?
In mod evident 9i sesizabil pentru fiecare din­
tre noi, schimbarea a devenit o dominanta a ci-
* Tonita Olteanu, Dialoguri despre viitor, Editura
oolitica, Bucure�ti, 1982.
5
vina tot mai agresiva $i mai neprimit�re: �ez: asupra pericolelor care ne pindesc. Au fost ilan­
echilibre ale mediului natural, lacun 1;,1 ;iun sate numeroase proiecte internationale de cer­
,,moarte", paduri devas�te, un aer_ to! ma1 po: cetare, au fost organizate mari programe $i s-au
luat, ploi acide fac amb1anta de v1ata tot ma1 mobilizat energii :;;i resurse insemnate pentru a
ostila. . . Ldentifica problemele, cauzele lor �i a putca
La incheierea celui de-al do1lea raz " b01 mon: avansa unele solutii. Numeroase din rapoartele
dial, cei ce doreau sa fie ar?itectii unei luf:11 intocmite, care s-au buourat de o larga raspin­
mai bune inscriau printre dez1deratele aceste1a dire - intre care a$ mentiona pe cele ale lui
nevoia de a elibera omenirea de riizboaie, de Mesarovic-Pestel, Tinbergen, Malita-Botkin-El­
mizerie i;;i foamete. Din paca�e s:a re�liz�� foarte mandjra, raportul Bariloche (pubHcate :;;i in
putin pe aceasta cale. C�ntmua� sa tra1_1? sub limba romana de Editura politica) $i mai recent
spectrul razboiului i;,i ch1ar al d1strug�r11 spe­ eel al Comisiei Brandt $i Global 2000, pentru a
ciei umane. Sute de milioane de oamem �e. zbat nu aminti decit pe cele mai cunoscute - atrag
$i astazi intr-o crunta mizerie, sute de m�hoane atentia asupra numeroaselor pericole care con­
din semenii noi;;tri sufera de foame. D m nou frunta omenirea.
avem datoria sa ne punem intrebarea : ce lume Nu este locul aici sa discutam calitatea l;,i
construim? aportul lor. Un l ucru se impune insa cu toata
Prapastia dintre cei bogati $i cei saraci a con­ evidenta : omenirea nu va putea continua sa
tinuat sa se adince.ascii. In anii '60, c'ind s-a pus evolueze pe vechile coordonate. S-au acumulat
pentru prima oara proble�a .sustine�ii u�ei dez­ in l ume la ora actuala a tit de multe probleme de
voltari mai accelerate a tarilor ma1 putm dez­ o gravitate extrema, care au facut ca tot mai
voltate, pentru a miqora decalajele e�stente, multe tari, tot mai m ulte guverne sa. devina con­
domnea un oarecare optimism. ,, Decenule d��: :;;tiente de necesitatea unor schimbari raclicale.
voltarii", prin insa$i con$tientizarea omem_ru Inse:;;i pacea :;;i existent-a civilizatiei umane
asupra necesitatii reducerii treptate a decalaJ:­ sint continuu amenint,ate. Pre:;;edintele Romaniei
.
lor, ca $i prin obiectivele lor, au crea� o s�eranta arata cu o foarte dara. intuitie politica �i un dez­
Dupa doua decenii,_ la inceput_ u l an � or 80, s- � voltat simt de responsabilitate pentru soarta
instaurat un pesimism tot :mru persistent. Sp� omenlrii ca ,,Situatia internationala este insa
t
ciali$tii au inceput sa se intrebe unde s-a gre$1 deosebit de complexa $i contradictorie. Criza
:;;i din ,ce cauza ? economica - indeosebi cea energetica, a petro­
De ce au fost incetinite atit de mult :re$tere� lului -, accentuarea crizei politico-sociale a lu­
economica $i dezvoltarea, car� �u doua decenu mii capitaliste deterrp.ina, in zilele noas tre, o
in urma dadeau motive de optlm1Sm ? .. �n:ul de ascutire fara precedent a contradictiilor sociale,
n­
pe strada" se intreaba $i el?� ce :s� �staz1 c� intensiHcarea activitatii de consolidare �i re­
fr untat cu tot mai mult e d1fic u ltat1 $1 care s1:1t impartire a sferelor de infl uenta, continuare.a
perspectivele ? S-au scris in ul!imul decemu vechii politici imperialiste de fort-a i;;i diet.at, de
ana­
zeci de mii de pagini, prin care se m7erca_ o_ incakare a libertatii �i independentei po­
mai in profu nzim e a cauz _ e lor s1tua t1e1 ac­ poarelor...
liza
t uale i;;i o evaluare a persp ectiv elor.
In aceste conditii apar mai necesare ca ori­
ou
Aparitia problemelo: globale .a. creat un � clnd unirea $i conlucrarea tot mai strins a a po­
tot ma1 mten la m y el
tip de tensiuni, resimt1te � poarelor, a fortelor inaintate pentru oprirea
planetar. Ne aflam evid ent intr- o epoc a de c �� : agravarii situatiei internationale, pentru re­
de cl.ari fica. r i. A cres cut ,c oni;;tiinta ome mru
tari, luarea i;;i continurea politicii de destindere, co-
8 9