You are on page 1of 387

Cuprins

CUPRINS

Stimate cititor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

CONSTITUæIA ÇI LEGILE æÅRII . . . . . . . . . . . . . . . 15

DESPRE DREPT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

COMPETENæA INSTANæELOR
JUDECÅTOREÇTI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

COMPORTAREA ÎN FAæA INSTANæELOR


DE JUDECATÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

DREPTUL FAMILIEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Despre cåsåtorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Desfacerea cåsåtoriei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Anularea cåsåtoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
ObligaÆia de întreÆinere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Despre paternitatea copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Regimul juridic al copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Tutela minorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Despre curatelå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Despre adopÆie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
InfracÆiuni contra familiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

DREPT CIVIL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Codul Civil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Despre cumpårarea unor imobile. . . . . . . . . . . . . . 78
6 Avocatul casei

Despre donaÆie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Despre mandat çi comodat . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Despre împrumut, prescripÆie çi amanet . . . . . . . . . . 90
Despre moçtenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Despre testamente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

DREPT PENAL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110


PARTEA GENERALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Despre infracÆiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Despre pedepse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Despre legitima apårare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Liberarea condiÆionatå. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Înlocuirea råspunderii penale . . . . . . . . . . . . . . . 119
Minorii infractori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Reabilitarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Despre måsurile de siguranÆå . . . . . . . . . . . . . . . 123
PARTEA SPECIALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
InfracÆiuni contra siguranÆei statului . . . . . . . . . . . . 125
InfracÆiuni contra vieÆii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Loviri çi våtåmåri corporale . . . . . . . . . . . . . . . . 128
InfracÆiuni contra libertåÆii persoanei . . . . . . . . . . . 131
InfracÆiuni privind viaÆa sexualå . . . . . . . . . . . . . . 133
InfracÆiuni contra demnitåÆii . . . . . . . . . . . . . . . . 136
InfracÆiuni contra patrimoniului . . . . . . . . . . . . . . 137
InfracÆiuni contra autoritåÆii . . . . . . . . . . . . . . . . 144
InfracÆiuni de serviciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
InfracÆiuni care împiedicå înfåptuirea justiÆiei . . . . . . . 149
InfracÆiuni contra siguranÆei cåilor ferate . . . . . . . . . 152
InfracÆiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activitåÆi
reglementate de lege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
InfracÆiuni de fals, falsul în înscrisuri. . . . . . . . . . . . 155
InfracÆiuni contra familiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
InfracÆiuni contra sånåtåÆii publice. . . . . . . . . . . . . 160
Cuprins 7

InfracÆiuni privind relaÆiile de convieÆuire socialå . . . . . 163


InfracÆiuni såvârçite de militari . . . . . . . . . . . . . . . 165
InfracÆiuni contra påcii çi omenirii . . . . . . . . . . . . . 166

PROCEDURA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
Despre acÆiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
PårÆile în procese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
Primul termen de judecatå . . . . . . . . . . . . . . . . 175
Despre probe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Despre martori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
Cercetarea la faÆa locului . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
Comisia rogatorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
Despre stråmutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
Despre recuzare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
Despre revizuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186
Despre cåile de atac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
Îndreptarea hotårârilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
Cheltuielile de judecatå . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
Sechestrul asiguråtor çi judiciar . . . . . . . . . . . . . . 191
Asigurarea dovezilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
Taxele judiciare de timbru . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Despre timbrul judiciar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
Repunerea în termen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
Perimarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204

DREPT COMERCIAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205


Despre comerÆ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
Modificåri ale Legii SocietåÆilor Comerciale . . . . . . . . 215
AsociaÆiile familiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
Despre contractele comerciale . . . . . . . . . . . . . . 218

ALTE PREVEDERI LEGALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223


Codul Vamal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223
Despre corupÆie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
8 Avocatul casei

Despre droguri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232


Despre contravenÆii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
ContestaÆii la Ministerul FinanÆelor . . . . . . . . . . . . 241
ProtecÆia mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244
Despre referendum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Despre circulaÆie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
Båutura – un mare duçman . . . . . . . . . . . . . . . . 258
Protejarea populaÆiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261
Despre publicitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
ProtecÆia minoritåÆilor naÆionale . . . . . . . . . . . . . . 265
Avocatul Poporului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269
Contenciosul administrativ . . . . . . . . . . . . . . . . 271
Despre domiciliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
Despre notariate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276
Despre aparatele de marcat. . . . . . . . . . . . . . . . 283
Despre asigurårile sociale de stat . . . . . . . . . . . . . 283
Despre asigurårile de sånåtate . . . . . . . . . . . . . . 294
Dreptul la pensie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
Legea pentru aderarea României la ConvenÆia privind
obÆinerea pensiei de întreÆinere în stråinåtate . . . . . . . 305
Despre legea locuinÆelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
Regulamentul-cadru al asociaÆiilor de proprietari . . . . . 310
ProtecÆia chiriaçilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312
Despre reconstituirea dreptului de proprietate . . . . . . 314
Legea arendårii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
Despre dreptul de autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318
Despre asociaÆii çi fundaÆii. . . . . . . . . . . . . . . . . 319
FacilitåÆi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320
Medicina legalå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321
AgenÆii imobiliari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324
Executorii judecåtoreçti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326
Despre vânåtoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329
Personalul didactic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 330
Accesul la propriul dosar . . . . . . . . . . . . . . . . . 331
Cuprins 9

Restituirea imobilelor preluate abuziv . . . . . . . . . . . 336


Legea audiovizualului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 356

MODELE DE ACæIUNI ÇI PLÂNGERI . . . . . . . . . . 360


AcÆiune de divorÆ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362
AcÆiune de anulare a cåsåtoriei . . . . . . . . . . . . . . 363
AcÆiune de pensie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364
AcÆiune de majorare a pensiei. . . . . . . . . . . . . . . 365
AcÆiune de sistare a pensiei . . . . . . . . . . . . . . . . 366
AcÆiune pentru stabilirea paternitåÆii . . . . . . . . . . . . 367
AcÆiune în tågada paternitåÆii . . . . . . . . . . . . . . . 368
AcÆiune de restituire a împrumutului. . . . . . . . . . . . 369
AcÆiune în revendicare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 370
AcÆiune în constatare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371
AcÆiune de reintegrare în locuinÆå . . . . . . . . . . . . . 372
AcÆiune de evacuare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373
Interogator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374
AcÆiune în servitute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375
Notificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 376
Antecontract de vânzare-cumpårare . . . . . . . . . . . 377
Cerere de renunÆare la succesiune . . . . . . . . . . . . 378
Cerere de acceptare a succesiunii . . . . . . . . . . . . 378
Cerere de poprire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 379
Testament olograf . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380
Cerere pentru deschiderea succesiunii . . . . . . . . . . 381
Plângere penalå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382
Plângere împotriva procesului-verbal de contravenÆie . . 383
Contract de arendare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
ContestaÆie împotriva desfacerii contractului de muncå. . 385
ContestaÆie împotriva deciziei de imputaÆie . . . . . . . . 386
AcÆiune de gråniÆuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387
Contract de vânzare-cumpårare cu clauzå . . . . . . . . 388
Contract de comodat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389

Ne despårÆim, stimate cititor. . . . . . . . . . . . . . . . 391


Stimate cititor

Poate ai pentru prima datå o asemenea carte în faÆå. Ea nu este


singularå, ci rezultatul unor acumulåri în timp. De mai mulÆi ani
ne-am stråduit så contribuim într-o formå sau alta la popularizarea
legilor, la ridicarea nivelului cunoçtinÆelor juridice ale fiecåruia.
Acest volum care marcheazå al doilea an din al treilea mileniu
actualizeazå ultimele modificåri legislative, precum çi noi modele de
acÆiuni çi alte prevederi legale. Aça cum scriam çi în ediÆia de anul
trecut care marca trecerea într-un alt mileniu, lucru care este înså
valabil oricårui început de an, este cå de fiecare datå trebuie så fim
bine pregåtiÆi, mai adaptaÆi noilor cerinÆe ale vieÆii sociale, econo-
mice çi morale. Se impune din ce în ce mai mult ca orizontul
cunoaçterii noastre så fie mult mai larg çi mai cuprinzåtor, så avem
un bagaj de cunoçtinÆe mai bogat, în toate domeniile de activitate,
inclusiv în cel juridic.
EvoluÆia çtiinÆei çi tehnicii, cuceririle de necontestat în toate do-
meniile, cucerirea cosmosului çi poate, chiar mâine, contactele cu
civilizaÆiile extraterestre, schimbårile sociale pe întreg globul, muta-
Æiile psiho-sociale, rod al schimbårilor intervenite în cele mai multe
Æåri, apariÆia unui alt concept despre viaÆå çi divinitate, toate acestea,
ca çi multe altele ne obligå, ne impun ca o necesitate obiectivå så
fim mai buni, mai curaÆi, mai cinstiÆi, mai bine pregåtiÆi sau, într-un
cuvânt, så fim oameni, mai Oameni.
Aça cum scriam çi în ediÆiile trecute, tråim cu toÆii în lume, între
oameni, în societate. Venim în contact permanent unii cu alÆii, avem
sau putem avea probleme, putem avea necazuri sau putem så le
provocåm altora – cu voie sau fårå voie; prin comportamentul nostru
putem så provocåm fapte prin care så îi deranjåm pe alÆii, så le
producem pagube sau dureri çi care, la rândul lor, pot så se întoarcå
împotriva noastrå; putem deveni çi noi victime sau putem fi fåptuitori,
agresori, infractori.
Fie cå problemele care apar sunt de familie, sunt legate de
muncå sau de bunurile materiale pe care le avem ori pe care dorim
så le dobândim, fie cå sunt probleme legate de activitatea comer-
cialå pe care o desfåçuråm, fie cå ne aflåm la volanul maçinii sau
12 Avocatul casei

suntem simpli pietoni, fie cå suntem victime ale unor agresiuni sau
am încålcat noi legea, toate sunt situaÆii care pot apårea în mod
neaçteptat în viaÆå oricåruia dintre noi, în orice clipå.
Dintr-o experienÆå îndelungatå de judecåtor çi apoi de procuror, çi
dupå mulÆi ani de avocaturå am ajuns la concluzia cå majoritatea
oamenilor sunt lipsiÆi de un minim de cunoçtinÆe juridice, de un
aça-numit ABC al pregåtirii pentru viaÆa socialå, pe plan juridic çi cå
nu çtiu cum så procedeze în anumite situaÆii neprevåzute.
Dar nu numai atât. O intenså activitate publicisticå în diferite ziare
çi reviste, dar mai ales de prezentare în emisiunile radiofonice çi TV
a scrisorilor sau telefoanelor primite, a clarificårii unor probleme care
doreau un råspuns, m-a convins o datå în plus cå oamenii sunt lipsiÆi
de un bagaj elementar, un minim de cunoçtinÆe juridice.
De acest lucru înså oamenii îçi dau seama târziu, prea târziu,
atunci când deznodåmântul s-a produs, iar lucrurile nu mai pot fi
îndreptate. Drepturi nerevendicate la timp, bunuri pierdute, vieÆi
distruse, iatå un bilanÆ trist al lipsei de cunoaçtere a legii.
Noi, profesioniçtii, avem ocazia så vedem deseori în faÆa instan-
Æelor, la uçile organelor parchetului sau ale poliÆiei, oameni care se
aflå în derutå. Au fost victime ori au comis unele fapte, nu çtiu ce så
facå, nu çtiu ce så spunå, care drum e mai potrivit pentru ei. Sigur,
este simplu så spui cå drumul drept este cel mai sigur, dar e foarte
greu ca într-o stare de tensiune så çtii care anume este drumul
drept.
Chiar în ziua în care am scris aceste rânduri, într-o emisiune
radiofonicå, am primit un telefon. Un cetåÆean disperat cerea ajutor.
Spunea cå în urma cu doi ani un prieten i-a cerut o sumå de bani
împrumut; pentru cå interlocutorul meu nu avea bani, prietenul såu
l-a rugat så cearå un împrumut la o bancå, angajându-se ca el, la
rândul såu, så plåteascå lunar ratele. Sigur, este de necontestat cå
este frumos, moral çi chiar uman så sari în ajutorul unui prieten,
dacå acesta se aflå în mare încurcåturå. Omul nostru a fåcut un
împrumut la bancå, a garantat cu casa – pentru cå acestea erau
condiÆiile båncii pentru acordarea împrumutului – iar banii i-a dat
prietenului. Acesta, miçcat de atâta bunåvoinÆå, i-a mulÆumit pentru
13

gestul fåcut, l-a låudat, i-a spus cå îi este mai mult decât un frate, må
rog, vorbe frumoase. Vorbe, vorbe, dar banca cerea ratele. Prietenul
a plåtit prima ratå, dupå care a început så se scuze cå pentru
moment se afla într-o jenå financiarå, dar cå foarte curând va
rezolva çi deci nu e cazul så-çi facå griji.
Când s-a împlinit un an banca i-a fåcut o somaÆie. Între timp suma
care trebuia plåtitå se dublase. Crescuserå dobânda çi penalizårile.
Prietenul din nou l-a liniçtit spunându-i cå lucrurile se vor rezolva
urgent, cå e doar o problemå de timp. Omul nostru din nou a crezut.
A mai urmat o somaÆie, suma crescuse de trei ori, apoi a urmat
scoaterea casei la licitaÆie. Abia atunci omul nostru a înÆeles cå nu
are nici o ieçire: banii sau casa. Banii erau mulÆi, foarte mulÆi;
prietenul nu mai era de gåsit, plecase în alt oraç. Când mi-a dat
telefon, cel înçelat mai avea un rågaz de cinci zile så achite, sau
urmau så vinå organele competente så îl evacueze. Oricine ar putea
înnebuni în asemenea situaÆie. Poate unii dintre cei care citesc vor
spune cå omul nostru s-a dovedit vinovat, cå nu trebuia så aibå
încredere. Este uçor så dai sfaturi, este foarte uçor så faci observaÆii,
dar cred cå mulÆi ar putea face aceeaçi greçealå.
De aceea spunem mereu cå e bine så deschizi ochii, så te
gândeçti înainte de a face un pas care poate avea implicaÆii grave.
Chiar dacå va trebui så plåteçti o consultaÆie, este mult mai bine så
ceri sfatul unui specialist çi astfel vei fi mai ferit de marile necazuri
care Æi le poate aduce un pas necugetat.
Exact asta urmåresc paginile acestei cårÆi. Am vrea, ca cititor al
acestei lucråri, så înÆelegi cå în viaÆa cotidianå, în relaÆiile sociale, în
raporturile juridice pe care le stabilim permanent unii cu alÆii orice
pas trebuie fåcut cu prudenÆå, cu måsurå. Trebuie så te gândeçti
mai întâi, så nu te gråbeçti, så analizezi ce riscuri pot interveni.
Citind aceastå carte orizontul cunoaçterii juridice a fiecåruia devine
mai larg, mai deschis.
Sigur, multe se pot spune, dar important este cå, citind, trebuie så
spui çi celorlalÆi de lângå tine, în primul rând familiei tale. Aceastå
carte, ca çi altele asemånåtoare, trebuie så stea pe noptierå sau pe
maså, ca o carte de cåpåtâi. Oricând este cazul så iei o hotårâre poÆi
14 Avocatul casei

råsfoi cartea ca så vezi ce consecinÆe poate avea hotårârea pe care


o vei lua.
În acest fel poÆi så te fereçti de necazuri çi poÆi så îi fereçti çi pe cei
de alåturi de eventuale neplåceri.
Dacå vei înÆelege cå relaÆiile sociale se desfåçoarå potrivit unor
reguli, norme precise stabilite prin legi, atunci noi, autorii, vom consi-
dera cå ne-am atins scopul.
Am mai vrea så fim bine înÆeleçi çi din alt punct de vedere. Citind
aceastå carte nu înseamnå cå vei deveni çi tu jurist sau propriul
avocat. Ar fi foarte greu. În schimb vei fi un om informat, vei înÆelege
cå pe drumul lung çi întortocheat al relaÆiilor sociale este mult mai
bine så fii pregåtit, så çtii så respecÆi legile, drepturile altora çi, prin
aceasta, så çtii çi så ceri så Æi se respecte propriile drepturi.
În fond, nimeni nu îçi poate dori mai mult. O societate în care
oamenii çtiu så se respecte unii pe alÆii çi çtiu så cearå så fie res-
pectaÆi ar fi o societate idealå, o societate civilizatå spre care tindem
cu toÆii – sau, cel puÆin, ar trebui så tindem.
Cartea este adresatå omului de rând, fårå cunoçtinÆe juridice,
indiferent de gradul såu de pregåtire în alte domenii. Anii care au
trecut, situaÆiile pe care le-am cunoscut, toate au dovedit cå deseori
oamenii sunt derutaÆi, dezorientaÆi atunci acÆioneazå, când trebuie
så ia o hotårâre.
Dacå am reuçit så-Æi creåm Æie, cititorule, sentimentul cå trebuie
så cunoçti çi så respecÆi legile, cadrul lor general, principiile de bazå,
înseamnå cå ne-am realizat scopul propus.
ExperienÆa anilor trecuÆi, scrisorile primite din partea cititorilor
ediÆiilor anterioare, schimbårile legislative – cu totul deosebite –
realizate în ultimul an ne-au demonstrat cå este util ceea ce facem çi
cå e bine så perseveråm.
De aceea vå dorim toate cele bune noi,

Autorii
CONSTITUæIA ÇI
LEGILE æÅRII
ConstituÆia çi legile Æårii

Societatea umanå se caracterizeazå, printre altele, prin organizarea


vieÆii oamenilor çi existenÆa unor reguli cårora trebuie så se supunå toÆi.
În orice Æarå, ca çi la noi, fiecare activitate omeneascå, fiecare
relaÆie între oameni sau între oameni çi instituÆii se desfåçoarå
potrivit legilor, potrivit normelor de convieÆuire care reglementeazå
toate aceste raporturi.
Deci legile sunt norme de conduitå prin care relaÆiile noastre se
desfåçoarå într-un cadru organizat, acelaçi pentru fiecare, adicå –
aça cum se spune – de la vlådicå la opincå. Aceastå idee îmbracå
conÆinutul principiului juridic universal al egalitåÆii tuturor oamenilor
în faÆa legii.
Legile sunt multe çi variate, dar ele trebuie så se înscrie toate în
spiritul unei singure legi, o lege de bazå a statului, CONSTITUæIA
sau, aça cum i se mai spune, Legea fundamentalå a statului.
Prima noastrå ConstituÆie a fost realizatå în anul 1866 de cåtre
locotenenÆa domneascå de dupå abdicarea lui Cuza Vodå. Era o
traducere a ConstituÆiei belgiene, iar de atunci a suferit mai multe
modificåri. Dintre acestea vom menÆiona reglementårile privind înce-
tåÆenirea stråinilor, în 1879, apoi, în urma proclamårii regatului, în
1917, înscrierea votului universal, precum çi exproprierea unor mari
proprietari din vechiul regat, în 1923, dupå întregirea Æårii ç.a.
ConstituÆia actualå a fost adoptatå în çedinÆa Adunårii Consti-
tuante din 21 noiembrie 1991, prin vot nominal, cu 414 voturi
„pentru“ çi 95 de voturi „contra“, çi publicatå în Monitorul Oficial nr.
233 din 21 noiembrie 1991. ConstituÆia este, dupå cum am spus
deja, legea de bazå a Æårii, a întregului popor. Toate celelalte legi
trebuie så se încadreze în spiritul çi prevederile ConstituÆiei, så
respecte drepturile çi obligaÆiile menÆionate, så respecte libertatea çi
demnitatea cetåÆenilor, condiÆii indispensabile pentru dezvoltarea
liberå a personalitåÆii umane.
Prin conÆinutul såu, ConstituÆia se înscrie în spiritul DeclaraÆiei
Universale a Drepturilor Omului adoptatå prin RezoluÆia O.N.U.
16 Avocatul casei

nr. 217 din 10 decembrie 1948. Potrivit acestei declaraÆii „...TOATE


FIINæELE UMANE SE NASC LIBERE ÇI EGALE ÎN DEMNITATE ÇI
ÎN DREPTURI. ELE SUNT ÎNZESTRATE CU RAæIUNE ÇI TREBUIE
SÅ SE COMPORTE UNELE FAæÅ DE CELELALTE ÎN SPIRITUL
FRATERNITÅæII.“
Principiile DeclaraÆiei sunt menÆionate în toate legislaÆiile statelor
civilizate ale lumii çi au stat la baza elaborårii ConstituÆiei noastre.
ConstituÆia cuprinde mai multe titluri çi capitole.
Se aratå în primul articol al ConstituÆiei cå: „România este un stat
naÆional, suveran çi independent, unitar çi indivizibil.“ În ultimul
alineat al aceluiaçi articol se mai spune cå: „România este stat de
drept, democratic çi social, în care demnitatea omului, drepturile çi
libertåÆile cetåÆenilor, libera dezvoltare a personalitåÆii umane, drepta-
tea çi pluralismul politic reprezintå valori supreme çi sunt garantate.“
În continuare, în cadrul titlului I, mai aflåm cå: „CetåÆenia românå
se dobândeçte, se påstreazå sau se pierde în condiÆiile prevåzute
de legea organicå.“ O precizare este binevenitå, çi anume cå: „CetåÆenia
românå nu poate fi retraså aceluia care a dobândit-o prin naçtere.“
Este bine så cunoaçtem çi så reÆinem o altå prevedere fåcutå în
articolul 6: „Statul recunoaçte çi garanteazå persoanelor aparÆinând
minoritåÆilor naÆionale dreptul la påstrarea, la dezvoltarea çi la expri-
marea identitåÆii lor etnice, culturale, lingvistice çi religioase.“
Alte prevederi din cadrul aceluiaçi titlu se referå la suveranitatea
naÆionalå, teritoriul Æårii, egalitatea cetåÆenilor, românii din stråi-
nåtate, pluralismul çi partidele politice, sindicatele etc.
Titlul II cuprinde drepturile, libertåÆile çi îndatoririle fundamentale.
Aici aflåm cå: „CetåÆenii sunt egali în faÆa legii çi a autoritåÆilor
publice, fårå privilegii çi fårå discriminåri.“
În articolele acestui titlu gåsim: dreptul la viaÆå çi la integritatea
fizicå çi psihicå; libertatea individualå (articol care prevede o multi-
tudine de drepturi referitoare la siguranÆa persoanei, la percheziÆie,
reÆinere, arestare, fiind prevåzute situaÆiile çi cadrul în care se pot lua
asemenea måsuri); dreptul la apårare; libera circulaÆie; viaÆa intimå,
familialå çi privatå; secretul corespondenÆei; libertatea conçtiinÆei;
libertatea de exprimare çi multe, multe altele.
Articolul 20 aratå cå: „DispoziÆiile constituÆionale privind drepturile
çi libertåÆile cetåÆenilor vor fi interpretate çi aplicabile în concordanÆå
ConstituÆia çi legile Æårii 17

cu DeclaraÆia Universalå a Drepturilor Omului, cu pactele çi cu


celelalte tratate la care România este parte.“
Tot în cadrul acestui titlu este de reÆinut çi prevederea din articolul
21: „Orice persoanå se poate adresa justiÆiei pentru apårarea drep-
turilor, a libertåÆilor çi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate
îngrådi exercitarea acestui drept.“
În Capitolul III al aceluiaçi titlu aflåm care sunt îndatoririle noastre
fundamentale: fidelitatea faÆå de Æarå, respectarea ConstituÆiei çi a
legilor Æårii; apårarea Æårii; exercitarea drepturilor çi libertåÆilor.
Capitolul IV stabileçte cadrul juridic al unei instituÆii noi în Æara
noastrå: Avocatul Poporului.
În Titlul III aflåm care sunt autoritåÆile publice: Parlamentul, Preçe-
dintele României (prezentarea instituÆiei prezidenÆiale), Guvernul.
De asemenea, sunt prezentate actele pe care le poate realiza
Guvernul, care este råspunderea membrilor Guvernului, regulile de
coordonare a activitåÆii AdministraÆiei Publice, a autoritåÆii judecå-
toreçti etc.
Potrivit ConstituÆiei, în stat existå çi funcÆioneazå trei puteri: Puterea
legislativå (reprezentatå prin Parlament, care în România este o struc-
turå bicameralå, fiind organul care legifereazå), Puterea executivå
(cea care conduce administraÆia Æårii çi care este reprezentatå prin
Preçedinte çi Guvern) çi Puterea judecåtoreascå (cea care vegheazå
ca legile så fie respectate, iar cei care le încalcå så fie sancÆionaÆi).
ConstituÆia aratå cå puterea judecåtoreascå se exercitå prin Curtea
Supremå de JustiÆie çi instanÆele judecåtoreçti stabilite prin lege.
PerfecÆionarea relaÆiilor sociale, modificåri importante ivite în viaÆa
economicå çi politicå, situaÆia geograficå ç.a. pot determina modi-
ficåri ale ConstituÆiei. Articolele 146-148 din ConstituÆie aratå în ce
condiÆii çi în ce mod se poate face revizuirea ConstituÆiei.
Este recomandabil ca aceia dintre noi care doresc så îçi revendice
un drept, så facå o propunere ori o sesizare så citeascå cu atenÆie
prevederile acestui titlu, pentru a fi siguri cå au ales calea cea mai
indicatå.
Så reÆinem deci cå este în interesul fiecåruia så cunoascå çi så
respecte legile. Cei care nu le respectå... cunosc sancÆiunile çi le
suportå urmårile.
18 Avocatul casei

Toate legile trebuie så se înscrie în principiile stabilite de Consti-


tuÆie, care nu este întâmplåtor denumitå „mama legilor“.
Deçi ConstituÆia este disciplinå çcolarå, oamenii nu îi acordå
totuçi atenÆia cuvenitå. Deoarece din articolele ConstituÆiei îçi trag
seva toate legile Æårii noastre, recomand cititorilor så îçi procure
ConstituÆia, så o påstreze în casa lor, så o citeascå çi mai ales så o
cunoascå.
ConstituÆia este, indiferent de religia fiecåruia dintre noi, o adevå-
ratå Biblie laicå, pe care trebuie så o cunoascå çi så o respecte toÆi
cei care locuiesc pe teritoriul statului român.
DESPRE DREPT
Despre drept

Tråim cu toÆii în societate, iar între noi, cetåÆenii, ca persoane fizice,


dar çi între noi çi persoanele juridice, adicå instituÆii, întreprinderi,
societåÆi, regii ç.a., existå permanent probleme, raporturi, relaÆii,
legåturi: acestea pot fi de naturå economicå, culturalå, socialå,
politicå, de ordin material, probleme de familie, probleme de muncå,
probleme penale etc.
Toate aceste raporturi în care intrå oamenii unii cu alÆii sau cu
puterea de stat, cu administraÆia de stat, cu instituÆii çi cu întreprinderi
ori societåÆi comerciale nu se desfåçoarå la voia întâmplårii, ci
într-un cadru reglementat prin legi, prin norme de drept.
Toate aceste norme de drept – norme juridice – elaborate de
organele puterii de stat – Parlament, Guvern ç.a.m.d. – reglemen-
teazå relaÆiile sociale, prevåd desfåçurarea raporturilor juridice çi, în
unele cazuri, prevåd chiar sancÆiuni.
În funcÆie de natura raporturilor sociale pe care le reglementeazå,
normele juridice se împart în anumite categorii dupå elementele
caracteristice comune, grupându-se în ceea ce se numesc ramuri de
drept.
Så reÆinem deci cå dreptul în ansamblul såu este alcåtuit din mai
multe ramuri de drept, încadrându-se în contextul atotputernic al
ConstituÆiei çi alcåtuind un tot unitar.
Principalele ramuri de drept sunt urmåtoarele:
l Dreptul civil, care cuprinde totalitatea normelor juridice care
reglementeazå raporturile de proprietate – patrimoniale, cum se
spune – între persoane fizice, persoane juridice sau persoane fizice
çi persoane juridice, modurile în care se dobândeçte sau se înstråi-
neazå proprietatea, problemele de moçtenire, de bunå vecinåtate,
donaÆii, contracte de diferite feluri, obligaÆii, înscrisuri, ipoteci çi
privilegii, prescripÆie ç.a.;
l Dreptul penal, care cuprinde normele juridice referitoare la fap-
tele care prin pericolul lor social sunt considerate infracÆiuni, precum
20 Avocatul casei

çi sancÆiunile, pedepsele care se aplicå celor care comit infracÆiuni,


diferitele feluri de infacÆiuni, infracÆiunile comise de militari, infrac-
Æiunile contra påcii çi omenirii ç.a.;
l Dreptul muncii, care cuprinde normele juridice care se creeazå
çi care reglementeazå raporturile de muncå între angajaÆi çi cel care
angajeazå;
l Dreptul familiei, care cuprinde normele ce reglementeazå rapor-
turile dintre persoanele fizice, cum ar fi: cåsåtoria, desfacerea cåså-
toriei, adopÆia, obligaÆia de întreÆinere etc.;
l Dreptul procesual – penal çi civil – care reglementeazå moda-
litatea de desfåçurare a activitåÆii justiÆiei, termenele çi formele în
care oamenii se pot adresa justiÆiei;
l Dreptul administrativ, care cuprinde toate normele juridice care
reglementeazå activitatea administraÆiei de stat, ca çi cadrul activi-
tåÆii funcÆionarilor publici, existenÆi în tot aparatul de stat;
l Dreptul de stat, care cuprinde totalitatea normelor juridice privind
organizarea de stat pe multiplele sale planuri: social, economic,
politic etc.;
l Dreptul internaÆional – public çi privat – care cuprinde normele
juridice care se aplicå în raporturile dintre state çi persoane din Æåri
diferite;
l Dreptul financiar, care reglementeazå raporturile financiare dintre
întreprinderi, societåÆi comerciale, stat ç.a.
Dacå am cåuta o definiÆie a dreptului, cea mai råspânditå este
aceea cå dreptul este totalitatea regulilor de conduitå stabilite sau
sancÆionate de stat çi care sunt aduse la îndeplinire prin forÆa de
constrângere a statului.
Dreptul a luat fiinÆå o datå cu apariÆia societåÆii omeneçti, la
început în formå nescriså, prin tradiÆie oralå, apoi scriså.
Fiecårei forme de evoluÆie a societåÆii i-au corespuns forme de drept
specifice, norme adaptate noilor schimbåri. Este simplu så ne gândim
la schimbårile intervenite pe parcursul secolelor, mileniilor, în funcÆie de
conceptul privind proprietatea, libertåÆile, drepturile politice ç.a.
Istoria dreptului a cunoscut çi anumite teorii, cum sunt: teoria
dreptului ecumenic, potrivit cåreia Biserica era chematå så regle-
Despre drept 21

menteze o mare parte a raporturilor juridice sociale, dreptul natural,


potrivit cåruia oamenii au drepturi de la naturå, fårå amestecul
statului, lucru irealizabil, dacå avem în vedere complexitatea relaÆiilor
vieÆii sociale çi neîncadrarea unora în normele de conduitå.
Vorbind despre drept, la modul general, ignoråm mulÆimea de
legi, de coduri, de tratate, care alcåtuiesc un ansamblu de prevederi
legale, dar care se adreseazå în cea mai mare måsurå specialiçtilor
din acest domeniu.
Pentru fiecare cetåÆean este obligatoriu så cunoascå principalele
prevederi legale çi mai ales så le respecte. Sigur cå magistraÆii,
procurorii, poliÆiçtii çi întreg personalul care lucreazå în domeniul
dreptului aplicå legea, dupå cum se spune, „în spiritul çi litera ei“, dar
fiecare dintre noi, în interesul nostru, pentru a ne apåra drepturile çi
pentru a respecta obligaÆiile ce ne revin, nu putem råmâne stråini de
prevederile legale, de cunoaçterea çi respectarea legilor. Numai
cine le cunoaçte çtie çi så le respecte.
Latinii spuneau: Lex dura, sed lex... adicå legea este durå, dar
este lege.
COMPETENæA
INSTANæELOR
JUDECÅTOREÇTI
CompetenÆa instanÆelor judecåtoreçti

Çtim, din vorbirea curentå, cå existå mai multe feluri de instanÆe de


judecatå, dar oamenii fac multe confuzii. Pentru persoana care nu a
avut niciodatå de-a face cu justiÆia, toate instanÆele de judecatå sunt...
tribunale. Într-un fel este çi explicabil, pentru cå, pânå în urmå cu mai
mulÆi ani, existau ca prime instanÆe de judecatå Tribunalele Populare.
În prezent, situaÆia este schimbatå çi nu este råu ca aceia care
citesc aceste rânduri så cunoascå adevårata denumire çi organizare
a instanÆelor de judecatå.
ConstituÆia noastrå din 1991 aratå la articolul 125 cå justiÆia se
realizeazå prin Curtea Supremå de JustiÆie çi prin celelalte instanÆe
judecåtoreçti stabilite prin lege.
InstanÆele judecåtoreçti sunt împårÆite în mai multe trepte ierar-
hice, dupå gradul lor de competenÆå.
În prima sa parte, Codul de Procedurå Civilå aratå care sunt
instanÆele de judecatå çi competenÆa lor dupå materie sau, cum se
mai spune, dupå competenÆa lor materialå.
Prima treaptå de judecatå se realizeazå de instanÆele denumite
judecåtorii. Ele sunt competente så soluÆioneze, så judece orice
cauze, mai puÆin cele date prin lege în competenÆa instanÆelor
ierarhic superioare.
A doua treaptå o constituie tribunalele judeÆene çi respectiv cel
al Municipiului Bucureçti. Ele judecå în apel cauzele soluÆionate în
fond la judecåtorii çi judecå în prima instanÆå în fond anumite cauze
mai grave, cum sunt crimele, litigii patrimoniale de o anume valoare,
probleme comerciale ç.a.
Pe treapta a treia se aflå CurÆile de Apel, care sunt instanÆe
interjudeÆene, adicå o instanÆå pentru mai multe judeÆe.
Existå urmåtoarele CurÆi de Apel: Alba Iulia, Bacåu, Oradea,
Bucureçti, Piteçti, Braçov, Cluj, ConstanÆa, Craiova, GalaÆi, Iaçi,
Târgu-Mureç, Ploieçti çi Timiçoara.
CompetenÆa instanÆelor judecåtoreçti 23

CurÆile de Apel soluÆioneazå în recurs cauzele judecate în apel de


tribunale çi în apel cauzele judecate în fond de tribunale.
În vârful piramidei se aflå Curtea Supremå de JustiÆie, instanÆa
cea mai înaltå în grad.
Potrivit prevederilor articolului 4 din Codul de Procedurå Civilå,
Curtea Supremå de JustiÆie judecå recursurile ordinare (adicå cele
declarate împotriva hotårârilor pronunÆate în apel de CurÆile de
Apel), recursurile declarate în interesul legii, recursurile în anulare çi
orice alte materii date prin lege în competenÆa sa.
Dupå cum vedem, fiecare cauzå are un drum precis stabilit de
lege çi nimeni nu se poate abate de la gradul, de la competenÆa unei
instanÆe; nu poÆi såri peste o instanÆå çi så te adresezi alteia doar
pentru cå aça vrei.
Faptele comise de militari sau îndreptate împotriva bunurilor
aparÆinând unitåÆilor militare se judecå la instanÆele militare çi
anume: Tribunalul Militar, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militarå
de Apel. CompetenÆa instanÆelor militare o gåsim la articolele 26
pânå la 29 din Codul de Procedurå Penalå.
Am vorbit pânå acum despre competenÆa materialå a instanÆelor
de judecatå, dar acestea mai au çi un alt tip de competenÆå, cea
teritorialå. O acÆiune civilå sau penalå nu se poate introduce oriunde,
la orice instanÆå, ci la una anume, a cårei competenÆå este bine
determinatå de lege.
Astfel, acÆiunile civile se pot introduce la judecåtoriile pe a cåror
razå teritorialå are domiciliul pârâtul. Legea are çi o serie de preve-
deri de excepÆie, atunci când acÆiunea este fåcutå în materie de
asigurare, în materie de pensie pentru copii la domiciliul celui care
are copilul în întreÆinere, în materie comercialå ca regulå generalå la
sediul societåÆii sau în materie de moçtenire la instanÆa celui din
urmå domiciliu al defunctului.
În materie penalå, competenÆa revine locului unde a fost såvârçitå
infracÆiunea. În ordine, poate urma locul unde a fost prins fåptuitorul,
locul unde domiciliazå acesta çi, în final, locul unde are domiciliul
partea våtåmatå. Sunt cazuri în care infractorul a comis fapte multe çi
în locuri diferite, situaÆie în care problema competenÆei este deosebit
24 Avocatul casei

de importantå. Îmi revine în minte cazul unei femei care se prezenta


ca fiind medic çi påtrundea cu uçurinÆå în case, mai ales în lipsa
pårinÆilor çi profitând de naivitatea copiilor. Aflatå în curs de judecatå
la Bucureçti, unde comisese un numår de aproape o sutå de fapte,
era açteptatå la Iaçi, unde mai era acuzatå de comiterea altor câteva
zeci de fapte, dupå care urma la rând Timiçoara.
Organul de urmårire penalå stabileçte în actul de trimitere în
judecatå, în rechizitor, care este instanÆa competentå. Pe parcursul
judecåÆii, instanÆa poate dispune declinarea cauzei la o altå instanÆå.
În unele cazuri se poate dispune çi conexarea unor dosare ce
privesc aceiaçi infractori sau disjungerea unui dosar în douå dosare
separate, precum çi stråmutarea judecåÆii unei cauze la o altå
instanÆå egalå în grad; despre acestea înså, la timpul potrivit.
COMPORTAREA ÎN
FAæA INSTANæELOR
DE JUDECATÅ
Comportarea în faÆa instanÆelor de judecatå

Çi, pentru cå am ajuns så discutåm despre organizarea instanÆelor de


judecatå, cred cå nu este greçit dacå vom discuta, mai ales pentru cei
care vin pentru prima datå în contact cu instanÆa de judecatå, cum
trebuie så se poarte acolo, care trebuie så fie comportarea unui om
civilizat.
Suntem, sau cel puÆin aça pretindem cu toÆii, oameni civilizaÆi,
çtim så ne purtåm frumos. Se poate. Dar la judecåtorie, la tribunal,
adicå în faÆa unei instanÆe de judecatå, experienÆa ne aratå cå este
bine så cunoaçtem cum ar trebui så ne comportåm.
În primul rând, cåutarea unei såli de judecatå este destul de
dificilå, mai ales în oraçele mari, unde în aceeaçi clådire funcÆioneazå
mai multe instanÆe de judecatå.
Ca regulå generalå, chiar la intrare existå un plan, un îndrumar al
instanÆelor, al sålilor de çedinÆe. Dacå citeçti cu atenÆie citaÆia prin
care ai fost chemat, observi în colÆul de sus o çtampilå pe care scrie
unde eçti chemat: la tribunal, la judecåtorie, la Curtea de Apel etc.
Pe citaÆie se mai aflå menÆionat completul de judecatå la care se
aflå procesul în care eçti citat, precum çi ora de începere a çedinÆei
de judecatå.
Çtiind deci unde trebuie så te prezinÆi, te orientezi sau întrebi çi
ajungi în partea de clådire unde se aflå instanÆa la care eçti chemat.
În faÆa fiecårei såli de çedinÆå se aflå un avizier ori un panou unde
este afiçatå o listå – lista proceselor din ziua respectivå. Cum pe
citaÆie scrie çi numårul de dosar çi numele pårÆii care se judecå
(poate chiar numele tåu), vezi ce numår de ordine ai pe listå, al
câtelea este dosarul respectiv.
Dupå aceasta, intri în sala de judecatå. Ca om civilizat se reco-
mandå så te afli în salå înainte de începerea çedinÆei de judecatå cu
zece-cincisprezece minute, så îÆi cauÆi un loc çi så te açezi.
26 Avocatul casei

În salå, Æinuta, în primul rând, trebuie så fie civilizatå. Nu te afli la


çtrand, nu eçti în cârciumå. Trebuie så porÆi cåmaçå dacå eçti
bårbat, çi nu cu pantaloni scurÆi, în timpul verii. Dacå eçti femeie,
trebuie så ai o Æinutå decentå, nu cu fustå scurtå, nu cu bluzå prea
decoltatå etc. InstanÆa de judecatå este un loc unde vin oameni
necåjiÆi; acolo se judecå procesele penale, acolo se dau condamnåri
la ani çi ani de închisoare; acolo se judecå oamenii pentru divorÆ ori
pentru drepturile pårinteçti; acolo se petrec multe drame, çi o Æinutå
vulgarå e nepotrivitå, este lipsitå de respect faÆå de acel loc.
În sala de çedinÆe nu se fumeazå, nu se vorbeçte, nu se månân-
cå, nu se citeçte ziarul. ÇedinÆa de judecatå este publicå – aça
spune legea – deci oricine are voie så stea în salå, dar çederea este
condiÆionatå de o comportare demnå çi civilizatå, serioaså.
Så nu uitåm cå, dacå stai într-o salå de judecatå çi asculÆi, ai
multe, foarte multe de învåÆat. Se dezbat acolo multe probleme de
viaÆå, cazuri din care poÆi trage multe învåÆåminte. PoÆi vedea acolo
oameni arestaÆi, familii distruse, pårinÆi zdrobiÆi çi toate acestea sunt
lecÆii de viaÆå pe care fiecare trebuie så le Æinå minte, så-çi aducå
aminte de ele în clipele de råscruce ale vieÆii.
Tinerii – pentru cå ei sunt cel mai mult supuçi greçelilor – dacå ar
merge într-o salå de judecatå, ar avea multe de învåÆat çi ar pricepe
cå în societate totul trebuie så se desfåçoare normal, pe baza
normelor de comportare stabilite de legi.
Deci în salå se stå în tåcere, liniçtit çi fiecare îçi açteaptå rândul,
când va fi strigat.
Atunci se ridicå çi råspunde „prezent“, dupå care açteaptå så
vorbeascå preçedintele completului. Dacå este martor, el va fi invitat
afarå, pentru a se lua declaraÆii celorlalte pårÆi din dosar. Dupå aceea
este invitat în salå, în faÆå. Acolo i se iau datele de stare civilå, nume,
prenume, vârstå, domiciliu, dupå care i se cere så depunå juråmântul
(cu mâna pe Biblie, dacå este creçtin) çi i se atrage atenÆia cå
mårturia mincinoaså se pedepseçte de lege cu închisoare.
Dupå ce i s-a luat declaraÆia, cel chemat în salå poate pleca, dacå
preçedintele nu dispune altfel. În måsura în care cel chemat are
domiciliul în altå localitate çi a fåcut cheltuieli cu drumul, atunci el
Comportarea în faÆa instanÆelor de judecatå 27

poate cere rambursarea lor. Mai poate cere çi motivarea absenÆelor


pentru ziua respectivå, pentru a o prezenta la serviciu.
Spuneam cå çedinÆele de judecatå sunt publice, dar în unele
cazuri, atunci când dezbaterea publicå ar putea våtåma ordinea
sau moralitatea publicå sau pårÆile, se poate dispune, de cåtre
preçedintele completului de judecatå, çedinÆå secretå. La o ase-
menea çedinÆå råmân doar avocaÆii çi pårÆile din proces (un
exemplu în acest sens este cauza având ca obiect stråmutarea).
Este de la sine înÆeles cå o asemenea måsurå se impune în unele
cazuri, cum ar fi atunci când se judecå un viol çi se ia declaraÆia
pårÆii våtåmate, care explicå amånunÆit cele petrecute, ca çi decla-
raÆiile inculpaÆilor. Detaliile faptelor de acest gen nu trebuie cunos-
cute de toatå lumea.
Un alt aspect este çi cel privitor la copii, al cåror acces în sala de
çedinÆe este interzis. Este o måsurå normalå, pentru cå nu au ce
învåÆa acolo unde se discutå probleme grave çi unde mintea lor de
copii poate trage concluzii greçite, dåunåtoare.
În unele cazuri, mai ales acolo unde sålile de çedinÆe sunt mici çi
neîncåpåtoare, preçedintele completului poate dispune ca o parte a
celor prezenÆi så påråseascå sala çi så råmânå pe cât posibil cei
care au cauzele la rând.
În general vorbind, comportarea oamenilor, atunci când ajung la
o instanÆå de judecatå, trebuie så fie civilizatå, corectå, paçnicå,
respectuoaså.
Împotriva celor care nu au un comportament corespunzåtor,
legea prevede cå preçedintele completului de judecatå poate lua
måsuri pentru påstrarea ordinii çi a bunei cuviinÆe. Preçedintele
poate chema la ordine orice persoanå care tulburå mersul dezba-
terilor çi poate dispune så fie scoaså din salå ori amendatå.
Dacå ordinea nu se påstreazå, preçedintele poate ordona çi
evacuarea sålii în întregime.
Aça cum am mai spus, dacå citeçti aceastå carte nu înseamnå cå
vei deveni jurist, dar vei cunoaçte multe, vei fi un om avizat, vei
putea så îndrumi çi pe alÆii.
28 Avocatul casei

Dacå te porÆi tu civilizat çi potrivit locului, eçti în acelaçi timp un


exemplu pentru alÆii. ToÆi cei care vin în faÆa instanÆelor de judecatå
au necazuri; nimeni nu vine acolo de plåcere, aça cå, prin comporta-
rea ta, într-un fel, contribui çi tu la actul de justiÆie, la stabilirea adevå-
rului, la instaurarea unui climat de ordine çi disciplinå.
Dacå Æi se pare cå tu nu însemni nimic în desfåçurarea actului de
justiÆie, te înçeli; pentru cå nu numai judecåtorii fac dreptate, ci çi toÆi cei
care prin comportamentul lor denotå respect pentru justiÆie, contribuie
la un climat de respect, de ordine, de liniçte.
DREPTUL FAMILIEI
Dreptul familiei

Cuprinde, aça cum am mai spus, totalitatea normelor ce regle-


menteazå raporturile dintre persoanele fizice, cum sunt: cåsåtoria,
desfacerea cåsåtoriei, adopÆia, obligaÆia de întreÆinere, tutela, cu-
ratela ç.a. Ansamblul reglementårilor în aceastå materie o constituie
Codul Familiei, adoptat prin Legea nr. 4/1956 cu modificåri ulte-
rioare. În prezent se preconizeazå realizarea unui alt cod, care så
cuprindå în mai mare måsurå problemele vieÆii de familie în condiÆiile
societåÆii noastre de aståzi.

Despre cåsåtorie
Familia este, fårå nici o îndoialå, celula de bazå a societåÆii. În
familie, oamenii îçi împlinesc dorinÆele de afirmare, de realizare
materialå, de a avea copii, totul bazat pe existenÆa sentimentelor de
afecÆiune, de înÆelegere çi de prietenie, care stau la baza vieÆii de
familie, la baza cåsåtoriei.
ViaÆa socialå, aça cum o cunoaçtem, nici nu ar fi de conceput
într-o lume în care fiecare individ ar tråi singur, fårå så aibå o familie.
Ar fi o lume seacå, rece, o lume de oameni stråini unii faÆå de alÆii.
Având o familie, te apropii de alte familii, îÆi formezi grupuri de prie-
teni de familie, îÆi måreçti cercul celor apropiaÆi, cu rudele celuilalt.
Iar atunci când vine o sårbåtoare, ce poate fi mai plåcut decât o
petrecere între rude çi prieteni, alåturi de ai tåi?
Cei care tråiesc singuri, fårå så îçi închege o familie, sunt suflete
sterpe, oameni egoiçti, råi, care nu se pot apropia de alÆii, care cad
pradå viciilor çi patimilor.
Iatå de ce statul, prin legile sale, încurajeazå çi sprijinå viaÆa de
familie, cu toate prerogativele sale.
ConstituÆia statului român din 1991 spune în articolul 26 cå „Auto-
ritåÆile publice respectå çi ocrotesc viaÆa intimå, familialå çi privatå“.
Cu surprindere am constatat cå în ConstituÆia Æårii noastre din
30 Avocatul casei

28 martie 1923, nu existå nici un fel de prevederi referitoare le pro-


tecÆia familiei.
Så încercåm så parcurgem cu toÆii problemele majore ale vieÆii de
familie aça cum sunt ele menÆionate în Codul Familiei.
Cåsåtoria este primul pas pe drumul închegårii unei vieÆi de
familie. Cåsåtoria liber consimÆitå a bårbatului cu femeia, în vederea
întemeierii unei familii, se încheie în faÆa delegatului de stare civilå
de pe lângå primårii çi då naçtere la drepturi çi obligaÆii între soÆi.
Articolul 4 din Codul Familiei aratå cå, pentru a se putea cåsåtori,
bårbatul trebuie så fi împlinit vârsta de 18 ani, iar femeia 16 ani.
Pentru motive întemeiate, Prefectura judeÆului unde îçi are domiciliul
femeia poate încuviinÆa cåsåtoria dupå împlinirea de cåtre femeie a
vârstei de 15 ani.
Este opritå cåsåtoria bårbatului care este cåsåtorit ori a femeii
care este cåsåtoritå. Cei care fac acest lucru comit infracÆiunea de
bigamie.
Legea mai precizeazå cå este opritå cåsåtoria între rude în linie
directå, precum çi colateralå, pânå la gradul al patrulea inclusiv.
RelaÆiile de familie, în concepÆia societåÆii noastre, se bazeazå pe
prietenie çi afecÆiune între soÆi, care sunt datori så-çi acorde unul
altuia sprijin material çi moral.
Cåsåtoria este opritå çi între:
l cel care adoptå çi ascendenÆii lui, pe de o parte, çi cel adoptat ori
descendenÆii acestuia, pe de altå parte;
l copiii celui care adoptå, pe de o parte, çi cel adoptat sau copiii
acestuia, pe de altå parte;
l adoptaÆii de aceeaçi persoanå.
Pe durata tutelei, cåsåtoria este interziså între tutore çi persoana
minorå aflatå sub tutela sa.
Se mai aratå cå este oprit så se cåsåtoreascå alienatul mintal,
precum çi cel lipsit vremelnic de discernåmânt. Este çi firesc så fie
aça, pentru cå actul cåsåtoriei trebuie så reprezinte voinÆa liberå,
nealteratå a celui ce face acest pas. Omul lipsit de discernåmânt
evident cå nu are reprezentarea actului de cåsåtorie, nu realizeazå
ce pas face, nu înÆelege în ansamblul lor obligaÆiile çi drepturile ce
Dreptul familiei 31

decurg din viaÆa de familie. În plus, çi viitorul soÆ, dacå nu cunoaçte


cu exactitate starea de sånåtate mintalå a viitorului partener, nu se
poate angaja în necunoçtinÆå de cauzå la un drum ce se vrea pentru
o viaÆå. Toate acestea fårå a mai discuta despre eventualitatea
naçterii unor copii ce pot moçteni afecÆiunea celui bolnav.
Viitorii soÆi sunt datori så îçi comunice unul altuia starea sånåtåÆii
lor. În fond, prin cåsåtorie porneçti la un drum de o viaÆå çi este
drept, este normal så çtii cu cine pleci pe acest drum.
Cei care doresc så se cåsåtoreascå trebuie så completeze perso-
nal declaraÆia de cåsåtorie la serviciul de stare civilå la care urmeazå
så se încheie cåsåtoria. În declaraÆia de cåsåtorie, viitorii soÆi trebuie
så arate cå nu existå motive çi piedici la încheierea cåsåtoriei,
prezentând totodatå actele solicitate.
Orice persoanå poate face opunere la cåsåtorie dacå are motive,
dacå are cunoçtinÆå de existenÆa unei piedici legale. Opunerea la
cåsåtorie se face numai în scris, cu aråtarea dovezilor pe care se
întemeiazå.
Cåsåtoria se încheie la sediul serviciului de stare civilå, dar
pentru anumite motive se poate încheia çi în alt loc.
Imediat dupå ce delegatul de stare civilå a luat în public consim-
Æåmântul ambilor soÆi, se întocmeçte în registrul de stare civilå actul
de cåsåtorie, care se semneazå de ambii soÆi.
Nerespectarea condiÆiilor de fond çi formå prevåzute pentru în-
cheierea cåsåtoriei poate atrage declararea cåsåtoriei ca nulå sau
poate duce la anularea cåsåtoriei. CompetenÆa soluÆionårii unor
astfel de situaÆii revine instanÆelor de judecatå.
Dovada existenÆei cåsåtoriei se face cu certificatul de cåsåtorie.
În cazul pierderii acestuia, se poate elibera un duplicat de la serviciul
de stare civilå unde s-a încheiat cåsåtoria. Cred cå nu greçesc dacå
atrag atenÆia soÆilor cå certificatul de cåsåtorie – ca de altfel toate
actele de stare civilå ori privind dobândirea unor bunuri – trebuie
påstrat cu grijå. Nu se çtie când çi cum ai nevoie de act, iar atunci,
timpul poate cå nu te ajutå, fiind vorba de o urgenÆå; dacå nu ai
actele Æinute la un loc, un loc sigur, începi un drum cu peripeÆii, cu
cheltuieli, cu necazuri. Deci, o regulå de neuitat: certificatul de
32 Avocatul casei

cåsåtorie, ca çi alte acte, trebuie Æinute la un loc, într-un dosar,


într-un plic, påstrate cu grijå.
În cadrul cåsåtoriei, bårbatul çi femeia au drepturi çi obligaÆii
egale. Ei hotåråsc de comun acord tot ceea ce priveçte cåsåtoria,
viaÆa de familie. În ceea ce priveçte numele, soÆii pot purta numele
unuia dintre ei, fiecare îçi poate påstra numele purtat anterior sau
pot fi purtate numele reunite ale ambilor soÆi.
Codul Familiei aratå în articolele 29 çi urmåtoarele care sunt
drepturile çi obligaÆiile patrimoniale ale soÆilor. Ei sunt obligaÆi så
contribuie în raport cu mijloacele fiecåruia la cheltuielile cåsniciei.
Bunurile dobândite în timpul cåsåtoriei, indiferent de contribuÆia
unuia sau a celuilalt, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune
ale soÆilor.
Se aratå în articolul 31 din Codul Familiei care sunt bunuri
comune ale soÆilor çi care sunt bunuri proprii ale fiecåruia. Practic,
toate bunurile dobândite în timpul cåsåtoriei de cåtre ambii soÆi sunt
bunuri comune, cu excepÆia acelor bunuri care prin lege sunt declarate
bunuri proprii, çi anume:
a) bunurile dobândite înainte de data încheierii cåsåtoriei;
b) bunurile dobândite în timpul cåsåtoriei prin moçtenire, legat
sau donaÆie, afarå numai dacå dispunåtorul a prevåzut cå ele vor
fi comune;
c) bunurile de uz personal çi cele destinate profesiei unuia dintre soÆi;
d) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompenså,
manuscrisele çtiinÆifice sau literare, schiÆele çi proiectele artistice,
proiectele de invenÆii çi inovaÆii, precum çi alte asemenea bunuri;
e) indemnizaÆia de asigurare sau despågubire pentru pagubele
pricinuite persoanei;
f) valoarea care reprezintå çi înlocuieçte un bun propriu sau bunul
în care a trecut aceastå valoare.
Desfåçurarea proceselor de partajare a bunurilor comune între
foçtii soÆi ocazioneazå uneori triste constatåri. Oameni de o rapa-
citate fårå margini, oameni care uitå cå a fost o vreme când s-au iubit
pretind câte çi mai câte, aduc martori mincinoçi, acte måsluite.
Dreptul familiei 33

Asemenea cazuri sunt de naturå a evidenÆia concluzii negative


privind conduita unora.
SoÆii råspund cu bunurile comune pentru unele obligaÆii, aça cum
se aratå în articolul 32 din Codul Familiei:
a) pentru cheltuielile fåcute cu administrarea oricåruia dintre bunu-
rile comune;
b) obligaÆiile pe care le-au contractat împreunå;
c) obligaÆiile contractate de fiecare dintre soÆi pentru împlinirea
nevoilor obiçnuite ale cåsniciei;
d) repararea prejudiciului cauzat prin însuçirea de cåtre unul dintre
soÆi a unor bunuri proprietate publicå, dacå prin aceasta au sporit
bunurile comune ale soÆilor.
SoÆii administreazå çi folosesc împreunå bunurile comune çi
dispun de ele tot astfel.
Cåsåtoria çi realizarea bunurilor comune constituie un ansamblu,
pentru cå ele se împletesc armonios: te cåsåtoreçti, devii mai stator-
nic, mai înÆelept, mai grijuliu, te gândeçti mai mult la ziua de mâine,
te gândeçti cå vor veni copiii, cå vei avea obligaÆii, într-un cuvânt cå
eçti un om în rând cu lumea.
Cei care în timpul cåsåtoriei nu realizeazå nici un fel de venituri
sunt nehotårâÆi, au fåcut o cåsåtorie din raÆiuni personale, dar nu au
gânduri pentru viitor. Nu este de conceput ca un soÆ, animat de dorinÆa
sincerå a întemeierii unei familii, dornic çi preocupat de binele parte-
nerului såu de viaÆå, dornic så aibå copii çi så le asigure existenÆa,
viitorul, så nu fie preocupat çi de latura materialå a existenÆei.
Indiferent de nivelul minim al veniturilor realizate de soÆi, ei au
datoria så realizeze ceva. Nu se çtie niciodatå ce va fi mâine, aça cå
într-o familie normalå, grija pentru ziua de mâine este çi trebuie så
fie o preocupare. Acei soÆi care nu se gândesc la viitor sunt porniÆi pe
o viaÆå lipsitå de scopuri, se dovedesc a fi fårå intenÆii serioase de
viitor, fårå responsabilitate, dornici de o viaÆå uçoarå çi... uçuraticå.
În viaÆa de toate zilele pot interveni çi situaÆii de excepÆie: cåså-
toria între oameni cu cetåÆenie diferitå. Legea nr. 105 publicatå în
Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992 are în secÆiunea a II-a
o serie de prevederi privind cåsåtoria çi divorÆul între parteneri cu
cetåÆenie diferitå. Se aratå cå relaÆiile personale çi patrimoniale
34 Avocatul casei

dintre soÆi sunt supuse legii naÆionale comune, iar în cazul în care au
cetåÆenii diferite, sunt supuse legii domiciliului lor comun.
În lipså de cetåÆenie comunå sau de domiciliu comun, relaÆiile
personale sau patrimoniale dintre soÆi sunt supuse legii statului pe
teritoriul cåruia au ori au avut reçedinÆa comunå sau în care întreÆin
în comun cele mai strânse legåturi.

Desfacerea cåsåtoriei
ViaÆa de familie este supuså tot mai mult traumelor zilnice, motiv
pentru care numårul divorÆurilor este în permanentå creçtere, în
toatå lumea. Cu siguranÆå înså cå la aceastå situaÆie o contribuÆie
importantå o are consumul de båuturi alcoolice, viaÆa imoralå.
Unele studii au aråtat cå, în decurs de 50 de ani, numårul
divorÆurilor a crescut în FranÆa de la 2,3% la 10,7%, în Germania de
la 1,8% la 14,6%, iar în Suedia de la 1,3% la 14,8%. Recordul îl deÆin
S.U.A., unde s-a ajuns de la 7% la 23%.
Sigur, sunt date relative, ce corespund unei etape, dar ele dove-
desc fårå putinÆå de tågadå cå numårul divorÆurilor este în creçtere în
toatå lumea.
O asemenea stare de fapt necesitå, spunem noi, cunoaçterea
cadrului juridic, a situaÆiilor çi a modalitåÆilor în care se poate ajunge
la desfacerea cåsåtoriei, în legislaÆia noastrå.
Se aratå în articolul 37 din Codul Familiei cå desfacerea cåsåtoriei
se poate face prin moartea unuia dintre soÆi, prin declararea judecå-
toreascå a morÆii unuia dintre soÆi sau prin divorÆ.
Primele douå forme de desfacere a cåsåtoriei sunt, ca så zicem
aça, exterioare, în afara voinÆei pårÆilor, situaÆii în faÆa cårora nu
avem nici o posibilitate de opunere, de acÆionare, de împiedicare.
Acestea sunt mai presus de voinÆa celuilalt soÆ, sunt cazuri în care
nu se poate face nimic.
DivorÆul este înså calea cea mai des întâlnitå, rezultat al voinÆei
unuia dintre soÆi, care nu mai vrea, nu mai acceptå continuarea
cåsåtoriei. Indiferent de motive (care ar putea fi chiar vinovåÆia lui) unul
dintre soÆi nu mai vrea så convieÆuiascå. În prezent, modificårile au pus
de acord unele situaÆii când ambii soÆi doreau så divorÆeze, dar legea
cerea imperios så se facå dovada imposibilitåÆii continuårii cåsåtoriei.
Dreptul familiei 35

Aståzi, dacå ambii soÆi sunt de acord cu divorÆul, problema se


rezolvå mult mai simplu.
Sigur, societatea este interesatå ca viaÆa de familie så decurgå în
condiÆii normale, ca soÆii så fie legaÆi prin afecÆiune çi prietenie, copiii
så creascå çi så se formeze într-un climat de viaÆå calm çi echilibrat.
Aça ar trebui så fie, pentru ca familia så constituie un factor de
echilibru social, så aducå în societate un climat de liniçte, echilibru
material çi moral, preocupare pentru muncå çi agonisealå, armonie,
educaÆie çi culturå, creçterea çi educarea copiilor etc.
RealitåÆile vieÆii sunt înså uneori în contradicÆie cu cerinÆa socialå
çi atunci singura soluÆie råmâne divorÆul.
Legea spune cå, atunci când relaÆiile de familie sunt grav çi
iremediabil våtåmate, când între soÆi nu mai existå nici afecÆiune çi
nici prietenie, se poate desface cåsåtoria prin divorÆ. Çi este çi
normal ca fiecare dintre soÆi så-çi recapete libertatea, pentru ca,
dupå aceea, så-çi poatå reface viaÆa alåturi de altå persoanå.
ExperienÆa, studiile efectuate au confirmat cå de cele mai multe
ori soÆii, dupå divorÆ, ajung så încheie o cåsåtorie mult mai durabilå çi
de multe ori definitivå, pentru tot restul vieÆii. La aceastå situaÆie
poate så contribuie çi experienÆa negativå tråitå, care face ca fiecare
partener, pornind spre a doua viaÆå de familie, så fie mai conciliant,
mai înÆelegåtor, mai råbdåtor.
DivorÆul, dupå cum am våzut, este o problemå... internaÆionalå. În
orice parte a lumii oamenii divorÆeazå, peste tot cåsåtoriile sunt
supuse destråmårii, deteriorårii. E greu så numim vinovaÆii. În gene-
ral, de vinå sunt ambii soÆi, fiecare cu partea lui de vinå. Unii chiar au
o vinå pasivå, deoarece nu au fåcut eforturi pentru rezolvarea
problemelor; iar alÆii au fåcut poate prea multe. Oricum, cåsåtoriile
sunt compromise.
Unele studii efectuate au demonstrat cå acolo unde s-a ajuns la
divorÆ, chiar dacå soÆii au mai gåsit resursa moralå pentru împåcare,
cåsåtoria nu çi-a mai gåsit echilibrul moral, ajungându-se pânå la
urmå tot la divorÆ.
Sigur, nu excludem posibilitatea ca, totuçi, unii parteneri care
s-au gråbit så arunce vorbe... tari çi au ajuns la divorÆ så se împace,
dar cazurile în care asemenea cåsåtorii au durat sunt foarte rare.
36 Avocatul casei

Deci, atunci când situaÆia a ajuns într-un stadiu de tensiune, de


neînÆelegeri, când poate degenera chiar în violenÆe verbale ori fizice,
adicå atunci când practic nu se mai poate trece peste unele ma-
nifeståri ale partenerului, cea mai bunå soluÆie este divorÆul.
Dacå soÆii gåsesc în ultima clipå resurse de conduitå civilizatå,
dacå îçi mai aduc aminte cå au fost timpuri în care s-au iubit, dacå au
decenÆa de a nu se mai da în spectacol, atunci ei pot merge împreunå
la instanÆa de judecatå, la judecåtorie, unde declarå în faÆa preçe-
dintelui cå sunt de acord cu divorÆul.
Este posibil ca unul din soÆi så nu se prezinte la instanÆå chiar în
momentul depunerii acÆiunii, dar poate så se declare de acord la
primul termen de judecatå çi cauza se rezolvå foarte simplu.
În cazurile în care soÆii nu cad de acord så divorÆeze în mod
civilizat, acÆiunea de divorÆ trebuie så cuprindå motivele care au dus la
destråmarea relaÆiilor de familie. Sigur cå, în funcÆie de corectitudinea
soÆilor, de buna lor credinÆå, de seriozitatea cu care trateazå viaÆa de
familie, invocarea motivelor de divorÆ poate fi realistå sau fantezistå.
Existå motive care sunt întâlnite frecvent. O primå cauzå o consti-
tuie consumul de båuturi alcoolice, în special de cåtre soÆ, dar am
întâlnit çi cazuri în care soÆia era aceea care consuma alcool.
Al doilea motiv îl constituie întreÆinerea unor relaÆii extraconjugale
de cåtre unul din soÆi. Çi aici, deçi de cele mai multe ori vinovåÆia
aparÆine bårbatului, nu sunt rare cazurile când femeia este aceea
care... calcå pe de låturi, cum se mai spune.
Existå uneori o explicaÆie serioaså, care poate justifica pe deplin
divorÆul: nepotrivirea sexualå a soÆilor, nepotrivirea privind participa-
rea la actul sexual, comportarea, reacÆiile, nepotrivirile fizice, ano-
maliile etc. Asemenea cazuri nu sunt de ignorat çi chiar dacå uneori
sunt greu de dovedit, ele sunt reale çi ar trebui så existe un consens
în hotårârea de a divorÆa.
Çi, pentru cå tot am vorbit de nepotriviri, aç vrea så vå spun ceva
autentic. Aveam, ca judecåtor, çedinÆa de concilieri. Aça era, pe
atunci, legea: så se acorde termene în care, în cabinetul preçe-
dintelui, se încerca împåcarea pårÆilor.
Dreptul familiei 37

În birou a intrat o pereche de tineri, cred cå Æigani, dar curat


îmbråcaÆi çi, pot spune, chiar frumoçi, bine fåcuÆi. Am procedat
conform legii çi le-am dat sfaturi de împåcare, la care înså ea,
femeia, foarte fermå, s-a opus:
— Nu, la noi nu se mai poate... e o chestie...
Intrigat de tonul ferm al femeii, m-am uitat la ea cåutând så înÆeleg,
la care ea a scos din poçetå un act, un certificat medico-legal.
Se aråta cå la el, la bårbat, penisul în stare de erecÆie avea... nu,
nu e glumå... un centimetru!
În asemenea situaÆie, sigur cå orice comentarii erau de prisos.
În faÆa unei asemenea situaÆii, orice om îçi pune întrebarea de ce
a pornit bårbatul în cauzå pe drumul întemeierii unei familii.
Credem cå dorea acest lucru, dar consideråm cå el trebuia så
clarifice de la început situaÆia sa çi poate cå viitoarea sa soÆie ar fi
acceptat-o.
Unele cauze obiective care determinå ajungerea la divorÆ pot fi,
aça cum spuneam, greu de dovedit, dar în final existå posibilitåÆi çi
pentru acestea.
Sigur, starea psihicå a celui ce ajunge så intenteze o acÆiune de
divorÆ nu este normalå; el este tulburat, îçi vede distruså o parte a
vieÆii, sfårâmate unele speranÆe, intervine teama de singuråtate.
Toate acestea nu justificå înså nåscocirea unor motive de divorÆ
fanteziste. Lucrurile ajung så ia proporÆii. Dacå reclamantul face în
acÆiune afirmaÆii grave çi ireale, celålalt soÆ reacÆioneazå, la rândul
såu face o altå acÆiune, o cerere reconvenÆionalå, cum se spune. În
aceastå acÆiune çi el îl... picteazå pe soÆul care a introdus acÆiunea, îl
acuzå pe acesta de diferite motive nåscocite. Dacå în mod normal o
cåsåtorie s-ar putea desface civilizat, fårå a se înråutåÆi situaÆia care
oricum este deterioratå, nåscocirea unor motive imaginare face ca
lucrurile så se complice. La starea de tensiune creatå de existenÆa
unei acÆiuni de divorÆ, se adaugå çi reacÆia pe undeva fireascå faÆå de
minciunile spuse. La toate acestea se implicå çi familia fiecåruia.
Este suficient ca mama soacrå så afle ce s-a zis despre fiul sau fiica
sa, ca så toarne çi ea gaz pe foc. Iar dintr-o confruntare ce putea fi
civilizatå se ajunge la un veritabil råzboi. Urmarea, mai ales când
sunt çi copii, este dramaticå. PårinÆii nu-çi mai vorbesc, ajung så se
38 Avocatul casei

duçmåneascå, îçi fac unuia altuia diferite çicane, iar toate se reflectå
în creçterea çi educarea copiilor.
Pentru divorÆ urmeazå a se formula deci o acÆiune de divorÆ, o
acÆiune care trebuie fåcutå dupå o anumitå regulå.
În principiu, acÆiunea de divorÆ trebuie så cuprindå urmåtoarele
elemente:
l numele çi adresa reclamantului;
l numele çi adresa pârâtului;
l menÆiunea datei çi a locului unde s-a încheiat cåsåtoria;
l dacå existå copii, numele çi data naçterii acestora;
l date cu privire la locuinÆå, în cazul în care se solicitå, dacå este în-
chiriatå ori proprietate, dacå aparÆine pårinÆilor uneia din pårÆi ç.a.m.d.;
l date cu privire la nume, adicå dacå se solicitå revenirea la numele
avut anterior ori påstrarea numelui din cåsåtorie.
În legåturå cu numele de familie de dupå divorÆ, aç vrea så fac
unele precizåri. În cazul în care soÆia a luat prin cåsåtorie numele
soÆului, atunci la divorÆ ea va reveni, în mod normal, la numele avut
anterior cåsåtoriei. Dacå, înså, are anumite motive pentru a påstra
numele avut în timpul cåsåtoriei, trebuie ca în acÆiune så arate
acest lucru çi så-l argumenteze cu acte. În principiu, un motiv ar fi
acela cå, desfåçurând o activitate çtiinÆificå, artisticå, culturalå, este
cunoscutå sub acest nume, iar schimbarea lui ar produce anumite
prejudicii.
În varianta în care, prin cåsåtorie, soÆii au luat ca nume de familie
numele lor reunite, soluÆia cea mai bunå este revenirea la numele
avut anterior de cåtre fiecare dintre soÆi.
Personal, consider cå nu este recomandabil ca o femeie tânårå
så-çi påstreze numele avut în timpul cåsåtoriei, motivând cå ar vrea
så aibå acelaçi nume cu copiii. Dacå suntem realiçti, vom cådea de
acord cå o femeie tânårå se va recåsåtori çi, oricum, va avea un alt
nume. În plus, copiii crescând, e posibil så nu se mai punå problema
unui nume comun.
Revenind la datele care trebuie cuprinse în acÆiunea de divorÆ,
menÆionåm:
l problema pensiei de întreÆinere – atunci când sunt copii;
Dreptul familiei 39

l relatarea motivelor care au dus la destråmarea relaÆiilor de fami-


lie. Ele trebuie så fie descrise, pe cât posibil, cronologic, pe måsurå
ce s-au produs fapte tot mai grave. Trebuie så se arate dacå au
existat acte de violenÆå moralå çi fizicå, dacå soÆul pârât manifesta
dezinteres pentru viaÆa de familie, dacå întreÆinea relaÆii extracon-
jugale, cum îçi petrecea timpul – în familie ori în afara ei – dacå a
consumat båuturi alcoolice, eventuale despårÆiri în fapt ç.a.
AcÆiunea se depune la judecåtorie, în douå exemplare, atunci
când nu sunt copii minori, çi în trei, atunci când sunt. Cel de-al treilea
exemplar este necesar pentru citarea autoritåÆii tutelare, care parti-
cipå ca parte în cauzele cu copii minori. Dacå din cåsåtorie au rezul-
tat copii care au devenit majori, acÆiunea se considerå ca fårå copii.
La acÆiune se ataçeazå o serie de acte, necesare pentru a se
putea face dovada situaÆiilor invocate, çi anume:
l certificatul de cåsåtorie în original. Dacå certificatul s-a pierdut, se
aflå la celålalt soÆ care refuzå så-l predea ori s-a distrus, cel interesat
se poate prezenta la serviciul de stare civilå unde s-a încheiat
cåsåtoria çi de unde obÆine un duplicat;
l copii de pe actele de naçtere ale copiilor minori, atunci când
aceçtia existå;
l copia actelor de spaÆiu, atunci când se pune problema spaÆiului
locativ;
l certificatele medico-legale ori alte acte medicale, în cazul în care
se invocå astfel de probleme.
Se recomandå ca actele medicale så nu se depunå în original,
pentru cå este posibil ca pârâtul, animat de rele intenÆii, så le sustragå.
La depunerea acÆiunii de divorÆ se plåteçte o taxå de timbru
proporÆionalå cu veniturile realizate de reclamant, taxå care este de
minim 20.000 lei pentru cei care nu realizeazå venituri çi de
100.000 lei pentru ceilalÆi. La aceastå taxå, trebuie avut în vedere
cå, dacå se solicitå çi evacuarea celuilalt soÆ, mai trebuie plåtitå o
taxå de 25.000 lei. Dacå se ajunge så se solicite çi executarea silitå
a fostului soÆ, taxa creçte cu încå 25.000 lei.
Dacå mai adåugåm timbrele judiciare ce trebuie aplicate, legali-
zarea hotårârilor çi altele, ajungem la concluzia cå divorÆul... costå!
40 Avocatul casei

Deci, dupå ce s-a redactat acÆiunea çi sunt pregåtite actele


aråtate, reclamantul plåteçte la C.E.C. taxa de timbru cuvenitå çi
merge la judecåtorie pentru depunerea acÆiunii.
InstanÆa competentå så judece divorÆul este aceea pe a cårei
razå teritorialå au locuit soÆii. Dacå soÆii nu mai locuiesc împreunå,
dar unul dintre ei continuå så locuiascå în fostul domiciliu conjugal,
aceeaçi instanÆå este competentå. Dacå nici unul nu mai locuieçte la
acea adreså, acÆiunea se introduce la instanÆa competentå de pe
raza de domiciliu a pârâtului.
La primul termen fixat, reclamantul aratå cu ce probe îçi dove-
deçte acÆiunea: martori, acte. La termenul urmåtor aduce martorii
pentru a fi ascultaÆi. Pârâtul poate så nu se prezinte la termene çi
poate så nu solicite probe.
În cazurile în care sunt copii, instanÆa poate dispune ca autoritatea
tutelarå så efectueze ancheta socialå la domiciliul pårÆilor.
În cazurile în care ambii soÆi sunt de acord cu divorÆul, lucrurile
sunt mult mai simple, nemaifiind nevoie de martori. Dacå existå
copii, se ascultå eventual un singur martor, cu privire la copil, dacå
este bine hrånit, bine educat, care dintre pårinÆi manifestå o mai
mare preocupare, mai mult ataçament, are posibilitåÆi mai bune de
creçtere çi educare. Acestea sunt elementele, criteriile pe care le
are în vedere instanÆa de judecatå, aça cum rezultå din referatul de
anchetå socialå çi din declaraÆiile martorilor etc.
DivorÆul prin acordul ambilor soÆi poate fi pronunÆat numai dacå:
l de la data cåsåtoriei çi pânå la introducerea acÆiunii de divorÆ a
trecut cel puÆin un an;
l nu existå copii rezultaÆi din cåsåtorie (când existå, se audiazå
martori cu privire la ei).
Când copiii minori rezultaÆi din cåsåtorie au împlinit vârsta de 10
ani, ei trebuie så fie aduçi în instanÆå, pentru ca judecåtorul så stea
de vorbå cu ei, så-çi formeze opinia sa proprie.
În cazurile când are loc desfacerea cåsåtoriei prin acordul pårÆilor,
se poate declara cå nu se doreçte hotårârea motivatå, nici stabilire
de culpå çi cå pårÆile nu vor declara recurs, astfel ca pronunÆarea så
råmânå definitivå, din acea zi.
Dreptul familiei 41

Fårå så fiu adeptul divorÆurilor, recunosc înså, aça cum spuneam,


cå este o dovadå de civilizaÆie, de educaÆie ca, o datå ajuns la divorÆ,
så nu mai faci çicane celuilalt, så fii corect çi onest, så nu tergiversezi
inutil soluÆionarea acÆiunii de divorÆ. În fond, çtim cu toÆii cå dragoste
cu sila nu se poate!
Nu în ultimul rând, trebuie så mai adaug cå, în cazurile în care, pe
parcursul judecåÆii la acÆiunea de divorÆ, soÆii se împacå çi re-
clamantul îçi retrage acÆiunea, se restituie jumåtate din taxa de
timbru plåtitå.
În situaÆia cåsåtoriilor încheiate între parteneri de cetåÆenii diferite,
legea care guverneazå aceste situaÆii (L. 105/1992 – despre care
am discutat çi la încheierea cåsåtoriilor) are o serie de prevederi ce
trebuie avute în vedere de cei interesaÆi.
De asemenea, aceastå lege are çi unele prevederi privind filiaÆia.
Se aratå cå filiaÆia copilului din cåsåtorie se stabileçte potrivit legii care,
la data când s-a nåscut, cârmuieçte efectele cåsåtoriei pårinÆilor. Se fac
o serie de precizåri privind tågada paternitåÆii copilului nåscut din
asemenea cåsåtorii, dobândirea numelui de cåtre copil, obligaÆiile
pårinÆilor de a-l întreÆine, de a-l educa, de a-i administra bunurile.
La judecarea divorÆului, reclamantul trebuie så fie prezent la
toate termenele de judecatå. Articolul 614 cod procedurå civilå
aratå care sunt situaÆiile în care reclamantul poate så nu se
prezinte, çi anume:
l dacå executå o pedeapså privativå de libertate;
l este împiedicat de o boalå gravå (doveditå cu acte medicale);
l este pus sub interdicÆie;
l are reçedinÆa în stråinåtate.
În toate aceste cazuri, partea ce absenteazå poate fi reprezen-
tatå de avocat.
Problemele fiind de interes limitat, valabile pentru un numår
redus de persoane, nu vom insista asupra amånuntelor, ele putând
fi studiate de cei interesaÆi.
În problema divorÆului, cei interesaÆi pot studia articolele 37-43;
86-96; 107 din Codul Familiei çi articolele 607-619 cod procedurå
civilå.
42 Avocatul casei

Anularea cåsåtoriei
Încheierea cåsåtoriei, aça cum am mai spus, dar mai ales potrivit
concepÆiei unanime a viitorilor soÆi, trebuie så se bazeze pe since-
ritate, corectitudine, afecÆiune. Numai aça, consimÆåmântul viitorilor
soÆi este dat în deplinå cunoçtinÆå de cauzå.
Sunt înså cazuri când unul dintre soÆi a fost incorect çi a ascuns
celuilalt un motiv, o situaÆie pe care dacå celålalt ar fi cunoscut-o nu
se mai ajungea la încheierea cåsåtoriei.
Articolul 19 din Codul Familiei spune cå este nulå cåsåtoria
încheiatå cu încålcarea articolelor 4 (condiÆia de vârstå), 5 (condiÆia
de a nu fi cåsåtorit la data încheierii unei noi cåsåtorii), 6 (så nu fie
rudå în grad interzis), 9 (så nu fie alienat mintal, debil mintal ç.a.), 16
(consimÆåmântul så fi fost dat în mod public).
La articolul 21, se aratå cå poate fi anulatå cåsåtoria la cererea
unuia dintre soÆi al cårui consimÆåmânt a fost viciat prin eroare cu
privire la identitatea fizicå a celuilalt soÆ, prin viclenie sau prin violenÆå.
În aceste situaÆii acÆiunea de anulare a cåsåtoriei se poate formula
în termen de çase luni de la încetarea violenÆei ori de la descoperirea
erorii sau vicleniei.
Într-o atare acÆiune, dacå existå copii, se poate solicita çi obli-
garea pârâtului la plata pensiei de întreÆinere.
Dacå în perioada convieÆuirii au fost realizate çi bunuri comune, o
datå cu acÆiunea se poate solicita çi partajarea lor.
Trebuie reÆinut çi faptul cå acÆiunea are caracter strict personal,
iar în cazul decesului reclamantului, acÆiunea nu poate fi continuatå
de urmaçi.

ObligaÆia de întreÆinere
Atunci când oamenii întreÆin relaÆii intime, în cadrul instituÆiei cåså-
toriei sau chiar în afara ei, îçi asumå riscul naçterii unui copil sau
chiar îçi doresc acest lucru. Dând viaÆå unui copil, pårinÆii sunt datori
så îi asigure toate cele necesare pentru a ajunge çi el, la majorat, un
om integrat în societate.
Din påcate înså, nu toÆi înÆeleg cå venirea pe lume a unui copil
înseamnå o serie de obligaÆii. Începând cu nerecunoaçterea pater-
Dreptul familiei 43

nitåÆii, unii bårbaÆi contestå cå au avut relaÆii, cå ei ar fi autorii. Atunci,


aça cum am mai aråtat, urmeazå stabilirea paternitåÆii pe cale
judecåtoreascå. Pentru copiii nåscuÆi din cåsåtorie, situaÆia este mai
simplå, tatål nefiind contestat.
În Codul Familiei, în articolul 86, este stabilit clar cå obligaÆia de
întreÆinere existå între soÆ çi soÆie, pårinÆi çi copii, cel care înfiazå çi
înfiat, bunici çi nepoÆi, stråbunici çi strånepoÆi, fraÆi çi surori, precum
çi între celelalte persoane anume prevåzute prin lege.
Are drept la întreÆinere numai cel care se aflå în nevoie, neavând
posibilitatea unui câçtig din muncå, din cauza incapacitåÆii de a
munci, a vârstei.
Descendentul, cât timp este minor, are drept la întreÆinere, oricare
ar fi pricina nevoii în care se aflå.
Te întrebi tu, cititorule, dacå cei faÆå de care ai datoria, obligaÆia
så-i ajuÆi material, moral, simt çi ei o Sfântå Zi de Paçte sau o
Sfântå Zi de Cråciun? Este o întrebare pe care mulÆi ar trebui så
çi-o punå lor înçiçi çi... så-çi råspundå tot lor, måcar în asemenea
zile. Spun cele de mai sus pentru cå mai existå încå bårbaÆi care
uitå de datorii, uitå cå poate femeia cu care a pornit la drum se aflå
în imposibilitate de a-çi câçtiga pâinea, cå poate copiii nu au nici
pâine în astfel de zile.
ConcepÆia legilor noastre este cå cel aflat în nevoie are dreptul
la întreÆinere. Primii aflaÆi într-o asemenea situaÆie sunt copiii
minori. Ei, din principiu, nu-çi pot câçtiga existenÆa. Pe de o parte
vârsta, pe de alta faptul cå ei trebuie så înveÆe ca så dobândeascå
o profesie fac ca minorii så fie primii îndreptåÆiÆi la întreÆinere din
partea pårinÆilor.
Asemenea obligaÆie existå çi între soÆi, între copii (majori) çi
pårinÆi, bunici çi nepoÆi, înfiat çi înfietor.
Desigur, aceastå problemå nu se pune în discuÆie în familiile unde
soÆii sunt împreunå, unde relaÆiile de familie sunt normale. Dar acolo
unde unul dintre soÆi neglijeazå casa, familia, îçi risipeçte veniturile
çi nu se intereseazå de greutåÆile materiale prin care trece celålalt
partener, acolo legea trebuie så intervinå.
AcÆiunea de stabilire a pensiei de întreÆinere pentru copii se poate
introduce çi înainte de divorÆ. Pårintele care se ocupå efectiv de copii
44 Avocatul casei

îl cheamå în judecatå pe pårintele care uitå cå are obligaÆii çi solicitå


så se stabileascå o pensie de întreÆinere pentru copiii minori.
În principiu, pensia se stabileçte la un sfert din veniturile pârâtului
pentru un copil, la o treime pentru doi copii çi la jumåtate, dacå sunt
mai mulÆi copii.
La stabilirea pensiei de întreÆinere, instanÆa de judecatå are în
vedere çi ce alte pensii mai plåteçte pârâtul, faÆå de alÆi copii,
rezultaÆi din alte cåsåtorii ori din relaÆii întâmplåtoare.
Pensia se plåteçte pânå la majorat, adicå pânå la 18 ani. Dacå
înså copilul continuå studiile, plata pensiei se prelungeçte pânå la
terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de
ani. În mod cu totul excepÆional, studenÆii facultåÆilor de medicinå
beneficiazå de pensie pânå la 26 de ani.
Dacå înså copilul se cåsåtoreçte ori se încadreazå în muncå,
atunci cel obligat la plata pensiei poate cere sistarea ei.
Pensia se poate majora pe tot parcursul timpului. Pentru aceasta,
pårintele care îngrijeçte copilul face o acÆiune de majorare a pensiei
de întreÆinere. La acÆiune se ataçeazå çi o adeverinÆå cu veniturile
realizate de el în ultimele 6 luni çi se indicå locul de muncå al celuilalt
pårinte, pentru a se cere dovada veniturilor acestuia.
Så reÆinem deci cå pensia de întreÆinere se poate cere çi înaintea
divorÆului, dar çi o datå cu acÆiunea de divorÆ. ObligaÆia de întreÆinere
are çi anumite gradaÆii, o anumitå ordine în cazurile în care existå mai
multe persoane care pot fi obligate la plata pensiei de întreÆinere.
Astfel, se aratå în articolul 89 din Codul Familiei cå întreÆinerea se
datoreazå în urmåtoarea ordine: soÆii îçi datoreazå întreÆinerea înaintea
celorlalte obligaÆii; descendentul este obligat la întreÆinere înaintea
ascendentului, iar dacå sunt mai mulÆi descendenÆi sau mai mulÆi
ascendenÆi, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepårtat; cel
care înfiazå este obligat la întreÆinere dupå pårinÆi, înså înaintea
bunicilor.
O situaÆie de o gravitate moralå deosebitå este aceea a pårinÆilor
neglijaÆi de copiii lor. Întâlnim deseori cazuri în care pårinÆii ajunçi în
nevoie, în vârstå fiind, suferinzi, cu posibilitåÆi limitate de a se deplasa
çi îngriji, nu se bucurå de nici o atenÆie, de nici un ajutor din partea
Dreptul familiei 45

copiilor lor. Se întâmplå, aça cum spune o vorbå din båtrâni, cå „un
pårinte creçte zece copii, dar zece copii nu pot îngriji un pårinte“.
Se aratå deci în Codul Familiei cå în cazul în care mai multe
persoane – copii – sunt obligate så întreÆinå aceeaçi persoanå – un
pårinte – ele vor fi obligate la plata întreÆinerii proporÆional cu mijloa-
cele materiale pe care le au. Dacå un pårinte se aflå în nevoie, în caz
de urgenÆå, el poate så porneascå o acÆiune numai împotriva unuia
dintre copii, acesta putând apoi så se întoarcå împotriva celorlalÆi,
împotriva fraÆilor såi.
Sigur, asemenea cazuri sunt foarte rare çi ele constituie o ruçine
pentru acei copii care îçi pot neglija în asemenea grad propriii lor
pårinÆi. Fårå så vreau, îmi vine în minte o discuÆie cu o doamnå…
profesoarå. A venit så mi se plângå cå, fiind douå surori, dânsa îi då
mamei de mâncare patru zile pe såptåmânå, iar cealaltå sorå,
numai de trei ori. Era nemulÆumitå çi voia så deschidå un proces.
M-a lovit murdåria unui asemenea raÆionament. Nu m-am gândit
decât la biata femeie, cåreia cred cå i se dådea mâncare cu econo-
mie, fårå dragoste, fårå grijå.
Sigur, toÆi avem probleme, salariile sunt insuficiente, lipsurile mari,
dar chiar så ajungi pânå la aça o situaÆie, mi se pare nedemn, inuman.
Çi nu întâmplåtor am menÆionat cå era vorba despre o profesoarå!
ObligaÆia de întreÆinere existå çi între soÆi. Legea prevede, ca o
condiÆie indispensabilå, ca cel care solicitå pensia så se afle într-o
realå stare de nevoie çi så nu poatå realiza venituri din muncå, din
cauza incapacitåÆii sale. Astfel de situaÆii se întâlnesc în cazul
despårÆirilor fåcute la båtrâneÆe, mai ales când unul dintre soÆi nu a
avut niciodatå serviciu, când, din cauza vârstei çi a bolilor inerente
ei, nu se mai poate pune problema muncii.
Neplata pensiei de întreÆinere stabilitå de instanÆa de judecatå
constituie infracÆiune çi se pedepseçte potrivit prevederilor articolului
305 din Codul Penal care statueazå abandonul de familie. Tot
infracÆiune reprezintå çi neplata cu rea-credinÆå timp de 2 (douå) luni
a pensiei de întreÆinere stabilite de instanÆå, iar pedeapsa poate fi
amenda, dar çi închisoarea pânå la 3 ani. Este adevårat cå acÆiunea
penalå se pune în miçcare la plângerea prealabilå, iar împåcarea
pårÆilor poate duce la stingerea acestei acÆiuni.
46 Avocatul casei

În cazurile în care unul dintre pårinÆi este plecat din Æarå, el nu se


poate eschiva de la plata pensiei, pentru cå în toatå lumea aceasta
este o obligaÆie unanim recunoscutå. Ca urmare, instanÆa de jude-
catå face demersuri în Æara unde se aflå acesta çi, pânå la urmå,
pensia trebuie plåtitå. Cu privire la plata pensiei de întreÆinere atunci
când cei obligaÆi locuiesc în Æåri diferite, la capitolul „ALTE PREVE-
DERI LEGALE“ se gåseçte Legea nr. 26/1991 pentru aderarea
României la ConvenÆia privind obÆinerea pensiei de întreÆinere în
stråinåtate.

Despre paternitatea copiilor


Copilul nåscut în cåsåtorie are ca tatå pe soÆul mamei. În ceea ce
priveçte maternitatea, adicå stabilirea calitåÆii de mamå, nu încap
discuÆii sau neînÆelegeri; femeia care a nåscut este mamå, iar
momentul çi faptul naçterii sunt atestate medical çi, ulterior, chiar
prin declararea copilului. Dacå aceasta este regula normalå,
fireascå, existå totuçi çi excepÆii. Cunosc douå cazuri în care mama
din acte nu era mama fireascå a copilului. Într-o familie, venise o
nepoatå elevå la liceu. Unchiul a profitat de naivitatea fetei çi a
început cu ea o relaÆie de lungå duratå. La un moment dat, eleva a
råmas însårcinatå. Cum måtuça, respectiv soÆia nu putea så aibå
copii çi cum nu a vrut så iaså scandal, au mers amândouå, atunci
când s-a apropiat sorocul, la un spital unde aveau o relaÆie. Tânåra a
nåscut, dar actele s-au fåcut pe numele soÆiei. Çi aça, copilul a avut
o mamå care nu-l nåscuse. Mai târziu, dupå mulÆi ani, când eleva a
devenit çi ea femeie maturå, a dat lucrurile pe faÆå. Sigur, nu s-a mai
schimbat starea civilå a copilului, dar relaÆia afectivå a intrat pe
fågaçul ei firesc.
În unele cazuri înså, problema paternitåÆii unui copil poate duce la
procese lungi, obositoare, costisitoare. De exemplu, atunci când
soÆii sunt despårÆiÆi în fapt, adicå nu mai convieÆuiesc. Dacå soÆia då
naçtere unui copil în urma relaÆiei cu un alt bårbat, în spiritul legii,
copilul are ca tatå pe soÆul mamei, adicå soÆul cu care mama nu mai
are nici un fel de relaÆii. Este drept? Nu, categoric cå nu este drept.
Dreptul familiei 47

În alte situaÆii, soÆia poate da naçtere unui copil dupå ce s-a


desfåcut cåsåtoria, çi totuçi copilul poate så fi fost conceput cu soÆul
de care acum este divorÆatå.
În cazurile menÆionate pot exista mai multe soluÆii. În cazul în care
copilul este nåscut în timpul cåsåtoriei, dar nu este rezultatul relaÆiilor
dintre soÆi, tatål legal al copilului, respectiv soÆul mamei, trebuie så
facå o acÆiune de tågadå a paternitåÆii.
În unele cazuri, situaÆia se poate rezolva mai simplu, dacå mama
copilului a avut o legåturå serioaså çi tatål adevårat vrea så recu-
noascå copilul. Alteori înså, dacå mama copilului a întreÆinut relaÆii
cu diverçi bårbaÆi, ori cu unul singur, dar care nu vrea så recunoascå
copilul, situaÆia se complicå. Trebuie ascultaÆi martori, aduse dovezi
cât mai multe pentru a se putea demonstra cå nu soÆul este tatål
copilului.
Acelaçi lucru este valabil çi pentru copilul nåscut dupå desfacerea
cåsåtoriei, dar rezultat al relaÆiilor dintre soÆi, anterioare divorÆului.
Dacå soÆul, respectiv fostul soÆ, recunoaçte cå el este tatål copilului,
atunci va declara la Primårie, la Starea Civilå recunoaçterea copilu-
lui. Dacå nu, atunci fosta soÆie, mama copilului, îl poate chema în jude-
catå pentru a se stabili data concepÆiei copilului, datå care a fost ante-
rioarå introducerii acÆiunii de divorÆ ori întreruperii relaÆiilor dintre soÆi.
Problema paternitåÆii este înså dificilå când o femeie necåsåtoritå
råmâne însårcinatå çi då naçtere unui copil. În unele cazuri, bårbatul,
dacå este om de onoare, recunoaçte fårå discuÆie copilul rezultat din
aceastå legåturå.
Aça cum spuneam, tatål copilului, indiferent de situaÆia sa fami-
lialå (el poate så fie cåsåtorit), are posibilitatea så recunoascå
copilul rezultat din relaÆiile sale din afara familiei. Pentru aceasta, se
prezintå la Starea Civilå de pe lângå Primåria din raza domiciliului
såu, unde declarå cå recunoaçte paternitatea copilului nåscut la
data de..., mama fiind...
Mai mult, tatål îçi poate recunoaçte copilul chiar prin testament,
admiÆând cå nu s-a fåcut nici o acÆiune de stabilire a paternitåÆii de
cåtre mamå.
Cu ocazia declaraÆiei fåcute la Starea Civilå, tatål îçi poate exprima
acordul în ce priveçte numele, adicå copilul så poarte numele tatålui.
48 Avocatul casei

Sunt înså çi cazuri în care bårbaÆii cu intenÆii neserioase nu


recunosc cå ei sunt autorii, cå lor le revine responsabilitatea aducerii
pe lume a unui copil. O astfel de persoanå, lipsitå de demnitate,
contestå, refuzå så fie alåturi de femeia cu care a fåcut dragoste çi
încearcå pe toate cåile så çteargå orice urmå a fostei legåturi.
Sigur, nu discutåm despre ceea ce se petrece în sufletul unei
femei care aduce pe lume un copil, iar bårbatul nu çtie cum så se
sustragå oricårei responsabilitåÆi. Oricum starea de graviditate, sta-
rea post-natalå aduc o serie de tulburåri, de schimbåri în psihicul
mamei. La acestea adåugaÆi çi problemele materiale – care de multe
ori sunt deosebite – ruçinea, mai ales la tinerele fete, teama de
pårinÆi, de lume, çi veÆi înÆelege ce drame se petrec în viaÆa unora
dintre tinerele mame.
În asemenea cazuri, în care bårbatul care este autor nu vrea så
recunoascå copilul, femeia-mamå are o singurå posibilitate: introdu-
cerea unei acÆiuni în justiÆie pentru a se pronunÆa o hotårâre prin care
un anume bårbat så fie declarat tatål copilului, stabilindu-se în acest
fel paternitatea copilului.
În cadrul unui asemenea proces se ascultå martori, se aduc acte,
scrisori, fotografii dacå existå, se cer relaÆii (de exemplu, dacå au
fost plecaÆi împreunå çi au dormit la un hotel) çi orice alte dovezi care
sunt necesare pentru dovedirea paternitåÆii copilului.
Problema paternitåÆii copilului are în primul rând un aspect moral.
Chiar de curând, o tânårå mamå care a formulat o astfel de acÆiune
îmi spunea cå o intereseazå numai så çtie cå pentru copilul ei existå
un tatå, cå oricum de acest bårbat nici nu vrea så mai audå, dar nu
concepe så aibå un copil fårå tatå. Çi mi se pare cå avea dreptate.
În stabilirea paternitåÆii existå o probå çtiinÆificå, deosebit de
importantå: expertiza medico-legalå în care se analizeazå în mod
comparativ grupele sanguine ale mamei, copilului çi presupusului
tatå, ca çi expertiza dermatoglificå, a asemånårilor amprentelor
palmare çi plantare ale copilului çi presupusului tatå. (Este vorba de
amprentele mâinilor çi picioarelor.) Mai existå çi expertiza ADN, cea
de comparaÆie a fotografiilor copilului cu prezumtivul tatå, precum çi
expertiza antropologicå, ce se poate efectua numai dupå împlinirea
vârstei de trei ani. InstanÆa de judecatå învestitå cu judecarea acÆi-
unii de stabilire a paternitåÆii dispune efectuarea expertizei necesare.
Dreptul familiei 49

În cazul în care expertiza, ca singurå probå çtiinÆificå, exclude


pârâtul de la paternitate, atunci orice alte dovezi sunt inutile.
Mai existå çi o altå probå çtiinÆificå, cea care poate stabili impo-
sibilitatea procreårii de cåtre bårbatul chemat în judecatå. Dacå pe
baza spermatogramei se stabileçte cå la data concepÆiei el nu putea
procrea, atunci sigur cå este exclus de la paternitate.
Pe parcursul judecårii acÆiunii de stabilire a paternitåÆii, dacå
presupusul tatå îçi schimbå gândurile, poate recunoaçte copilul fie în
faÆa instanÆei, fie la notariat, fie în faÆa secretarului Primåriei.
Stabilirea paternitåÆii, ca çi tågada ei se fac cu respectarea
anumitor termene, çi este normal så fie aça, pentru cå o datå cu
trecerea timpului dispar çi dovezile, probele cu ajutorul cårora se
poate stabili adevårul.
Astfel, acÆiunea de tågadå a paternitåÆii se poate introduce la
instanÆa de judecatå într-un termen de cel mult çase luni de la naçterea
copilului. În unele cazuri, atunci când soÆul mamei se gåseçte în altå
localitate çi aflå mult mai târziu, acest termen se poate prelungi.
În ce priveçte acÆiunea de tågadå a paternitåÆii, soÆul femeii care a
dat naçtere unui copil trebuie ca, pe baza probelor ce va prezenta
instanÆei de judecatå învestitå cu soluÆionarea acÆiunii, så înlåture
prezumÆia legalå a paternitåÆii. Este necesar så se producå dovezi
clare care så dovedeascå faptul cå el, soÆul, nu putea fi tatål
copilului. AcÆiunea are caracter personal çi poate fi introduså numai
de soÆul mamei copilului a cårui paternitate se contestå. În cazul
decesului soÆului, acÆiunea poate fi continuatå de moçtenitorii såi.
Cu privire la aceste probleme, cei interesaÆi pot studia prevederile
articolelor 53, 54, 55 din Codul Familiei.
AcÆiunea pentru stabilirea paternitåÆii poate fi introduså la instanÆa
de judecatå într-un termen de cel mult un an de la naçterea copilului.
În cazurile în care a existat o acÆiune de tågadå a paternitåÆii,
termenul curge de la råmânerea definitivå a acÆiunii care a admis
acÆiunea de tågadå.
Mai pot exista cazuri în care termenul de un an pentru introducerea
acÆiunii de stabilire a paternitåÆii se prelungeçte; este vorba de situaÆiile
în care mama continuå så convieÆuiascå cu presupusul tatå ori acele
cazuri în care el a contribuit material la creçterea copilului. În aceste
50 Avocatul casei

cazuri, termenul de un an curge de la data întreruperii convieÆuirii ori


de la întreruperea contribuÆiei pentru creçterea copilului.
Aceastå contribuÆie poate consta din alimente, îmbråcåminte,
bani. Nu constituie o dovadå aducerea unui mic dar, aça cum se
obiçnuieçte så se aducå copiilor. Se mai pot întâlni çi situaÆii de
excepÆie. O femeie cåsåtoritå întreÆine relaÆii cu un alt bårbat, fiind
separatå în fapt de soÆ. SoÆul, aflând despre naçterea unui copil, are
deschiså calea acÆiunii de tågada paternitåÆii. Procesul de tågadå
poate dura çi prin aceasta se depåçeçte termenul de un an în care
femeia poate face acÆiune pentru stabilirea paternitåÆii. InstanÆele de
judecatå au stabilit cå, în asemenea cazuri, termenul de un an se
prelungeçte, termenul de decådere prevåzut de articolul 60 din
Codul familiei prelungindu-se cu începere de la råmânerea definitivå
a hotårârii de tågada paternitåÆii.
Consider necesar så subliniez çi un alt aspect. În cadrul probelor
pe care le face reclamanta, mama, pentru stabilirea paternitåÆii, este
obligatoriu så se facå dovada cå au existat legåturi într-o perioadå
cuprinså între a 180-a zi çi a 300-a zi înainte de naçterea copilului,
aceasta fiind consideratå, din punct de vedere medical, perioada de
concepÆie.
Simplul fapt al existenÆei unei relaÆii intime între reclamantå çi
bårbatul vizat ca fiind tatål copilului nu are relevanÆå dacå nu se
înscrie în perioada menÆionatå. În fond, poÆi så cunoçti o femeie çi så
ai relaÆii cu ea. Dar dacå faptul s-a petrecut cu mult înainte ca ea så
råmânå însårcinatå ori la mult timp dupå, nu se mai poate discuta
implicarea ca pârât pentru stabilirea paternitåÆii.
În cadrul acÆiunii de stabilire a paternitåÆii se mai pot rezolva çi
alte aspecte secundare, çi anume pensia pe care va urma så o
plåteascå tatål copilului dacå se va admite acÆiunea, ca çi numele
copilului, numele mamei sau numele tatålui.
Copiii nåscuÆi în afara cadrului familial au aceleaçi drepturi ca çi
copiii nåscuÆi în cadrul familiei. Ei au drepturi egale la moçtenirea tatålui
atunci când vin în concurenÆå cu copiii acestuia, rezultaÆi în familie.
Un aspect care trebuie relevat este acela al femeilor care, ducând
o viaÆå imoralå, îçi asumå riscul de a nu putea stabili cine anume
este tatål copilului pe care l-au nåscut.
Dreptul familiei 51

Îmi vine în minte cazul unei fete care a dat naçtere unui copil.
Pentru cå nici un bårbat nu recunoçtea a fi autorul, ea a chemat în
judecatå trei bårbaÆi, la trei instanÆe de judecatå diferite. În fiecare
acÆiune aråta cå a întreÆinut relaÆii cu bårbatul respectiv çi cå acesta
refuzå så recunoascå copilul. Cum în fiecare dosar aråta cå nu a mai
întreÆinut relaÆii cu alÆi bårbaÆi, este justificatå ruçinea atunci când
cele trei cauze au devenit cunoscute la toate cele trei instanÆe.
Din activitatea mea profesionalå, mai reÆin un caz, ce pare ciudat
la prima vedere. O fatå a dat naçtere la doi copii gemeni, un båiat çi o
fatå. A chemat în judecatå pe un bårbat pretinzând cå acesta este
tatål copiilor. La primul termen de judecatå, bårbatul a declarat cå el
recunoaçte båiatul ca fiind al lui, dar fata, nu.
Expertiza medico-legalå efectuatå în cauzå a confirmat faptul cå
båiatul este posibil så-l aibå ca tatå pe bårbatul în cauzå, în privinÆa
fetei fiind înså excluså aceastå posibilitate. ExplicaÆia: femeia în
cauzå a avut raporturi sexuale la scurt timp cu doi bårbaÆi diferiÆi:
unul, cel chemat în judecatå, altul, cine çtie! Iatå deci urmårile unei
vieÆi imorale, uçuratice. Paradoxul îl constituie înså faptul cå doi copii
gemeni au doar aceeaçi mamå, nu çi acelaçi tatå. Trebuie så
recunoaçtem cå este o situaÆie ciudatå çi plinå de – trist – umor.

Regimul juridic al copiilor


Prin OrdonanÆa de UrgenÆå nr. 12 din 26 ianuarie 2001 a fost
înfiinÆatå Autoritatea NaÆionalå pentru ProtecÆia Copilului çi AdopÆie,
publicatå în Monitorul Oficial al României nr. 63 din 6 februarie 2001.
Aceastå Autoritate este, potrivit OrdonanÆei, organ de specialitate al
administraÆiei publice centrale, cu personalitate juridicå, aflatå în
subordinea Guvernului, sub directa coordonare a ministrului pentru
coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Autoritatea
înlocuieçte AgenÆia NaÆionalå pentru ProtecÆia Drepturilor Copilului.
Autoritatea aplicå politicile çi elaboreazå strategiile în domeniul
promovårii drepturilor copilului, îngrijirii çi protecÆiei copiilor aflaÆi în
dificultate çi a celor cu handicap, precum çi în domeniul adopÆiei çi
preia în acest sens atribuÆiile AgenÆiei NaÆionale pentru ProtecÆia
Drepturilor Copilului.
52 Avocatul casei

În structura AutoritåÆii çi în subordine directå a secretarului de stat


care conduce aceastå Autoritate se organizeazå çi funcÆioneazå
Corpul de control çi audit.
Corpul de control çi audit asigurå controlul asupra modului în care
sunt respectate çi promovate drepturile copilului de cåtre instituÆiile
publice, celelalte persoane juridice çi persoanele fizice, în conformi-
tate cu legislaÆia în vigoare. De asemenea, Corpul de control çi audit
are drept de acces, în condiÆiile legii, în sediile persoanelor juridice
de drept public sau privat, precum çi la domiciliul persoanelor fizice
care au în îngrijire çi asigurå protecÆia unui copil; în acest scop
organele de poliÆie au obligaÆia så sprijine personalul Corpului de
control çi audit.
În îndeplinirea atribuÆiilor de control care îi revin, Autoritatea are
dreptul så solicite, în condiÆiile legii, informaÆii çi documente de la
orice persoanå juridicå publicå sau privatå ori de la persoane fizice
implicate în sfera sa de competenÆå, acestea având obligaÆia de a le
pune la dispoziÆie personalului AutoritåÆii în termen de 15 zile calen-
daristice de la data solicitårii.
Regimul juridic al copilului aflat în dificultate este stabilit prin Ordo-
nanÆa de urgenÆå nr. 26 din 9 iunie 1997 republicatå privind protecÆia
copilului aflat în dificultate, apårutå în Monitorul Oficial al României
nr. 120 din 12 iunie 1997. Potrivit acestui act normativ, prin copil se
înÆelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani çi nu are capa-
citate deplinå de exerciÆiu. ProtecÆia copilului aflat în dificultate çi asis-
tenÆa este asiguratå de cåtre stat, prin comunitåÆile locale, adicå prin
consiliile locale çi judeÆene ale fiecårei unitåÆi administrativ-teri-
toriale (comunå, oraç, judeÆ etc.). Astfel, OG 26/1997 stabileçte
înfiinÆarea unei Comisii pentru protecÆia copilului çi serviciul public
specializat pentru protecÆia copilului în subordinea consiliului jude-
Æean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureçti.
În vederea respectårii interesului superior al copilului aflat în
dificultate, Comisia pentru protecÆia copilului poate stabili, potrivit
legii, urmåtoarele måsuri de protecÆie:
a) încredinÆarea copilului unei familii sau unei persoane;
b) încredinÆarea copilului serviciului public specializat pentru
protecÆia copilului sau unui organism privat autorizat;
Dreptul familiei 53

c) încredinÆarea copilului în vederea adopÆiei;


d) plasamentul copilului la o familie sau la o persoanå;
e) plasamentul copilului la serviciul public specializat pentru
protecÆia copilului sau la un organism privat autorizat;
f) plasamentul copilului în regim de urgenÆå.
În cazul în care pårinÆii copilului sunt decedaÆi, necunoscuÆi, puçi
sub interdicÆie, declaraÆi judecåtoreçte morÆi ori dispåruÆi sau decå-
zuÆi din drepturile pårinteçti çi nu a fost instituitå tutela, în cazul în
care copilul a fost declarat abandonat prin hotårâre judecåtoreascå
råmaså definitivå, precum çi în cazul în care instanÆa judecåtoreascå
nu a hotårât încredinÆarea copilului unei familii sau unei persoane în
condiÆiile legii, drepturile pårinteçti asupra copilului se exercitå de
cåtre consiliul judeÆean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucureçti, prin Comisia pentru protecÆia copilului.
În situaÆiile prezentate mai sus, Comisia pentru protecÆia copilului
poate hotårî încredinÆarea copilului unei familii sau unei persoane
care consimte la aceasta çi care prezintå condiÆiile materiale çi
garanÆiile morale necesare dezvoltårii armonioase a copilului.
Serviciul public specializat pentru protecÆia copilului este obligat
så evalueze, cu prioritate, posibilitatea încredinÆårii copilului rudelor
sale pânå la gradul al patrulea inclusiv, prezentând Comisiei pentru
protecÆia copilului rapoarte çi propuneri în acest sens.
Dacå nu existå familii sau persoane corespunzåtoare cårora
så le fie încredinÆat copilul, Comisia pentru protecÆia copilului
poate hotårî încredinÆarea acestuia serviciului public specializat
pentru protecÆia copilului sau unui organism privat autorizat în
condiÆiile legii.
În acest caz, måsura încredinÆårii dureazå pânå în momentul în
care copilul poate fi încredinÆat unei familii sau unei persoane cores-
punzåtoare ori pânå la încredinÆarea acestuia în vederea adopÆiei.
Persoanele fizice sau juridice cårora le-a fost încredinÆat copilul
au faÆå de acesta numai drepturile çi obligaÆiile ce revin pårinÆilor cu
privire la persoana acestuia, nu çi la patrimoniu.
Pe durata încredinÆårii, domiciliul copilului este la persoanele
cårora le-a fost încredinÆat.
54 Avocatul casei

EducaÆia çcolarå çi credinÆa religioaså a copilului nu pot fi schim-


bate decât cu aprobarea Comisiei pentru protecÆia copilului. În cazul
în care copilul a împlinit vârsta de 14 ani, se cere çi consimÆåmântul
acestuia.
Administrarea bunurilor copilului se realizeazå de cåtre Comisia
pentru protecÆia copilului. PårinÆii pot så påstreze raporturi perso-
nale cu copilul, în condiÆiile stabilite de Comisia pentru protecÆia
copilului, dacå este respectat interesul superior al copilului.
Comisia pentru protecÆia copilului poate hotårî plasamentul copi-
lului la o familie sau la o persoanå care consimte la aceasta çi care
prezintå condiÆiile materiale çi garanÆiile morale necesare dezvoltårii
armonioase a acestuia, dacå securitatea, dezvoltarea sau integrita-
tea moralå a copilului este periclitatå în familie din motive indepen-
dente de voinÆa pårinÆilor, la cererea acestora, a unuia dintre ei sau a
unei rude a copilului, pânå la gradul al patrulea inclusiv.
Aceste norme reprezintå dovada faptului cå pårinÆii nu au drepturi
discreÆionare asupra copiilor lor. A da naçtere unui copil nu implicå
acel „drept de viaÆå çi de moarte“ asupra acestuia, ci dimpotrivå,
obligaÆii çi conçtientizarea faptului cå drepturile pårinteçti pot fi
retrase dacå pårintele dovedeçte cå nu este capabil så îndepli-
neascå aceastå calitate.

Tutela minorului
Articolul 113 din Codul Familiei spune cå: „În cazul în care ambii
pårinÆi fiind morÆi, necunoscuÆi, decåzuÆi din drepturile lor pårinteçti,
puçi sub interdicÆie, dispåruÆi ori declaraÆi morÆi, copilul este lipsit de
îngrijirea ambilor pårinÆi, precum çi în cazul prevåzut de articolul 85
(la desfacerea adopÆiei, când pårinÆii fireçti redobândesc drepturile
pårinteçti) copilul va fi pus sub tutelå.“
Tutela se exercitå numai în interesul minorului.
Despre situaÆia copiilor, a minorilor care necesitå desemnarea
unui tutore, existå obligaÆia ca cei care iau cunoçtinÆå despre un
asemenea caz så sesizeze organele competente. Se aratå mai
departe în Codul Familiei, la articolul 115, cå: „Au obligaÆia ca, în
termen de cel mult cinci zile de la data când se aflå de existenÆa unui
minor lipsit de îngrijire pårinteascå în cazurile prevåzute la articolul
113, så înçtiinÆeze autoritatea tutelarå:
Dreptul familiei 55

a) persoanele apropiate minorului, precum çi administratorii çi


locatarii casei în care locuieçte minorul;
b) serviciul de stare civilå, cu prilejul înregistrårii morÆii unei persoane,
precum çi biroul notarului public cu prilejul deschiderii procedurii
succesorale;
c) instanÆele judecåtoreçti, procuratura çi poliÆia cu prilejul pronun-
Æårii sau executårii unor måsuri privative de libertate;
d) organele administraÆiei de stat, organele obçteçti, instituÆiile de
ocrotire, precum çi orice altå persoanå.“
În toate aceste cazuri, autoritatea tutelarå numeçte un tutore, care
va fi anunÆat în scris despre acest lucru. Consiliul Primåriei emite o
decizie de numire a tutorelui, care se afiçeazå la domiciliul minorului.
Autoritatea tutelarå poate lua måsuri urgente atunci când se
impune acest lucru.
Dar nu orice persoanå poate fi tutore çi acest lucru este detaliat
de articolul 117 din Codul Familiei, care aratå în cuprinsul såu cå:
„Nu poate fi tutore:
a) minorul sau cel pus sub interdicÆie;
b) cel decåzut din drepturile pårinteçti sau declarat incapabil de a
fi tutore;
c) cel cåruia i s-a restrâns exerciÆiul unor drepturi politice çi civile,
fie în temeiul legii, fie prin hotårâre judecåtoreascå, precum çi cel
cu rele purtåri;
d) cel lipsit, potrivit legii speciale, de dreptul de a alege çi de a fi ales;
e) cel care, exercitând o altå tutelå, a fost îndepårtat din aceasta;
f ) cel care, din cauza intereselor potrivnice celor ale minorului, nu
ar putea îndeplini sarcina tutelei.“
În måsura în care un asemenea motiv apare dupå numirea
tutorelui, autoritatea tutelarå ia måsuri de înlocuire a acesteia.
Dupå cum putem remarca, tutorele care se desemneazå pentru
un minor trebuie så fie un om corect, nepåtat – cum s-ar spune –
care, prin comportarea sa, poate så asigure minorului condiÆii normale
de dezvoltare moralå. Îndeplinirea sarcinii de tutore este o problemå
de ordin moral, de råspundere çi cinste pentru cel desemnat.
56 Avocatul casei

Îndatorirea de a fi tutore trebuie privitå ca o sarcinå de mare


råspundere civicå, deoarece este o cinste care nu se poate face
oricui. Desigur, ca regulå generalå, numirea tutorelui se face din
rândul celor care au fost legaÆi afectiv de familia din care provine
minorul çi, implicit, de acesta. Totuçi pot fi cazuri în care numirea
unui tutore se face çi din afara cercului familiei çi prietenilor de
familie.
Articolul 118 din Codul Familiei enumerå o serie de situaÆii în care
cel numit tutore poate refuza, motivat. Se considerå refuz justificat în
urmåtoarele situaÆii:
l cel propus are vârsta de peste 60 de ani;
l femeia este însårcinatå sau este mama unui copil mic, pânå la
8 ani;
l cel propus are spre creçtere çi educare cel puÆin doi copii;
l cel propus este bolnav.
În cazul în care motivele aråtate mai sus intervin dupå numire,
tutorele poate cere înlocuirea sa.
În cazul în care tutorele cere înlocuirea sa, el trebuie så-çi exercite
atribuÆiile pânå la desemnarea unui nou tutore.
FuncÆia de tutore, spune legea, este gratuitå. În unele cazuri înså,
autoritatea tutelarå stabileçte o remuneraÆie care înså nu poate
depåçi 10% din valoarea bunurilor minorului. Problema este deose-
bit de actualå pentru cå, revenind çi noi la posibilitatea fireascå de a
avea activitåÆi comerciale, bunuri, averi, se pot ivi cazuri în care
minorul pus sub tutelå så fie posesorul unei averi considerabile.
Uneori, pot apårea persoane de rea-credinÆå care så urmåreascå
obÆinerea de foloase ilicite prin diminuarea nejustificatå a averii
minorului.
În principiu, minorul aflat sub tutelå locuieçte la tutore, dar în
unele cazuri poate avea çi o locuinÆå separatå.
Tutorele are datoria de a supraveghea dezvoltarea fizicå, sånå-
tatea, comportarea, educaÆia minorului, practic tot ceea ce îl priveçte.
Tutorele are obligaÆia de a veghea la administrarea în bune
condiÆii a bunurilor minorului, astfel încât patrimoniul acestuia så nu
sufere nici un fel de modificåri, mai ales în råu. Dupå împlinirea
vârstei de 14 ani, minorul îçi administreazå averea, dar cu încuviin-
Dreptul familiei 57

Æarea tutorelui. Aceastå måsurå vizeazå faptul cå minorul se aflå la o


vârstå fragedå çi este tentat så risipeascå bunurile sale. Problemele
sunt dificile çi necesitå o atenÆie deosebitå, mai ales atunci când
minorul devine proprietarul unor pårÆi sociale, acÆiuni sau chiar unic
proprietar al unei firme, al unei societåÆi comerciale.
Dupå numirea tutorelui, un delegat al autoritåÆii tutelare face
verificarea bunurilor care aparÆin minorului çi întocmeçte un inven-
tar. Din acest inventar, un exemplar råmâne la autoritatea tutelarå,
altul la tutore, altul se påstreazå minorului.
Orice eventuale datorii se pot achita numai cu aprobarea auto-
ritåÆii tutelare. Tot autoritatea tutelarå stabileçte cuantumul anual
necesar satisfacerii cheltuielilor de întreÆinere a minorului. În måsura
în care pensia cuvenitå minorului nu este suficientå, se poate
aproba vânzarea unor bunuri care îi aparÆin.
Printre måsurile de apårare a averii minorului este çi oprirea
efectuårii actelor juridice între tutore, soÆia sa, rude, fraÆi, surori, pe
de o parte, çi minor, pe de altå parte. De asemenea, tutorele nu
poate face în numele minorului donaÆii çi nici så garanteze cu
bunurile acestuia obligaÆiile altora. Orice acte s-ar încheia cu încål-
carea acestor prevederi sunt anulabile, potrivit legii.
În cazul în care printre bunurile minorului se aflå hârtii de valoare,
acÆiuni, titluri ori bani, ele se depun la o bancå în vederea påstrårii çi
fructificårii lor.
Un caz relativ recent a apårut în Bucureçti. PårinÆii au murit amândoi
într-un accident de circulaÆie. De pe urma lor a råmas o avere
estimatå la cca un milion de dolari: case, mobile, societåÆi comer-
ciale, maçini, bani în bånci ç.a. Din senin au apårut o mulÆime de
solicitanÆi de a li se acorda tutela acestui copil. Interesul murdar al
celor mai mulÆi este evident, motiv pentru care autoritatea tutelarå,
primåria s-au implicat çi au gåsit modalitatea de a pune la adåpost
averea copilului de rapacitatea amatorilor.
Dacå între tutore çi minor se creeazå probleme çi interese con-
trare, autoritatea tutelarå poate numi un curator.
Anual, tutorele prezintå autoritåÆii tutelare o dare de seamå privind
cheltuielile fåcute cu ocazia întreÆinerii minorului, situaÆia averii, a
bunurilor acestuia.
58 Avocatul casei

Toate aceste måsuri sunt luate pentru protejarea, pentru apå-


rarea intereselor minorului.

Despre curatelå
Se pot întâlni situaÆii când o persoanå nu mai poate så se îngri-
jeascå, så-çi administreze veniturile, averea. Se aratå în articolul 152
din Codul Familiei cå se poate institui curatelå în urmåtoarele cazuri
(altele decât cele prevåzute de lege, cum ar fi interesele contrare
între minor, pårinte sau tutore):
a) dacå, din cauza båtrâneÆii, a bolii sau a unei infirmitåÆi fizice, o
persoanå, deçi capabilå, nu poate så-çi administreze personal
bunurile sau så-çi apere interesele în condiÆii mulÆumitoare çi, din
motive temeinice, nu-çi poate numi un reprezentant;
b) dacå, din cauza bolii sau din alte motive, o persoanå, deçi
capabilå, nu poate, nici personal, nici prin reprezentanÆi, så ia
måsurile necesare în cazuri a cåror rezolvare nu suferå amânare;
c) dacå, din cauza bolii sau din alte motive, pårintele sau tutorele
este împiedicat så îndeplineascå un anumit act în numele
persoanei pe care o reprezintå sau ale cårei acte le încuviinÆeazå;
d) dacå o persoanå, fiind obligatå så lipseascå vreme îndelungatå
de la domiciliu, nu a låsat un mandatar general;
e) dacå o persoanå a dispårut fårå a se avea çtiri despre ea çi nu
a låsat un mandatar general.
De asemenea, se poate institui curatela çi atunci când o persoanå
cu privire la care s-a solicitat punerea sub interdicÆie necesitå måsuri
urgente de îngrijire çi reprezentare.
Curatela se poate institui la cererea celui care urmeazå a fi
reprezentat, a soÆului, a rudelor, a celor aråtaÆi la articolul 115 (în
capitolul referitor la tutelå). Autoritatea tutelarå poate institui curatela
çi din oficiu.
Curatorul poate cere înlocuirea sa dupå trei ani de la numire.
Sigur, existå çi aici excepÆii, în cazul unor situaÆii neprevåzute:
decesul curatorului, arestarea sa, plecarea din Æarå ç.a.
În situaÆia în care cauzele care au provocat instituirea curatelei au
încetat, aceasta urmeazå a fi ridicatå la cererea curatorului, a celui
Dreptul familiei 59

reprezentat sau a oricårei persoane din cele prevåzute al art. 155


din Codul Familiei sau chiar din oficiu.
Acceptarea numirii în funcÆia de curator sau de tutore este o
îndatorire cetåÆeneascå, de conçtiinÆå, de suflet. Ca om conçtient de
rolul såu în societate, oricine poate înÆelege cå în anumite cazuri
trebuie så acorde un sprijin celui neajutorat.

Despre adopÆie
Înfierea – sau adopÆia, cum se spune în limbaj juridic – este un act
juridic prin care un copil din pårinÆi necunoscuÆi ori dintr-o familie cu
situaÆie materialå precarå este preluat de o familie nouå, în interesul
exclusiv al minorului.
Cererea pentru încuviinÆarea adopÆiei trebuie så cuprindå în anexå
o serie de acte, printre care menÆionåm certificatul de naçtere al
copilului, cel de cåsåtorie al înfietorilor, declaraÆie de consimÆåmânt
din partea pårinÆilor fireçti, consimÆåmântul pentru adopÆie, acte
medicale privind starea sånåtåÆii copilului, dar çi a celor ce solicitå
înfierea, avizul Comitetului român pentru adopÆii ç.a.
Legea prevede cå sunt interzise orice tranzacÆii de ordin financiar
între pårinÆii fireçti çi cei înfietori. Este o problemå care trebuie så
aducå la realitate pe aça-ziçii „vânzåtori de copii“ çi care sunt pasibili
de pedepse cu închisoarea.
Articolele 66-85 din Codul Familiei care se refereau la adopÆie au
fost modificate prin OrdonanÆa de urgenÆå a guvernului nr. 25/1997.
Problema adopÆiei a fost reglementatå prin Legea nr. 11/1990 modi-
ficatå prin Legea nr. 18/1991 çi 65/1995. Aceste acte normative au
fost abrogate prin OrdonanÆa de urgenÆå a guvernului nr. 25/1997,*
care a dat o nouå reglementare regimului juridic al adopÆiei.
Se aratå cå adopÆia este o måsurå specialå de protecÆie a
drepturilor copilului, prin care se stabileçte filiaÆia între cel care
adoptå çi copil, precum çi rudenia dintre copil çi rudele adoptatorului.
AdopÆia se poate face pentru minori, dar este posibilå çi pentru
copii majori, dacå persoana înfietoare i-a crescut. Este interziså

* publicatå în Monitorul oficial nr. 120 din 12 iunie 1997.


60 Avocatul casei

adopÆia între fraÆi. Este normal så fie aça, pentru cå în caz contrar
s-ar ajunge la situaÆia ridicolå ca fratele så devinå tatål fratelui såu!
Nu este permiså adopÆia unui copil de mai multe persoane, sin-
gura excepÆie fiind atunci când se face de cåtre soÆ çi soÆie, simultan
sau succesiv. Dacå persoana care doreçte så adopte un copil este
cåsåtoritå, este necesar çi consimÆåmântul celuilalt soÆ. Între înfiat çi
înfietor trebuie så fie o diferenÆå de vârstå de cel puÆin 18 ani.
Se mai aratå cå nu pot adopta decât persoanele sau familiile care
prezintå condiÆii materiale çi garanÆii morale necesare asigurårii
dezvoltårii armonioase a copilului.
Un rol important în aprobarea adopÆiei revine Comisiei pentru
protecÆia copilului, care este în måsurå så constate existenÆa con-
diÆiilor çi a garanÆiilor privind faptul cå persoana care adoptå este
aptå så facå acest lucru.
În cazurile în care copilul a depåçit vârsta de zece ani, el va fi
audiat de instanÆa de judecatå care are dosarul spre soluÆionare.
AdopÆia poate fi desfåcutå sau anulatå.
Problema adopÆiei este o problemå deosebit de serioaså. Sunt
cazuri când oamenii se hotåråsc så adopte un copil, dar nu îçi dau
seama de multitudinea de probleme ce se pot ivi. Nu de puÆine ori, în
scrisorile pe care le primesc din toatå Æara, mi se cere sprijinul pentru
desfacerea unei înfieri. Problema este complicatå çi de multe ori nu se
poate rezolva. În asemenea cazuri, copilul înfiat çi înfietorii nu sunt
legaÆi de sentimente ce ar trebui så existe într-o familie, ba mai mult,
pårinÆii fireçti ridicå çi ei pretenÆii. Nu este greu de înÆeles cå educaÆia çi
formarea unui copil crescut într-o asemenea atmosferå este dåunåtoare.
Dintr-o atitudine poate de bunå-credinÆå se ajunge la situaÆii de
duçmånie, la procese, la neînÆelegeri ce nu se mai pot repara.
Iatå de ce aceia care vor så porneascå pe un asemenea drum
trebuie så se gândeascå bine, så analizeze cu calm çi råbdare
posibilitåÆile lor morale çi materiale, precum çi eventualele dificultåÆi
apårute din cauza comportårii copilului.
Nimeni nu are dreptul så se joace cu sufletul unui copil.
Dreptul familiei 61

InfracÆiuni contra familiei


Am våzut cå viaÆa de familie, relaÆiile dintre soÆi, copiii çi relaÆia lor cu
pårinÆii se bucurå de o serie de prevederi ale legii civile, dar existå çi
cazuri în care s-a apreciat cå se impun çi unele måsuri cu caracter penal.
Printre cazurile care determinå aplicarea unor astfel de måsuri
putem menÆiona:
l bigamia, adicå fapta celui care, deçi cåsåtorit (iar cåsåtoria nu a
fost desfåcutå prin divorÆ ori prin decesul soÆului sau nu a fost
anulatå pe cale legalå), contracteazå o nouå cåsåtorie. Fapta se
descoperå cu uçurinÆå, iar cel care a comis-o poate fi condamnat la
o pedeapså de pânå la trei ani de închisoare. ImplicaÆiile de ordin
civil sunt înså complicate. Astfel, aceastå a doua cåsåtorie se
anuleazå, copiii, dacå sunt, au o situaÆie încurcatå, chiar dacå au
fost recunoscuÆi çi, cel mai grav, apare executarea unei pedepse cu
închisoarea. Çi toate acestea pentru cå nu s-a introdus o acÆiune de
divorÆ, dupå care totul ar fi fost simplu, normal.
l adulterul, care este o infracÆiune foarte rar întâlnitå pe rolul
instanÆelor de judecatå, dar frecvent întâlnitå în viaÆa de toate zilele.
Constå în fapta celui care, deçi este cåsåtorit çi fiind în relaÆii
normale cu soÆul, întreÆine relaÆii extraconjugale.
l abandonul de familie, prevåzut de articolul 305 din Codul Penal,
care este o infracÆiune gravå çi pe care mulÆi soÆi (în special bårbaÆii)
o comit cu uçurinÆå, fie din neçtiinÆå, fie cu våditå rea-intenÆie. Ea
constå în fapta celui care påråseçte, alungå sau laså fårå ajutor,
expunându-l la suferinÆe fizice sau morale, pe cel îndreptåÆit la
întreÆinere; nu îndeplineçte, cu rea-credinÆå, obligaÆia de întreÆinere
prevåzutå de lege; nu plåteçte, cu rea-credinÆå, timp de douå luni,
pensia de întreÆinere stabilitå pe cale judecåtoreascå.
Însåçi Legea fundamentalå a statului, ConstituÆia, în articolul 26,
stabileçte cå autoritåÆile publice respectå çi ocrotesc viaÆa intimå
familialå çi privatå.
De la acest punct de pornire constituÆional putem spune cå
infracÆiunea de abandon de familie este o infracÆiune cu conÆinuturi
alternative – conform Codului Penal de aceastå datå – prezentând
trei modalitåÆi alternative de realizare. Astfel, påråsirea implicå o
acÆiune de îndepårtare de la domiciliu a celui obligat la întreÆinere, iar
62 Avocatul casei

alungarea presupune, dimpotrivå, îndepårtarea de cåtre fåptuitor a


celui îndreptåÆit la întreÆinere, de la domiciliul såu. În sfârçit, låsarea
fårå ajutor implicå din partea celui obligat la întreÆinere o atitudine de
pasivitate; acesta nu pleacå de la domiciliu çi nici nu-l îndepårteazå
de la domiciliu pe cel îndreptåÆit la întreÆinere ci, continuând så stea
împreunå, nu îi furnizeazå mijloacele de trai necesare.
Interesant este faptul cå, la aceastå infracÆiune, consumarea are
loc în primul moment de pasivitate çi se epuizeazå atunci când se
pune capåt inacÆiunii (în cazul ultimelor douå variante) fie prin
îndeplinirea din nou a obligaÆiei legale de întreÆinere ori prin plata din
nou a pensiei de întreÆinere, fie prin condamnarea fåptuitorului.
În cazul abandonului de familie, acÆiunea penalå se pune în
miçcare la plângerea prealabilå a persoanei våtåmate, iar împåcarea
pårÆilor înlåturå råspunderea penalå. Dacå pårÆile nu s-au împåcat,
dar în cursul judecåÆii inculpatul îçi îndeplineçte obligaÆiile, instanÆa,
în cazul când stabileçte vinovåÆia, pronunÆå împotriva inculpatului o
condamnare cu suspendarea condiÆionatå a executårii pedepsei,
chiar dacå nu sunt îndeplinite condiÆiile legale ale articolului 81.
În cazul såvârçirii infracÆiunii prin neplata, cu rea-credinÆå, a
pensiei de întreÆinere stabilite pe cale judecåtoreascå, timp de douå
luni, condiÆia îndeplinirii obligaÆiilor în cursul judecåÆii este realizatå
dacå, în recurs, inculpatul face dovada cå a plåtit pensia de între-
Æinere datoratå pânå la data pronunÆårii sentinÆei condamnatorii.
Revocarea suspendårii condiÆionate nu are loc decât în cazul
când, în cursul termenului de încercare, condamnatul såvârçeçte din
nou infracÆiunea de abandon de familie. În schimb, în cazul în care
condamnatul, în termenul de încercare, såvârçeçte din nou infrac-
Æiunea de abandon de familie, dar în cursul judecåÆii pentru aceastå
din urmå infracÆiune îçi îndeplineçte obligaÆiile, suspendarea condi-
Æionatå a executårii pedepsei nu se va revoca. Credem cå aceastå
soluÆie decurge din aceea cå legiuitorul, dând prioritate intereselor
celui îndreptåÆit la întreÆinere, a urmårit så-l determine pe condamnat
så-çi îndeplineascå obligaÆia legalå de întreÆinere.
Såvârçirea faptelor care constituie infracÆiunea de abandon de
familie este condamnabilå mai ales din punct de vedere moral,
indiferent de ce spune legea penalå, indiferent dacå soÆia – în
general, mama copilului – nu face plângere penalå; faptul în sine
Dreptul familiei 63

este ruçinos çi denotå o lipså de sentimente umane. Så-Æi laçi copilul


expus mizeriei fizice çi morale, så nu te interesezi de cel cåruia tu i-ai
dat viaÆå sunt fapte pe care orice om de bunå-credinÆå le condamnå.
De aceea, împotriva celor care nu-çi respectå obligaÆiile de fami-
lie trebuie så existe o opinie publicå generalå care så ia, ori de câte
ori este cazul, o atitudine corespunzåtoare. Spun toate acestea mai
ales cu gândul la acele femei care pornesc la drum cu asemenea
bårbaÆi çi nu se gândesc la ce li s-ar putea întâmpla çi lor, în viitor.
Relele tratamente aplicate minorului înseamnå punerea în primej-
die gravå, prin måsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltårii fizice,
intelectuale sau morale a minorului de cåtre pårinÆi sau de cåtre orice
persoanå cåreia minorul i-a fost încredinÆat spre creçtere çi educare.
Conform noilor modificåri în conÆinutul Codului Penal, din noiem-
brie 1996, infracÆiunea de rele tratamente aplicate minorului se
pedepseçte cu închisoare pânå la 12 ani (înainte se pedepsea cu
închisoare pânå la 5 ani), dar ea are grave implicaÆii de ordin moral.
Copiii pe care îi vedem pe drumuri, neglijaÆi de familie, fårå ca cineva
så se ocupe de ei, supuçi mizeriei morale çi crescând ca viitori
potenÆiali infractori, aceçti copii ar trebui så aibå o altå soartå, iar cei
care îi au în grijå ar trebui traçi la råspundere.
O altå faptå care cauzeazå prejudicii relaÆiilor de familie normale
este nerespectarea måsurilor privind încredinÆarea minorilor.
ReÆinerea de cåtre un pårinte a copilului minor fårå consimÆåmântul
celuilalt pårinte se pedepseçte cu închisoare de pânå la 3 luni sau cu
amendå penalå, dacå creçterea çi educarea ar fi primejduite.
La fel de gravå este çi fapta pårintelui care îl împiedicå în mod
repetat pe celålalt pårinte så aibå legåturi personale cu minorul, în
condiÆiile stabilite de instanÆa de judecatå.
În problemele de familie, legea penalå prevede cå împåcarea
pårinÆilor, a pårÆilor, duce la stingerea cauzei chiar dacå s-a pornit
acÆiunea penalå.
Chiar dacå aceste infracÆiuni sunt menÆionate çi în capitolul despre
Codul Penal în general, cred cå nu greçesc dacå le-am reamintit çi în
partea consacratå familiei çi problemelor ei, pentru cei care sunt
tentaÆi så le comitå.
Pe de altå parte, excesul violenÆei în familie a determinat puterea
legislativå så modifice chiar Codul penal în privinÆa infracÆiunilor
64 Avocatul casei

contra vieÆii de familie, tocmai pentru a proteja aceastå instituÆie


fundamentalå din societate împotriva abuzurilor unor persoane cer-
tate cu legea, care au calitate de membru de familie.
De altfel, chiar legea penalå defineçte în accepÆiunea sa noÆiunea
de membru de familie. Acesta este soÆul sau ruda apropiatå, dacå
aceasta din urmå locuieçte çi gospodåreçte împreunå cu fåptuitorul.
Legea 197 /2000 modificå dar çi adaugå unele prevederi în Codul
Penal. Astfel, în materia circumstanÆelor agravante în såvârçirea
infracÆiunilor a fost adåugatå çi såvârçirea infracÆiunii prin acte de
cruzime, prin violenÆe asupra membrilor familiei ori prin metode sau
mijloace care prezintå pericol public, astfel încât såvârçirea infrac-
Æiunilor în astfel de circumstanÆe va atrage dupå sine o pedeapså
mult mai gravå.
În cadrul måsurilor de siguranÆå, pe lângå confiscarea specialå,
interzicerea de a ocupa o funcÆie sau de a exercita o profesie, o
meserie ori o altå ocupaÆie çi interzicerea de a se afla în anumite
localitåÆi se adaugå çi interdicÆia de a reveni în locuinÆa familiei pe o
perioadå determinatå.
Aceasta înseamnå cå atunci când persoana condamnatå la pe-
deapsa închisorii de cel puÆin un an pentru loviri sau orice alte acte
de violenÆå cauzatoare de suferinÆe fizice çi psihice, såvârçite asupra
membrilor familiei, dacå instanÆa constatå cå prezenÆa acesteia în
locuinÆa familiei constituie un pericol grav pentru ceilalÆi membri ai
familiei, poate lua faÆå de aceastå persoanå måsura interzicerii de a
reveni în locuinÆa familiei, la cererea pårÆii våtåmate. Aceastå måsurå
poate fi luatå pe o duratå de pânå la 2 ani.
Chiar çi în materia lovirilor, altor violenÆe sau a våtåmårii corpo-
rale, såvârçirea acestora de cåtre membrii de familie asupra altor
membri de familie reprezintå o agravare a pedepsei. De altfel, dacå
în alte situaÆii acÆiunea penalå porneçte doar la plângerea prealabilå
a persoanei våtåmate, prin modificarea Codului penal acÆiunea
penalå pentru fapte såvârçite de membrii de familie porneçte çi din
oficiu. Împåcarea pårÆilor duce la stingerea acÆiunii chiar çi în cazul în
care aceasta a pornit din oficiu.
Hotårârea nr. 852 din 23 septembrie 1996 privind înfiinÆarea Cen-
trului Pilot de AsistenÆå çi ProtecÆie a Victimelor ViolenÆei în Familie
publicat în Monitorul Oficial al României nr. 241 din 3 octombrie
Dreptul familiei 65

1996 se înfiinÆeazå Centrul Pilot de AsistenÆå çi ProtecÆie a Victi-


melor ViolenÆei în Familie, ca instituÆie bugetarå cu personalitate
juridicå, în subordinea Ministerului Muncii çi ProtecÆiei Sociale, având
sediul în Policlinica Universitarå Titan – Centrul de diagnostic çi
tratament, Bd. Nicolae Grigorescu nr. 41, sectorul 3, Bucureçti.
Centrul Pilot de AsistenÆå çi ProtecÆie a Victimelor în Familie are
ca obiect de activitate urmårirea çi asigurarea respectårii drepturilor
femeii, precum çi eliminarea oricåror forme de discriminare exer-
citate împotriva acesteia, inclusiv combaterea fenomenelor de vio-
lenÆå în familie.
AtribuÆii: triazå, îndrumå çi înregistreazå persoanele, victime ale
violenÆei în familie, care solicitå sprijin în acest sens, analizeazå
modalitåÆile concrete de asistenÆå, protecÆie çi intervenÆie; dezvoltå
linii de servicii specifice, inclusiv prin înfiinÆarea unui post telefonic
tip „S.O.S.“, în scopul protejårii victimelor violenÆei în familie; sesi-
zeazå factorii competenÆi çi solicitå intervenÆia acestora în vederea
rezolvårii situaÆiilor semnalate; creeazå banca de date referitoare la
amploarea fenomenului de violenÆå în familie, pe baza cazurilor
avute în observaÆie; evalueazå datele obÆinute çi elaboreazå studii
preliminarii asupra fenomenului de violenÆå în familie.
Pentru îndeplinirea atribuÆiilor prevåzute la art. 3, Centrul Pilot de
AsistenÆå çi ProtecÆie a Victimelor ViolenÆei în Familie colaboreazå
cu Ministerul SånåtåÆii, Ministerul de Interne, Ministerul JustiÆiei,
precum çi cu alte structuri guvernamentale çi neguvernamentale
având atribuÆii în domeniul asistenÆei çi protecÆiei familiei.
Centrul Pilot de AsistenÆå çi ProtecÆie a Victimelor ViolenÆei în
Familie este condus de un director numit de ministrul muncii çi
protecÆiei sociale.
DREPT CIVIL
Drept civil

Cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeazå rapor-


turile de proprietate-patrimoniale, cum se spune, între persoane
fizice, persoane juridice sau între persoane fizice çi cele juridice.
Cele mai multe reglementåri în aceastå materie çi implicit cele de
bazå se gåsesc în Codul Civil.

Codul Civil
Codul Civil este culegerea de norme juridice, de prevederi referi-
toare la raporturile patrimoniale dintre cetåÆeni, reprezentând o sferå
largå care cuprinde o mare parte dintre relaÆiile ce stau la baza vieÆii
sociale.
Codul Civil român a fost decretat la 26 noiembrie 1864, pro-
mulgat la 4 decembrie 1864 çi pus în aplicare la 1 decembrie
1865. Cuprindea, ca çi în prezent, 1914 articole, majoritatea fiind
traduceri fidele din „Codul Napoleon“ din 1807, care avea 2281
articole. S-a mai avut în vedere Codul Civil italian al ministrului
Pisanelli çi Legea belgianå din 16 decembrie 1851. Pe parcursul
celor aproape 133 de ani de existenÆå, Codul Civil a suferit
numeroase modificåri, completåri, abrogåri implicite çi adnotåri,
mai ales dupå 22 decembrie 1989.
În Codul Civil gåsim prevederi privind problemele de proprietate,
cum se dobândeçte, cum se pierde proprietatea, despre testamente
çi donaÆii, despre contractele civile, amanet etc.
Dar så încercåm så le trecem în revistå prevederile cele mai
importante, care trebuie cunoscute în primul rând.
O primå subliniere este aceea cå, de la început, Codul Civil face
unele precizåri importante. Nu am greçit când am afirmat cå aceste
precizåri se fac de la început, motivat de faptul cå în prima sa parte
Codul Civil are abrogate foarte multe articole, dar s-a påstrat vechea
numerotare. Se aratå în articolul 461 cå bunurile sunt mobile çi
Drept civil 67

imobile. În articolele urmåtoare se precizeazå cå terenurile çi


construcÆiile sunt chiar prin natura lor imobile. Tot imobile sunt çi
recoltele care se Æin în rådåcini, adicå neculese (dupå cules, aceste
recolte devin mobile), arborii netåiaÆi.
În categoria bunurilor mobile sunt incluse çi animalele, instru-
mentele destinate muncii, mobilierul, maçinile.
Articolul 480 spune cå „proprietatea este dreptul ce-l are cineva
de a se bucura çi de a dispune de un lucru în mod exclusiv çi absolut,
înså în limitele determinate de lege“.
Aceastå prevedere a Codului Civil, în deplinå concordanÆå cu
articolul 41 din ConstituÆie, ca çi garanÆiile lor, constituie un element
de bazå al societåÆii noastre democratice. Sub vechiul regim, chiar
prin încålcarea ConstituÆiei în vigoare atunci, proprietatea era uzur-
patå fårå nici o bazå legalå. Spre exemplu, Decretul 223 prevedea
confiscarea averii celor care råmâneau în stråinåtate. Chiar çi actele
de naÆionalizare, de trecere în proprietatea statului a aça-ziselor
bunuri abandonate, ca çi multe alte modalitåÆi prin care statul comu-
nist deposeda cetåÆenii de proprietåÆile lor, erau acte politice care
urmåreau såråcirea populaÆiei pentru cå numai aça se putea ståpâni
poporul, lipsindu-l de drepturi sau de bunuri.
Aståzi, proprietatea este apåratå de lege, este respectatå çi nu
se poate pierde decât în condiÆiile stabilite de ConstituÆie çi de Codul
Civil.
Pentru repararea unor nedreptåÆi çi abuzuri ale vechiului regim,
au apårut o serie de legi care vizeazå restituirea proprietåÆii. O lege
de bazå în acest sens este Legea nr. 10 publicatå în Monitorul Oficial
al României nr. 75 din 14 februarie 2001 çi care priveçte regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 – 22 decembrie 1989.
Se aratå în continuare cå „nimeni nu poate fi silit a ceda proprie-
tatea sa, afarå numai pentru cauzå de utilitate publicå çi primind o
dreaptå çi prealabilå despågubire“.
Înainte de decembrie 1989, demolarea unor cartiere întregi se
fåcea la simplul semn al secretarului general, fårå nici o justificare a
utilitåÆii publice, cu o eventualå despågubire, plåtibilå cine çtie când
çi mai ales la niçte valori de neimaginat. MulÆi ani, valoarea maximå
a unei despågubiri pentru o caså (indiferent de mårimea sau de
68 Avocatul casei

calitatea materialelor de construcÆie încorporate) a fost de 40.000


lei, iar mai târziu suma s-a majorat la 80.000 lei. Cum putea så consti-
tuie o dreaptå despågubire o asemenea platå nu meritå så fie comen-
tat. Mai mult, terenurile treceau în proprietatea statului fårå nici o
despågubire sau cu o platå de un leu pentru fiecare metru påtrat.
În alte articole aflåm cå påmânturile care råmân dupå retragerea
unor ape sunt ale proprietarului riveran vecin; cå insulele care se
formeazå în albia fluviilor navigabile sunt ale statului.
Numeroase scrisori pe care le primesc pentru emisiunile radio-
fonice sau de televiziune denotå faptul cå deseori oamenii îçi înstråi-
neazå – fårå nici o justificare – bruma de avere acumulatå într-o
viaÆå çi, mai ales la båtrâneÆe, cei råmaçi singuri fac... prostii. Da,
prostii, pentru cå nu poÆi så numeçti altfel fapta celui care îçi vinde
casa, nu primeçte banii çi nici måcar nu îçi rezervå dreptul de a locui
acolo cât mai are de tråit, çi toate acestea fåcându-le fårå så aibå pe
nimeni la care så se poatå duce. De curând am primit o scrisoare, çi
din nefericire nu este singura, prin care mi se aduc la cunoçtinÆå
astfel de probleme. Un cetåÆean în vârstå de 82 de ani dintr-o
comunå a judeÆului Prahova îmi scria cå, råmas singur, a fost ajutat
de o familie vecinå. Cu timpul, acea familie i-a promis cå îi va purta
de grijå tot restul vieÆii în schimbul unui act de donaÆie. De bunå
credinÆå, båtrânul a mers la notar, unde – spune dânsul – i s-a indi-
cat unde så semneze. Ulterior, a aflat cå a semnat fårå så-çi dea
seama un act de vânzare a casei fårå nici o clauzå de întreÆinere çi
fårå drept de a locui în continuare. Îmi cerea sprijinul pentru a anula
acel act, lucru aproape imposibil. Un astfel de proces cere bani mulÆi
çi timp îndelungat, iar rezultatul este foarte discutabil. Nu de puÆine
ori se petrec adevårate drame – persoane în vârstå, amågite de
aça-ziçi binevoitori, îçi vând casa pentru ca, dupå câteva luni, så se
trezeascå pe drumuri.
De aceea, aç vrea så precizez câteva noÆiuni importante.
Cei care nu au alte posibilitåÆi de locuit çi totuçi doresc så-çi
înstråineze locuinÆa trebuie så se asigure cå vor putea beneficia de
ea pânå la sfârçitul zilelor lor. Pentru aceasta, este necesar ca în
actul de vânzare-cumpårare så se facå menÆiune cå vânzåtorul îçi
rezervå dreptul de uzufruct sau dreptul de abitaÆie.
Drept civil 69

Prin uzufruct se înÆelege faptul cå vânzåtorul îçi påstreazå pe tot


timpul vieÆii dreptul de a folosi în exclusivitate çi netulburat, cum va
crede de cuviinÆå, locuinÆa vândutå. El poate çi så închirieze, så
realizeze venituri fårå obligaÆia de a le restitui cumpåråtorului, adicå
proprietarului. ÎnÆelegem deci cå persoana care a cumpårat cu
aceastå clauzå de uzufruct a vânzåtorului a acceptat ca acesta så
beneficieze de locuinÆå în continuare, toatå viaÆa, cum va crede de
cuviinÆå, dar cu singura obligaÆie så påstreze locuinÆa în bune con-
diÆii, så nu o deterioreze, så nu o degradeze.
Uzufructuarul, adicå beneficiarul uzufructului, trebuie så se com-
porte ca un bun proprietar, adicå så poarte de grijå construcÆiei. El
nu are voie så facå lucråri fårå acordul proprietarului, excepÆie
fåcând lucrårile urgente, neprevåzute, care necesitå în mod obiectiv o
intervenÆie. Pentru aceasta, uzufructuarul poate cere proprietarului
contravaloarea reparaÆiilor efectuate.
Dacå, o datå cu trecerea timpului, proprietarul înstråineazå la
rândul såu proprietatea, aceastå înstråinare se face cu menÆinerea
clauzei de uzufruct cu care a cumpårat-o çi el. Noul proprietar are çi
el aceleaçi obligaÆii de a respecta drepturile uzufructuarului.
Dacå uzufructuarul se comportå ca un proprietar în ceea ce priveçte
drepturile sale, el putând – aça cum am mai spus – så realizeze veni-
turi (chirii etc.), dreptul de abitaÆie nu creeazå asemenea posibilitåÆi.
Cel care çi-a rezervat un drept de abitaÆie poate locui acolo pe toatå
durata stabilitå, în principiu toatå viaÆa, dar nu poate închiria, nu
poate realiza venituri din locuinÆa unde çi-a rezervat dreptul de
abitaÆie.
Cei care îçi înstråineazå locuinÆa cu påstrarea dreptului de abita-
Æie trebuie så fie atenÆi så se prevadå în actul de înstråinare care
anume spaÆiu se påstreazå, ce camere, care este situaÆia depen-
dinÆelor, adicå så fie foarte clar ce drepturi çi-a påstrat.
În viaÆå întâlnim cazuri când cineva – mai ales acum, o datå cu
aplicarea Legii Fondului Funciar – ajunge proprietarul unui teren,
care înså nu are cale de acces la drumul public, fiind deci un teren
fårå ieçire.
Se aratå în articolul 576 din Codul Civil cå servitutea este o
sarcinå impuså asupra unui imobil pentru uzul çi utilitatea unui
imobil ce are un alt ståpân. ServituÆile izvoråsc fie din situaÆia
70 Avocatul casei

naturalå a locurilor, fie din obligaÆia impuså de lege sau din convenÆia
intervenitå între proprietari.
În atare situaÆie, proprietarul locului înfundat are dreptul så solicite
vecinului o modalitate de ieçire la drum, sau ceea ce se numeçte în
limbaj juridic „servitute de trecere“. Sigur, ideal este ca oamenii, ca
buni vecini, så gåseascå o cale de rezolvare, dar dacå nu se poate
ajunge aici, atunci singura modalitate de rezolvare a situaÆiei este un
proces în care instanÆa de judecatå, pe baza unei expertize tehnice,
topografice, stabileçte posibilitatea ca çi terenul înfundat så poatå fi
folosit. InstanÆa mai stabileçte o eventualå despågubire pentru cel
pe al cårui teren se acordå trecerea, ori o compensaÆie în naturå, o
suprafaÆå de teren echivalentå.
Prin natura situaÆiei unor terenuri se ajunge så avem vecinåtåÆi pe
laturile proprietåÆii noastre, ba chiar, aça cum am våzut, pot exista
situaÆii când un teren este complet fårå ieçire. Articolul 584 din Codul
Civil aratå cå „orice proprietar poate îndatora pe vecinul såu la
gråniÆuirea proprietåÆii lipite de a sa; cheltuielile gråniÆuirii se vor face
la jumåtate“.
Iatå, spre exemplu, cå orice zid care serveçte la despårÆirea
dintre clådiri sau curte çi grådinå se socoteçte cå este comun
ambelor proprietåÆi vecine, dacå nu existå probe contrarii. În cazul
în care se terminå cu o coamå înclinatå spre una din laturi, atunci
proprietar al zidului este cel spre care se aflå înclinatå coama. În
cazurile în care este necesarå refacerea ori reparaÆia unui astfel de
zid, toÆi cei alåturaÆi lui au obligaÆia de a contribui la lucrare.
Aceeaçi situaÆie o are orice gard despårÆitor, indiferent din ce
material este fåcut.
Codul Civil mai reglementeazå çi problema çanÆurilor care des-
part douå proprietåÆi. ÇanÆul poate fi comun ori poate så aparÆinå
celui în partea cåruia este aruncat påmântul unde se aflå malul.
Chiar în urmå cu câteva zile am fost solicitat cu o întrebare, de o
ascultåtoare. Spunea cå vecinul såu a plantat pe linia gardului, de
mai mulÆi ani, un çir de salcâmi, care au crescut çi o deranjeazå. Må
întreba ce poate face, pentru cå vecinul nici nu vrea så stea de vorbå
pe aceastå problemå.
Drept civil 71

Articolul 607 aratå clar care este regimul plantaÆiilor de pomi între
vecini. În acest articol se spune cå arborii înalÆi trebuie så fie la cel
puÆin doi metri de linia despårÆitoare, iar gardurile vii, la jumåtate de
metru. Chiar în aceastå situaÆie, crengile care trec spre curtea
vecinå trebuie tåiate; dacå rådåcinile ajung pe terenul vecinului, el le
poate tåia singur.
Nimeni nu îi poate înså opri pe vecini ca, de comun acord, så facå
o plantaÆie de arbori chiar pe linia gardului, dar, repet, dacå ambii
sunt de acord. În cazul în care aceçti arbori vor fi tåiaÆi, ei revin în
egalå måsurå ambilor vecini.
Tot acum, o datå cu reconstituirea drepturilor de proprietate
asupra terenurilor, mulÆi îçi refac sau îçi construiesc case. Retra-
gerea la vârsta pensionårii într-un sat, într-o localitate micå, este o
dorinÆå justificatå a mai multor persoane. Çi aici înså trebuie respec-
tate o serie de norme. De exemplu, cel care vrea så construiascå un
closet trebuie så respecte proprietatea vecinå, astfel cå mirosul çi
eventualele scurgeri så nu-l deranjeze pe vecin. Existå cu privire la
aceste situaÆii o serie de norme clare, aplicabile în funcÆie de poziÆia
locului, de mediu etc.
Atunci când cineva îçi construieçte o caså trebuie så aibå în ve-
dere faptul cå amplasamentul ferestrelor nu este la voia întâmplårii.
Nimeni nu poate avea ferestre, balcoane mai aproape de 19 deci-
metri faÆå de proprietatea vecinå. Çi este normal så fie aça, pentru
cå nu este moral, nu este corect så te uiÆi în curtea vecinului aça...
direct de la gard.
Un lucru aparent minor çi totuçi reglementat de lege este cel
privitor la picåtura streaçinei. Articolul 615 spune cå: „tot proprietarul
este dator de a-çi face streaçina casei sale încât apele din ploi så se
scurgå pe terenul såu sau pe uliÆe, iar nu pe locul vecinului“.
Sigur, aceste prevederi pot crea la un moment dat sentimentul cå
legea te îngrådeçte în tot ceea ce faci, dar acest lucru este doar o
aparenÆå, pentru cå în realitate toate aceste prevederi nu fac decât
så asigure respectarea proprietåÆii çi a drepturilor de cåtre fiecare
dintre noi.
72 Avocatul casei

Cei interesaÆi pot gåsi explicaÆii ample citind articolele din Codul
Civil, de la 576 pânå la 643. Çi poate cå nu este råu ca cei care
pornesc la drum så se asigure cå nu greçesc.
Fårå îndoialå cå cei care îçi construiesc o caså întreprind un lucru
important, cumpårå bunuri, au în vedere o viaÆå mai bunå, o asi-
gurare a båtrâneÆii, dar nu de puÆine ori se gândesc la copii çi nepoÆi,
pentru ca aceçtia så nu mai cunoascå greutåÆile de început ale vieÆii.
De multe ori se spune cå... noi am început de la lingurå çi nu am vrea
ca çi ei så înceapå la fel. De aceea, oamenii adunå roadele muncii
lor, îçi asigurå cele necesare, dar çi pun de-o parte câte ceva.
Urmaçii sunt prevåzuÆi de lege ca moçtenitori. Ei vin de la sine la
moçtenirea pårinteascå; ei sunt – cum se spune – moçtenitori
rezervatari çi nu pot fi înlåturaÆi de la moçtenire în nici un fel. Dar,
dincolo de moçtenitorii rezervatari, adicå de cei la care se gândesc
întotdeauna pårinÆii, moçtenirea este doritå de mulÆi alÆii, mai ales
atunci când nu existå copii care så moçteneascå.
Problema moçtenirii este una dintre cele mai viu discutate, mai
ales când s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra påmântului,
acum când se restituie unele imobile, acÆiunile pentru societåÆi çi
câte altele.
Trebuie så înÆelegem cå toate aceste bunuri au aparÆinut cândva
altor persoane, persoane care s-au stins din viaÆå de mult timp, iar
acum ele revin în proprietatea urmaçilor. Sigur, este o måsurå
reparatorie binevenitå, dar ea creeazå foarte multe probleme.
Din miile de scrisori primite de mine la radio, la televiziune çi la
diferite organe de preså, pot spune cå cea mai arzåtoare problemå,
cel mai des întâlnitå, o constituie aståzi moçtenirea. Iatå de ce
aceastå problemå importantå o vom analiza separat, într-un capitol
distinct.
Recent, m-a vizitat o doamnå care mi-a prezentat o convenÆie çi
m-a întrebat cum o poate pune în practicå. Despre ce era vorba?
Datoritå efectuårii unor lucråri de termoficare, pe terenul viran care îi
aparÆinea doamnei în cauzå au fost depozitate materiale, ocazie cu
care i s-a dårâmat gardul. Când a våzut ce s-a întâmplat, s-a certat
cu un muncitor, adicå cu cel care era paznicul materialelor, iar
doamna i-a pus în vedere så-i repare gardul. Amândoi, la cererea
doamnei, au cåzut de acord çi au încheiat... convenÆia, în care se
Drept civil 73

aråtau urmåtoarele: „Eu... muncitor la çantier, må angajez cå între-


prinderea va repara gardul doamnei... çi îi va plåti çi despågubiri.“
Lucrårile s-au terminat, muncitorii au plecat, iar doamna respectivå
dorea så tragå la råspundere pe muncitor, ca çi cum el ar fi lucrat în
nume propriu. Dacå doamna s-ar fi interesat, ar fi putut så depunå
la sediul întreprinderii o cerere, så ia un numår de înregistrare de la
registratura întreprinderii çi poate cå astfel ar fi rezolvat ceva, dar
aça... Muncitorul respectiv nu putea så-çi ia angajamente în
numele întreprinderii, ci doar în nume propriu, pe când în convenÆie
el angaja întreprinderea cå va face reparaÆiile necesare, ceea ce
era imposibil.
ConvenÆiile sunt materializåri în formå scriså ale unor obligaÆii
asumate de pårÆile semnatare.
ConvenÆiile legal întocmite au putere de lege între pårÆile semna-
tare, adicå între pårÆile contractante, spune articolul 969 din Codul
Civil. Tot aici se mai aratå cå orice convenÆie îçi produce efectele
numai între pårÆile contractante.
Interpretarea convenÆiilor se face dupå intenÆia pe care au avut-o
pårÆile semnatare, intenÆie comunå, evidentå, iar nu dupå sensul
literal al termenilor. Iatå de ce, personal, recomand så nu se încheie
convenÆii de cåtre persoane fårå experienÆå în probleme juridice. Çi
aceasta, pentru cå poÆi ajunge så închei o convenÆie care så te
coste, så-Æi producå necazuri, încurcåturi, chiar pagube la care nici
nu te gândeçti în momentul încheierii.
Aça cum am recomandat de multe ori, este de preferat så te
consulÆi mai întâi cu un avocat, înainte de încheierea convenÆiei, iar
nu dupå, când este prea târziu, så vezi ce anume trebuie fåcut, cum
anume, pentru a evita multe alte probleme care pot apårea pe
parcurs.
Articolul 998 din Codul Civil aratå cå „orice faptå a omului care
cauzeazå altuia prejudiciu obligå pe acela din a cårui greçealå s-a
ocazionat a-l repara“. Mai departe, se aratå cå omul este respon-
sabil nu numai de prejudiciul care a fost cauzat prin fapta sa, dar çi
de acela care s-a cauzat prin neglijenÆa sau prin imprudenÆa sa.
Este normal så fie aça. Stå omul liniçtit în casa lui, iar tu faci o
ispravå prin care îi produci o pagubå sau chiar mai multe. Un
74 Avocatul casei

cetåÆean s-a apucat så sape o pivniÆå, chiar în spatele casei unui


vecin, a såpat pânå s-a pråbuçit malul... çi s-a dårâmat o parte de
perete din calcanul vecinului. Cine este vinovatul? Cine trebuie så
suporte reparaÆia?... Se mai discutå?... Efectuarea construcÆiilor,
inclusiv a unor reparaÆii, chiar çi refacerea unui grajd necesitå
aprobare, o autorizaÆie din partea organului specializat din cadrul
primåriei. Existå o mulÆime de reglementåri. Unele par chiar çica-
natorii, dar în practicå îçi gåsesc de multe ori justificarea. Deci,
atunci când vrei så refaci o parte a unei clådiri, un grajd, o magazie
sau orice altceva, trebuie så te adresezi organului competent. Exe-
cutarea unor lucråri fårå autorizaÆie atrage aplicarea unor sancÆiuni
de multe milioane.
Într-un sat din nordul Æårii, în Ajun de Cråciun, un cetåÆean a tåiat
porcul. Vremea era potrivitå anotimpului – båtea un vânt puternic.
Omul a fåcut un foc pe cinste ca så pârleascå porcul, dar nu s-a
asigurat ca çirul de paie råmase pe drumul de la cåpiÆå pânå la foc
så nu prezinte pericol. O clipå de neatenÆie, focul s-a întins la cåpiÆå
çi la alte bunuri, apoi cu repeziciune s-a întins çi la casele vecinilor.
Cum toÆi aveau cåpiÆe de paie în curte, iar vântul båtea în direcÆia lor,
focul s-a întins, s-au aprins case... a fost un dezastru.
Cine a fost vinovatul? Simplu! O asemenea faptå poate atrage çi
urmåriri penale. Articolul 219 din Codul Penal, aratå cå: „Distruge-
rea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinÆare, din culpå,
a unui bun, chiar dacå acesta aparÆine fåptuitorului, în cazul în care
fapta este såvârçitå prin incendiere, explozie sau prin orice alt
asemenea mijloc çi dacå rezultå pericol public, se pedepsesc cu
închisoare de la o lunå la doi ani sau cu amendå“. Iatå dar cå un
moment de neatenÆie poate atrage mari necazuri.
Codul Civil mai aratå cå noi suntem responsabili çi de prejudiciile
cauzate prin fapta persoanelor pentru care suntem obligaÆi så rås-
pundem sau pentru lucrurile care se aflå în paza noastrå. De
asemenea, råspundem çi pentru faptele çi prejudiciile cauzate de
copiii noçtri. În fond, dacå-Æi laçi copilul så se joace cu praçtia çi el
sparge o fereastrå sau geamul unei maçini, tu eçti cel care suportå
paguba.
Drept civil 75

Mai mult, suntem responsabili çi pentru pagubele create de


animalele pe care le avem în paza noastrå. Dacå ai un bou care
împunge pe cineva çi astfel produce o våtåmare corporalå, tu eçti
cel care trebuie så plåteascå. Sau dacå ai un câine çi îl laçi liber pe
stradå çi acesta muçcå pe cineva, este inutil så mai susÆii cå nu eçti
vinovat cå propriul tåu câine a muçcat, aça cå trebuie, ca un om
civilizat, så plåteçti, fårå comentarii. Dacå nu înÆelegi cå råspunzi
pentru faptele animalului tåu, te poÆi trezi cå eçti chemat în judecatå,
ocazie cu care vei avea de suferit çi de plåtit despågubiri çi cheltuieli
de judecatå.
O problemå care trebuie precizatå este aceea referitoare la
înscrisuri, la actele fåcute de pårÆi, la chitanÆe. Se obiçnuieçte ca,
atunci când vinzi sau cumperi, så întocmeçti un act care, de cele mai
multe ori, din påcate, este fåcut fårå cap çi fårå coadå. Se poate
întâmpla så-Æi fie folositor la un moment dat çi numai atunci îÆi dai
seama cât de important este conÆinutul acelui act.
În condiÆiile societåÆii noastre de aståzi, proprietatea prezintå un
interes major. Iatå de ce consider util, chiar cu riscul de a repeta
unele prevederi legale, så insist în mod deosebit cu privire la cumpå-
rarea çi vânzarea imobilelor. Fac aceastå precizare motivat de
faptul cå, aça cum am mai spus, am primit çi primesc în continuare
sute, chiar mii de scrisori, din toatå Æara. Oamenii mi se adreseazå çi
îmi scriu necazurile lor, iar eu regret cå, de cele mai multe ori, nu am
ce så le spun, ce sfaturi, ce îndrumåri så le dau çi aceasta pentru cå
la timpul potrivit, atunci când au fåcut primul pas pe drumul vânzårii
sau cumpårårii, nu s-au interesat, nu s-au documentat asupra acelor
probleme. Aceasta este motivarea faptului cå insist pe subiectul de
faÆå, pe care aç dori så-l recapitulåm.
Actele care se încheie între persoane (fizice sau juridice) pot fi
autentice – adicå încheiate în faÆa notarului – sau sub semnåturå
privatå, adicå fåcute doar între cei care le-au semnat, iar valabili-
tatea lor este datå doar de semnåturile pårÆilor.
Dar cum un act, indiferent la ce anume se referå, pentru a fi
valabil întocmit trebuie så cuprindå o serie de elemente, fårå de care
el este lipsit de valoare, trebuie ca, în interesul fiecårei pårÆi semna-
tare, asemenea acte så nu se facå sau, cel puÆin, så fie încheiate cu
respectarea anumitor reguli.
76 Avocatul casei

Am våzut nu demult un act prin care cineva vindea o caså çi


bineînÆeles cå o altå persoanå o cumpåra. Actul suna cam aça:
„Subsemnatul... recunosc cå am cumpårat de la... o caså çi i-am
plåtit suma de... semnåtura“. Hai så ne gândim ce fel de dovadå
face un asemenea act, astfel întocmit, sub semnåturå privatå. El
face dovada cå tu ai cumpårat, dar nu face în nici un fel dovada
cå eu Æi-am vândut respectiva caså, cå am primit banii. Practic,
întrebarea care se pune este: cu ce angajeazå un astfel de
înscris råspunderea mea ca vânzåtor?
De aceea, este recomandabil ca cei care cumpårå sau cei care
vând så nu se scumpeascå la lucruri atât de importante ca înstråi-
narea unor lucruri de mare valoare çi så meargå la un notar, la un
avocat, pentru ca actul pe care îl încheie så îi punå la adåpost de
multiple necazuri sau probleme çi mai ales de cheltuieli mai mari,
ceva mai târziu.
Din cauza unor asemenea acte, nu de puÆine ori avem ocazia så
vedem oameni care bat drumurile instanÆelor de judecatå, fac chel-
tuieli enorme çi ajung în final ca tot ei så iaså în pagubå. Så nu
uitåm cå putem întâlni çi oameni de rea credinÆå, care abia
açteaptå så te înçele, så profite de orice deficienÆå a unui pretins
act, pentru a-l specula în interesul lor. De aceea, orice act de
înstråinare a unui bun este recomandabil så nu se facå la voia
întâmplårii. Mai bine så te consulÆi cu un specialist pentru a evita
multe necazuri ulterioare.
Un alt lucru care este demn de reÆinut este faptul cå, mai ales cu
privire la terenuri, trebuie o atenÆie deosebitå. Amplasamentul, veci-
nåtåÆile, dimensiunile precise, toate sunt elemente vitale, care tre-
buie verificate çi confruntate cu actele în momentul în care cumperi
un teren. Spun acest lucru pentru cå terenurile sunt cele care dau
uneori multå båtaie de cap.
Întâlnim în viaÆå situaÆii în care pe terenul care aparÆine unei
persoane s-a ridicat o construcÆie de cåtre alÆii. Putem avea o
multitudine de situaÆii: construcÆia s-a ridicat cu sau fårå asenti-
mentul proprietarului; cei care au construit sunt rude sau nu; acordul
pentru ridicarea construcÆiei a fost dat verbal de fostul proprietar al
terenului, iar acum pretenÆiile se ridicå de cåtre urmaçii acestuia ç.a.
Drept civil 77

În principiu, proprietarul terenului poate, potrivit prevederilor arti-


colelor 488 çi 489 din Codul Civil, så-çi revendice oricând pro-
prietatea uzurpatå de un altul. Dar lucrurile nu sunt aça de simple
pentru cå, aça cum spuneam, putem întâlni o multitudine de situaÆii.
Rezolvarea unor asemenea cazuri se face de obicei pe cale judecå-
toreascå, proprietarul terenului fiind cel care poate face o astfel de
acÆiune.
Sunt situaÆii în care constructorul a ridicat clådirea în virtutea unor
relaÆii de rudenie; de exemplu, fiul cåsåtorit ridicå cu asentimentul
pårinÆilor o caså pe terenul acestora. Atunci când fiul ajunge la divorÆ
çi implicit la partaj, pårinÆii, ca proprietari ai terenului, încep så se
agite çi pretind cå ei nu au çtiut nimic, cå nu au fost de acord.
Evident, sunt afirmaÆii nereale, mincinoase, iar instanÆa poate stabili
cå cei care au ridicat construcÆia au fost de bunå-credinÆå çi poate
avea acest lucru în vedere.
Sigur, cu totul altfel se pune problema în cazul în care, profitând
de anumite situaÆii, au ridicat în grabå o clådire, cåutând ca în acest
fel så fie stabiliÆi acolo. Astfel de situaÆii s-au creat imediat dupå
decembrie 1989 când unii, anticipând desfiinÆarea C.A.P.-urilor çi
restituirea terenurilor, s-au stabilit pe unele locuri, ridicând con-
strucÆii. Legea nr. 10 publicatå în Monitorul Oficial al României nr. 75
din 14 februarie 2001 prevede la articolul 10 pct. (3) så se restituie
foçtilor proprietari terenurile pe care au fost ridicate construcÆii neau-
torizate în condiÆiile legii dupå 1 ianuarie 1990, precum çi construcÆii
uçoare sau demontabile.
Sigur, aceasta este o parte, o micå parte din multitudinea de
situaÆii care pot surveni. Noi nu facem altceva decât så atragem
atenÆia ca nimeni så nu cumpere aça... la întâmplare.
Atâta timp cât societatea în care tråiam era foarte såracå, actele
de vânzare-cumpårare erau destul de rar întâlnite çi se refereau la
situaÆii clare. Înså o datå cu reconstituirea drepturilor de proprietate
asupra påmântului, o datå cu privatizarea, bineînÆeles cå mulÆi dintre
noi acumuleazå diferite bunuri çi astfel se fac diferite operaÆiuni de
vânzare-cumpårare.
78 Avocatul casei

Multitudinea de probleme legate de vânzarea-cumpårarea de


bunuri må determinå så revin asupra lor într-un capitol distinct, în
paginile care urmeazå.

Despre cumpårarea unor imobile


Am menÆionat în capitolele precedente, în treacåt, unele din neca-
zurile care se creeazå atunci când oamenii cumpårå fårå så se
asigure, fårå så îçi ia måsurile de precauÆie necesare.
Trist este cå asemenea greçeli se fåceau demult, tare demult, cå
cei care le-au fåcut s-au dus, iar acum urmaçii se stråduiesc din greu
så facå luminå, dar çi mai trist este cå asemenea acte, fårå cap çi
fårå coadå, se mai încheie çi aståzi.
Întâlnim adeseori în viaÆå cazuri când cineva a cumpårat un
teren, o caså, dar nu a fåcut actele la vremea lor, astfel încât acum
se aflå în situaÆia de a nu avea actele în regulå. Problema este cu
atât mai delicatå în cazul decesului celui care a cumpårat imobilul,
când moçtenitorii nu pot deschide procedura succesoralå cu privire
la acel bun.
Înainte de orice demersuri, este necesar så cunoaçtem câteva
din condiÆiile indispensabile pentru a putea stabili proprietatea. În
primul rând, dobândirea imobilului trebuie så fi fost fåcutå cu
bunå-credinÆå. Aceasta înseamnå cå atunci când ai cumpårat imo-
bilul çi ai convenit cu vânzåtorul, ai stabilit un preÆ acceptat de
ambele pårÆi çi ai dat banii. Se mai cere ca de atunci, de la data
dobândirii imobilului, så fi avut folosinÆa netulburatå, nestingheritå,
adicå så fi folosit în mod liber imobilul çi så fi luat måsurile pe care
le-ai considerat tu necesare.
Realitatea vieÆii de zi cu zi ne aratå cå existå oameni, çi nu puÆini,
care tråiesc din escrocherii, înçelåciuni çi çmecherii. Dacå nu des-
chizi ochii – spune o vorbå din båtrâni – deschizi punga. Cam aça i
s-a întâmplat unei doamne, preçedinta unei mari agenÆii imobiliare.
La un moment dat, a apårut la vânzare un apartament chiar pe
Calea Moçilor (în Bucureçti). Zonå bunå, preÆul îmbietor, aça cå
doamna s-a gândit så-l cumpere chiar pentru ea. A mers la notar çi a
fåcut actele. Surpriza a apårut înså când a mers så intre în posesia
Drept civil 79

apartamentului, care era ocupat de o femeie cu doi copii çi care îl


cumpårase chiar în urmå cu douå luni. Vânzåtorul, un escroc,
fusese mandatat de proprietar så-i vândå apartamentul. Pe par-
cursul timpului a retras procura prin care îl împuternicea pe vân-
zåtor. Acesta înså a folosit procura în continuare, deçi nu avea
dreptul, çi a vândut apartamentul de trei ori. Sigur, din punct de
vedere penal, el era råspunzåtor, dar prinde orbul, scoate-i ochii.
Chiar dacå organele de poliÆie l-ar fi gåsit, banii realizaÆi din vânza-
rea fåcutå de trei ori nu se mai puteau recupera. Simplul fapt cå ar fi
fost obligat så restituie sumele nu avea nici o importanÆå. De la un
golan fårå avere, fårå serviciu, nu aveai cum så recuperezi banii. Çi
erau sume mari. Cu aceçti bani, el çi-a asigurat toatå viaÆa, chiar
dacå a riscat un proces çi chiar o condamnare de câteva luni de
închisoare. El a råmas un om bogat, iar pågubaçii, fårå bani, fårå
caså cumpåratå.
Asemenea situaÆii se pot întâmpla deseori. Unele persoane ce
locuiesc cu chirie într-un apartament se dau drept proprietari çi
gåsesc naivi care så avanseze sume de bani în vederea cumpårårii.
Deci, atenÆie!
Spuneam cå, dacå ai dobândit un teren fårå så închei acte
autentice de vânzare-cumpårare, la notariat, se cer anumite condiÆii
pentru clarificarea situaÆiei imobilului. Una din ele este achitarea la zi
a impozitelor, începând cu data dobândirii imobilului. Cei mai mulÆi
plåtesc impozitele chiar pe numele lor, întrucât atunci, la dobândire,
s-au prezentat cu chitanÆa încheiatå cu vânzåtorul çi au fost trecuÆi ei
pe rol. AlÆii au plåtit tot pe numele vânzåtorului, dar cu menÆiunea
„achitat de...“, adicå de cumpåråtor. O altå categorie sunt cei care au
plåtit pe numele vânzåtorului, fårå menÆiunea persoanei care a
achitat de fapt. Indiferent de situaÆie, existenÆa chitanÆelor reprezintå
un început de dovadå scriså în favoarea cumpåråtorului.
Måsura urmåtoare este de a face o notificare vânzåtorului, pentru
a i se pune în vedere så se prezinte la notariat pentru încheierea
actelor autentice. Deci facem vânzåtorului o notificare în urma cåreia
acesta trebuie så se prezinte la notariat cu actele de proprietate.
Notificarea trebuie întocmitå la timp, astfel ca så ajungå la domi-
ciliul destinatarului, så se întoarcå dovada de comunicare çi så
80 Avocatul casei

poatå fi ridicat exemplarul care face dovada notificårii. În general,


este recomandabil un termen de circa trei såptåmâni.
La data çi locul stabilite în notificare, cumpåråtorul se prezintå la
notar çi aratå notificarea. Notarul face, la ora fixatå, strigarea vân-
zåtorului çi repetå acest lucru de trei ori. Dacå vânzåtorul se pre-
zintå, se poate încheia actul de vânzare-cumpårare çi problema
este rezolvatå. Dacå nu se prezintå înså, se solicitå notarului så
încheie un proces-verbal din care så rezulte cå, la data stabilitå,
vânzåtorul, adicå cel notificat, nu s-a prezentat. Acest proces-verbal
este o pieså importantå în rezolvarea ulterioarå a cauzei în justiÆie.
Sigur, cumpårarea unor imobile trebuie fåcutå cu act autentic,
adicå cu act încheiat la notariat, cu respectarea prevederilor legale.
Dar oamenii nu fac întotdeauna aça cum ar trebui, motiv pentru care
se ajunge la încurcåturi, la procese. Odatå am primit vizita unei
doamne. Mi-a spus cå în urmå cu trei ani a stabilit cu o prietenå ca
aceasta så-i vândå o garsonierå din Bucureçti. Au stabilit preÆul çi
doamna a plåtit întreaga sumå. Au încheiat o chitanÆå, urmând ca
mai târziu så încheie actul la notariat. Pe neaçteptate, vânzåtoarea a
decedat. Fiica acesteia, cunoscând problema vânzårii, i-a cerut
cumpåråtoarei chitanÆa încheiatå cu mama sa ca vânzåtoare pentru
a o putea trece în actul de moçtenire. Ce fel de act, greu de înÆeles.
Intrând în posesia chitanÆei originale, nu a vrut så mai recunoascå
vânzarea çi nici faptul cå mama sa primise contravaloarea garso-
nierei vândute. Doamna care m-a vizitat må întreba ce poate face.
Trist, dar nimic. Dacå ar fi påstrat måcar chitanÆa originalå, poate cå
un proces ar fi rezolvat situaÆia, dar aça, fårå acte?
În cazul în care s-a procedat aça cum am aråtat, faza urmåtoare
este un proces. Cumpåråtorul îl cheamå în judecatå pe vânzåtor çi
solicitå instanÆei fie obligarea vânzåtorului de a se prezenta la
notariat pentru încheierea actelor, fie pronunÆarea unei hotårâri care
så Æinå loc de act de vânzare-cumpårare autentic.
Legea prevede, la articolul 1895 din Codul Civil, cå cel care a
câçtigat, a dobândit cu bunå-credinÆå un imobil, beneficiazå de
prescripÆie într-un termen de zece ani, dacå proprietarul locuieçte în
aceeaçi circumscripÆie a Tribunalului JudeÆean. Aceasta înseamnå
ca vânzåtorul så aibå domiciliul stabil în acelaçi judeÆ în care se aflå
Drept civil 81

imobilul. În cazul în care vânzåtorul are domiciliul stabil în altå parte,


adicå pe raza altui judeÆ, termenul este de 20 de ani.
În cadrul procesului se invocå prescripÆia çi se fac dovezi în acest
sens. Dovezile pot fi fåcute cu acte çi cu martori. Printre actele care
existå în mod curent, cel mai adesea întâlnim chitanÆe, recipise de
platå a impozitelor, cereri fåcute pentru anumite lucråri legate de
imobil – cum ar fi instalaÆii electrice, renovåri etc. – chitanÆe de platå
a luminii ç.a. Martorii pot face dovada cå, pe toatå durata scurså de
la dobândirea imobilului çi pânå la proces, cumpåråtorul a ståpânit
nestingherit, a fåcut lucrårile necesare, a cultivat terenul (dacå
existå) ç.a.m.d.
La introducerea acÆiunii la instanÆa de judecatå se plåteçte o taxå
de timbru în funcÆie de valoarea imobilului. Evaluarea imobilului se
face la început potrivit actului de cumpårare, respectiv la suma
plåtitå atunci. Taxele de timbru sunt în general cam de 10% din va-
loare. Cuantumul exact al taxelor de timbru poate fi gåsit în capitolul
dedicat acestei probleme. Problema taxelor de timbru este înså în
continuå schimbare din cauza inflaÆiei, aça cå suma exactå ce
trebuie plåtitå se aflå în momentul prezentårii pentru depunerea unei
acÆiuni la instanÆå. Judecåtorul verificå obiectul acÆiunii çi comunicå
ce sumå trebuie plåtitå pentru taxa de timbru çi ce timbre judiciare
trebuie cumpårate.
InstanÆele de judecatå pot så pronunÆe hotårâri care så constate
cå reclamantul este cumpåråtor de bunå-credinÆå çi så dispunå ca
hotårârea så Æinå loc de act de vânzare-cumpårare ori, în alte cazuri,
pot pronunÆa hotårâri prin care så se constate cå reclamantul a
dobândit prin uzucapiune, adicå prin folosinÆå neîntreruptå çi de
bunå-credinÆå, un anumit imobil.
Consider necesar så precizez cå procesul se face în contra-
dictoriu cu vânzåtorul çi, cum adresa acestuia poate så nu mai fie
valabilå, citarea lui se face prin preså.
Aceste hotårâri trebuie legalizate la instanÆa de judecatå, pentru
a li se face menÆiunea råmânerii definitive. Dupå aceasta se merge
la notariatul pe raza cåruia se aflå imobilul çi se solicitå transcrierea
sentinÆei, respectiv a dreptului de proprietate asupra bunului în
82 Avocatul casei

discuÆie. O datå fåcute acestea, poÆi spune cå eçti cu adevårat


proprietar asupra unui imobil cumpårat pe bazå de chitanÆå.
Spuneam cå cel mai simplu este ca atunci când cumperi un
imobil så mergi cu vânzåtorul la notariat çi så întocmeçti actul
autentic, adicå încheiat çi semnat de notar. La notariat, vânzåtorul
trebuie så prezinte actele lui de proprietate, dovezi cå imobilul nu
este grevat de sarcini, de datorii, cå nu a fost vândut anterior, cå nu a
fost confiscat çi câte altele. Cumpårarea unui imobil pe baza unui
act autentic încheiat la notariat pune la adåpost pe cumpåråtor de
multe necazuri.
Înaintea prezentårii la notariat, pårÆile, respectiv vânzåtorul çi
cumpåråtorul, trebuie så cadå de acord cu unele probleme de
amånunt, pentru a evita discuÆii în faÆa notarului. Printre acestea se
aflå preÆul care trebuie clar stabilit, cine va plåti taxele de timbru,
când çi în ce condiÆii va intra cumpåråtorul în posesia imobilului – pe
loc ori la o datå fixatå – çi altele. Este bine ca, înainte de orice,
cumpåråtorul så cunoascå starea imobilului pe care îl va cumpåra,
så çtie vecinåtåÆile, starea, împrejmuirea çi orice alte elemente,
pentru a nu avea surprize mai târziu.
Actul de vânzare-cumpårare care se întocmeçte la notariat tre-
buie så cuprindå anumite elemente de bazå. Desigur, redactarea
actului se face de notar ori de un avocat (çi noi recomandåm acest
lucru), dar este bine ca vânzåtorul så çtie çi el ce anume trebuie så
cuprindå actul.
În primul rând, acesta include pårÆile contractante, adicå vânzåtorul
çi cumpåråtorul. Se impune, atunci când cel care vinde este cåså-
torit, ca ambii soÆi så semneze actul pentru cå, potrivit legislaÆiei
noastre, toate bunurile dobândite de soÆi în timpul cåsåtoriei au
caracter de bun comun. Dacå vânzarea se face de cåtre unul dintre
soÆi, fårå çtirea çi asentimentul celuilalt, actul, deçi încheiat în faÆa
notarului, poate fi atacat în justiÆie çi anulat. Alt element este obiectul
vânzårii – caså, teren agricol, pådure, livadå, curte etc. – care
trebuie specificat pentru a se evita complicaÆiile ulterioare cu vecinii
ori încurcåturi cu ocazia revânzårii. Este necesar ca imobilul vândut
så fie bine individualizat.
Drept civil 83

În cazul cumpårårii unei case, a unei clådiri, trebuie så se speci-


fice dimensiunile, numårul de încåperi, categoria de construcÆie (din
cåråmidå, chirpici, lemn; acoperiçul din tablå, Æiglå, carton). Este
necesar så se facå menÆiunea existenÆei podului, pivniÆei, scårilor de
acces, a fântânii dacå existå, a magaziilor, garajului etc.
Trebuie bine determinate çi vecinåtåÆile çi dimensiunile terenurilor
vândute, adicå så reiaså cu ce se învecineazå fiecare laturå çi
lungimea gardului despårÆitor. O atenÆie deosebitå trebuie acordatå
terenurilor care nu au ieçire, adicå nu au laturå la drum. Dacå nu se
stabileçte la început pe unde va exista cale de acces, pot apårea
ulterior necazuri cu vecinul prin a cårui curte vei dori så îÆi faci ieçirea
la drum. Chiar dacå aceste amånunte par lipsite de importanÆå la
început, ele pot prezenta un interes deosebit mai târziu. Nu este
simplu så te trezeçti cå ai cumpårat un teren care se mårgineçte pe
toate pårÆile cu alte curÆi, adicå fårå ieçire la drum.
Un alt element important al actului de vânzare-cumpårare a unui
imobil este preÆul. De multe ori, din dorinÆa de a plåti taxe mai mici,
unii cumpåråtori sunt de acord så treacå un preÆ mai mic decât cel
plåtit în realitate. Deçi problema pare în interesul pårÆilor, ambele
pårÆi pot avea necazuri. În cazul în care va apårea un proces, fåcut
de cineva care revendicå o calitate de proprietar asupra terenului
sau casei, lucrurile se pot încurca råu. Dacå instanÆa de judecatå va
dispune pe baza probelor anularea actului autentic de vânzare-cum-
pårare, atunci, în mod firesc, cumpåråtorul are dreptul så-çi pri-
meascå suma plåtitå drept preÆ. În fond, este normal så fie aça: dacå
nu mai cumperi imobilul, atunci pretinzi restituirea banilor plåtiÆi. Dar
ce te faci dacå în acte ai trecut, la data întocmirii, un preÆ mai mic?
Vânzåtorul va susÆine cå trebuie så-Æi plåteascå suma înscriså în
acest act.
Pe de altå parte, vânzåtorul poate avea çi el necazuri cu ocazia
declarårii unui preÆ mai mic. Cum de multe ori se întocmeçte o
chitanÆå, este posibil ca la un moment dat cumpåråtorul så pretindå
cå Æi-a plåtit o sumå mai mare decât s-a convenit ca preÆ al vânzårii.
Un cumpåråtor din Bucureçti a gåsit o caså. A încheiat cu vânzå-
torul un antecontract în care se menÆiona cå vânzåtorul a primit
84 Avocatul casei

suma de 8.000 dolari drept avans. Când au mers la notar pentru


încheierea actului autentic, vânzåtorul a propus ca, pentru o platå
mai micå a taxelor ce trebuie plåtite, så se treacå o sumå mai micå,
çi au trecut drept preÆ al vânzårii 15 milioane lei. Dupå numai patru
luni, cumpåråtorul a trimis vânzåtorului o somaÆie care îi solicita så-i
restituie diferenÆa dintre avansul plåtit çi preÆul convenit în final.
DiferenÆa era la vremea aceea de peste 50 milioane lei. A urmat un
proces, iar în final, vânzåtorul a fost obligat så restituie diferenÆa
primitå în plus, faÆå de preÆul convenit cu ocazia vânzårii efective.
Dintr-o asemenea întâmplare se pot trage multe învåÆåminte.
Un element important al actului autentic de vânzare-cumpårare a
unui imobil este condiÆia predårii bunului, a imobilului. Dacå este în
discuÆie o caså, trebuie prevåzut când se predau cheile çi dacå
cumpåråtorul poate intra în imobil, fårå nici o formå, la data stabilitå
în act. Sunt multe cazuri când se fixeazå o datå, dar vânzåtorul nu
påråseçte imobilul, situaÆii în care, din lipså de precizåri clare în act,
se ajunge la procese, la amânåri lungi, obositoare, la nervi. În tot
acest timp, çi câteodatå çi dupå aceea, cumpåråtorul nu poate
beneficia de imobilul cumpårat. De aceea, trebuie acordatå toatå
atenÆia stabilirii concrete a momentului çi condiÆiilor în care cumpårå-
torul va putea intra în posesia imobilului cumpårat.
În act, vânzåtorul mai trebuie så garanteze cumpåråtorului cå
imobilul vândut nu este grevat de sarcini, datorii ori alte obligaÆii.
Recent, am fost consultat de o persoanå care a cumpårat o
garsonierå, cu acte în regulå. Dupå câteva luni, s-a trezit cu o
somaÆie din partea asociaÆiei de proprietari, prin care i se aducea la
cunoçtinÆå cå are de platå o sumå de câteva milioane, råmaså
neplåtitå de la fostul proprietar. Sigur, este o måsurå greçitå, presu-
pun cå s-a încercat cu ideea cå poate cumpåråtorul va plåti el, dar
corect este ca datoria så revinå celui care era vinovat, respectiv
vânzåtorului.
Cumpåråtorul nu poate fi obligat så suporte obligaÆiile fostului pro-
prietar. De altfel, în cuprinsul actelor de vânzare-cumpårare, notarii
consemneazå o frazå foarte importantå: subsemnatul vânzåtor,
garantez cumpåråtorului prezentul act pentru orice evicÆiune. Prin
Drept civil 85

aceastå menÆiune, cumpåråtorul este la adåpost de orice eventuale


obligaÆii anterioare ale vânzåtorului. În asemenea situaÆii asociaÆia
se poate adresa organelor de poliÆie pentru a afla adresa vânzåto-
rului çi så-l someze pe acesta, iar în cazul în care nu înÆelege så-çi
achite datoria, îl poate chema în judecatå.
Putem întâlni cazuri când cineva necåsåtorit contracteazå un
imobil. Pe parcurs, cåsåtorindu-se, ratele se plåtesc de ambii soÆi.
Prin aceasta, deçi strict formal numai unul dintre soÆi este proprietar
potrivit actului de vânzare-cumpårare, în realitate celålalt soÆ are un
drept de creanÆå, adicå o cotå parte din imobil. Problema poate så
se complice, så se ajungå la proces.
Mai putem întâlni cazuri de oameni de rea-credinÆå, care au
încheiat chitanÆe cu alte persoane anterior momentului mergerii la
notariat ori care au procese în curs cu privire la imobilul pe care vor
så-l vândå. În alte cazuri se poate ca vânzåtorul så fi obÆinut un
credit de la o bancå çi imobilul så fie grevat de aceastå datorie. Iatå
açadar o mulÆime de situaÆii în raport de care vânzåtorul trebuie så
garanteze cumpåråtorului cå este apårat çi cå imobilul nu este
grevat de sarcini, de datorii.
În act mai trebuie fåcutå menÆiunea cå actul încheiat este irevo-
cabil; el trebuie semnat de pårÆile contractante.
Trebuie så avem în vedere faptul cå putem întâlni oameni de
rea-credinÆå care, dupå încheierea contractului, pretind cine çtie ce
minunåÆii. Chiar recent se judeca la o instanÆå din Capitalå un
proces în care vânzåtorul pretindea cå el nu a primit nici o sumå de
bani, cå nu a çtiut ce a semnat la notariat, cå totul a fost fals. Sigur,
nu este uçor de crezut o astfel de afirmaÆie. Actul încheiat de notar
este o garanÆie cå pårÆile au fost prezente, au luat cunoçtinÆå de
obiectul vânzårii, de preÆ, de condiÆiile trecute în act. Çi totuçi,
oamenii cârcotaçi pot face çi asemenea procese.
De aceea, pentru a evita astfel de situaÆii, se recomandå ca la
discuÆiile premergåtoare çi chiar la notariat cumpåråtorul så fie însoÆit
de încå o persoanå sau douå. Aceste persoane, care se recomandå
så nu fie rude apropiate, pot fi citate ca martori dacå vreodatå
vânzåtorul ar încerca – aça cum se spune – råsturnarea actului.
86 Avocatul casei

Sigur, o datå încheiat contractul de vânzare-cumpårare la notariat


poÆi spune – çi pe bunå dreptate – cå eçti proprietarul acelui imobil.
Nu este råu înså så mai iei çi alte måsuri de precauÆie.
Una dintre acestea este så ceri vânzåtorului så-Æi dea çi actele lui
de proprietate, adicå cele prin care a dobândit el imobilul, fie cå are
act de vânzare-cumpårare, certificat de moçtenitor, donaÆie sau altele.
Dupå încheierea actului la notariat trebuie så ceri tot acolo transcrie-
rea, adicå înregistrarea proprietåÆii pe numele cumpåråtorului. Cum-
påråtorul trebuie så meargå de urgenÆå, dupå întocmirea Contrac-
tului de vânzare-cumpårare, la judecåtoria pe a cårei razå teritorialå
se aflå imobilul, pentru intabularea imobilului, adicå pentru trecerea
în cartea funciarå a noului proprietar. Acest lucru este foarte impor-
tant, pentru cå acest sistem de evidenÆa proprietåÆilor, relativ nou în
cea mai mare parte a Æårii, conferå garanÆia cå nu vor fi necazuri mai
târziu. O datå trecut numele proprietarului în cartea funciarå, nimeni
nu mai poate så efectueze operaÆiuni de schimbarea proprietåÆii.
Un alt drum trebuie fåcut la percepÆie, la administraÆia financiarå,
unde trebuie så ceri så se treacå rolul imobilului pe numele tåu. Datå
fiind introducerea evidenÆelor Æinute pe calculator, problema necesitå
puÆin timp, dar cererea la care anexezi actul de cumpårare este bine
så fie înregistratå în cel mai scurt timp posibil.
Mai este recomandabil så ceri trecerea contractelor de luminå,
apå, salubritate pe numele tåu, al cumpåråtorului. Problema tele-
fonului, atunci când existå, trebuie clarificatå. Am întâlnit situaÆii în
care vânzåtorul unui imobil a menÆionat chiar în actul de vân-
zare-cumpårare cå telefonul råmâne cumpåråtorului. Este o men-
Æiune binevenitå çi care te pune la adåpost de multå alergåturå.
Existå o vorbå veche, din båtrâni, cå în oala acoperitå nu cad
gunoaie. Cea mai mare parte dintre cei care vând un imobil sunt
oameni de bunå-credinÆå, dar mai sunt çi alÆii, de rea-credinÆå. Mai
mult, pot apårea çi alte necazuri: decesul vânzåtorului la scurt timp
dupå încheierea actului, urmaçi care pretind cå vânzåtorul nu era
în... toate minÆile çi multe altele.
Måsurile de siguranÆå despre care am vorbit sunt de naturå så-l
punå pe cumpåråtor la adåpost de necazuri. Dar mai putem întâlni çi
alte situaÆii.
Drept civil 87

Dupå cumpårarea unui imobil, cumpåråtorul poate începe så


efectueze reparaÆii, consolidåri, construcÆii. În cazul în care s-ar
ajunge pentru un motiv sau altul la proces, este bine ca, pentru
lucrårile efectuate, cumpåråtorul så posede acte. Çi aici facem o
recomandare. Nu este bine så se lucreze pe sub mânå – dacå va fi
cazul, nu poÆi face dovada lucrårilor efectuate.
Poate tot ce am scris aici este puÆin cam greoi, poate obositor, nu
prea plåcut de citit çi totuçi interesul dumneavoastrå – cititorii aces-
tei cårÆi – vå obligå så citiÆi, så trageÆi învåÆåminte, så nu faceÆi
greçelile aråtate aici. Procedând aça, veÆi ajunge så evitaÆi greçelile
mari, så economisiÆi timp çi bani, så vå feriÆi de necazuri.
Tot ce am scris aici, ca çi în toatå cartea, este rezultatul neca-
zurilor pe care unii sau alÆii le-au avut çi care puteau fi evitate.

Despre donaÆie
Se vorbeçte deseori în viaÆa de toate zilele despre donaÆie, ca formå
de înstråinare çi, respectiv, dobândire a unui bun. Problema este,
din punct de vedere juridic, cel puÆin delicatå. Este greu de înÆeles
cum çi cu ce motivare realå cineva renunÆå la bunul såu çi îl
dåruieçte altuia. În fond, fiecare dintre noi se stråduieçte så acu-
muleze ceva çi este greu de înÆeles cum poÆi renunÆa la bunul pentru
care ai muncit, te-ai stråduit, l-ai moçtenit.
Çi totuçi, donaÆia este o instituÆie prevåzutå în Codul Civil (la
articolele 800 çi urmåtoarele). Prin donaÆie se înÆelege contractul prin
care o persoanå, denumitå „donator“, transmite definitiv çi irevocabil
unei alte persoane, denumite „donatar“, dreptul de proprietate asupra
unui bun anume determinat, cu condiÆia acceptårii donaÆiei de cåtre
donatar.
Pentru a înÆelege sensurile donaÆiei este bine så reÆinem câteva
tråsåturi esenÆiale:
–-donatorul nu primeçte nimic (material ori moral) din partea
donatarului pentru bunul donat;
–-donaÆia se face printr-un act autentic, încheiat în faÆa notarului,
în caz contrar donaÆia fiind lovitå de nulitate;
–-prin donaÆie, dreptul de proprietate trece de la donator la
donatar;
88 Avocatul casei

–-donaÆia este în principiu un act irevocabil; se aratå în articolul


822 cå: „este nulå orice donaÆie fåcutå cu condiÆii a cåror îndeplinire
atârnå numai de voinÆa donatorului“, adicå trebuie înÆeles cå dona-
torul nu primeçte nimic de la donatar, care, la rândul såu, trebuie så
accepte donaÆia.
Pentru ca cineva, o persoanå fizicå, så poatå face o donaÆie,
trebuie så aibå deplina capacitate a drepturilor, adicå så nu fie
interzis printr-o hotårâre judecåtoreascå (så aibå reprezentarea
actului såu); acelaçi lucru este valabil çi în ce priveçte minorii, care
nici cu avizul AutoritåÆii tutelare nu pot face o donaÆie.
O problemå care trebuie subliniatå este çi aceea cå donaÆiile
fåcute cu våditå intenÆie de a eluda creditorii sunt nule. DonaÆiile
fåcute de comercianÆii care se aflå în prag de faliment (chiar çi
darurile manuale), cu cel puÆin çase luni anterior falimentului, sunt çi
ele nule.
Legea are alte prevederi cu privire la condiÆiile ce trebuie înde-
plinite de cel ce primeçte o donaÆie. Sunt çi unele categorii de
persoane fizice care nu pot primi donaÆii. Medicii, farmaciçtii, preoÆii
nu au dreptul så primeascå donaÆii de la persoanele tratate de ei.
O formå frecvent întâlnitå este aceea a darurilor manuale, adicå
donatorul dåruieçte donatarului unele bunuri mobile, fårå nici o
formalitate çi fårå nici un echivalent. În aceste cazuri este necesar
ca donatorul så se afle în posesia bunului pe care intenÆioneazå så-l
doneze, iar donatarul så accepte primirea lui.
O problemå deosebit de importantå o constituie darurile de nuntå.
Este firesc, este în legea firii ca pårinÆii sau rudele apropiate, la
cåsåtoria copilului sau a celui apropiat, så-i facå unele daruri. Potrivit
prevederilor Codului Familiei, bunurile dobândite de soÆi în timpul
cåsåtoriei, indiferent prin ce formå, au caracter de bun comun. De
aici se ajunge uneori la situaÆii conflictuale grave.
Dacå tinerii ajung la divorÆ çi partaj, ar însemna ca darurile de
nuntå så se împartå. Or, dacå pårinÆii au dåruit o maçinå, ei au avut
reprezentarea cå o dåruiesc fiicei lor, nu ginerelui. Iatå de ce,
darurile de nuntå, dacå sunt de valoare, este recomandabil så fie
fåcute clar, unei anumite persoane, nu soÆilor. Nu se çtie niciodatå
ce poate aduce viitorul.
Drept civil 89

Sub vechiul regim, era o practicå de deposedare de bunuri a


cetåÆenilor. Una din aceste forme o constituia donaÆia. Sub diferite
pretexte o persoanå era determinatå så doneze statului imobilul
såu. Aceastå problemå a fost avutå în vedere de legiuitorii noçtri,
care în Legea nr. 10/2001 (despre care am mai vorbit) la articolul 2
pct. c) aratå cå se restituie imobilele donate statului, în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, cu respectarea anumitor condiÆii.

Despre mandat çi comodat


Existå uneori situaÆii când nu poÆi fi prezent la un anume moment
sau nu poÆi så te ocupi de rezolvarea unei anumite situaÆii: vrei
så vinzi ceva, vrei så ridici o sumå de bani, vrei så te reprezinte
cineva la o deschidere de moçtenire ç.a.m.d. Så ne gândim cå
problema succesiunii unuia dintre pårinÆi se dezbate în cine çtie ce
localitate îndepårtatå. Dacå în cauzå sunt mai mulÆi moçtenitori cu
care te afli în relaÆii bune sau ai acolo o rudå apropiatå, poÆi så faci
o procurå prin care så fii reprezentat la dezbaterea succesiunii,
fårå så mai fie necesarå deplasarea ta acolo. Sau, în altå situaÆie,
pleci din Æarå pe o anumitå perioadå çi ai nevoie ca cineva så se
ocupe de afacerile tale, de toate problemele tale curente. La fel,
poÆi face o procurå. Pot fi înså çi situaÆii când vrei så vinzi sau så
cumperi o caså, un teren çi, fie cå eçti foarte ocupat, fie cå ai
vreun prieten, o rudå apropiatå mai priceputå, iaråçi soluÆia este o
procurå.
Codul Civil spune în articolul 1532: „Mandatul (sau procura) este
un contract (civil) în puterea cåruia o persoanå se obligå, fårå platå,
de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit
însårcinarea.“
Sigur, o asemenea însårcinare este o dovadå de mare încredere,
iar persoana care face o procurå trebuie så fie foarte sigurå cå
persoana împuternicitå este un om corect, de încredere, care nu-l va
înçela. Så ne gândim cå dai cuiva o procurå pentru a vinde o caså,
propria ta caså. Dacå el este de rea-credinÆå, va face vânzarea la un
preÆ inferior celui real, realizând el un beneficiu personal, fårå çtirea
90 Avocatul casei

çi acordul tåu. Dar pe lume sunt çi oameni cinstiÆi, oameni corecÆi, cu


înaltå Æinutå moralå, aça cum ar trebui så fie din ce în ce mai mulÆi.
Legea civilå stabileçte råspunderea mandatarului, ca çi a man-
dantului – cele douå pårÆi în contractul de mandat sau de repre-
zentare – în articolele 1533 pânå la 1559.
Putem întâlni uneori situaÆii în care se discutå despre comodat,
un cuvânt care nu ne este familiar çi care pare chiar ciudat. Comodatul
este, aça cum spune articolul 1560 din Codul Civil, un contract prin
care cineva împrumutå cuiva un lucru spre a se servi de dânsul, cu
îndatorirea, cu obligaÆia de a-l înapoia în aceeaçi stare. De principiu,
împrumutåtorul råmâne proprietarul lucrului.
Asemenea situaÆii întâlnim atunci când, dorind så pleci în stråinå-
tate, dar nu ai maçinå, împrumuÆi maçina unui prieten, sau împru-
muÆi un utilaj, un aparat ca så lucrezi cu el o vreme.
În asemenea cazuri se încheie un contract de comodat, la un
notar. Durata se stabileçte la început sau la simpla cerere de resti-
tuire. În capitolul „Modele de acÆiuni çi plângeri“ se aflå çi un model al
contractului de comodat.

Despre împrumut, prescripÆie çi amanet


Vorbind despre comodat, am atins înså o problemå de maximå
importanÆå, de mare interes social, o problemå cu care cred cå
avem toÆi contact – împrumutul.
În viaÆa noastrå de zi cu zi, împrumutul constituie o relaÆie perma-
nentå între oameni, fie cå este vorba de bani, fie cå este vorba de
diferite obiecte, alimente çi indiferent dacå sunt în joc valori mai mari
sau mai mici.
Articolul 1576 din Codul Civil spune cå împrumutul este un
contract prin care una din pårÆi då celeilalte anumite lucruri, cu
obligaÆia restituirii lor în aceeaçi cantitate çi specie, aceeaçi calitate,
la un anumit termen.
În cadrul împrumutului, cel care då lucrurile este împrumutåtor,
iar cel care le primeçte este împrumutat.
Când valoarea lucrurilor este reduså, se prezumå, se presupune
buna-credinÆå a împrumutatului çi nu se încheie nici un act între pårÆi.
Drept civil 91

Este de neimaginat ca atunci când împrumuÆi unui coleg o sumå de


bani, aça cum se întâmplå în mod curent între colegi, så faci o
chitanÆå, dar atunci când suma este mare, se recomandå efectuarea
acesteia.
RelaÆia între doi oameni care îçi permit så solicite un împrumut
unul de la altul este de regulå una de apropiere, de prietenie, chiar
de rudenie. În aceste condiÆii, este delicat, este jenant så ceri
chitanÆå. Cum så ceri tu fostului coleg de bancå din liceu, ori cole-
gului de serviciu, så-Æi scrie o chitanÆå. Çi totuçi, realitatea vieÆii ne
aratå cå deseori, la scadenÆå, împrumutatul uitå, amânå sau chiar
contestå. Banii îi schimbå pe oameni, çi e bine så fii la adåpost.
Cel mai recomandabil este så se încheie un act la notariat, atunci
când suma este mai importantå, dar cei mai mulÆi evitå acest lucru
din cauza taxelor de timbru care trebuie plåtite, çi atunci se mulÆu-
mesc cu chitanÆe de mânå, un act sub semnåturå privatå – cum se
spune. ChitanÆa astfel întocmitå se face de obicei în douå exemplare
care se semneazå de cåtre ambele pårÆi çi råmâne câte un exemplar
la fiecare dintre pårÆi: la împrumutåtor çi la împrumutat.
Sunt puÆini cei care çtiu înså cå o chitanÆå fåcutå oricum, la întâm-
plare, poate så nu îÆi fie folositoare mai târziu. Întocmirea unei
chitanÆe este obligatorie pentru interesul împrumutåtorului, atunci
când suma depåçeçte o anumitå valoare. Codul Civil stabileçte în
articolul 1191 cå pentru sumele care depåçesc 250 lei (sumå
anterioarå inflaÆiei) nu se poate face probå cu martor în cazul
împrumutului. Iatå un caz în care este imperios necesar så existe o
chitanÆå. Dar chitanÆa, aça cum spuneam, nu trebuie fåcutå la
întâmplare.
Cum o chitanÆå poate så ajungå în faÆa instanÆei de judecatå,
pentru cå unii împrumutaÆi „uitå“ de datoria pe care o au, ea trebuie
fåcutå cu respectarea anumitor reguli. Este necesar ca întreaga
chitanÆå så fie scriså de mâna împrumutatului sau cel puÆin acesta
så scrie pe ea „bun çi aprobat“ ori „de acord cu cele menÆionate“ çi
så semneze. Acest lucru este necesar pentru cå, dacå pe chitanÆå
se aflå doar o simplå semnåturå, împrumutatul poate pretinde cå nu
este autenticå în sensul cå nu el a semnat, deci semnåtura nu-i
aparÆine. Efectuarea unei expertize grafologice nu se poate realiza
92 Avocatul casei

dacå nu existå elemente de comparaÆie, o semnåturå fiind cu totul


insuficientå. Se mai recomandå ca cel împrumutat så treacå el, cu
mâna lui, numårul çi seria buletinului de identitate çi data întocmirii
chitanÆei.
În chitanÆå trebuie fåcutå menÆiunea unei eventuale dobânzi çi a
condiÆiilor de restituire a datoriei, în rate lunare, la un anumit termen,
aça cum au convenit pårÆile.
Perioada economicå prin care trecem, instabilitatea monetarå,
inflaÆia, sunt elemente de naturå a impune în cazul împrumutului o
atenÆie deosebitå, o måsurå de precauÆie. Ca atare, se poate face
menÆiunea unei sume împrumutate raportatå la echivalentul ei în
dolari sau euro, la cursul zilei. Dacå ai stabilit cå suma împrumutatå
este echivalentå cu cinci sute de dolari S.U.A., la restituire eçti în
drept så primeçti aceeaçi valoare, indiferent de cursul valutei res-
pective. Este drept çi moral så fie aça. Se mai poate menÆiona în
chitanÆå eventuala actualizare a sumei în funcÆie de coeficientul de
inflaÆie. Suma de zece milioane din 2000 nu mai este echivalentå cu
aceeaçi sumå în anul 2002.
În cazurile în care termenul de restituire a împrumutului nu este
respectat, împrumutåtorul poate så-l cheme în judecatå pe împrumutat
çi så cearå restituirea sumei de bani sau a obiectului împrumutat.
Cum înså, în astfel de cazuri, acÆiunea judecåtoreascå trebuie så se
timbreze la valoare, iar taxa de timbru este destul de ridicatå (în
principiu ajunge cam la 10% din valoarea sumei împrumutate), se
recomandå ca înainte de introducerea acÆiunii judecåtoreçti så se
trimitå o notificare prin executorul judecåtoresc.
Cu riscul de a må repeta, Æin så subliniez un anume aspect. Când
acorzi un împrumut, este bine så pui çi råul înainte; dacå ajungi så
execuÆi pe datornic, ai ce recupera de la el? Nu de puÆine ori, ajungi
så obÆii o hotårâre judecåtoreascå prin care datornicul este obligat
så-Æi restituie suma primitå de el, eventuale dobânzi, indexåri çi
cheltuieli de judecatå (care nu sunt lipsite de importanÆå) efectuate
cu ocazia procesului. DAR ajungi så constaÆi cå nu ai ce executa, cå
datornicul nu are nici un fel de avere, poate nici un serviciu stabil, çi
nu poÆi realiza recuperarea dreptului tåu. De aceea recomand, bazat
pe o îndelungå experienÆå profesionalå, så nu acordaÆi împrumuturi
Drept civil 93

substanÆiale decât unor persoane foarte bine cunoscute, pentru a


evita cheltuielile, supårarea çi toatå alergåtura. Råul trebuie pus
înainte, aça cå så te gândeçti dacå, ajungând într-o situaÆie dificilå,
vei putea recupera suma împrumutatå. Este de preferat împrumutul
fåcut în faÆa unui notar, cu ipotecå asupra unui bun. Så-mi fie iertatå
aceastå ståruinÆå, dar mai bine så fiÆi avizaÆi, mai bine så deschideÆi
bine ochii, decât så pågubiÆi la urmå.
Notificarea este un act prin care datornicul este pus în întârziere,
este somat så-çi achite datoria. Tot în notificare se mai face preci-
zarea cå, din cauza neplåÆii, va urma un proces çi cå toate cheltuielile
care se vor face urmeazå så fie suportate de datornic.
Tot în motivarea notificårii se mai poate aråta, çi este bine så se
facå aça, cå începând cu data acesteia se va pretinde dobândå la
nivelul practicat de C.E.C. sau de altå instituÆie bancarå. Este firesc
så fie aça, pentru cå o sumå de bani, în mod normal, produce o
dobândå çi deci, fiind pågubit de întârzierea datoriei, eçti implicit
pågubit çi de dobânda pe care ai fi putut så o încasezi.
În condiÆiile inflaÆiei actuale, se mai poate aråta în notificare çi
faptul cå se va cere actualizarea sumei, respectiv recalcularea ei în
funcÆie de coeficientul de inflaÆie, de la data acordårii împrumutului çi
pânå la data restituirii. Modelul-cadru al unei notificåri se aflå în
partea finalå a cårÆii.
Un aspect care nu trebuie ignorat este acela cå banii ori bunurile
mobile trebuie revendicate, urmårite ori încasate într-un termen de
maxim trei ani de la data scadentå, pentru cå în caz contrar se
prescrie dreptul de a mai fi solicitate. De exemplu, dacå un împrumut
este scadent la data de 1 decembrie 2001, acÆiunea în solicitare a
restituirii acestui împrumut trebuie så fie introduså la instanÆå pânå
cel târziu în preziua împlinirii termenului, adicå 30 noiembrie 2004.
Se aratå în articolul 1581 din Codul Civil cå un împrumut nu se
poate cere înainte de împlinirea termenului pentru care a fost acordat.
În general, atunci când se face un împrumut, se stabileçte çi terme-
nul de restituire. Totuçi, în cazurile când nu s-a stabilit un asemenea
termen, împrumutåtorul se poate adresa instanÆei de judecatå çi
poate solicita ca instanÆa så fixeze un termen de restituire.
94 Avocatul casei

Se mai aratå în lege, aça cum am mai spus, cå actul prin care
cineva recunoaçte primirea unei sume de bani trebuie scris în
întregul lui de acela care l-a subscris sau, cel puÆin, înainte de a
semna actul, cel în cauzå så adauge la sfârçit cuvintele „bun çi
aprobat“, scriind totodatå în litere suma împrumutatå çi apoi så
iscåleascå. Toate acestea sunt necesare pentru ca, în situaÆia în
care împrumutatul va contesta, instanÆa, dispunând efectuarea
unei expertize grafologice, så aibå elemente ale scrisului pentru
comparaÆie.
De la aceastå regulå sunt excluçi comercianÆii, plugarii, perso-
nalul de serviciu, adicå aceia care se aflå în raporturi båneçti perma-
nente cu cel de la care primesc sume de bani.
În cazurile în care a existat un proces prin care împrumutatul a
fost obligat la restituirea sumei împrumutate, a eventualelor dobânzi
çi cheltuieli de judecatå, urmeazå ca hotårârea så fie aduså la înde-
plinire. Pentru aceasta existå douå posibilitåÆi. Fie chemarea în
judecatå printr-o acÆiune de poprire asupra veniturilor debitorului,
aceasta în måsura în care este cunoscut locul såu de muncå, fie
printr-un sechestru çi scoaterea la vânzare a bunurilor care îi aparÆin.
Pentru aceasta, creditorul se adreseazå cu o cerere la executorii
judecåtoreçti çi solicitå executarea sentinÆei. Çi aici, depåçirea ter-
menului de trei ani atrage imposibilitatea urmåririi.
Am acordat tot acest spaÆiu pentru cå împrumuturile sunt cele
care ocazioneazå foarte multe procese çi, deseori, aceste procese
sunt pierdute chiar de cel care are de fapt dreptate.
PoÆi avea dreptate cu carul; dacå nu dovedeçti, totul este
zadarnic, nu te ajutå la absolut nimic, ba dimpotrivå, chiar îÆi
sporeçte suferinÆa. Se mai poate ivi o situaÆie de nerezolvat. Dupå
ce ai fåcut o acÆiune în justiÆie, dupå ce ai plåtit taxe de timbru, timbru
judiciar, onorariu de avocat, ei bine, atunci când consideri cå în
sfârçit va urma obÆinerea banilor, se constatå cå debitorul nu are
avere, nu este încadrat într-un serviciu, nu are venituri. Çi te poÆi gåsi
în situaÆia în care deçi dreptul tåu este stabilit, nu îl poÆi realiza. De
aceea este înÆelept så nu acorzi împrumuturi persoanelor prea puÆin
cunoscute.
Drept civil 95

O formå de asigurare a împrumutului o constituie ipoteca. În


articolul 1746 al Codului Civil se aratå cå: „Ipoteca este un drept real
asupra imobilelor afectate la plata unei obligaÆii“. Cu alte cuvinte,
dacå dai o sumå de bani împrumut, poÆi cere împrumutatului så
înscrie la notariat o ipotecå asupra casei sau a terenurilor sale, pânå
la achitarea sumei împrumutate. Dacå la termen împrumutatul nu îçi
respectå obligaÆia, poÆi cere trecerea în posesia ta a bunului ipotecat,
ceea ce nu îi va conveni împrumutatului, dar acest lucru te va
asigura pe tine, împrumutåtorul. O altå formå de asigurare a celui ce
då o sumå de bani cu împrumut este çi amanetul. Articolul 1685 din
codul civil spune cå: „Amanetul este un contract prin care datornicul
remite creditorului såu un lucru mobil spre siguranÆa datoriei“.
Problema amanetului este vastå, a fost çi este folositå în multe
situaÆii. Recomandåm celor interesaÆi så studieze articolele 1685-1696
din Codul Civil care se referå la cadrul juridic al amanetului.
Deçi am menÆionat în mod ocazional despre prescripÆie, aç vrea
så insist asupra ei. PrescripÆia este modalitatea prin care poÆi pierde
sau câçtiga ceva. Dacå, de exemplu, ai dat un împrumut, bani sau
obiecte, çi nu îl revendici în timp de trei ani de la data scadenÆei, a
plåÆii, intervine prescripÆia, adicå dreptul tåu de a mai cere çi-a
pierdut valabilitatea.
Dacå, de exemplu, cineva ståpâneçte un bun imobil o perioadå de
timp, neîntrerupt, fårå så posede act de proprietate, timp în care se
comportå ca un adevårat proprietar, el poate ca dupå trecerea unui
interval de timp de 10 pânå la 30 de ani, în funcÆie de situaÆia concretå,
så beneficieze de prescripÆia aça-numitå achizitivå, adicå så devinå
proprietar asupra bunului prin folosinÆa îndelungatå a acestuia.
Cei interesaÆi pot aprofunda problema prin studierea prevederilor
articolelor 1846-1991 Cod Civil, ca çi a prevederilor Decretului 167/1958
referitoare la prescripÆie.

Despre moçtenire
ViaÆa în sine ne determinå, ne obligå, så acumulåm o serie de bunuri
indispensabile, fårå de care nu putem så tråim. Dacå o locuinÆå o
mai poÆi închiria, totuçi mobilierul strict necesar, obiectele de uz
gospodåresc, îmbråcåmintea çi multe altele sunt personale, ale tale.
96 Avocatul casei

Când viaÆa se apropie de sfârçit, fiecare se gândeçte la ce se va


întâmpla cu el, dar çi cu bunurile adunate, bunuri care formeazå
averea sa. Unii au case, alÆii au maçini, mobilier mai scump sau mai
ieftin, tablouri, colecÆii, biblioteci cu lucråri rare sau comune, bibelouri
çi multe altele. Unii adunå mai multe, alÆii mai puÆine, dar oricum,
fiecare om adunå câte ceva, astfel cå la sfârçitul vieÆii, are o anume
avere.
Ce se va întâmpla cu aceastå avere, cine va beneficia de ea, sunt
întrebåri pe care firesc çi le pune fiecare. Dacå unele rude apropiate,
copii ori celålalt soÆ, sunt primii, mai pot veni la rând çi alÆii, ba chiar
prieteni, persoane pe care le apreciezi sau, de ce nu, instituÆii care
prin activitatea lor caritabilå, socialå, te determinå så le acorzi puÆinul
tåu.
Vorbind despre moçtenire, trebuie så avem în vedere cele douå
elemente principale ale acesteia: masa succesoralå, moçtenirea în
sine, averea, ca så spunem mai pe înÆeles, çi moçtenitorii, adicå
aceia care urmeazå så primeascå moçtenirea, averea råmaså de pe
urma defunctului.
Orice om normal se stråduieçte så realizeze în viaÆå ceva, cu gândul
cå vin anii båtrâneÆii, când nevoile sunt mai mari, dar çi cu gândul la cei
care îl vor moçteni, copii sau rude apropiate, ori chiar prieteni.
Dupå cum çtim, în timpul cåsåtoriei, soÆii au calitatea de copro-
prietari asupra bunurilor pe care le realizeazå çi care sunt bunuri
comune. Separat de aceasta, bunurile cu care fiecare dintre soÆi a
venit în cåsåtorie sunt çi råmân bunuri proprii. Tot bunuri proprii sunt
çi cele cumpårate în timpul cåsåtoriei, dar ca urmare a vânzårii unui
bun propriu. Pe vremuri, era frecvent întâlnit actul dotal, prin care era
menÆionatå averea cu care soÆia intra în cåsåtorie. Çi aståzi ar fi bine
ca, la încheierea unei cåsåtorii, tinerii så aibå întocmit un act, un
proces verbal, o dovadå cu privire la bunurile cu care fiecare vine în
viaÆa de familie. Spun acest lucru cu gândul la sutele de cazuri ce
am întâlnit în lumea justiÆiei când, ajungând la un divorÆ, unii tineri
umblå cu diferite minciuni çi falsuri, din dorinÆa de a deposeda pe
celålalt de bunurile cu care a venit în cåsåtorie. Poate ar pårea
ciudat ca la început de drum så se discute probleme ce par meschine,
dar este înÆelept çi este bine.
Drept civil 97

Începutul este sau cel puÆin pare frumos întotdeauna, dar pe


parcurs multe pot surveni çi e bine så fie… bine!
Mai putem întâlni situaÆii în care soÆii, deçi nedivorÆaÆi, nu mai
convieÆuiesc, se gospodåresc separat, au altå viaÆå fiecare. În
asemenea situaÆii, bunurile dobândite de fiecare dintre soÆi au ca-
racter de bun comun, dar cu contribuÆie „zero“ din partea celuilalt.
Problema stabilirii masei succesorale este de multe ori tare
complicatå. Så ne gândim la cei care au avut o primå cåsåtorie, au
divorÆat, s-au recåsåtorit, iar au divorÆat, dupå care au întreÆinut o
legåturå stabilå, ceea ce se numeçte concubinaj notoriu. Dacå la
cele douå cåsåtorii nu s-a fåcut partajul, dupå deces vor fi procese
îndelungate, fiecare dintre fostele soÆii solicitându-çi partea din bunu-
rile comune.
Dacå mai adåugåm çi eventualele pretenÆii ce pot fi formulate de
ultima concubinå, apare limpede cå moçtenitorii trebuie så por-
neascå la un drum greu, costisitor, cu perspective mai mult decât
discutabile, çi toate acestea pentru cå defunctul, la timpul potrivit, nu
a fåcut ceea ce trebuia.
Este bine så se çtie cå nimeni nu trebuie så lase lucrurile încurca-
te, cå trebuie, chiar dacå a ajuns la un divorÆ, så clarifice problema
partajului, så înregistreze actele acolo unde trebuie, så påstreze
copii de pe toate actele de vânzare sau de cumpårare.
Nu de puÆine ori, în contactul meu cu diferite persoane, am
observat cå, atunci când este necesar så porneçti la un drum, te
loveçti de lipsa actelor principale. Ele au existat, dar nu se çtie unde
s-au pus, unde au ajuns, aça cå, practic, atunci când ai nevoie de
ele, nu le mai poÆi gåsi. Çi de aici, necazurile!
Deci, presupunând cå defunctul nu a avut mai multe cåsåtorii, cå
are copii, cå actele privind averea sa existå, lucrurile sunt mult
simplificate. La notar, se deschide procedura succesoralå.
În ceea ce priveçte moçtenitorii, situaÆia este ceva mai complexå.
SoÆul supravieÆuitor este moçtenitor rezervatar. El are dreptul la o
cotå de un sfert din averea defunctului, dacå soÆii au avut copii. Deci,
în cazul în care soÆii nu au avut copii, moçtenirea se împarte între
soÆul supravieÆuitor, care are dreptul la o cotå de jumåtate, çi rudele
defunctului, care împreunå au dreptul la cealaltå jumåtate.
98 Avocatul casei

În cazul în care existå copii sau urmaçi ai acestora (nepoÆii


defunctului), soÆul supravieÆuitor are deci o cotå de un sfert, iar
copilul ori copiii la un loc, trei sferturi. Dacå, så spunem, defunctul a
avut doi copii, ei împreunå moçtenesc trei sferturi din masa succe-
soralå. Dacå au fost trei copii, cota se împarte între ei toÆi. Dacå
dintre urmaçii direcÆi ai defunctului unul a decedat, copiii acestuia vin
la moçtenire în numele pårintelui lor.
Dupå cum vedem, situaÆia este relativ simplå, un fel de mate-
maticå elementarå. Dacå nu existå nici copii sau urmaçi ai acestora,
nici alte rude din partea defunctului, pårinÆi, fraÆi, nepoÆi, atunci
întreaga maså succesoralå revine soÆului supravieÆuitor. Dacå nu
existå nici soÆ çi defunctul nu a låsat nici un testament, moçtenirea
se considerå – aça cum se spune în lege – succesiune vacantå care
trece în proprietatea statului. Este çi acesta un motiv pentru care
recomandåm tuturor celor ce nu au moçtenitori så facå un testa-
ment; este de necrezut cå într-o viaÆå nu te-ai ataçat de nimeni, nu ai
avut sentimente de prietenie, de recunoçtinÆå faÆå de cineva.
În cazul în care defunctul nu a avut copii, atunci, aça cum
spuneam, soÆul supravieÆuitor vine la moçtenire la parte egalå cu
rudele defunctului. Dacå, în ce priveçte soÆul supravieÆuitor çi copiii,
aceçtia nu pot fi înlåturaÆi de la moçtenire, ceilalÆi pot fi înlåturaÆi dacå
defunctul a fåcut un testament. Testamentul înlåturå deci de la
moçtenire pe rudele sale, iar în ce priveçte copiii, le poate reduce
cota, dar nu îi poate înlåtura. Despre testamente înså vom discuta în
capitolul urmåtor.
Dupå decesul unei persoane, cei care au dreptul la moçtenire tre-
buie så acorde atenÆie acestui eveniment. Deschiderea succesiunii
trebuie fåcutå în cel mult çase luni de la deces, dar nu trebuie
açteptat. Nu puÆine sunt cazurile când unul dintre moçtenitori, ime-
diat dupå deces, refuzå så dea cheile casei çi celorlalÆi, ba chiar
vinde imobilul råmas de la defunct, deçi nu are nici un drept. De aici,
lucrurile se complicå, pentru cå în afarå de stabilirea cotelor de
moçtenire, procesul poate fi îndreptat çi împotriva unei terÆe per-
soane, cumpåråtorul.
Drept civil 99

La notariat, cel care solicitå deschiderea succesiunii face o cere-


re, în care indicå datele defunctului, masa succesoralå, moçtenitorii,
actele. Un model de cerere se aflå la sfârçitul cårÆii.
La termenul fixat, este necesar så se prezinte toÆi moçtenitorii,
personal sau prin mandatar, çi så declare cå acceptå succesiunea.
Acceptarea succesiunii se poate face pur çi simplu sau sub bene-
ficiu de inventar. Aceasta înseamnå cå se acceptå succesiunea sub
rezerva cå defunctul nu a avut datorii care så depåçeascå masa
succesoralå. Este normal cå nimånui nu-i convine så accepte o
moçtenire, iar ca urmare så aibå de plåtit mult mai mult decât a primit
din moçtenire.
Spuneam cå deschiderea succesiunii trebuie fåcutå în termen de
cel mult çase luni de la deces, în caz contrar putându-se pierde
dreptul la moçtenire. ExcepÆie fac douå categorii: cei care au fåcut
declaraÆie notarialå cå acceptå succesiunea çi cei care au acceptat
în mod tacit succesiunea, adicå au beneficiat de bunuri råmase de la
defunct ori s-au comportat ca proprietari cu privire la bunurile defunc-
tului. Iatå, spre exemplu, dacå un moçtenitor, så spunem soÆul
supravieÆuitor, continuå så domicilieze în locuinÆå, plåteçte impo-
zitele, face micile reparaÆii necesare, eventual închiriazå o camerå
ç.a. atunci ne aflåm în faÆa unei acceptåri tacite.
Din practicå înså, recomand ca deschiderea succesiunii så se
facå în primele luni de la deces. Nu în primele zile, aça cum se
întâmplå uneori cu oameni a cåror rapacitate nu necesitå comen-
tarii, dar dupå 2-3 luni trebuie deschiså succesiunea. Spun acest
lucru pentru cå trecerea timpului face ca actele, dovezile så se
piardå, så aparå dificultåÆi.
În faÆa notarului mai poate apårea çi o altå situaÆie: unul dintre
moçtenitori så declare cå el nu acceptå succesiunea çi cå, spune el,
renunÆå în favoarea altuia. Greçit, pentru cå dacå cineva renunÆå la
moçtenire, se måreçte cota-parte a tuturor celorlalÆi, nu a unuia
singur. Dacå un moçtenitor vrea så lase partea sa altuia, se reco-
mandå så accepte succesiunea, iar ulterior så doneze partea sa
celui pe care vrea så-l ajute.
Notarul poate asculta çi unul sau doi martori, cu privire la numårul
çi identitatea moçtenitorilor, precum çi la compunerea masei succe-
sorale, a bunurilor råmase de pe urma defunctului.
100 Avocatul casei

În final, dupå ce se plåteçte taxa succesoralå stabilitå de notar


potrivit legii, se emite un certificat de moçtenitor. Acesta cuprinde
masa succesoralå cu descrierea fiecårui bun în parte, mai ales cele
imobile, numele moçtenitorilor çi cota ce revine fiecåruia.
Så reÆinem deci cå în certificatul de moçtenitor fiecare are o cotå,
o parte din oricare bun. De exemplu, soÆul supravieÆuitor are o cotå
de 1/4 din maså, doi copii au câte 1/3 din cele 3/4 råmase, iar cei
patru nepoÆi au împreunå cealaltå treime råmaså, ca reprezentanÆi ai
fiului decedat.
Dar aici trebuie så avem în vedere faptul cå soÆul supravieÆuitor
are o cotå de jumåtate din bunurile comune, realizate în timpul
cåsåtoriei. Deci masa succesoralå se compune de fapt din jumåtate
imobil, jumåtate maçinå etc. În final, soÆul supravieÆuitor va avea o
cotå de jumåtate de imobil plus un sfert din jumåtatea soÆului dece-
dat, adicå în final va avea 5/8 iar ceilalÆi moçtenitori 3/8 din întreaga
avere deÆinutå de soÆi. Sigur cå la aceasta se adaugå eventualele
bunuri personale care pot sau nu intra în masa succesoralå, în
funcÆie de cine a avut calitatea de proprietar asupra lor. Se poate
ajunge în unele cazuri ca soÆul supravieÆuitor så aibå o cotå de 5/8
din bunurile comune çi de 1/4 din bunurile personale ale defunctului.
Pentru ca fiecare så poatå ståpâni concret ceva, moçtenitorii,
trebuie så întocmeascå la notar un act de partaj voluntar, adicå så
stabileascå de comun acord ce anume revine fiecåruia: unul ia
casa, altul livada, altul maçina, altul pådurea. Dacå înså moçtenitorii
nu au înÆelepciunea de a gåsi o modalitate civilizatå de împårÆire,
singura soluÆie råmâne un proces de ieçire din indiviziune. InstanÆa
de judecatå stabileçte pe bazå de expertize valoarea fiecårui bun çi
le atribuie aça cum apreciazå, obligând pe cei care au primit bunuri
mai de valoare så plåteascå celorlalÆi o diferenÆå în bani, o sultå,
cum se spune în limbaj juridic.
Poate cå nu este greçit så mai subliniez un aspect. Copiii defunc-
tului, indiferent cå sunt proveniÆi din cåsåtorii sau din afarå, au
aceleaçi drepturi la moçtenire, fårå nici o diferenÆå între ei.
Problema moçtenirii are largi implicaÆii çi uneori comportå analize
vaste pentru stabilirea încrengåturilor çi gradelor de rudenie ale unor
Drept civil 101

moçtenitori. De aceea, aça cum am mai spus, cei care vor så


revendice moçteniri trebuie så îçi asigure îndrumarea unei persoane
calificate, a unui avocat, pentru a evita unele greçeli ireparabile.
Aç vrea så mai subliniez faptul cå în legislaÆia noastrå moçtenirea
are un cadru juridic determinat prin Legea nr. 603/1943, pentru
simplificarea procedurii împårÆelilor judiciare, çi Legea nr. 319/1944,
pentru dreptul de moçtenire al soÆului supravieÆuitor.
Legea nr. 319/1944 are o serie de prevederi care nu este råu så
fie cunoscute de cei interesaÆi. Se aratå cå soÆul supravieÆuitor, care
nu are o altå locuinÆå proprie, va avea pânå la soluÆionarea proce-
sului de ieçire din indiviziune, cel puÆin timp de un an, în afara
dreptului de moçtenire, çi un drept de abitaÆie asupra casei în care a
locuit, dacå aceasta face parte din succesiune.
CeilalÆi moçtenitori, comoçtenitorii, vor putea cere restrângerea
dreptului de abitaÆie în cazul în care locuinÆa nu va fi necesarå în
întregime soÆului supravieÆuitor. Acest drept înceteazå dacå soÆul
supravieÆuitor se recåsåtoreçte înainte de soluÆionarea definitivå a
procesului de ieçire din indiviziune.
Problema succesiunii, a moçtenirii este vastå; cei interesaÆi pot
studia articolele 650-799 din Codul Civil.

Despre testamente
Aça cum am mai aråtat çi cu alte ocazii, Codul Civil prevede în
articolul 650 cå „succesiunea se deferå sau prin lege sau, dupå
voinÆa omului, prin testament“, ceea ce înseamnå cå, în lipsa unui
testament legal întocmit, çi deci valabil, averea celui care a decedat
se va împårÆi moçtenitorilor acestuia, potrivit legii.
Legea permite persoanelor fizice ca printr-un act juridic numit
testament sau legat så dispunå de averea lor, dupå data decesului.
Tot Codul Civil, în articolul 802 de aceastå datå, då o definiÆie
testamentului: „Testamentul este un act revocabil prin care testa-
torul dispune, pentru timpul încetårii sale din viaÆå, de tot sau parte
din avutul såu.“
Testamentul exprimå voinÆa unei singure persoane çi produce
efecte juridice prin voinÆa singularå a testatorului, adicå a celui care
102 Avocatul casei

laså testamentul. Valabilitatea çi efectele testamentului nu depind


de acceptarea sau neacceptarea ulterioarå a acestuia de cåtre
legatari. Spre deosebire de alte acte juridice care pot fi încheiate çi
prin reprezentare sau cu asistarea ocrotitorului legal (cum ar fi
tutorele), testamentul nu poate fi încheiat decât personal. Aceasta
înseamnå cå, dacå o persoanå nu are dreptul så facå un testament,
nici o altå persoanå nu are dreptul så facå acest act juridic în locul såu.
Testamentul îçi produce efectele numai de la data morÆii testatorului.
Important este faptul cå, atât timp cât se aflå în viaÆå, testatorul
poate reveni asupra manifestårii sale de voinÆå, modificând sau
anulând dispoziÆiile unui testament anterior. Testatorul nu poate
renunÆa la acest drept, orice clauzå de renunÆare în acest sens
fiind nulå.
Legatele sau testamentele pot avea ca obiect tot patrimoniul
defunctului, o fracÆiune din acesta sau doar un anumit bun. În afarå
de acestea, testamentul poate cuprinde çi alte dispoziÆii mai spe-
ciale, de ultimå voinÆå, cum ar fi:
l sarcini impuse celui cåruia i se laså moçtenirea, respectiv
obligaÆii;
l dezmoçteniri, adicå înlåturarea de la moçtenire; aici legea limi-
teazå înså posibilitatea dezmoçtenirii în sensul cå moçtenitorii rezer-
vatari nu pot fi înlåturaÆi cu desåvârçire de la moçtenire;
l desemnarea unor executori testamentari, adicå a unor persoane
care så vegheze la executarea dispoziÆiilor testamentare;
l revocarea dispoziÆiilor unui testament anterior;
l recunoaçterea unui copil din afara unei cåsåtorii;
l dispoziÆii referitoare la funeralii çi înmormântare.
Pentru a fi valabil çi pentru a nu putea fi atacat, testamentul
trebuie så îndeplineascå anumite condiÆii, pe care legea le stabileçte
amånunÆit. Astfel, printre condiÆiile de fond ale testamentului se
numårå capacitatea de a dispune a testatorului, voinÆa liberå çi
neviciatå a testatorului, precum çi cauza acestui act juridic.
Capacitatea de a dispune o au toate persoanele fizice, cu excepÆia
celor pe care legea le considerå incapabile, adicå minorii sub 16 ani,
precum çi persoanele puse sub interdicÆie judecåtoreascå.
Drept civil 103

Minorul care are vârsta cuprinså între 16 çi 18 ani poate dispune de


jumåtate din ceea ce ar fi putut dispune în cazul în care ar fi fost major.
Tot în principiu, orice persoanå poate primi moçtenire prin testa-
ment, dar çi aici existå anumite excepÆii stabilite de Codul Civil, çi
anume:
l persoanele neconcepute;
l persoanele juridice care nu pot dobândi decât acele drepturi care
corespund scopului stabilit prin lege, prin actul de înfiinÆare sau prin
statut;
l tutorele de la minorul care se aflå sub ocrotirea sa;
l medicii çi farmaciçtii de la bolnavii pe care îi îngrijesc;
l preoÆii de la cei pe care îi asistå;
l ofiÆerii de marinå de la persoanele care se aflå la bord în timpul
unei cålåtorii maritime.
Pentru ca testamentul så fie valabil, este absolut necesar ca
voinÆa celui care îl laså så fie perfect liberå çi neviciatå, adicå så nu
se fi folosit manevre pentru a determina pe dispunåtor så facå un
testament într-un sens pe care altfel nu l-ar face çi nici nu ar avea
motiv så-l facå. Astfel de manevre, viclene sau frauduloase, ar putea
fi: sechestrarea dispunåtorului; interceptarea corespondenÆei sale;
îndepårtarea rudelor çi a prietenilor sau insinuarea unor calomnii la
adresa acestora; abuzul de influenÆå sau de autoritate. În lipsa unor
asemenea manevre, simpla simulare fåÆarnicå a unor sentimente de
afecÆiune sau prestarea unor îngrijiri interesate nu poate legitima
anularea testamentului.
Existå condiÆii precise nu numai în privinÆa celui care laså testament
sau în privinÆa celui care primeçte ceva prin intermediul unui testament,
dar çi în privinÆa formei pe care trebuie så o aibå acest act juridic.
Astfel, legea românå recunoaçte valabilitatea oricårui testament
numai dacå a fost fåcut în formå scriså. De aceea, testamentul oral,
în dreptul nostru, nu produce efecte juridice çi poate fi oricând
atacat, indiferent de numårul martorilor.
Legea românå cunoaçte trei categorii de testamente în care auto-
rul, adicå cel care laså respectivul testament, îçi poate manifesta
104 Avocatul casei

prin intermediul acestui tip de act juridic ultima voinÆå: testamentul


obiçnuit, încheiat în condiÆii normale; testamentele încheiate în condiÆii
excepÆionale, denumite çi testamente privilegiate; forme simplificate
de testamente pentru depunerile la C.E.C. çi testamente fåcute în
stråinåtate.
Din prima categorie – a testamentelor obiçnuite – fac parte alte
trei tipuri de testamente, de care må voi ocupa mai amånunÆit: testa-
mentul olograf, testamentul autentic çi testamentul mistic (secret).
Testamentul olograf este acel testament care trebuie fåcut în
întregime în scris, trebuie datat çi semnat de mâna testatorului.
Acest tip de testament are avantaje, dar çi dezavantaje. Printre
avantaje ar putea fi enumerate urmåtoarele: el este mult mai puÆin
formal, deci supus formalitåÆilor, decât alte tipuri de testamente;
poate fi fåcut oriunde, oricând çi fårå ajutorul nimånui; permite
påstrarea secretului asupra dispoziÆiilor de ultimå voinÆå. Dar, dupå
cum am mai spus, testamentul olograf are çi dezavantaje: voinÆa
testatorului poate fi foarte uçor influenÆatå, poate fi falsificat datoritå
faptului cå este foarte uçor de întocmit, întocmirea lui fårå o asistenÆå
juridicå adecvatå poate avea ca efect o redactare defectuoaså çi,
bineînÆeles, mai târziu se vor naçte necazuri; poate fi uçor de ascuns
sau de distrus.
Dar, în ciuda acestor dezavantaje, testamentul olograf este cel
mai des întâlnit, çi aceasta numai datoritå simplitåÆii formelor sale
prevåzute de lege pentru valabilitatea lui.
Testamentul olograf poate fi scris în orice limbå cunoscutå de
testator. Acest testament poate fi scris pe orice suport: pe hârtie cu
stiloul sau creionul, pe un perete cu pensula sau cu cårbunele, pe un
geam sau oglindå cu un diamant çi în general pe orice suport, cu un
instrument de scris, cu condiÆia så fie scris de mânå (adicå så redea
caracteristicile individuale ale persoanei respective). Aceasta în-
seamnå cå testamentul olograf nu poate fi dactilografiat sau tipårit
(executat prin mijloace mecanice de scris). Orice scriere este per-
miså, incluzând stenografia sau alfabetul special pentru orbi.
Testamentul olograf poate fi întocmit dintr-o datå sau pe etape,
poate så poarte titulatura de „testament“ sau nu, dar este necesar så
rezulte din conÆinut cå este vorba de un act final, iar nu de un proiect.
Drept civil 105

Foarte importantå pentru testamentul olograf este existenÆa datei


care trebuie så cuprindå anul, luna çi ziua când acesta a fost
redactat. Ea poate fi expreså sau poate fi implicitå, ca în exemplul:
„Sf. Niculae“. Ora redactårii nu este absolut necesarå, dar dacå
douå testamente contradictorii sunt redactate în aceeaçi zi, ora se
va stabili prin orice mijloc de probå. Data poate fi puså în orice loc în
cuprinsul testamentului. Lipsa datei atrage nulitatea actului.
Semnåtura aratå cå testatorul finalizeazå çi întåreçte dispoziÆiile
cuprinse în actul såu de ultimå voinÆå. Actul nesemnat poate fi
interpretat ca un simplu proiect, care nu exprimå voinÆa finalå a
autorului de a produce efecte juridice prin actul såu.
Testamentul olograf fiind un act sub semnåturå privatå, cei cårora
li se opune acest testament (moçtenitorii legali) pot så conteste
scrierea, datarea çi semnåtura. În situaÆia în care se contestå auten-
ticitatea testamentului olograf, notarul în faÆa cåruia se deschide
procedura succesoralå dispune de efectuarea unei expertize a
scrisului sau semnåturii testatorului. Pentru aceasta se folosesc
scrisori ale defunctului pentru compararea scrisului çi stabilirea
autenticitåÆii testamentului olograf.
Testamentul autentic este acel testament încheiat în faÆa notarului
public, dar cu respectarea legii. Çi acest tip de testament cunoaçte
avantaje çi dezavantaje. Avantajele constau în faptul cå poate fi
folosit de cei care nu pot sau nu çtiu så scrie; influenÆarea testa-
torului, a voinÆei sale este mult mai dificilå pentru cå notarul asigurå
realizarea voinÆei testatorului; conservarea actului este mai sigurå
pentru cå un exemplar este påstrat la notarul public (çi astfel nu mai
este posibilå ascunderea sau distrugerea actului). Dezavantajele
pot consta în: necesitå un timp mai îndelungat, la care se adaugå
cheltuieli mai mari în comparaÆie cu testamentul olograf, nu asigurå
în mod absolut påstrarea secretului dispoziÆiilor de ultimå voinÆå.
În cazul în care o persoanå doreçte så întocmeascå un document
autentic, trebuie så se prezinte la biroul oricårui notar public çi så
declare în faÆa acestuia, dupå citirea testamentului, cå cele cuprinse în
el reprezintå voinÆa sa nealteratå. Proiectul de testament poate fi
redactat çi de o altå persoanå (de exemplu, un avocat), care în aceastå
situaÆie trebuie çi el så se prezinte în faÆa notarului pentru atestarea
106 Avocatul casei

înscrisului. Aceasta nu înseamnå cå testatorul poate fi reprezentat


de altå persoanå într-o astfel de situaÆie, nici chiar de un avocat.
Testamentul autentic poate fi încheiat çi în alte locuri decât biroul
notarului public (de exemplu, la locuinÆa testatorului) în situaÆii bine
determinate de lege, cum ar fi: vârsta înaintatå, boala testatorului etc.
Testatorul nu este obligat så prezinte notarului un proiect de testament,
ci acest act poate fi întocmit, la cererea testatorului, de cåtre notar.
În toate cazurile, notarul verificå identitatea testatorului, eventual a
redactorului (cel care a realizat proiectul de testament) çi a martorilor.
Apoi se då citire înscrisului, cuvânt cu cuvânt, în auzul testatorului,
care va fi întrebat dacå înscrisul este ultima sa voinÆå.
Dupå luarea consimÆåmântului, înscrisul se semneazå în faÆa
notarului de cåtre testator çi de eventualul redactor. Dacå dispoziÆiile
legale sunt respectate, notarul va încuviinÆa autentificarea testa-
mentului printr-o rezoluÆie anexatå la cererea testatorului.
ConsimÆåmântul pentru testamentul çi conÆinutul såu va fi dat de
cåtre testatorul surd, mut sau surdomut, înså çtiutor de carte, prin
faptul cå acesta va menÆiona în testament cu propria sa mânå cå l-a
citit. Dacå înså testatorul nu çtie så citeascå, consimÆåmântul va fi
luat prin interpret. În cazul unui orb, notarul, înainte de a primi decla-
raÆia de ultimå voinÆå oralå a acestuia, se va convinge prin întrebåri
cå acesta a auzit bine cuprinsul testamentului ce i-a fost citit.
Îndråznesc så spun, din experienÆa de mulÆi ani în justiÆie, cå
aceastå formå de testament pune la adåpost mult mai sigur pe cei
care vor så lase un testament, pentru ca cei care vin dupå ei så nu
aibå necazuri çi så nu se certe. Chiar dacå testamentul autentic este
mai complicat çi necesitå efectuarea unor cheltuieli, totuçi acesta
poate fi atacat numai în situaÆia în care moçtenitorii rezervatari
(descendenÆi direcÆi, pårinÆi sau soÆul supravieÆuitor) çi-au våzut
încålcatå rezerva succesoralå.
Mai existå o categorie de testamente obiçnuite, çi anume cele
mistice (secrete), care sunt acele testamente semnate de testator,
împåturite çi sigilate çi care sunt prezentate judecåtoriei pentru
îndeplinirea unor formalitåÆi. Aceastå formå de testament este foarte
rar folositå, deoarece cumuleazå practic dezavantajele celor douå
tipuri de testamente explicate mai sus. Ea se pune la dispoziÆia unei
singure categorii de persoane, çi anume a acelora care, neçtiind så
Drept civil 107

scrie, nu pot recurge la testamentul olograf çi nu doresc så recurgå


la forma testamentului autentic, pentru påstrarea în mai bune condiÆii
a secretului dispoziÆiilor de ultimå voinÆå.
În aceastå situaÆie, testatorul trebuie så se prezinte în faÆa unui
organ de stat (judecåtoria competentå) pentru îndeplinirea unor
formalitåÆi, care necesitå çi ele cheltuieli, fårå a-l scuti de deza-
vantajul testamentului olograf în ceea ce priveçte valoarea probantå
çi conservarea testamentului.
Testamentul mistic poate fi scris de testator, de mânå sau dactilo-
grafiat, putând fi executat chiar utilizând alfabetul pentru orbi, înså în
toate cazurile testatorul trebuie neapårat så-l semneze. Hârtia pe
care s-a redactat testamentul ori plicul în care a fost introduså
aceastå hârtie se va împåturi çi se va sigila. InsuficienÆa închiderii çi
sigilårii testamentului are ca efect nulitatea lui. Testatorul va prezenta
testamentul unei judecåtorii, împåturit çi sigilat, sau îl va împåturi çi
sigila în faÆa judecåtorului, declarând cå dispoziÆiile din înscris repre-
zintå testamentul såu, scris de el sau de altå persoanå, dar semnat
de el. În cazul în care declaraÆia testatorului este mincinoaså, testa-
mentul mistic va fi nul, deci nu va mai fi valabil. Dupå îndeplinirea
tuturor formalitåÆilor, testamentul poate fi restituit testatorului sau
poate fi påstrat la judecåtorie.
Deoarece testatorul se poate afla în situaÆii excepÆionale care l-ar
putea împiedica så îndeplineascå formalitåÆile cerute de lege pentru
testament, existå posibilitatea testamentelor autentice simplificate,
denumite testamente privilegiate. Acestea sunt: testamentele mili-
tarilor, testamentul în caz de boalå contagioaså çi testamentul
maritim.
În cazul testamentului militarilor, agentul instrumentator nu va fi
notarul public, ci ofiÆerul comandant al unitåÆii, asistat de doi martori.
Dacå militarul este rånit sau bolnav, agentul instrumentator este
medicul-çef al spitalului, asistat de comandantul unitåÆii militare. Pot
uza de aceastå formå de testament militarii çi cei asimilaÆi lor, cât
timp se aflå pe teritoriu stråin, în misiune ori prizonieri, la inamic sau
pe teritoriu român într-o localitate asediatå ori ale cårei comunicaÆii
sunt întrerupte din cauza råzboiului.
Persoanele aflate pe un teritoriu izolat din cauza unei boli conta-
gioase (în carantinå) pot låsa de asemenea un testament autentic în
108 Avocatul casei

care agentul instrumentator va fi un membru al consiliului local sau


primarul asistat de doi martori. Acest tip de testament nu poate fi
folosit în localitåÆile în care existå notar public, pentru cå în aceastå
situaÆie testatorul ar putea face un testament autentic obiçnuit.
În cursul unei cålåtorii maritime, cålåtorii çi membrii echipajului pot
întocmi un testament privilegiat numai dacå vasul se aflå pe mare;
dacå vasul se aflå ancorat într-un port românesc sau într-un port
stråin în care existå un agent diplomatic sau consular român, se poate
întocmi testamentul într-o formå obiçnuitå: olograf, autentic sau mistic.
În cazul testamentului maritim, agentul instrumentator este co-
mandantul vasului sau un înlocuitor al såu asistat de ofiÆerul inten-
dent de bord çi doi martori. Testamentul trebuie neapårat, sub
sancÆiunea nevaliditåÆii lui, så fie întocmit în douå exemplare, pentru
a putea fi mai bine conservat. Un exemplar se va preda agentului
diplomatic sau consular român din primul port în care va ancora
vasul pentru a fi trimis în Æarå, la un notariat public. Dacå vasul a
ancorat într-un port românesc, ambele exemplare ale testamentului
vor fi înaintate, prin organele portuare, unui notariat public.
În sistemul de norme al legislaÆiei româneçti se prevede çi posi-
bilitatea pentru titularii de depuneri la C.E.C. så hotårascå, pentru
cazul încetårii din viaÆå, soarta sumelor depuse. Aceastå dispoziÆie
se poate realiza nu numai sub forma unui testament obiçnuit sau
privilegiat, ci çi într-o formå specialå numitå clauzå testamentarå.
MulÆi au auzit despre aceastå clauzå, dar am observat cå puÆini çtiu
de fapt ce reprezintå ea.
Aceastå clauzå testamentarå reprezintå o dispoziÆie testamen-
tarå fåcutå într-o formå simplificatå, având ca obiect suma de bani,
inclusiv dobânzile care se vor gåsi depuse la C.E.C., la data dece-
sului titularului de libret.
Deçi la prima vedere clauza testamentarå ar putea fi confundatå
cu clauza de împuternicire, totuçi aceste douå clauze sunt absolut
diferite. Çi aceasta deoarece clauza de împuternicire este un man-
dat care îçi produce efectele în timpul vieÆii titularului çi deci împu-
ternicitul poate dispune de aceste sume pânå în clipa morÆii titu-
larului de libret. Din momentul morÆii acestuia, clauza de împu-
ternicire nu-çi mai produce efectele, în schimb, dacå existå, clauza
Drept civil 109

testamentarå produce efecte din momentul decesului titularului de


libret.
Clauza testamentarå este o formå de testament olograf simplificat
çi poate fi revocatå ca orice testament, deci se poate renunÆa la ea
sau la conÆinutul ei pânå în ultima clipå a vieÆii testatorului. Acesta
poate reveni asupra ei anulând-o sau poate anula clauza testa-
mentarå printr-un alt testament.
Mai existå o situaÆie de testament special, çi anume cel fåcut în
stråinåtate. Astfel, cetåÆeanul român aflat în stråinåtate va putea
dispune prin testament olograf conform legii române, sau autentic,
dar de data aceasta conform legii locului unde se întocmeçte testa-
mentul. În schimb, dacå în forma sa autenticå testamentul se încheie
în faÆa unui agent consular român, legea care se are în vedere va fi
cea românå.
Problema testamentelor are numeroase aplicaÆii practice, în viaÆa
de zi cu zi. Sutele de scrisori pe care le-am primit în decursul anilor
referitoare la aceastå problemå aratå cå, în special soÆii, când ajung
la o anumitå vârstå, sunt dornici ca cel råmas în viaÆå så nu aibå
necazuri cu urmaçii, mai ales când ei provin din cåsåtorii anterioare.
Este un sentiment låudabil care face cinste celor ce se gândesc la
viaÆa celuilalt soÆ, atunci când va råmâne singur.
Recomandabil este så se facå testamente reciproce, pentru cå
nu se poate anticipa cine se va stinge primul. Se pot încheia la un
notar çi este bine så fie påstrate cu grijå.
ExistenÆa unui testament nu gråbeçte cu nimic sfârçitul celui ce
l-a încheiat, dar constituie o asigurare, o garanÆie cå atunci, la sfârçit,
voinÆa sa se va îndeplini întocmai. Nimeni nu çtie câte zile mai are în
faÆå. Se pot ivi accidente, boli cu evoluÆie rapidå çi multe altele, care
pot împiedica încheierea unui testament. Aç vrea så subliniez çi
situaÆia celor care încheie testamente pe ultima sutå de metri, pe
patul de moarte. Asemenea testamente pot fi atacate de cei intere-
saÆi, care invocå starea sånåtåÆii celui ce a fåcut testamentul çi
lipsa lui de discernåmânt, de responsabilitate în acel moment. De
aceea, recomand încå o datå ca soÆii så-çi facå testamente reci-
proce, din timp.
DREPT PENAL
Drept penal

Cuprinde, aça cum am mai spus, totalitatea normelor juridice privind


faptele care, prin natura lor, prezintå pericol social çi sunt considerate
infracÆiuni, precum çi sancÆiunile, pedepsele ce se aplicå celor ce comit
infracÆiuni. Principalele reglementåri în materie penalå se gåsesc în
Codul Penal, publicat în 1968, cu o serie de modificåri ulterioare.
Codul Penal cuprinde douå pårÆi principale: partea generalå çi
partea specialå.
În partea generalå sunt menÆionate o serie de prevederi referi-
toare la criteriile, måsurile ce trebuie avute în vedere în cadrul
procesului penal, iar în partea specialå sunt menÆionate infracÆiunile
cu toate elementele lor çi cu pedepsele ce se pot aplica.

PARTEA GENERALÅ
Din cuprinsul pårÆii generale, consideråm util så menÆionåm
câteva prevederi.
Se aratå în articolul 1: „Legea penalå apårå, împotriva infrac-
Æiunilor, România, suveranitatea, independenÆa, unitatea çi indivizi-
bilitatea statului, persoana, drepturile çi libertåÆile acesteia, proprie-
tatea, precum çi întreaga ordine de drept.“
Definirea infracÆiunii o gåsim în articolul 17, unde se spune cå
infracÆiunea este fapta care prezintå pericol social, såvârçitå cu
vinovåÆie çi prevåzutå de legea penalå.
Articolul urmåtor explicå ce se înÆelege prin pericol social al unei
fapte: orice acÆiune sau inacÆiune prin care se aduce atingere uneia
dintre valorile aråtate la articolul 1 çi pentru sancÆionarea cåreia este
necesarå aplicarea unei pedepse.
Elementul principal al faptelor penale îl constituie vinovåÆia. Existå
vinovåÆie atunci când o faptå ce prezintå pericol social este såvârçitå
cu intenÆie sau din culpå (articolul 19).
Drept penal 111

Se considerå ca fiind såvârçitå cu intenÆie o faptå atunci când


infractorul:
l prevede rezultatul faptei sale, urmårind producerea lui prin såvâr-
çirea acelei fapte;
l prevede rezultatul faptei sale çi, cu toate cå nu-l urmåreçte,
acceptå posibilitatea producerii lui.
Fapta este såvârçitå din culpå atunci când infractorul:
l prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptå, socotind fårå
temei cå el nu se va produce;
l nu prevede rezultatul faptei sale, deçi trebuia çi putea så-l
prevadå.

Despre infracÆiune
Såvârçirea unei fapte penale poate fi un act al uneia sau mai multor
persoane, numite autori. Dacå, spre exemplu, mai multe persoane
participå la comiterea unui furt sau a unui viol, toÆi au calitatea de
coautori.
În afara lor, mai putem întâlni çi participanÆi la comiterea unei
infracÆiuni:
l instigatorul, adicå cel care cu intenÆie îndeamnå çi determinå pe
cineva så comitå o infracÆiune (art. 25 Cod Penal);
l complicele, adicå cel care cu intenÆie înlesneçte sau ajutå în
orice mod la såvârçirea unei fapte prevåzute de legea penalå. Este
complice çi acela care promite, înainte sau în timpul såvârçirii faptei,
cå va tåinui bunurile provenite din aceasta sau cå va favoriza pe
fåptuitor (art. 26 Cod Penal).
Cu privire la aceçti participanÆi, aç vrea så menÆionez cå, deseori,
unii oameni ajung în faÆa instanÆelor, implicaÆi în procese penale, în
calitate de instigatori, dar mai ales de complici. Asemenea oameni,
cu o uçurinÆå condamnabilå, se oferå så ajute infractorii, fårå så se
gândeascå la ce se poate întâmpla. Este firesc så te întrebi cum un
vecin ori un prieten ajunge så te roage så-i påstrezi o serie de bunuri
de valoare: casetofoane, aparate video, aparate foto sau altele. Nu îl
çtii negustor, îl cunoçti cå este un om obiçnuit care nu are de unde çi
mai ales de ce så îÆi aducå Æie, pentru påstrare, asemenea bunuri.
112 Avocatul casei

Tinerii sunt cei care, dintr-o bravurå ieftinå, ajung så comitå


asemenea fapte çi så-çi distrugå tot restul vieÆii. Oricât s-ar spune cå
dupå executarea unei pedepse un om este nevinovat, totuçi pata
råmâne. Så ne gândim dacå v-ar plåcea så aveÆi în familie sau chiar
så fiÆi un astfel de om, dacå mai puteÆi urma çcolile la care vå
gândeaÆi, dacå mai puteÆi ocupa o funcÆie de råspundere.
Çi, dincolo de toate acestea, tinerii mai ales ar trebui så se
gândeascå, atunci când se implicå în comiterea unor infracÆiuni, la
timpul pe care îl vor petrece în detenÆie, la timpul în care nu se vor
bucura de libertate, de soare, la timpul în care nu se vor putea întâlni
cu o fatå, când vor fi lipsiÆi de plåcerea unui dans, de bucuria unei
plimbåri, çi la råmânerea lor în urmå faÆå de colegii çi prietenii lor. În
timp ce tânårul implicat în fapta penalå råmâne în urmå, ceilalÆi îçi
urmeazå çcolile, îçi însuçesc o meserie, îçi întemeiazå o familie. Iar
atunci când cel în cauzå va ieçi din detenÆie, nu se va mai putea
încadra în mediul, în grupul din care fåcea parte odatå.
Îmi vine în minte un caz recent. Un minor în vârstå de 17 ani çi
jumåtate se plimba împreunå cu doi prieteni çi o fatå. Din senin, s-au
legat de o pereche, tot tineri, çi au fåcut un gest obscen la adresa
fetei. De aici, s-au aprins spiritele, s-au îmbrâncit, iar unul a scos un
cuÆit çi l-a lovit pe båiatul care era cu fata. L-a lovit în spate, iar
medicii legiçti au apreciat cå lovitura, prin locul unde a fost aplicatå,
i-a pus viaÆa în pericol. De aici, încadrarea juridicå a faptei: tentativå
de omor. Fiu de ofiÆer superior çi de profesoarå, tânårul nostru a fost
arestat. Çi-a pierdut astfel anul çcolar în curs, ba çi urmåtorii doi ani.
Când va ieçi din detenÆie îi va fi greu så continue çcoala. Aça fiind,
mai mult ca sigur cå, ajuns pe la 20 de ani, se va pierde, iar drumul
vieÆii lui va fi schimbat total, din cauza unui gest necontrolat.
Aç vrea så menÆionez çi un alt aspect. De multe ori, tinerii ajunçi
în faÆa instanÆei spun cå s-au enervat, de aceea au lovit, au dat cu
pumnii sau cu un obiect. Te întrebi: oare nu ar fi putut evita o stare
de nervi? Lipsa controlului în anumite situaÆii are deseori urmåri
catastrofale pentru unii tineri. Este un domeniu cåruia familia çi
çcoala ar trebui så-i acorde mai multå atenÆie.
Sunt situaÆii când pedeapsa, aça cum este prevåzutå ea pentru
fiecare faptå penalå, poate fi majoratå. În cazurile în care un infractor
Drept penal 113

comite mai multe fapte, i se aplicå pedeapsa cea mai mare, care
poate fi sporitå cu un numår de ani. Dacå cineva a mai avut o
condamnare, iar dupå executarea pedepsei comite o altå infrac-
Æiune, el este recidivist, iar pedeapsa ce i se aplicå este mai mare.
Çi este çi firesc så fie aça. Dacå ai greçit o datå, pedeapsa este
mai micå, judecåtorii manifestå mai multå înÆelegere, dar dacå ai
comis mai multe fapte penale ori dacå eçti recidivist, cine poate så
mai creadå cå regreÆi faptele comise sau cå nu vei mai face çi
altele.
Så vedem înså ce este pedeapsa.

Despre pedepse
Articolul 52 spune cå pedeapsa este o måsurå de constrângere çi un
mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea
såvârçirii de noi infracÆiuni. Prin executarea pedepsei se urmåreçte
formarea unei atitudini corecte faÆå de muncå, faÆå de ordinea de
drept çi faÆå de regulile de convieÆuire socialå.
Se aratå cå pedepsele pot fi principale (închisoare de la 15 zile
pânå la 30 de ani sau amendå), complementare (interzicerea unor
drepturi, degradarea militarå) çi accesorii (adicå interzicerea unor
drepturi prevåzute de lege). Articolul 54 din Codul Penal mai prevede
çi detenÆia pe viaÆå.
Forma principalå de executare a pedepselor este închisoarea, pe
durata executårii condamnaÆii având obligaÆia de a presta o muncå
utilå, potrivit posibilitåÆilor çi calificårii fiecåruia. CondamnaÆii în vârstå
nu au obligaÆia de a munci. Pentru munca prestatå condamnaÆii
primesc o remuneraÆie.
Existå çi situaÆii când cineva, deçi a comis o faptå penalå, nu este
tras la råspundere pentru acest lucru. Legiuitorul a avut în vedere
acele cazuri când au existat motive obiective care så scuze, så
înlåture vinovåÆia unei persoane. Printre cauzele care înlåturå carac-
terul penal al unei fapte putem întâlni: legitima apårare, starea de
necesitate, constrângerea fizicå çi moralå, cazul fortuit, iresponsa-
bilitatea, eroarea de fapt. Legea mai prevede çi starea de beÆie
involuntarå, produså de alcool sau de alte substanÆe. Subliniez cå
114 Avocatul casei

beÆia, în forma sa frecvent întâlnitå, este o agravantå în aplicarea


pedepselor.
Un concept nou ce îçi face simÆitå prezenÆa în legislaÆia noastrå
este acela privind executarea prin detenÆie numai a pedepselor
pentru fapte foarte grave de violenÆå. Tot mai mult se discutå
reducerea cazurilor de executare a pedepselor prin detenÆie çi
înlocuirea pedepsei închisorii cu alte måsuri care se vor dovedi mai
eficiente în procesul de recuperare socialå a celui care a greçit.
Legiuitorii se vor orienta spre pedepse executate în stare de libertate
sau semilibertate, dându-se astfel posibilitatea prestårii unei munci
pentru întreÆinerea familiei, pentru menÆinerea unei activitåÆi comer-
ciale existente.
Executarea pedepselor în detenÆie creeazå pentru societate o
mare problemå; o responsabilitate privind respectarea drepturilor
individului (chiar dacå este infractor condamnat), grija pentru viaÆa
lui, responsabilitate pentru reeducarea çi recuperarea lui socialå
(scopul pedepsei) ç.a. Ca atare, Codul Penal are o serie de preve-
deri privind regimul general al executårii pedepselor. Se aratå în art.
56 Cod Penal cå regimul executårii pedepsei închisorii se înteme-
iazå pe obligaÆia condamnaÆilor de a presta o muncå utilå – dacå
sunt apÆi – pe acÆiune educativå, pe respectarea disciplinei muncii çi
a ordinii interioare, precum çi stimularea çi recompensarea celor
ståruitori în muncå, disciplinaÆi çi care dau dovezi temeinice de
îndreptare.
Ideea centralå este reeducarea celor condamnaÆi. Executarea
pedepsei închisorii se face în locuri anume destinate. Femeile exe-
cutå pedeapsa separat de bårbaÆi, iar minorii separat de majori çi
având posibilitatea de a continua studiile. În ultimii ani, se constatå
un adevårat salt calitativ. Presa ne informeazå deseori despre
condamnaÆi care fac studii superioare, picteazå, scriu ori organi-
zeazå expoziÆii.
Sigur, fiecare dintre noi çtie cå în Codul Penal, la fiecare infrac-
Æiune, este prevåzutå o pedeapså; în general se aratå în cod cå
pedeapsa este de la.... pânå la... Spre exemplu, la infracÆiunea de
distrugere, pedeapsa poate fi de la 10 la 20 de ani sau de la 15 la 25
Drept penal 115

de ani închisoare. Judecåtorul este abilitat prin lege, împuternicit så


stabileascå, în concret ce pedeapså se aplicå fiecårui infractor. El,
analizând probele dosarului, stabileçte o pedeapså de 5 ani, 10, 15
sau mai mult. Procesul acesta de gândire, de stabilire a unei pe-
depse se numeçte proces de individualizare a pedepselor, adicå
stabilirea în concret ce anume pedeapså corespunde gravitåÆii faptei
çi conferå garanÆia recuperårii, reeducårii infractorului. Judecåtorul
poate dispune ca pedeapsa så se execute în închisoare, prin muncå,
sau poate dispune suspendarea executårii – ca måsurå de încer-
care. În acest proces de individualizare a pedepsei, judecåtorul are
în vedere existenÆa circumstanÆelor atenuante çi a celor agravante,
adicå cele ce uçureazå, respectiv agraveazå pedeapsa.
Iatå de ce, atunci când un om comite o greçalå çi såvârçeçte o
faptå penalå, este important dacå fapta sa este întâmplåtoare,
ocazionalå, sau face parte din comportarea lui. Nu întâmplåtor, în
cadrul procesului se administreazå çi probe în circumstanÆier, care
permit judecåtorului så facå o bunå çi corectå apreciere asupra celui
ce se aflå în faÆa sa. Acest lucru prezintå importanÆå çi pe durata
executårii pedepsei închisorii. Când infractorul a avut o bunå com-
portare, el poate fi eliberat condiÆionat, dacå nu, va executa zi de zi
pedeapsa aplicatå.
Atunci când, chiar dacå ai greçit, te gândeçti cå acaså ai pårinÆi
care te açteaptå, ori o iubitå, o soÆie sau copil, nu îÆi este indiferent
când vei fi liber. Sunt multe lucruri la care oamenii ar trebui så se
gândeascå, multe lucruri pe care ar trebui så le respecte.

Despre legitima apårare


Vorbind despre cauzele care înlåturå caracterul penal al unei fapte
(despre care am vorbit într-un paragraf anterior) consider util så fac
unele precizåri cu privire la o cauzå frecvent întâlnitå în viaÆå,
legitima apårare, care constå în aceea cå cineva, deçi a comis o
faptå penalå, nu råspunde de ea. Se aratå, în articolul 44 din Codul
Penal, cå este în stare de legitimå apårare acela care såvârçeçte o
faptå penalå pentru a înlåtura un atac material, direct, imediat çi
injust, îndreptat împotriva sa ori a altuia.
116 Avocatul casei

Practica judiciarå este constantå în a avea în vedere ca legitima


apårare så poatå fi aplicatå strict în cazurile în care sunt întrunite
cerinÆele expres prevåzute ale legii: atacul så fie material (comis cu un
obiect care poate produce våtåmåri – un ciomag, un cuÆit, o rangå ç.a.),
direct (adicå îndreptat spre persoana în cauzå ori spre cineva
apropiat, dar så existe pericolul cå agresiunea este în curs de
aducere la îndeplinire çi cå nu existå nici un obstacol care så-l
împiedice pe agresor), imediat (adicå se petrece chiar atunci) çi
injust (adicå nu este drept, nu este exercitat în virtutea legii).
Cum problema legitimei apåråri este deosebit de importantå – nu
este uçor så spui cå un om care a ucis, care a comis o tâlhårie ori un
furt este nevinovat, pentru cå celålalt, victima, a fost cauza – instanÆa
noastrå supremå a pronunÆat multe decizii cu privire la aceste cazuri.
Fårå a intra în analiza profundå a acestui subiect, reÆinem cå:
l nu a fost considerat în legitimå apårare cel care a lovit victima în
cap, dupå ce aceasta era imobilizatå;
l nu a fost considerat în legitimå apårare inculpatul care a lovit
victima dupå ce atacul acesteia încetase çi victima pleca;
l nu se poate vorbi despre existenÆa legitimei apåråri atunci când
agresorul a luat-o la fugå dupå ce a lovit, iar inculpatul l-a urmårit çi
l-a lovit când l-a prins.
Cele menÆionate sunt câteva din exemplele reÆinute în deciziile
menÆionate.
În afarå de legitima apårare, mai putem gåsi în lege çi alte situaÆii,
cum sunt:
l starea de necesitate, adicå aceea în care cineva såvârçeçte o
faptå penalå pentru a salva dintr-un pericol iminent çi care nu putea
fi înlåturat altfel viaÆa, integritatea corporalå sau sånåtatea sa ori a
altuia sau un bun important. Nu se considerå stare de necesitate
situaÆia în care persoana çi-a dat seama în momentul în care a
såvârçit fapta cå pricinuieçte urmåri vådit mai grave decât cele care
s-ar fi putut produce dacå pericolul nu era înlåturat;
l constrângerea fizicå sau moralå exercitatå asupra fåptuitorului
care nu i-a putut rezista. Tot aici se încadreazå çi fapta såvârçitå din
cauza unei constrângeri morale, exercitate prin ameninÆare cu un
Drept penal 117

pericol grav pentru persoana fåptuitorului ori a altuia çi care nu putea


fi înlåturat în alt mod.
l cazul fortuit, adicå fapta comiså al cårei rezultat este consecinÆa
unei situaÆii care nu putea fi prevåzutå;
l iresponsabilitatea, constând în aceea cå, în momentul såvârçirii
faptei, fåptuitorul, fie din cauza alienaÆiei mintale, fie din alte cauze,
nu putea så-çi dea seama de acÆiunile ori inacÆiunea sa, ori nu putea
fi ståpân pe ele; Æin så subliniez aici cå pentru existenÆa unei
infracÆiuni trebuie ca autorul ei så comitå fapta cu vinovåÆie, adicå så
aibå reprezentarea faptei pe care o comite. În cazul unor asemenea
persoane înså, legea prevede cå se pot lua måsuri de siguranÆå, fie
de internare obligatorie pentru tratament, fie de supunere obligatorie
la tratament. Cei care au în grijå asemenea persoane pot råspunde
material pentru faptele comise de cel în cauzå.
Recapitulând, am discutat pânå acum despre legitima apårare,
starea de necesitate, constrângerea fizicå sau moralå, cazul fortuit,
iresponsabilitatea. Mai putem avea çi alte condiÆii, çi anume:
l beÆia completå produså de alcool sau alte substanÆe, ca urmare
a unor împrejuråri independente de voinÆa fåptuitorului. Se aratå
înså cå starea de beÆie voluntarå nu înlåturå caracterul penal al
faptei; ea poate, în funcÆie de împrejurårile concrete, så constituie o
circumstanÆå atenuantå ori agravantå;
l fåptuitor minor, dacå persoana în cauzå nu a împlinit vârsta
prevåzutå de lege pentru a råspunde penal;
l eroarea de fapt, adicå acea situaÆie în care fåptuitorul nu a
cunoscut existenÆa unei ståri, a unei situaÆii sau împrejuråri de care
depindea caracterul penal al faptei. Se înÆelege prin aceasta repre-
zentarea greçitå a realitåÆii, adicå necunoaçterea acesteia ori cu-
noaçterea ei greçitå.

Liberarea condiÆionatå
În cazurile în care condamnatul este ståruitor în muncå, disciplinat çi
då dovezi temeinice de îndreptare, el poate fi liberat condiÆionat
înainte de termen.
118 Avocatul casei

Articolul 59 çi urmåtoarele din Codul Penal aratå condiÆiile ce


trebuie îndeplinite pentru ca un condamnat så beneficieze de libe-
rarea condiÆionatå. Se are în vedere cuantumul pedepsei, gravi-
tatea faptei, conduita, aça cum aråtam, çi altele. Liberarea condiÆio-
natå este o måsurå ce denotå o încurajare din partea autoritåÆii,
pentru cei care dovedesc cå au fost reeducaÆi çi regretå sincer
faptele comise.
În afara pedepselor principale pe care le-am înfåÆiçat, instanÆele
mai pot aplica çi pedepse complementare. Acestea pot fi de inter-
zicere a unor drepturi, çi anume: dreptul de a alege çi de a fi ales;
dreptul de a ocupa o funcÆie implicând exerciÆiul autoritåÆii de stat;
dreptul de a ocupa o funcÆie sau de a exercita o profesie de natura
aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru såvârçirea infracÆiunii;
drepturile pårinteçti, dreptul de a fi tutore sau curator etc.
Degradarea militarå este tot o pedeapså complementarå çi con-
stå în pierderea gradului çi a dreptului de a purta uniformå.
Pentru fiecare faptå penalå, legea prevede un cuantum de pe-
deapså. Judecåtorii stabilesc, în funcÆie de o multitudine de factori,
pedeapsa concretå aplicatå condamnatului. În stabilirea pedepsei
se au în vedere circumstanÆele atenuante çi cele agravante.
Se considerå circumstanÆe atenuante: såvârçirea faptei sub stå-
pânirea unei puternice tulburåri sau emoÆii determinate de o provo-
care din partea persoanei våtåmate, a victimei; conduita bunå a
infractorului înainte de såvârçirea infracÆiunii; ståruinÆa depuså de
infractor pentru a înlåtura rezultatul infracÆiunii sau a repara paguba
pricinuitå; comportarea sincerå ç.a.
Legea face çi precizarea circumstanÆelor agravante: såvârçirea
faptei de cåtre trei sau mai multe persoane împreunå; såvârçirea
faptei prin acte de cruzime; såvârçirea infracÆiunii de cåtre un major,
împreunå cu un minor; profitând de o calamitate ç.a.
Aplicarea circumstanÆelor are influenÆå directå asupra reducerii
sau majorårii pedepsei aplicate.
În unele situaÆii, instanÆa de judecatå poate dispune suspendarea
condiÆionatå a executårii pedepsei, pe o anumitå perioadå de încer-
care. Dacå în termenul de încercare condamnatul nu îndeplineçte
måsurile de supraveghere prevåzute de lege ori obligaÆiile stabilite
Drept penal 119

de instanÆå, se poate dispune revocarea suspendårii sau prelungirea


termenului de încercare.
În unele cazuri, instanÆa poate dispune ca executarea pedepsei
så se facå la locul de muncå, în unitatea unde este încadrat ori în altå
unitate.

Înlocuirea råspunderii penale


Este o realitate de necontestat cå legea este durå, dar de multe ori,
legea poate fi çi blândå, acolo unde infractorul o meritå. Articolul 90 din
Codul Penal aratå cå instanÆa de judecatå poate dispune înlocuirea
råspunderii penale cu råspunderea care atrage o sancÆiune cu caracter
administrativ. Este un pas mare, un act de mare înÆelegere çi maximå
bunåvoinÆå ce se poate manifesta faÆå de un infractor.
Sigur, pentru a lua o astfel de måsurå, trebuie îndeplinite anumite
condiÆii, çi anume:
a) pedeapsa prevåzutå pentru fapta respectivå så fie de cel mult
1 an iar valoarea pagubei så fie în unele cazuri de cel mult
100.000 lei sau în altele de cel mult 500.000 lei;
b) fapta så prezinte un pericol social redus çi så nu fi produs urmåri
grave;
c) paguba produså prin infracÆiune så fi fost integral acoperitå;
d) din întreaga conduitå a infractorului så rezulte cå regretå
comiterea faptei;
e) dacå existå suficiente date cå fåptuitorul poate fi îndreptat,
recuperat social, fårå så i se aplice o pedeapså.
Aceastå måsurå nu poate fi luatå în cazurile în care fåptuitorul a
mai fost condamnat sau dacå i s-au mai aplicat de douå ori sancÆiuni
cu caracter administrativ.
În cazurile când se dispune înlocuirea råspunderii penale, se
poate aplica una dintre urmåtoarele sancÆiuni:
l mustrare;
l mustrare cu avertisment
l amendå de la 100.000 la 10.000.000 lei
120 Avocatul casei

Este çi aceasta o måsurå prin care omul care a greçit o datå


poate fi înÆeles çi sprijinit.

Minorii infractori
Legea penalå are o serie de prevederi referitoare la minorii infrac-
tori. Ele vizeazå protecÆia socialå a minorilor care, din cauza vârstei,
fie nu råspund penal, fie au un discernåmânt diminuat. Se considerå
cå minorul care nu a împlinit 14 ani nu råspunde penal. Minorul care
are vârsta cuprinså între 14 çi 16 ani råspunde penal numai dacå se
dovedeçte cå a såvârçit fapta cu discernåmânt. Minorul care a
împlinit vârsta de 16 ani råspunde penal.
Întreaga noastrå legislaÆie penalå manifestå o preocupare deose-
bitå cu privire la pedepsele ce se pot aplica minorilor. Atunci când un
minor ajunge så fie judecat, împotriva lui se pot lua o serie de måsuri
educative çi anume: mustrarea, libertatea supravegheatå, inter-
narea într-un centru de reeducare, internarea într-un institut
medical educativ.
Måsura educativå a mustrårii (prevåzutå de articolul 102 Cod
Penal) constå în dojenirea minorului, în aråtare pericolului social al
faptei såvârçite, în sfåtuirea sa så se poarte în aça fel încât så dea
dovadå de îndreptare, atrågându-i-se atenÆia cå dacå va mai såvârçi
o nouå infracÆiune, se va lua faÆå de el o måsurå mai severå sau i se
va aplica o pedeapså.
Libertatea supravegheatå constå în låsarea minorului în libertate
pe timp de un an de zile, sub supraveghere deosebitå a pårinÆilor
sau, dupå caz, a unei persoane de încredere ori a unei instituÆii
însårcinate cu supravegherea minorilor. InstanÆa poate så impunå
minorului respectarea unor reguli: så nu frecventeze anumite locuri,
så nu intre în legåturi cu anumite persoane, så presteze o anume
activitate ç.a.
Am considerat necesar så ståruim asupra acestor måsuri, mai
ales din dorinÆa de a atrage atenÆia pårinÆilor cå înÆelegerea instan-
Æelor de judecatå, acordarea unei anumite încrederi obligå! Dacå
totuçi instanÆa de judecatå apreciazå cå, faÆå de faptå çi com-
portarea în general a minorului, måsurile educative nu sunt sufi-
ciente, împotriva sa se poate dispune condamnarea la o pedeapså
Drept penal 121

cu închisoare. În aceste cazuri, pedepsele ce se pot aplica minorilor


sunt reduse la jumåtate faÆå de cele ce se pot aplica majorilor.
Mai trebuie reÆinut cå pedepsele suferite pentru fapte comise în
timpul minoritåÆii nu atrag incapacitåÆi ori decåderi din drepturi çi nici
stare de recidivå.

Reabilitarea
O instituÆie prevåzutå de Codul Penal çi care este mult açteptatå de
cei care au suferit pedepse este reabilitarea.
Orice condamnare pentru såvârçirea unei infracÆiuni atrage dupå
sine o serie de decåderi çi interdicÆii, precum çi unele incapacitåÆi,
pentru cå este normal ca, dupå executarea unei pedepse, cel care a
såvârçit o faptå antisocialå så se afle un timp sub semnul incerti-
tudinilor privind comportarea sa. Legea penalå prevede înså cå,
dupå un timp, cel care a executat pedeapsa poate så-çi redobân-
deascå încrederea publicå, adicå poate fi reabilitat.
Articolul 133 çi urmåtoarele din Codul Penal prevåd cå reabili-
tarea face så înceteze decåderile çi interdicÆiile, precum çi incapa-
citåÆile care rezultå din condamnare.
Reabilitarea se poate obÆine printr-o cerere care se adreseazå
instanÆei de judecatå çi la care se anexeazå acte din care så rezulte
condamnarea, un cazier recent din care så rezulte cå nu a mai suferit
alte condamnåri, acte din care så rezulte activitatea desfåçuratå çi
comportarea pe care a avut-o de la terminarea pedepsei pânå la
formularea cererii de reabilitare.
Articolul 135 Cod Penal prevede cå reabilitarea se poate cere
dupå trecerea unor perioade de timp:
l în cazul condamnårii la pedeapsa cu închisoarea pânå la 5 ani
pentru infracÆiuni contra avutului public, precum çi în cazul condam-
nårii la pedeapsa cu închisoarea între 1 çi 5 ani, pentru celelalte
infracÆiuni, dupå trecerea unui termen de 4 ani, la care se adaugå
jumåtate din durata pedepsei pronunÆate;
l în cazul condamnårii la pedeapsa cu închisoarea între 5 çi 10 ani,
dupå trecerea unui termen de 5 ani, la care se adaugå jumåtate din
durata pedepsei pronunÆate;
122 Avocatul casei

l în cazul condamnårii la pedeapsa cu închisoarea mai mare de 10


ani, dupå trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugå jumåtate
din durata pedepsei cu închisoarea.
În cazuri justificate, Procurorul general poate dispune reducerea
acestor termene.
Termenele de mai sus se socotesc de la data când a luat sfârçit
executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a
prescris. În caz de graÆiere totalå sau parÆialå (a restului de pedeap-
så) termenul curge de la data actului de graÆiere.
În cazul respingerii cererii de reabilitare, o nouå cerere se poate
face dupå trecerea unei perioade cuprinse între 1 çi 3 ani, în funcÆie
de durata condamnårii.
În afarå de reabilitarea judecåtoreascå, aça cum este menÆionat
anterior, existå çi reabilitarea de drept, care are loc în cazul condam-
nårii la amendå sau pedeapså cu închisoare de pânå la un an, dacå
în decurs de 3 ani condamnatul nu a såvârçit o altå infracÆiune.
Cred cå trebuie menÆionat cå reabilitarea nu are ca urmare
obligaÆia de reintegrare în funcÆia deÆinutå de infractor la data con-
damnårii, rechemarea în cadrele armatei sau acordarea gradului
militar pierdut.
Un alt aspect este cel privitor la plata cheltuielilor de judecatå çi a
despågubirilor civile, condiÆii ce trebuie îndeplinite; este necesar cel
puÆin så se facå dovada bunei-credinÆe a condamnatului çi demer-
surile fåcute în acest scop.
FaÆå de minori se pot lua måsuri educative sau li se pot aplica
pedepse cu închisoare sau amendå. Måsurile educative pot fi:
mustrarea, libertatea supravegheatå, internarea într-un centru de
reeducare sau internarea într-un institut medical-educativ. În ce
priveçte pedepsele, ele se reduc la jumåtate faÆå de cele prevåzute
de lege pentru infracÆiunea comiså.
O problemå ce suscitå multe discuÆii çi speranÆe pentru cei
condamnaÆi çi familiile lor este aceea a graÆierii sau amnistiei.
Amnistia înlåturå råspunderea penalå pentru fapta såvârçitå,
adicå, chiar dacå cineva a comis o faptå penalå, dacå a intervenit
amnistia pentru acea faptå, el nu mai poate fi condamnat.
Drept penal 123

GraÆierea este måsura de a se înlåtura total sau parÆial executarea


pedepsei. Prin decretele de graÆiere se prevede care pedepse sunt,
ca så zic aça, iertate, çi care se reduc la jumåtate ori la o treime.
Sigur, asemenea måsuri de bunåvoinÆå din partea puterii de stat
creeazå obligaÆia celor care au beneficiat de ele så nu mai comitå
alte infracÆiuni, pentru cå altfel se revocå beneficiul graÆierii, iar
pedepsele se cumuleazå: cea veche plus cea nouå.

Despre måsurile de siguranÆå


În afara pedepselor ce se aplicå infractorilor, instanÆele de judecatå
mai pot lua çi alte måsuri, cunoscute sub denumirea generalå de
måsuri de siguranÆå.
Potrivit articolului 112 Cod Penal, måsurile de siguranÆå sunt
urmåtoarele:
a) obligarea la tratament medical
b) internarea medicalå
c) interzicerea exercitårii unei anumite profesii ori meserii sau
funcÆii,
d) interzicerea de a se afla în anumite localitåÆi
e) expulzarea stråinilor
f) confiscarea specialå
g) interdicÆia de a reveni în locuinÆa familiei pe o perioadå determinatå.
Putem observa preocuparea legiuitorului privind sånåtatea celui
ce a încålcat legea penalå. Çtiut fiind faptul cå asemenea oameni nu
se îngrijesc de sånåtatea lor çi pentru a evita manifeståri ori boli ce
se vor propaga, legea are o serie de prevederi de ordin umanitar,
cum sunt çi cele de mai sus.
Existå situaÆii când prin hotårârea judecåtoreascå se interzice
exercitarea unei funcÆii sau profesii. Este çi normal så fie aça, pentru
a nu mai avea posibilitatea comiterii unor infracÆiuni folosind serviciul
sau o anumitå profesie, funcÆie sau meserie.
O måsurå binevenitå este çi cea privind interzicerea ca o anume
persoanå så se afle într-o localitate. Spre exemplu, unui hoÆ de
buzunare, care nu are domiciliul într-o localitate aglomeratå çi a
124 Avocatul casei

cårui prezenÆå acolo se considerå periculoaså, i se poate interzice


så mai intre în acea localitate.
Consideråm necesar så subliniem prevederile articolului 118 din
Codul Penal, care se referå la confiscarea penalå. InstanÆa de
judecatå poate dispune confiscarea unor bunuri, çi anume:
a) lucrurile produse prin fapta prevåzutå de legea penalå
b) lucrurile ce au servit la såvârçirea unei infracÆiuni (så ne gândim
la un spårgåtor de maçini, care deÆine o mulÆime de chei cu care
deschide maçinile)
c) lucrurile care au fost date pentru a determina såvârçirea unei
infracÆiuni sau ca råsplatå
d) lucruri dobândite prin infracÆiuni, dacå nu se restituie pårÆii
pågubite (partea våtåmatå)
e) lucrurile deÆinute în contra dispoziÆiilor legale (så ne gândim la
cel ce deÆine o armå fårå permis).
O måsurå de siguranÆå despre care este necesar så discutåm
este aceea prevåzutå de articolul 118 din Codul Penal, care pre-
vede cå persoana condamnatå pentru loviri sau violenÆe, cauza-
toare de suferinÆe fizice çi psihice, asupra membrilor familiei sale,
dacå se apreciazå cå prezenÆa sa în locuinÆå poate prezenta un
pericol grav, se poate dispune interzicerea de a reveni în locuinÆa
familiei. Este çi aceasta o måsurå justificatå împotriva acelor bårbaÆi
care îçi chinuie soÆia çi copiii, cazuri care existå çi sunt cazuri grave,
deosebite.
Acestea ar fi, în mare, prevederile pårÆii generale a Codului Penal.

PARTEA SPECIALÅ

Partea specialå, aça cum am spus la început, prevede infracÆiunile,


menÆioneazå în ce constå fiecare infracÆiune çi diferenÆierea sa de
altele, precum çi pedepsele ce se aplicå pentru fiecare infracÆiune în
parte.
InfracÆiunile sunt grupate pe categorii, pe titluri çi capitole, dupå
cum urmeazå:
Drept penal 125

InfracÆiuni contra statului, printre care gåsim: trådarea, trådarea


prin ajutarea inamicului, prin transmiterea de secrete, atentatul care
pune în pericol siguranÆa statului, subminarea economiei naÆionale,
propaganda în favoarea statului totalitar ç.a. Dupå cum se poate uçor
constata, aceste infracÆiuni au particularitatea cå vizeazå apårarea
statului, a Æårii, a noastrå, a tuturor. Cei care comit asemenea
infracÆiuni sunt elemente duçmånoase çi sunt pasibili de pedepse
maxime.
Alte titluri cuprind infracÆiunile contra persoanei, contra patri-
moniului, contra autoritåÆii, infracÆiuni care aduc atingere unor activi-
tåÆi de interes public sau unor activitåÆi reglementate de lege, infrac-
Æiuni de fals, infracÆiuni care aduc atingere unor relaÆii privind convie-
Æuirea socialå. Nu putem omite nici titlurile ce cuprind faptele penale,
infracÆiuni contra capacitåÆii de apårare a României, ca çi cele contra
påcii çi omenirii.

InfracÆiuni contra siguranÆei statului


Primul titlu din partea specialå a codului penal începe cu infrac-
Æiunile de trådare, trådare prin ajutarea inamicului, trådarea prin
transmitere de secrete, acÆiuni duçmånoase contra statului, spio-
najul, atentatul contra unei colectivitåÆi, actele de diversiune, propa-
ganda în favoarea instaurårii unui stat totalitar, iniÆierea, organizarea,
såvârçirea sau sprijinirea de acÆiuni care pot pune în pericol ordinea
constituÆionalå, caracterul naÆional, suveran, independent, unitar çi
indivizibil al statului român, complotul çi alte fapte prin care sunt
atacate în diferite forme statul, poporul, independenÆa, libertatea çi
concepÆiile democratice instaurate în Æara noastrå.
Toate acestea sunt infracÆiuni grave çi datoria fiecårui cetåÆean
corect çi cinstit este de a se feri de astfel de fapte, ca çi de cei care le
comit. Mai mult, articolul 170 din Codul Penal prevede aspra sanc-
Æionare a persoanelor care omit så denunÆe organelor de stat atunci
când iau cunoçtinÆå despre asemenea fapte. Acelaçi articol are înså
o prevedere ce reflectå spiritul uman al legislaÆiei noastre: nu se
pedepseçte omisiunea de a denunÆa fapta såvârçitå de soÆ sau o
rudå apropiatå.
126 Avocatul casei

În condiÆiile vieÆii de aståzi, ca urmare a tragediei ce s-a petrecut


în S.U.A. la 11 septembrie 2001, unitatea de neimaginat între toate
statele lumii în lupta contra terorismului impune måsuri de siguranÆå
deosebitå la care suntem chemaÆi så contribuim toÆi cetåÆenii Æårii, în
folosul nostru, al tuturor.

InfracÆiuni contra vieÆii


Un capitol care intereseazå pe mulÆi dintre noi este cel care cuprinde
infracÆiunile contra vieÆii, integritåÆii corporale çi sånåtåÆii.
Prima infracÆiune din aceste categorii este omuciderea, omorul,
prevåzutå de articolele 174, 175 çi 176 çi care constå în uciderea
unei persoane. Omorul se considerå calificat în anumite condiÆii, çi
anume atunci când a fost comis cu premeditare, asupra soÆului sau
a unei rude apropiate, din interes material ç.a.
Legea prevede çi formele omorului deosebit de grav, adicå cel
comis: asupra a douå sau mai multor persoane; prin cruzimi; de
cåtre o persoanå care a mai comis un omor; asupra unei femei
gravide etc.
Sigur, pericolul deosebit de mare al infracÆiunilor de omor nu
trebuie comentat, pentru cå toÆi suntem de acord cå suprimarea
vieÆii este cea mai gravå faptå penalå. Sigur cå pedepsele ce se
aplicå sunt mari, dar ele au çi un aspect de ordin moral: un om çi-a
sfârçit viaÆa în mod brutal çi nejustificat, iar altul zace pentru mulÆi ani
în puçcårie. Dacå toÆi cei ce se aflau atunci la locul faptei ar fi
intervenit sau dacå familia ar fi cåutat în timp så cultive tråsåturi de
comportament normale, fårå violenÆe, fårå agresivitate, poate cå nu
se ajungea aici. Nu de puÆine ori, sålile de judecatå sunt teatrul unor
situaÆii mai mult decât dramatice. Într-un colÆ plânge familia victimei,
iar în altul, familia inculpatului. Sigur, este dramatic så çtii cå o
persoanå din familia ta nu mai este, dar la fel de dureros este çi
faptul cå un alt om va fi izolat de familie, de viaÆa lui, timp de foarte
mulÆi ani.
Iatå de ce credem cå unele infracÆiuni de omor puteau fi evitate.
Avem în vedere un caz petrecut pe raza judeÆului DâmboviÆa. În
Ajun de Cråciun, la pomana porcului, la o familie a venit în vizitå
Drept penal 127

cumnatul. Era deja sub influenÆa alcoolului, iar o datå ajuns acolo, a
båut în continuare. În starea în care era, çi-a amintit de certuri çi
supåråri mai vechi. A devenit violent, çi-a lovit sora, soÆia gazdei, a
lovit-o pe fiica lor, a spart un geam, a pus apoi mâna pe un cuÆit çi
le-a înjunghiat. Cele douå femei au avut leziuni ce au necesitat 20,
respectiv 30 de zile timp de vindecare. Gazda, în mod firesc, a
intervenit, a avut loc o luptå pentru a-l deposeda de cuÆit, timp în care
i-a aplicat agresorului o loviturå mortalå. Aç vrea så subliniez cå la
cele de mai sus a asistat çi mama victimei, respectiv soacra
criminalului.
Sigur, instanÆa de judecatå a aplicat criminalului circumstanÆa
atenuantå a scuzei provocårii. Era evident cå, fårå agresiunea
începutå de victimå, fapta nu ar fi avut loc. Dar nu se poate så nu te
întrebi cum a fost posibil ca, fiind de faÆå atâÆia oameni, så nu se
poatå împiedica acest sfârçit dramatic al incidentului.
O situaÆie relativ asemånåtoare s-a petrecut çi pe raza judeÆului
Covasna. SoÆul, care îçi båtea mereu çi în mod sålbatic soÆia, s-a
întors într-o searå îndârjit de båuturå. Çi-a båtut soÆia din nou,
provocându-i leziuni grave. Femeia a reuçit cu greu så trimitå
copilul så anunÆe çeful de post despre cele ce se întâmplå. SoÆul a
încercat så opreascå copilul, dar nu a reuçit, motiv pentru care a
devenit çi mai violent. Femeia a încercat så se retragå spre uçå, din
dorinÆa de a ieçi din locuinÆå. Aproape de uçå, pe o maså, se afla un
cuÆit. L-a luat cu mâna stângå çi l-a îndreptat spre agresor, în timp
ce cu mâna dreaptå încerca så se apere de lovituri. Un atac al
acestuia a fåcut ca el så fie lovit cu cuÆitul în piept. Moartea a
survenit imediat.
Sigur, instanÆele au avut în vedere condiÆiile concrete în care s-au
petrecut faptele çi au aplicat scuza provocårii, situaÆie în care pe-
deapsa a fost de cinci ani. Dar grav este cå aceste fapte se repetau
mereu, cå rudele çi vecinii çtiau despre viaÆa acestei femei çi a
copilului çi totuçi nimeni nu a intervenit niciodatå. Çtim, cu un beÆiv
nu te poÆi pune, dar au fost çi momente când era treaz. Chiar nimeni
nu a putut så preîntâmpine un asemenea deznodåmânt?
Sigur, omorul prezintå un pericol social deosebit, dar uneori noi,
specialiçtii în materie, ne întrebåm cum de nu s-a putut preîntâmpina
o dramå care era previzibilå.
128 Avocatul casei

În acelaçi capitol mai gåsim çi alte infracÆiuni, cum sunt:


l pruncuciderea, adicå uciderea copilului nou-nåscut, såvârçitå
imediat, de mama aflatå într-o stare de tulburare pricinuitå de
naçtere. O mamå tânårå, necåsåtoritå, fårå serviciu, care då
naçtere unui copil – de cele mai multe ori nedorit – în condiÆii
grele, starea fizicå post-natalå sunt elemente ce explicå o acÆiune
ieçitå din comun. Sigur, fapta are caracter penal, dar pedeapsa ce
se aplicå este mai reduså tocmai datoritå existenÆei factorilor
menÆionaÆi;
l uciderea din culpå, adicå fårå intenÆie, din greçealå. Fapta se
considerå mai gravå dacå este comiså de un conducåtor al unui
vehicul cu tracÆiune mecanicå. Starea de ebrietate a celui ce a comis
infracÆiunea este o circumstanÆå agravantå. Ar trebui ca mulÆi condu-
cåtori auto, care obiçnuiesc så se... cinsteascå înainte de a se urca
la volan, så înÆeleagå cå båutura aduce multe, foarte multe necazuri,
mai ales atunci când conduc o maçinå. Împiedicarea conducåtorilor
auto de a se urca la volan sub influenÆa alcoolului ar trebui fåcutå de
toÆi cei din apropiere: prieteni, rude, familie. Un sfat dat la timp poate
salva vieÆi, poate salva o familie de la distrugere.
O problemå mult controversatå, dar care are un cadru juridic bine
determinat, este aceea a sinuciderii. Fiecare om o poate face prin
proprie voinÆå, chiar dacå cei din preajmå nu sunt de acord. Dar
legea sancÆioneazå cu închisoare pe cel ce determinå sau înlesneçte
sinuciderea unei persoane. Sigur, un om face ce vrea cu viaÆa sa,
deçi opinia generalå, ca çi cea a bisericii, este cå nu ai voie så-Æi iei
viaÆa. Este posibil ca o anumitå boalå, o situaÆie strict personalå, fårå
ieçire, så constituie pentru o persoanå un factor determinant, înså
nimeni nu are dreptul, nu are voie så-l instige la sinucidere, så-l
determine så o facå, så-l ajute.

Loviri çi våtåmåri corporale


În viaÆa de toate zilele avem ocazia så venim în contact – direct sau
indirect – cu o serie de infracÆiuni ce se comit cu multå uçurinÆå çi pe
care legea le sancÆioneazå diferenÆiat în funcÆie de gradul lor de
pericol social. Este vorba despre lovirea çi våtåmarea integritåÆii
corporale sau a sånåtåÆii.
Drept penal 129

Lovirea, aça cum este prevåzutå de articolul 180 din Codul


Penal, constå în fapta celui care loveçte sau, prin orice alte acte de
violenÆå, cauzeazå unei persoane suferinÆe fizice. În cazul în care
lovirea sau actele de violenÆå au pricinuit vreo våtåmare ce necesitå
pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult de 20 de zile, fapta
este consideratå mai gravå.
S-ar pårea cå suntem un popor temperamental, dar unii dintre noi
depåçesc limitele normalului çi dau curs liber aça-zisului lor tempe-
rament, lovind pe unii sau pe alÆii. Asemenea comportåri, låsând la o
parte faptul cå fac de ruçine pe agresorul care, ignorând posibili-
tatea rezolvårii paçnice a unui incident, recurge la acte de violenÆå,
vådesc o lipså de respect faÆå de oameni, faÆå de societate, în
general. În fond, legile sunt fåcute tocmai pentru ca oamenii så
recurgå la sprijinul lor, nu så-çi facå singuri dreptate.
Dacå am sta så analizåm cine sunt cei care recurg la acte de
violenÆå pentru rezolvarea unui incident, am ajunge la concluzia cå
sunt exclusiv oameni lipsiÆi de educaÆie elementarå, decåzuÆi,
alcoolici, certaÆi cu munca, cu morala, fårå o viaÆå de familie.
Çi atunci, cel care se simte tentat så-çi facå singur dreptate nu
este mai bine så se gândeascå în ce categorie de oameni se
integreazå, cu cine se aseamånå?
Våtåmarea corporalå, prin care s-au pricinuit victimei leziuni ce
necesitå pentru îngrijiri cel mult 60 de zile, este o altå infracÆiune
care poate atrage o pedeapså de pânå la 5 ani de închisoare.
Våtåmarea corporalå gravå, adicå aceea prin care s-a pricinuit
integritåÆii corporale sau sånåtåÆii o våtåmare care necesitå pentru
vindecare îngrijiri medicale de peste 60 de zile, sau care a avut
consecinÆe deosebite (pierderea unui simÆ sau organ, încetarea
funcÆionårii acestora, o infirmitate permanentå fizicå ori psihicå,
sluÆirea, avortul ori punerea în primejdie a vieÆii persoanei) poate
atrage o pedeapså de pânå la 7 ani de închisoare, dar poate ajunge
çi la 10 ani închisoare dacå fapta a fost såvârçitå în scopul producerii
consecinÆelor aråtate mai sus.
Loviturile sau våtåmårile cauzatoare de moarte, adicå faptele
aråtate mai sus, dacå au avut ca urmare moartea victimei, se
pedepsesc cu pânå la 15 ani de închisoare.
130 Avocatul casei

Iatå açadar cå prin gradarea în funcÆie de rezultatul acÆiunii


violente, durata îngrijirilor medicale ocazionate sau alte urmåri,
legea face o diferenÆå între ele, dar toate aceste acte de violenÆå
atrag pedepse, atrag desconsiderarea socialå çi implicit eventuale
despågubiri, cheltuieli de judecatå ç.a.
În aceeaçi grupå de infracÆiuni se mai aflå çi våtåmarea corpo-
ralå din culpå, adicå fårå intenÆie, spre deosebire de cele menÆio-
nate anterior, care toate se comit cu intenÆie.
Prin culpå se înÆelege o faptå comiså din greçealå çi cu privire la
care am dat explicaÆii mai pe larg atunci când am comentat artico-
lul 19 din partea generalå.
La aceastå infracÆiune, se impune ca cei care exercitå o meserie,
o profesiune sau alte activitåÆi så acorde o atenÆie deosebitå res-
pectårii dispoziÆiilor legale aplicabile în speÆå. Trebuie ca fiecare så
se gândeascå, atunci când implicå pe cineva într-o anumitå acti-
vitate, så nu existe vreun risc de producere a unui accident. Dincolo
de consecinÆele penale, fapta poate atrage serioase despågubiri de
ordin material. Dacå cineva a cåzut din cauza nerespectårii de cåtre
tine a unor norme, producându-çi o våtåmare corporalå, poÆi fi
obligat så-i acorzi despågubiri pânå la însånåtoçire, iar dacå a
survenit moartea, poÆi fi obligat så plåteçti pensie pentru copiii
acestuia pânå la majoratul lor, plus cheltuieli de înmormântare ç.a.
În cadrul aceluiaçi titlu mai gåsim çi o altå infracÆiune, care prin
natura sa poate fi întâlnitå frecvent: avortul. Se aratå în articolul 185
cå întreruperea cursului sarcinii se pedepseçte dacå este såvârçitå
fårå consimÆåmântul femeii însårcinate sau dacå:
l este realizatå în afara instituÆiilor medicale sau cabinetelor medi-
cale autorizate în acest scop;
l este realizatå de cåtre o persoanå care nu are calitatea de medic
de specialitate;
l vârsta sarcinii a depåçit paisprezece såptåmâni.
Dacå prin faptele de mai sus s-a cauzat femeii însårcinate o våtå-
mare gravå, fapta este consideratå çi mai gravå.
Drept penal 131

InfracÆiuni contra libertåÆii persoanei


Un capitol distinct din Codul Penal cuprinde infracÆiunile comise
contra libertåÆii persoanei. Printre acestea întâlnim:
l lipsirea de libertate în mod ilegal, prin simularea calitåÆii oficiale,
råpire; dacå fapta s-a comis de o persoanå înarmatå sau de douå ori
mai multe persoane, fapta este çi mai gravå. Asemenea fapte comit
în special tinerii, care, din dorinÆa de a face impresie ori de a forÆa o
persoanå så stea cu ei, îçi atribuie calitåÆi, spun cå sunt lucråtori de
poliÆie, cå sunt procurori ori altele. Ei profitå de deruta unor persoane
care se laså speriate de vorbe; dacå victima ar cere legitimaÆia, aça
cum trebuie så se procedeze ori de câte ori cineva este sau pretinde
cå este organ de stat, infractorii nu ar mai avea succes. Fapta poate
îmbråca un aspect de gravitate deosebitå atunci când infractorii
pretind sume de bani sau alte foloase pentru eliberare. Este çi
aceasta una din formele prin care, regretabil, am ajuns çi noi în...
Europa. Golanii – pentru cå aça sunt cei ce comit astfel de fapte – se
amågesc cu sumele ce le-ar putea primi pentru råscumpårare.
Sigur, împotriva lor, atât organele de stat, cât çi opinia publicå
intervin prompt.
ViaÆa de fiecare zi ne pune uneori în faÆa unor situaÆii de neima-
ginat. O fatå çi cu iubitul ei, din dorinÆa de a face bani cu orice preÆ,
au cåzut de acord så simuleze o råpire, el så le cearå pårinÆilor fetei
o sumå de bani pentru råscumpårare, iar în final, intraÆi în posesia
banilor, så fugå în lume amândoi. Planuri copilåreçti, dar care au pus
în alertå în primul rând pårinÆii, apoi organele de poliÆie çi parchetul.
Urmåriri, måsuri speciale, maçini, oameni, iar în final, cheltuieli mari,
fåcute de stat pentru o faptå necugetatå a unor tineri cu imaginaÆie
bolnavå.
Lipsiri de libertate se comit în prezent çi de cåtre indivizi certaÆi cu
morala, care prin diferite metode, violente ori mincinoase, duc tinere
fete în locuri råu famate, unde sunt vândute unor proxeneÆi pentru a
fi obligate så practice prostituÆia.
l violarea de domiciliu este o infracÆiune care constå în påtrun-
derea fårå drept, în orice mod, într-o locuinÆå, încåpere, dependinÆå,
loc îngrådit, fårå consimÆåmântul persoanei care le foloseçte sau
132 Avocatul casei

refuzul de a le påråsi la cererea celui în drept. Întâlnim cazuri când


unii indivizi vor så-çi facå singuri dreptate pe baza violenÆei çi
påtrund în locuinÆa unei persoane, fårå consimÆåmântul acesteia.
Este bine de reÆinut faptul cå dacå cineva îÆi datoreazå o sumå de
bani sau un obiect, nu ai voie så intri în locuinÆa lui dacå nu te
primeçte.
În cazul în care fapta se såvârçeçte de o persoanå înarmatå, de
douå sau mai multe persoane, în timpul nopÆii sau prin folosire de
calitåÆi mincinoase, pedeapsa poate ajunge pânå la çapte ani de
închisoare. Este de subliniat faptul cå acÆiunea penalå se pune în
miçcare la plângerea persoanei våtåmate, iar împåcarea pårÆilor
înlåturå råspunderea penalå.
l ameninÆarea este fapta celui care ameninÆå o persoanå cu såvâr-
çirea unei infracÆiuni, a unei fapte pågubitoare. Chiar dacå amenin-
Æarea se face împotriva soÆului sau a unei rude apropiate, fapta îçi
påstreazå gravitatea. Iatå de ce este bine så nu aruncåm vorbe la
întâmplare. Un salariat al unei societåÆi comerciale, fiind dat afarå, a
început så-l ameninÆe pe patron cå îi va incendia magazinul. Cum
ameninÆårile au fost fåcute în public çi erau de naturå så-l alarmeze
pe patron, acesta a fåcut plângere penalå, iar viteazul s-a trezit
chemat la ordine. Cu greu a scåpat de trimiterea în judecatå, dar s-a
vindecat de ameninÆåri.
l çantajul este o infracÆiune asemånåtoare ameninÆårii, prevåzutå
de articolul 194 Cod Penal, çi constå în constrângerea unei per-
soane prin violenÆå sau ameninÆare, så dea, så facå, så nu facå sau
så sufere ceva, dacå fapta este comiså spre a dobândi în mod injust
un folos, pentru sine sau pentru altul.
Fapta este consideratå çi mai gravå dacå ameninÆarea se referå
la darea în vileag a unei fapte penale sau imaginare, compromiÆåtoare
pentru persoana ameninÆatå, pentru soÆul acesteia sau pentru o
rudå apropiatå.
Acest gen de infracÆiune este caracteristic elementelor decåzute,
oameni de nimic care sunt în stare de orice pentru a-çi realiza
scopurile lor, capabile så speculeze ori så imagineze situaÆii deli-
cate, jenante.
Drept penal 133

l violarea secretului corespondenÆei este o faptå ce se comite


deseori, de multe ori de persoane care nici nu-çi dau seama cå au
comis o infracÆiune. Orice scrisoare are un caracter strict personal.
Dacå printr-o întâmplare cineva intrå în posesia unei corespondenÆe
ce nu-i aparÆine, mai ales aça cum se întâmplå la blocuri, acela are
obligaÆia så o punå în cutia de scrisori a posesorului, så o predea
administratorului sau så o punå la uça destinatarului, dar în nici un
caz nu are voie så o deschidå.
Sigur, existå o serie de curiozitåÆi determinate de viaÆa în comun,
dar corespondenÆa are un caracter confidenÆial, poate så se refere la
fapte ori la situaÆii cu totul particulare. A desface o corespondenÆå ce
nu-Æi aparÆine denotå lipsa spiritului civic elementar, lipsa respectului
pentru vecin, pentru cel cu care stai poate uçå în uçå. Un om civilizat
nu poate face aça ceva, nici el çi nici cei apropiaÆi lui, chiar copii fiind.
Este adevårat cå lipsa unui elementar spirit civic face ca în unele
blocuri cutiile de scrisori så arate ca dupå… råzboi; sparte, cu uçiÆele
lipså, turtite, rupte. AdministraÆia ar trebui så acorde atenÆie acestui
fapt çi så punå în vedere locatarilor în cauzå så-çi repare cutiile de
scrisori. Dar, în fond, aceasta este o problemå în care ar trebui så-çi
spunå cuvântul spiritul gospodåresc al fiecåruia.
Din acelaçi capitol fac parte çi alte infracÆiuni, cum sunt: amenin-
Æarea – fapta de a ameninÆa o persoanå cu såvârçirea unei infrac-
Æiuni sau a unei fapte pågubitoare, de naturå så o alarmeze; divul-
garea secretului profesional – divulgarea fårå drept a unor date de
care a luat cunoçtinÆå întâmplåtor ori i-au fost încredinÆate; sclavia çi
supunerea la muncå forÆatå sau obligatorie. Sigur, sunt fapte mai
puÆin întâlnite, dar menÆionarea lor o consideråm utilå cititorului.

InfracÆiuni privind viaÆa sexualå


ViaÆa sexualå ocupå un loc important în existenÆa noastrå, dar, fiind
un atribut exclusiv al vieÆii private a fiecåruia, orice faptå prin care se
încalcå libertatea de voinÆå îmbracå un aspect penal. Sigur, pro-
blema sexualå a constituit în anii vechiului regim un subiect... tabu.
Aståzi, çtim cu toÆii cå aceastå problemå nu poate fi ignoratå, cå ea
face parte din însåçi viaÆa noastrå de zi cu zi, dar cu o singurå
134 Avocatul casei

condiÆie: deplina libertate de a hotårî fiecare în aceastå problemå.


Orice amestec, orice încercare de a forÆa nota poate constitui o
infracÆiune.
Violul este infracÆiunea cel mai des întâlnitå çi care poate avea
urmåri de gravitate deosebitå. Dacå simplul viol comis de un bårbat
asupra unei femei se pedepseçte cu închisoare pânå la 10 ani, în
unele cazuri, pedeapsa poate urca pânå la 15 ani de închisoare. Se
considerå formå agravantå a infracÆiunii de viol atunci când:
l fapta este såvârçitå de douå sau mai multe persoane împreunå;
l victima se aflå în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau trata-
mentul fåptuitorului;
l victima este membrul familiei;
l s-a cauzat victimei o våtåmare gravå a integritåÆii corporale;
Pedeapsa poate ajunge pânå la 25 de ani de închisoare, dacå
victima nu a împlinit vârsta de 14 ani sau dacå fapta a avut ca
urmare moartea sau sinuciderea victimei.
Tinerii considerå deseori un act de bravurå såvârçirea unui viol,
fårå så-çi dea seama de drama ce urmeazå pentru ei çi pentru
familia lor. Ani lungi de închisoare, pierderea locului de muncå, a
cursurilor çcolare çi multe altele. În plus, cei care comit astfel de
fapte nu se gândesc la trauma psihicå pe care o suferå victimele. Îmi
amintesc o discuÆie cu un tânår care, împreunå cu alÆii, violase o
fatå. Fiind întrebat ce s-ar fi întâmplat dacå sora lui ar fi cåzut victimå
unui viol, s-a blocat; a råmas câteva clipe tåcut, cu ochii în jos, dupå
care a råspuns derutat: „Cum adicå, sora mea?“
Vorbind despre viol, nu putem omite nici uçurinÆa cu care unele
fete merg la plimbare cu persoane necunoscute çi mai ales prin
locuri izolate çi la ore târzii. Prin comportarea lor, astfel de fete
faciliteazå comiterea violului. Çi pårinÆii ar trebui så fie mai atenÆi,
atunci când fetele vin seara la ore târzii sau atunci când båieÆii
lipsesc de acaså, fårå så se çtie pe unde umblå. PårinÆii au îndatorirea
moralå så vegheze cu grijå, cu atenÆie, så previnå infracÆiunile.
Dezvoltarea somaticå a tinerilor din ziua de azi ne pune uneori
într-o adevåratå încurcåturå; båieÆi çi fete care aratå bine dezvoltaÆi
au totuçi un numår redus de ani. Articolul 198 Cod Penal, sancÆio-
neazå cu închisoarea orice act sexual cu o persoanå care nu a
Drept penal 135

împlinit vârsta de 15 ani, chiar dacå a avut loc cu consimÆåmântul


acesteia. Se considerå cå lipsa de discernåmânt specificå vârstei
este o piedicå în luarea unei hotårâri. Dacå fata se aflå la o vârstå
cuprinså între 15 çi 18 ani, iar raporturile intime se comit de cåtre
tutore, medic curant, îngrijitor, profesor sau educator folosind calita-
tea sa, fapta constituie infracÆiune çi se pedepseçte cu închisoare
pânå la 7 ani.
Când determinarea unei fete sub 18 ani så întreÆinå relaÆii intime
cu un bårbat s-a fåcut prin promisiuni de cåsåtorie, fapta constituie
infracÆiunea de seducÆie. Legiuitorul a avut în vedere naivitatea unei
fete aflate la o vârstå fragedå, care då crezare vorbelor çi promisiu-
nilor unui bårbat, fiind astfel determinatå så accepte propunerile
acestuia, propuneri fåcute cu våditå intenÆie mincinoaså. Dacå înså
intervine cåsåtoria, acÆiunea penalå se stinge.
Codul Penal sancÆioneazå çi infracÆiunea de relaÆii sexuale între
persoane de acelaçi sex, cunoscute în vorbirea curentå sub denu-
mirea de homosexualitate. Privitå multå vreme ca o deviere de
comportament condamnabilå, o anomalie, çi deci interziså prin lege,
aståzi ne aflåm într-o fazå de instaurare a unei noi concepÆii privind
persoanele ce înÆeleg så întreÆinå asemenea raporturi. În fond, este
vorba de dreptul fiecåruia de a duce, çi sub acest aspect, viaÆa pe
care o doreçte, cu singura condiÆie så nu producå scandal public, så
nu dåuneze altora.
Pe de altå parte, cercetårile efectuate tind så acrediteze ideea cå
existå unele înclinaÆii congenitale, înnåscute, printr-o determinare tardivå
a sexului fåtului, la unii indivizi. Toate sunt probleme de studii genetice çi
de concepÆii sociale, cu privire la care viitorul îçi va spune cuvântul.
Legea mai pedepseçte çi såvârçirea actelor de perversiune
sexualå, adicå acele raporturi intime ce au loc între parteneri de sex
diferit, dar care se abat de la caracterul normal al actului sexual.
CondiÆia prevåzutå de lege este înså cå fapta constituie infracÆiune
numai dacå a fost såvârçitå în public sau a produs scandal public. Çi
este normal så fie aça într-o societate democraticå în care organele
de urmårire penalå, poliÆia çi parchetul nu au acces în cadrul vieÆii
private a individului.
136 Avocatul casei

Consider cå nu putem încheia acest capitol fårå a mai menÆiona çi


alte infracÆiuni:
l corupÆia sexualå, prevåzutå de articolul 202 Cod Penal, care
constå în actele cu caracter obscen såvârçite asupra unui minor sau
în prezenÆa unui minor;
l incestul, infracÆiune prevåzutå de articolul 203 Cod Penal, care
constå în raporturi sexuale între rude în linie directå sau între fraÆi çi
surori.

InfracÆiuni contra demnitåÆii


O problemå specificå firii umane este demnitatea. Fiecare dintre noi,
indiferent de locul pe care îl ocupå în ierarhia socialå, are demnitatea,
personalitatea lui.
Legea considerå cå aceastå demnitate nu poate så fie cålcatå
în picioare de nimeni. În fond, chiar condamnaÆii se bucurå de o
serie de måsuri de naturå så le menajeze demnitatea. Ei nu pot fi la
discreÆia paznicilor, nu trebuie så li se cauzeze suferinÆe, nici så
fie înjosiÆi, aça cum prevåd dispoziÆiile referitoare la condiÆiile de
detenÆie.
Iar dacå celui condamnat i se respectå demnitatea, chiar çi în
condiÆiile puçcåriei, cu atât mai mult legea apårå demnitatea cetåÆea-
nului liber.
Insulta çi calomnia sunt infracÆiuni prin care se aduce atingere
reputaÆiei, onoarei unui cetåÆean çi se pot pedepsi chiar cu închisoare.
Insulta, infracÆiune prevåzutå de articolul 205, reprezintå atin-
gerea aduså onoarea ori reputaÆiei unei persoane prin cuvinte, prin
gesturi sau prin orice alte mijloace, ori expunerea la batjocurå.
Aceeaçi infracÆiune se comite çi atunci când se atribuie unei per-
soane un defect, o boalå sau o infirmitate, chiar dacå ele ar fi reale.
Calomnia este prevåzutå de articolul 206 Cod Penal çi constå în
afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte
determinate privitoare la o persoanå, care, dacå ar fi adevåratå, ar
expune acea persoanå la o sancÆiune penalå, administrativå sau
disciplinarå, ori dispreÆului public.
Faptele de insultå çi calomnie sunt caracteristice unei anumite
categorii sociale; oameni lipsiÆi de educaÆie, de culturå, mahalagii
Drept penal 137

care nu çtiu decât så arunce vorbe murdare, så înjurieze, så facå


afirmaÆii de tot felul; oameni certåreÆi çi care constituie o categorie
decåzutå sub aspectul conduitei civice. În limbajul nostru, al juriçtilor,
asemenea fapte au o denumire, care aratå din ce categorie fac parte
cei ce le comit: crimå de mahala!
Deci, stimaÆi cititori, dacå vreÆi så nu fiÆi categorisiÆi ca atare, nu
arucaÆi vorbe de ocarå, ele nu vå fac cinste.

InfracÆiuni contra patrimoniului


InfracÆiunile cuprinse în titlul III al Codului Penal la articolele 208
pânå la 222 sunt cele prin care se aduce o atingere avutului per-
sonal sau public; fapte prin care indivizi dornici de realizarea unor
foloase materiale nu se dau înapoi de la comiterea unor fapte aspru
pedepsite de legea penalå. În aceastå categorie gåsim furtul, tâlhå-
ria, pirateria, abuzul de încredere, gestiunea frauduloaså, înçelåciu-
nea, delapidarea, însuçirea bunului gåsit, distrugerea ç.a.
Furtul este luarea unui bun mobil din posesia sau detenÆia altuia,
fårå consimÆåmântul acestuia, în scopul de a-l însuçi pe nedrept. În
aceeaçi categorie se situeazå çi furtul de energie electricå, acte,
înscrisuri. Tot furt înseamnå çi luarea unui autovehicul, în scopul de
a-l folosi pe nedrept.
Furtul, comis în aceastå formå denumitå simplå, se pedepseçte
cu pânå la 12 ani închisoare. O formå gravå o constituie furtul
calificat, prevåzut çi pedepsit de articolul 209 Cod Penal. Se consi-
derå furt calificat cel comis în anumite situaÆii, çi anume:
l de douå sau mai multe persoane;
l de o persoanå având asupra sa o substanÆå narcoticå;
l într-un loc public;
l în timpul nopÆii;
l prin efracÆie sau prin folosirea fårå drept a unei chei adevårate ori
a unei chei mincinoase ç.a.
Un exemplu recent: un tânår îçi vizita deseori un coleg de çcoalå
care locuia într-un bloc din cartierul Balta Albå. Fiind în pregåtire
pentru plecarea la mare, s-a gândit cå nu i-ar strica så aibå çi un
138 Avocatul casei

casetofon. Cum el nu avea, s-a hotårât så-l fure pe al colegului.


Când nu era nimeni acaså, el a mers acolo çi, çtiind unde se aflå
cheia, a luat-o, a deschis uça çi a furat casetofonul. Bucuria i-a fost
de scurtå duratå, pentru cå experienÆa poliÆiçtilor i-a dus repede pe
urmele lui.
Çi vå rog så vå gândiÆi cât de ruçinos este atunci când poliÆiçtii te
aduc în casa în care erai primit ca prieten çi coleg, te duc deci pentru
a face reconstituirea modului în care ai operat furtul. ÎÆi mai trebuie
ceva, tinere fårå minte?
Må refeream mai înainte la cei care îi ajutå pe infractori. Se
gåsesc persoane binevoitoare care så primeascå lucrurile furate çi
så le påstreze, dar nu sunt puÆini nici amatorii de chilipiruri care se
gråbesc så cumpere lucruri la preÆuri derizorii. Infractorul are interes
så scape cât mai repede de lucrurile furate çi så ia ceva bani. El le
vinde ieftin, pentru cå aceste lucruri nu l-au costat nimic. Amatorii de
chilipiruri îçi pot da uçor seama cå un tânår nu are posibilitatea så
vândå aparaturå electronicå, îmbråcåminte, la preÆuri ridicol de mici,
cå aceste bunuri trebuie så aibå o provenienÆå dubioaså, dar se
culcå pe o ureche, pentru cå ei nu çtiu nimc çi deci nu îi intereseazå.
Asemenea indivizi greçesc pentru cå, de cele mai multe ori, la
anchetå, infractorul declarå unde çi cui a vândut lucrurile furate.
Organele de poliÆie le cautå, le gåsesc çi le ridicå, pentru cå ele
trebuie restituite celui care a fost pågubit. Cumpåråtorul gråbit,
amatorul de chilipiruri, are deschiså calea de a-çi recupera paguba
de la infractor, dar nu va reuçi prea uçor. Anii de detenÆie, neînca-
drarea în muncå, eventuale alte furturi çi multe altele fac recupe-
rarea banilor imposibilå. Deci nu este recomandabil så se cumpere
bunuri de la persoane necunoscute çi nici la preÆuri incredibil de
mici. Sårac, dar curat, aça se spunea odatå çi nu este råu ca
amatorii de chilipiruri så reÆinå aceste vorbe.
Çi, fårå så vreau, mi-a venit în minte un caz recent. Dornic så aibå
o maçinå... tråsnet, un patron a gåsit pe cineva care avea o maçinå
modernå, aproape nouå, la un preÆ foarte mic. S-a gråbit så cumpere
maçina, care costa pe piaÆå 15.000 de dolari, dar pentru care a plåtit
4.000. Bucuria i-a fost de scurtå duratå pentru cå poliÆia, arestând un
grup care se ocupa de furtul çi vânzarea maçinilor astfel dobândite,
a cåutat çi depistat pe cumpåråtor. Strict legal, poliÆiçtii au procedat
Drept penal 139

la ridicarea maçinilor cumpårate de unii çi de alÆii, restituindu-le


adevåraÆilor proprietari. Pågubaçii îçi vor recupera banii când
infractorii vor ieçi din detenÆie. Odatå, ca niciodatå. L-am cunoscut
pe cel care plåtise 4.000 de dolari pentru maçina de care se
bucurase numai o lunå. O lunå care l-a costat atâÆia bani, bani
munciÆi çi pe care era conçtient cå nu-i va mai vedea niciodatå. Cum
ståtea cu moralul? Inutil så mai discutåm!
Mai existå çi o altå formå de furt, care reprezintå un pericol social
ceva mai redus, prevåzutå de articolul 210 din Codul Penal çi care
este comis de o singurå persoanå, ce a avut acces acolo unde a
comis furtul: fie furtul între rude, soÆi, fie cel comis de un minor în
paguba tutorelui såu, ori de cåtre cel care locuieçte împreunå cu
pågubaçul. Aç vrea så subliniez faptul cå deseori, atunci când soÆii
ajung la destråmarea relaÆiilor, la despårÆire în fapt, atunci când unul
dintre ei påråseçte domiciliul conjugal, se întâmplå ca cel råmas în
locuinÆå så facå plângere penalå acuzând pe cel care a plecat cå a
furat lucruri din caså. Potrivit prevederilor Codului Familiei, bunurile
dobândite de soÆi în timpul cåsåtoriei au caracter de bunuri comune.
Aceasta nu înseamnå înså cå cel ce påråseçte locuinÆa are dreptul
så ia o parte, jumåtate din aceste bunuri comune. Ele se pot împårÆi
fie prin acordul pårinÆilor, al ambilor soÆi, fie pe cale judecåtoreascå.
Reaua credinÆå a unor soÆi în prag de despårÆire face înså så se
ajungå la situaÆii de-a dreptul comice. Se face plângere cå cel care a
plecat a luat din caså bani, bijuterii, tablouri, cristale çi argintårie,
adicå lucruri care, în mod evident, pårÆile nu le aveau. Dar dorinÆa de
råzbunare face så se nåscoceascå fel de fel de motive, nedemne.
Noroc cå judecåtorii îçi dau seama çi, din ascultarea martorilor,
stabilesc adevårul. Dar ce se realizeazå este faptul cå ambii fac
cheltuieli mari, cå pierd timpul çi, ce este mai grav, relaÆiile dintre
foçtii soÆi se deterioreazå definitiv; aça cum se spune din båtrâni,
unde nu-i cap, vai de picioare!
Tâlhåria este o infracÆiune cu mare pericol social, care constå în
comiterea unei fapte ce reuneçte douå infracÆiuni: furtul comis cu
violenÆå. Sunt cazuri în care infractorul, pentru a putea comite
infracÆiunea ori pentru a-çi putea asigura påstrarea bunului furat,
recurge la acte de violenÆå. Dacå victima a suferit våtåmåri care au
140 Avocatul casei

necesitat îngrijiri medicale, în funcÆie de durata acestora, pedeapsa


poate creçte de la 15 pânå la 25 de ani.
Tâlhåria se poate såvârçi în locuri çi la ore diferite. Fie seara ori
noaptea, în locuri dosnice, izolate, fie chiar ziua, în locuri circulate.
Cum fiecare om merge cu gândurile lui, infractorul smulge un lånÆiçor
de la gâtul unei femei çi fuge. Pânå ce femeia apucå så Æipe, pânå ce
oamenii din jur îçi dau seama ce s-a întâmplat, hoÆul este departe.
Sigur, sunt forme grave, foarte grave de tâlhårie, când unul sau
mai mulÆi infractori påtrund noaptea în case, tortureazå oamenii
pentru a le spune unde sunt banii, bijuteriile, valuta.
Se considerå cå tâlhåria este un pericol social ridicat dacå este
comiså:
l de douå sau mai multe persoane împreunå;
l de o persoanå având asupra sa o armå sau o substanÆå narcoticå;
l de o persoanå mascatå, deghizatå sau travestitå;
l în timpul nopÆii;
l într-un loc public sau într-un mijloc de transport;
l într-o locuinÆå sau în dependinÆele acesteia;
l în timpul unei calamitåÆi;
l a avut una din urmårile aråtate la articolul 182 (våtåmare ce
necesitå pentru vindecare mai mult de 60 de zile, pierderea unui
simÆ sau organ, o infirmitatea permanentå fizicå sau psihicå ç.a.)
Tâlhåria este consideratå deosebit de gravå atunci când a cauzat
moartea victimei.
Citim în preså çi parcå nu ne vine så credem cå este posibil ca
tinerii – pentru cå ei sunt, ca regulå generalå, autorii tâlhåriilor – så
poatå comite astfel de fapte, fårå milå, cu bestialitate, torturând
oameni în vârstå, çi asta numai pentru a dobândi sume de bani
nemunciÆi, care så le permitå så tråiascå o perioadå de huzur, de
petreceri, de dezmåÆ.
O altå infracÆiune, tot mai des întâlnitå, lipsitå de elementul de
violenÆå ce caracterizeazå tâlhåria, este gestiunea frauduloaså.
Privatizarea, lege de bazå a mersului nostru pe drumul democraÆiei,
implicå printre altele çi o mulÆime de acte administrative, contabile.
Îndeplinirea lor revine, ca regulå generalå, funcÆionarilor, angajaÆi fie
Drept penal 141

cu normå întreagå, fie în regim de colaborare. Este adevårat cå, de


multe ori, sunt patroni care preferå så nu facå forme de angajare
personalului cu care lucreazå. De aici pot urma multe necazuri. În
principal, infracÆiunea de gestiune frauduloaså constå în pricinuirea
de pagubå cu rea-credinÆå, cu ocazia administrårii sau conservårii
acelor bunuri. Simplu! Administratorul unei societåÆi comerciale îçi
însuçeçte bunuri din societate, face acte false, nu depune toÆi banii,
ori scoate din bancå sume de bani de care dispune personal, în
afara intereselor societåÆii.
O asemenea faptå se pedepseçte cu închisoare.
O infracÆiune apropiatå este çi înçelåciunea, care constå în
inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevåratå
a unei fapte mincinoase sau ca mincinoaså a unei fapte adevårate, în
scopul obÆinerii, pentru sine sau altul, de foloase materiale necuvenite.
Dacå infracÆiunea de înçelåciune este såvârçitå prin folosirea de
nume sau calitåÆi mincinoase, ori alte mijloace frauduloase, fapta
prezintå un pericol social mai mare.
Tot la aceeaçi infracÆiune existå çi o circumstanÆå agravantå, care
constå în inducerea sau menÆinerea în eroare a unei persoane cu
prilejul încheierii sau executårii unui contract. ExistenÆa acestei
infracÆiuni în Codul Penal ar trebui så fie un semnal de alarmå pentru
multe persoane care îçi închipuie cå, o datå privatizaÆi, pot face
orice. Nu este aça çi organele de stat, poliÆia çi procuratura, par-
chetul au deseori ac de cojocul celor ce nu respectå legea, relaÆiile
fireçti, de bunå-credinÆå.
Aflåm deseori din preså, radio ori televiziune despre unii pretinçi
patroni, de regulå tineri, care comit infracÆiuni de înçelåciune. Se
prezintå la societåÆi comerciale çi pe baza unor acte de obicei false,
ridicå mårfuri pe care nu le mai plåtesc niciodatå. Niciodatå, vorba
vine, pentru cå intervine poliÆia, ancheta, procesul çi puçcåria. Dar
oamenii nu se gândesc de la început ce poate urma.
O altå infracÆiune pe care mulÆi o comit fårå så çtie cå acea faptå
constituie infracÆiune este însuçirea bunului gåsit. Oricine gåseçte un
obiect, o sumå de bani are obligaÆia de a preda acest bun organelor de
stat sau pågubaçului, în termen de cel mult zece zile de la gåsire.
Dacå gåsitorul a dispus de acel bun în cadrul termenului de zece
zile, el nu se mai poate prevala de acest termen. Så zicem cå a gåsit
142 Avocatul casei

un ceas, pe care l-a çi vândut a doua zi; evident cå nu se mai pune


problema restituirii în acest caz, fapta putând atrage o amendå sau
închisoare.
În viaÆa de zi cu zi avem ocazia så întâlnim oameni necivilizaÆi – çi
trebuie så recunosc cå tot tinerii sunt cei care comit acte de vandalism,
distrug ori degradeazå bunuri ce aparÆin altora, manifeståri de neînÆe-
les, dacå avem în vedere cå asemenea acte de distrugere sunt comise
de unii care nu muncesc, care nu sunt în stare så realizeze ceva. Aça
fiind, sigur cå nu au respect pentru bunuri çi ca atare le distrug.
Distrugerea este o infracÆiune ce denotå lipså de respect pentru
bunuri, faÆå de oameni, dar çi o evidentå lipså de civilizaÆie. Legea
prevede cå distrugerea unor bunuri ce prezintå valoare çtiinÆificå ori
artisticå, arhivisticå ori altå valoare socialå constituie o circumstanÆå
agravantå a infracÆiunii de distrugere.
Cred cå nu este råu de subliniat cå se pedepseçte tot cu închi-
soare çi distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntre-
buinÆare a unui cablu telegrafic, telefonic sau de înaltå tensiune, ori a
unei conducte petroliere. Amatorii de benzinå direct din conducte ar
trebui så çtie cå sunt pasibili de despågubiri foarte mari, corespun-
zåtoare pagubelor produse, dar cå pot face çi închisoare. Så reÆinem
deci cå benzina cumpåratå cinstit de la staÆii este totuçi mai ieftinå.
InfracÆiunea de distrugere, aça cum este prevåzutå la articolele
217, 218 çi 219, prin cele trei forme ale sale: distrugere, distrugere
calificatå çi distrugere din culpå, poate atrage pedeapsa pânå la 15
ani de închisoare. Sigur, asemenea fapte care încep cu spargerea
unor uçi ori a unei culturi agricole pot îmbråca forme grave, de
periculozitate socialå deosebitå, pagube mari.
Mai ales acum, când oamenii reintrå în drepturile lor cu privire la
terenurile agricole, sunt unii care comit o infracÆiune fårå så-çi dea
seama. Este vorba de tulburarea de posesie, care constå în fapta
celui ce ocupå fårå drept, în întregime sau în parte, prin violenÆå sau
ameninÆare, ori prin desfiinÆarea semnelor de hotar, un bun imobil
aflat în posesia altuia.
Sigur, pot apårea neînÆelegeri cu privire la un teren, dar omul
civilizat încearcå så rezolve problema cu vorba bunå çi, dacå nu
gåseçte înÆelegere, se adreseazå justiÆiei. Acolo, în faÆa judecå-
torului, se face dreptate, iar vinovatul trebuie så se supunå, ba
Drept penal 143

chiar så çi plåteascå pagubele create de el. Dar aça, cu parul, nu e


prea bine!
Înainte de a finaliza acest capitol, aç vrea så mai menÆionez o
infracÆiune cåreia de multe ori nu i se acordå atenÆie: tåinuirea, care
constå în primirea, dobândirea sau transformarea unui bun ori
înlesnirea valorificårii acestuia, cunoscând cå bunul provine din
såvârçirea unei fapte penale. Este o infracÆiune comiså uneori cu
relativå necunoaçtere. Este firesc så te întrebi de unde un prieten ori
o rudå aduce niçte lucruri çi te roagå så le Æii la tine, så le modifici sau
så ajuÆi la vânzarea lor. Trebuie så te gândeçti când faci aça ceva cå
poate au o provenienÆå dubioaså, cå poate contribui la ascunderea
unor bunuri furate. Este bine deci så fii prudent, precaut, så eviÆi
asemenea situaÆii care aduc mari necazuri.
Dacå am vorbit pânå acum despre infracÆiunile comise în dauna
avutului personal sau particular, nu este råu så aråtåm cå aceleaçi
infracÆiuni de furt, gestiune frauduloaså, înçelåciune, distrugere,
tulburare de posesie ç.a., dacå sunt comise împotriva avutului
public, se „råsplåtesc“ cu pedepse... substanÆiale, chiar foarte mari,
ce pot ajunge pânå la 20 de ani închisoare.
În vechea legislaÆie exista concepÆia potrivit cåreia totul era avut
obçtesc, inclusiv patrimoniul asociaÆiilor de locatari. Måsurile ce se
luau pentru repararea aça-ziselor pagube aduse avutului obçtesc
erau de o duritate deosebitå çi nejustificatå. Dacå o amårâtå de
femeie – taxator de tramvai – îçi însuçea o sumå de o sutå-douå de
lei, fapta era consideratå foarte gravå çi se aplicau pedepse de
multe ori cu închisoare.
ConstituÆia aratå la articolul 135 cå proprietatea este publicå sau
privatå. Proprietatea publicå aparÆine statului sau unitåÆilor adminis-
trativ-teritoriale. În rest, totul are caracter de proprietate privatå,
indiferent cå aparÆine unor persoane fizice ori persoane juridice
private. Acest lucru este de naturå a atrage atenÆia patronilor çi celor
ce conduc societåÆi comerciale så acorde toatå atenÆia situaÆiei celor
ce urmeazå a fi angajaÆi. O bunå cunoaçtere anterior angajårii îi
poate feri de pagube de nerecuperat, mai târziu.
144 Avocatul casei

InfracÆiuni contra autoritåÆii


Un alt capitol al pårÆii speciale a Codului Penal, titlul V, cuprinde
infracÆiunile îndreptate contra autoritåÆilor. În orice Æarå civilizatå,
în orice stat, autoritatea trebuie så se bucure de respect, pentru cå
numai aça se asigurå climatul de liniçte çi de echilibru în care fiecare
så-çi desfåçoare activitåÆile, så-çi formeze o profesie, så-çi creascå
copiii, så se bucure de liniçte, de respect.
Çi noi, cei care muncim, care ducem o existenÆå normalå, acor-
dåm tot respectul autoritåÆii. Vrem sau nu, suntem într-un contact
permanent cu autoritatea, cu instituÆiile de stat, cu diferite organizaÆii,
cu reprezentanÆii acestora.
Desigur, marea majoritate a oamenilor au o comportare civilizatå,
normalå. În fond, nimeni nu este obligat så suporte lipsa de educaÆie,
de civilizaÆie a cuiva. Tråim în societate çi trebuie så ne supunem
legilor generale ale societåÆii. Nimeni nu poate invoca, aça cum
spunea un funcÆionar mai zilele trecute într-un birou de la o primårie,
cå... „aça vrea muçchii mei...“. Sigur, expresia, poziÆia, manifestarea
sunt tipice omului redus, înapoiat, iar tinerii trebuie så îçi analizeze
conduita faÆå de cei cu care vin în contact.
Dacå unele ieçiri se manifestå pe calea comunå a jignirilor,
insultelor, ameninÆårilor çi altor asemenea manifeståri, sunt cazuri
când comportarea unor indivizi poate îmbråca un aspect cu impli-
caÆii penale serioase.
Se aratå în articolul 236 din Codul Penal cå orice manifestare prin
care se exprimå dispreÆ pentru însemnele Æårii, pentru emblemele
sau semnele folosite de autoritåÆi este o infracÆiune çi constituie
ofenså aduså unor însemne.
Acelaçi articol mai aratå în paragraful urmåtor cå manifestarea
prin care se exprimå dispreÆ pentru emblemele sau semnele de care
se folosesc autoritåÆile se pedepseçte tot cu închisoare.
O altå faptå gravå este defåimarea Æårii sau a naÆiunii, care constå
în manifestårile publice cu intenÆia de a defåima Æara sau naÆiunea
românå.
Articolul 238 din Codul Penal pedepseçte ofensa aduså auto-
ritåÆii, care constå în atingere aduså onoarei sau ameninÆarea såvâr-
çitå în public împotriva unei persoane care îndeplineçte o activitate
Drept penal 145

importantå de stat sau o altå activitate publicå, în legåturå cu


activitatea acesteia çi de naturå a aduce atingere autoritåÆii.
Lovirea sau orice alte acte de violenÆå såvârçite împotriva uneia
dintre persoanele çi în condiÆiile aråtate constituie o agravantå a
faptei. Pedeapsa poate ajunge pânå la 15 ani închisoare.
De aceeaçi protecÆie se bucurå çi persoanele ce desfåçoarå
activitåÆi de råspundere, demnitarii, magistraÆii çi alÆii. Este firesc så
fie aça. Un om care îndeplineçte o funcÆie publicå trebuie så se
bucure de respect, de consideraÆie, så fie apårat împotriva celor
care, din lipså de educaÆie, sub influenÆa båuturilor alcoolice sau
incitaÆi de alÆii, încearcå så aducå atingere autoritåÆii unor asemenea
persoane.
Chiar dacå tråim într-un regim democratic, acest lucru nu
înseamnå cå egalitatea între cetåÆeni ne då dreptul de a nu fi
respectuoçi cu cei care îndeplinesc funcÆii publice. Cum ar fi ca,
pentru simplul motiv cå ai o altå opÆiune politicå, så adresezi
cuvinte jignitoare unui demnitar care, fiind ales, îndeplineçte o
funcÆie publicå? Simplul fapt cå el a fost ales trebuie så te oblige la
acordarea respectului cuvenit, indiferent de opÆiunea ta politicå.
Cred cå tocmai aici se vede spiritul de democraÆie ce trebuie så
existe într-o Æarå civilizatå.
Una dintre formele cel mai des întâlnite prin care se manifestå
unii oameni lipsiÆi de educaÆie çi spirit cetåÆenesc este ultrajul. Prin
ultraj se înÆelege insulta, calomnia ori ameninÆarea såvârçitå nemi-
jlocit, prin mijloace de comunicare directå, contra unui funcÆionar
care îndeplineçte o funcÆie ce implicå exerciÆiul autoritåÆii de stat,
aflat în timpul serviciului, ori pentru fapte îndeplinite în exerciÆiul
acesteia.
Så ne gândim ce ar fi dacå cineva, nemulÆumit de felul în care i
s-a rezolvat problema påmântului, s-ar duce la primar proferând
injurii. El a luat unele måsuri, iar cel nemulÆumit se poate adresa fie
organelor administraÆiei de stat ierarhic superioare, fie instanÆelor de
judecatå, dar în nici un caz nu poate så-l tragå la råspundere direct,
ori så-l ameninÆe.
La fel ar fi çi cu un poliÆist care, în exerciÆiul funcÆiei sale, ia måsuri,
aplicå amenzi sau... îÆi ridicå permisul de conducere. Dacå eçti
nemulÆumit, urmezi calea legalå çi numai asta!
146 Avocatul casei

În måsura în care funcÆionarul este lovit sau supus oricåror acte


de violenÆå, fapta este çi mai gravå, iar pedeapsa ce se aplicå poate
ajunge la mulÆi ani de închisoare.
O altå faptå, uzurparea de calitåÆi oficiale, prevåzutå de artico-
lul 240 Cod Penal, este folosirea fårå drept a unei calitåÆi oficiale,
însoÆitå sau urmatå de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate.
Sunt cazuri când indivizi certaÆi cu legea pretind cå deÆin anumite
funcÆii çi doresc så efectueze acte ce ar corespunde acelor funcÆii.
Faptul cå într-o discuÆie în tren spui cå eçti... student, deçi nu eçti,
doar pentru ca så epatezi o fatå, este una, dar e cu totul altceva så
spui cå eçti poliÆist çi så ceri actele la control.
Tot infracÆiune este çi purtarea fårå drept a decoraÆiilor, a unei
uniforme ori a unor semne distinctive ale unui organ de stat. Fapta
este mai gravå dacå se poartå uniforme, grade sau însemne militare.
Dacå acest lucru se comite în timp de råzboi, pedeapsa poate
ajunge pânå la 5 ani închisoare.
Sigur, de Sfintele Sårbåtori, tradiÆia este ca tinerii så umble cu
steaua, cu irozii, jocuri în care se poartå çi un fel de uniforme, dar ele
sunt tradiÆionale, nu uniforme model militar, ceea ce este cu totul
altceva. Çi chiar dacå îÆi pui stele sau grade pe umerii unei uni-
forme... roçii, cu coif de hârtie, este evident cå te joci çi nu încerci så
induci pe cineva în eroare.
Tot aici mai putem afla cå sustragerea ori distrugerea unui
dosar, registru, document sau alt înscris care se aflå în påstrarea
unei instituÆii, distrugerea unor asemenea acte care reprezintå valoare
çtiinÆificå, artisticå ori arhivisticå, toate sunt infracÆiuni. Çi este normal så
fie aça, pentru cå actele, evidenÆele nu sunt låsate la dispoziÆia oricui.
Ruperea unor sigilii aplicate legal, ca çi sustragerea unui bun, a
unui obiect aflat sub sigiliu, se pedepseçte cu închisoare sau amendå.
Trebuie avut în vedere cå aplicarea unui sigiliu se face în interesul
unor cercetåri, pentru asigurarea unor probe, pentru efectuarea în
viitor a unor verificåri de acte, materiale sau altele. Ruperea sigiliului
prezintå un mare pericol, iar fapta fåcutå de unele persoane care nu
judecå ce implicaÆii poate atrage un astfel de fapt constituie o infrac-
Æiune. Nu trebuie uitat faptul cå poate, dacå sigiliul nu ar fi fost rupt,
se puteau gåsi probe în apårarea unui om, sau poate probe de
vinovåÆie. Nimeni nu are dreptul så se amestece acolo unde orga-
Drept penal 147

nele de stat au luat o måsurå. Mai menÆionåm cå aplicarea unui


sigiliu este urmatå çi de întocmirea unui proces verbal de custodie,
prin care o persoanå este însårcinatå så vegheze asupra påstrårii
intacte a sigiliului. Dacå acea persoanå, custodele, cum se numeçte
el, rupe sigiliul, pedeapsa este mai mare.
Sustragerea unor bunuri care sunt legal sechestrate se pedep-
seçte cu închisoare sau amendå, în funcÆie de valoarea çi impor-
tanÆa pentru cauzå a bunul sustras.

InfracÆiuni de serviciu
Un capitol aparte îl constituie infracÆiunile de serviciu sau în
legåturå cu serviciul çi care se gåsesc la articolele 246-258 din
Codul Penal. Cunoaçtem din preså despre måsurile ce se încearcå
a fi luate împotriva celor care, îndeplinind o funcÆie în aparatul de
stat, îçi fac din asta o surså de venituri necuvenite. Întâlnim printre
aceste infracÆiuni pe aceea de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, prin îngrådirea unor drepturi, contra intereselor
publice. FuncÆionarul public, învestit cu anumite puteri, este obligat
prin natura funcÆiei sale så le exercite în interesul cetåÆenilor, în
spiritul legii. Nimeni çi nimic nu-i då dreptul så fie abuziv, så nu înde-
plineascå anumite obligaÆii, så nedreptåÆeascå pe cineva. Cel care
ocupå un loc în aparatul de stat, în administraÆie, are o serie de
obligaÆii pe care, dacå le încalcå, ne nedreptåÆeçte pe noi, cei care
solicitåm sprijinul autoritåÆii. Çtim din practica vieÆii noastre cå de
multe ori suntem amânaÆi de azi pe mâine pentru un lucru care se
poate rezolva simplu, pe loc. Aça preferå anumite persoane så se
comporte, dar împotriva lor se pot lua måsuri dacå se constatå cå
fac aceste lucruri cu bunå çtiinÆå. Atunci când abuzul în serviciu a
avut consecinÆe deosebit de grave pedeapsa poate ajunge pânå la
15 ani de închisoare.
O altå infracÆiune este çi neglijenÆa în serviciu, care constå în
încålcarea de cåtre un funcÆionar public a unei îndatoriri de serviciu,
prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea sa defectuoaså,
dacå s-a cauzat o tulburare însemnatå a activitåÆii unei instituÆii sau o
våtåmare importantå a intereselor legale ale unei persoane fizice.
148 Avocatul casei

Mai putem întâlni o infracÆiune, cu privire la care luåm cunoçtinÆå


uneori din preså: purtarea abuzivå. Este vorba de întrebuinÆarea de
expresii jignitoare a unui funcÆionar public faÆå de o persoanå care i
s-a adresat. Dacå funcÆionarul public foloseçte mijloace violente,
fapta poate atrage o pedeapså de pânå la 5 ani închisoare. Statul
nostru, legislaÆia, concepÆia politicå a Æårii noastre, totul se înscrie pe
respectarea libertåÆilor civice çi a demnitåÆii persoanei. Comportarea
abuzivå a unui funcÆionar public este o dovadå cå acel om nu meritå
så ocupe o funcÆie în aparatul de stat.
O infracÆiune care ne produce mari necazuri este luarea de mitå.
Ne adresåm unei autoritåÆi de stat, cu solicitarea unui drept legitim.
FuncÆionarul înså stå pe gânduri, açteaptå de la tine... ceva, iar în
final chiar îÆi cere. Asemenea funcÆionari creeazå corupÆia, împotriva
cåreia fiecare dintre noi este direct interesat så lupte. Cu cât apara-
tul de stat se dovedeçte a fi în slujba intereselor legitime ale cetåÆea-
nului, cu atât mai mult se realizeazå echilibrul social. Nu este de
conceput realizarea drepturilor cetåÆeneçti fårå un aparat adminis-
trativ corect, serviabil, amabil, unde se poate obÆine råspuns la
solicitåri fårå condiÆionarea unei plåÆi ilegale.
Potrivit textului de lege, articolul 254 din Codul Penal, aceastå
infracÆiune constå în: „fapta funcÆionarului care direct sau indirect
pretinde ori primeçte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori
acceptå promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în
scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act
privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în scopul de a face un act
contrar acestor îndatoriri“. Constituie circumstanÆå agravantå comi-
terea faptei menÆionate de cåtre un organ de control.
Banii, valorile sau alte bunuri care au fåcut obiectul luårii de mitå
se confiscå.
Dar nu toÆi funcÆionarii sunt incorecÆi. Mai sunt çi cetåÆeni care,
dorind så realizeze ceva urgent sau chiar ilegal, oferå ei funcÆio-
narului foloase materiale, în speranÆa cå îl vor îndupleca. Asemenea
fapte întrunesc elementele constitutive ale infracÆiunii de dare de
mitå, care çi ea este pedepsitå de lege.
În måsura în care funcÆionarul, dupå ce a îndeplinit un act la care
era obligat în virtutea funcÆiei sale, primeçte foloase materiale, fårå o
Drept penal 149

condiÆionare anterioarå, el såvârçeçte infracÆiunea de primire de


foloase necuvenite.
Deseori avem ocazia så întâlnim oameni care... se dau mari. Ei
pot, aça pretind, så rezolve orice pentru cå îl cunosc pe... pentru cå
sunt în relaÆii bune cu o persoanå. Asemenea oameni pretind anumite
foloase pentru a interveni acolo unde tu ai nevoie. Sigur, aceçtia sunt
niçte simpli escroci, care comit infracÆiunea de trafic de influenÆå.
Chiar dacå din punctul de vedere al legii victima nu se face
vinovatå de încålcarea vreunei prevederi, totuçi trebuie så recu-
noaçtem cå çi aceasta se face vinovatå de ceva: de faptul cå a fost
gurå cascå, pentru cå a crezut gogoçile spuse de cineva, pentru cå
a cåutat o cale ocolitå pentru rezolvarea unei probleme. Dacå
oamenii ar fi conçtienÆi cå orice problemå nu se poate soluÆiona
decât pe drumul drept, poate cå vânzåtorii de fum, cum sunt denu-
miÆi în unele legislaÆii, nu çi-ar mai gåsi... fraierii!

InfracÆiuni care împiedicå înfåptuirea justiÆiei


Înfåptuirea actului de justiÆie este o problemå în care este interesat
statul, dar în egalå måsurå çi noi, toÆi cetåÆenii Æårii.
Oricine are un necaz se adreseazå organelor de justiÆie, cu
încredere. El sperå cå acolo i se va face dreptate, cå cel care i-a
încålcat drepturile va suferi rigorile legii. Iatå de ce oamenii cinstiÆi
respectå legea çi pe cei care o aplicå.
Într-un alt capitol sunt cuprinse mai multe infracÆiuni care, prin
tråsåturile lor comune, sunt de naturå så împiedice înfåptuirea
justiÆiei, adicå aplicarea hotårârilor judecåtoreçti, ori så împiedice
stabilirea adevårului.
Printre aceste infracÆiuni, care sunt în general comise de oameni
cu un nivel scåzut al conçtiinÆei civice, se numårå:
DenunÆarea calomnioaså, adicå învinuirea unei persoane, prin
denunÆ sau plângere, de såvârçirea unei infracÆiuni, deçi cel care face
plângerea çtie cå nu este adevåratå. O asemenea manifestare,
acuzaÆia aduså unei persoane cå ar fi comis o faptå gravå, este
deosebit de periculoaså. Nu numai cå pune sub semnul îndoielii
conduita unei persoane, dar o obligå så piardå timp, så facå cheltuieli
çi mai ales så îçi facå inimå rea. Acum, când çtim cu toÆii cå una din
150 Avocatul casei

cauzele îmbolnåvirilor çi deceselor premature este stresul, iatå cå o


asemenea faptå, care poate crea o stare de stres unei persoane,
are un grad mare de pericol social.
Mårturia mincinoaså este fapta martorului care, fiind ascultat
într-o cauzå penalå, civilå, disciplinarå sau de orice altå naturå, face
afirmaÆii mincinoase ori nu spune tot ce çtie privitor la anumite
împrejuråri importante în legåturå cu care este întrebat. Aceastå
infracÆiune se comite, ca regulå generalå, în urma instigårii unei
persoane care are interes într-un dosar ce se aflå pe rolul unei
instanÆe de judecatå. Dorind så-çi asigure cu orice preÆ câçtigul
(moral ori material), asemenea oameni determinå pe unii martori så
mintå, så nu spunå tot ce çtiu ori så declare altceva decât realitatea.
Rezultatul este cå atât cel care l-a determinat så mintå, cât çi
martorul se fac vinovaÆi çi pot ajunge så fie condamnaÆi.
Asemenea declaraÆii sunt de naturå a crea confuzie, derutå.
Organul de urmårire penalå sau instanÆa de judecatå se aflå în
încurcåturå. Pe de o parte existå declaraÆii care afirmå un anume
lucru, pe de alta, o declaraÆie care spune contrariul. Sigur, probele
unui dosar sunt multiple, ele se înçirå unele dupå altele, se comple-
teazå, se îmbinå, aça cå orice declaraÆie mincinoaså ajunge så fie
demascatå, la un moment dat. Dar pânå atunci trece timp, se
munceçte mult çi inutil. Iatå de ce cei care fac declaraÆii mincinoase
sunt pasibili de pedeapsa cu închisoarea.
În cazul în care martorul, din proprie iniÆiativå, se prezintå çi îçi
retrage declaraÆia mincinoaså, çi dacå aceasta nu a produs urmåri
grave, el nu este pedepsit.
Vorbind despre mårturia mincinoaså, trebuie så avem în vedere cå
oricare dintre noi poate fi solicitat o datå så spunå ce çtie în legåturå
cu o anumitå situaÆie. Prezentarea în faÆa instanÆei de judecatå este
un moment de råscruce, de conçtiinÆå. Poate cineva så te roage så
declari într-un anume fel, dar conçtiinÆa ta trebuie så te împiedice.
Fiecare trebuie så se gândeascå la faptul cå poate o datå va avea çi
el nevoie så dovedeascå un anume lucru, prin ascultarea unor
martori, çi nu i-ar conveni ca martorii så fie mincinoçi.
Martorii au dreptul la plata cheltuielilor ocazionate de deplasarea lor.
În acelaçi capitol mai întâlnim çi alte infracÆiuni: încercarea de a de-
termina mårturia mincinoaså, împiedicarea participårii într-un
Drept penal 151

proces sau nedenunÆarea unor infracÆiuni sunt fapte care denotå


lipsa spiritului civic, o conçtiinÆå înapoiatå, o lipså de respect faÆå de
oameni, faÆå de justiÆie.
Omisiunea sesizårii organelor judiciare este fapta pe care o poate
comite un funcÆionar care, luând cunoçtinÆå despre comiterea unei
infracÆiuni, nu sesizeazå imediat acest lucru organelor parchetului,
procuraturii. Este normal ca atunci când, fiind într-un serviciu, afli un
lucru grav, când fårå så vrei eçti martor la o anumitå situaÆie, så nu ai
dreptul så taci, så laçi lucrurile la voia întâmplårii. În fond, organele de
anchetå pot presupune cå çi tu ai fost interesat, çi de aceea ai tåcut.
Mai mult: fiecare muncim pentru asigurarea existenÆei noastre çi nu
este drept ca prin tåcerea noastrå så-i încurajåm pe cei necinstiÆi.
Favorizarea infractorului este o altå faptå pe care o poÆi comite
dacå eçti conciliant cu cei care comit infracÆiuni. Fapta constå în
ajutorul dat unui infractor, fårå o înÆelegere stabilitå înaintea sau în
timpul såvârçirii unei infracÆiuni, pentru a îngreuna sau zådårnici
urmårirea penalå, ancheta, judecata sau executarea pedepsei, ori
pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracÆiunii. Con-
cret, aceastå faptå poate fi comiså de cei care gåzduiesc persoane
certate cu legea, care le ascund pentru a nu putea fi gåsite ori le
ajutå så-çi ascundå lucrurile obÆinute prin infracÆiune, prin furt.
Sunt unii oameni care pleacå urechea cu uçurinÆå la påsul celor
råi, al celor care încalcå legea. În loc så ia atitudine împotriva unor
asemenea indivizi, unii dintre noi îi compåtimesc, îi ajutå. Trebuie ca
fiecare om så înÆeleagå cå organele de stat, poliÆia, parchetul, justiÆia
sunt chemate så vegheze la ordinea socialå, iar cei care comit fapte
penale sunt, în mod firesc, pedepsiÆi. Çi totuçi se mai gåsesc persoa-
ne care så-i deplângå, så-i ajute.
Arestarea nelegalå çi cercetarea abuzivå ori supunerea unei
persoane la executarea unor pedepse, måsuri de siguranÆå ori
educative, în alt mod decât cel prevåzut de dispoziÆiile legale,
constituie o infracÆiune. De asemenea, se mai aratå cå folosirea de
promisiuni, ameninÆåri sau violenÆe la adresa unei persoane aflate în
curs de cercetare, anchetå sau în curs de judecatå, pentru obÆinerea
de declaraÆii, constituie infracÆiune.
152 Avocatul casei

Din cele de mai sus trebuie så reÆinem cå organele de poliÆie,


parchet ori justiÆie trebuie så aibå o conduitå corectå, fårå violenÆe,
fårå ameninÆåri, insulte, jigniri. Acest lucru este cu atât mai important
aståzi, când drepturile çi libertåÆile cetåÆeanului constituie o pro-
blemå de stat.
Aici înså aç vrea så subliniez faptul cå la împiedicarea comiterii
unor asemenea fapte sunt chemaÆi toÆi cei care vin în contact cu
lucråtorii din justiÆie, dar mai ales membrii familiei, prietenii. Ei trebuie
så observe dacå cel apropiat lor are astfel de tendinÆe çi så-i arate cå
greçeçte.
Din aceastå categorie de infracÆiuni, unele pot fi comise de
oricine, altele înså, numai de anumite persoane. Printre acestea
sunt arestarea nelegalå çi cercetarea abuzivå, supunerea la rele
tratamente, represiunea nedreaptå.
Toate se referå la måsuri abuzive luate de organele de poliÆie sau
procuraturå çi constituie grave încålcåri ale libertåÆii çi drepturilor
cetåÆeneçti.
Alte infracÆiuni se referå la evadare çi sprijinul acordat celor ce
evadeazå, fapte grave ce se pedepsesc cu închisoare ce poate
ajunge pânå la 12 ani.
O infracÆiune mai des întâlnitå este nerespectarea hotårârilor
judecåtoreçti çi constå în fapta celui care se împotriveçte la execu-
tarea unei hotårâri judecåtoreçti, prin acte de violenÆå sau de ame-
ninÆare faÆå de organul de executare.
Tot la acest capitol se mai aflå çi infracÆiunea de reÆinere sau
distrugere de înscrisuri emise de un organ de urmårire penalå, de
judecatå sau de un alt organ de stat.

InfracÆiuni contra siguranÆei cåilor ferate


Codul Penal prevede çi alte fapte care prezintå pericol social çi a
cåror såvârçire atrage sancÆiuni penale.
Aça sunt infracÆiunile contra siguranÆei circulaÆiei cåilor ferate,
fapte cu un crescut pericol social dacå avem în vedere volumul mare
al traficului feroviar de oameni çi mårfuri. Neîndeplinirea îndatori-
rilor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoaså, din culpå,
este fapta celui care, fiind în serviciul cåilor ferate, prin comportarea
Drept penal 153

sa ar putea pune în pericol siguranÆa circulaÆiei mijloacelor de trans-


port pe calea feratå. Este suficient så ne gândim la accidentele de
circulaÆie mediatizate de preså în vara anului 1997, pentru a fi de
acord cå serviciul aparent neînsemnat al unui acar, impiegat sau
oricare alt lucråtor, trebuie îndeplinit cu atenÆie çi cu respectarea
strictå a îndatoririlor de serviciu. Dat fiind marele pericol ce îl prezintå
acest gen de infracÆiuni, legea prevede pedepse ce pot ajunge
pânå la 15 ani închisoare. Sigur, când zici 15 ani de închisoare te
înfiori, dar când te gândeçti la vieÆile puse în pericol, înÆelegi de ce
serviciul în slujba cåilor ferate trebuie îndeplinit cu sfinÆenie.
AngajaÆii cåilor ferate care lucreazå direct în siguranÆa circulaÆiei
nu au voie så påråseascå postul în timpul serviciului sau så se afle în
stare de ebrietate. Tinerii mai trebuie så çtie cå distrugerea çi
semnalizarea falså a liniei ferate sau instalaÆiilor de semnalizare,
ori açezarea de obstacole pe linia feratå constituie infracÆiune a
cårei pedeapså poate ajunge pânå la 20 de ani închisoare.
Nu este o joacå, nu este o glumå så împiedici activitatea normalå
în domeniul transportului feroviar. O intervenÆie stråinå cât de micå
poate avea urmåri dramatice, catastrofe de cale feratå. Iatå de ce
este bine ca pårinÆii çi çcoala så acorde atenÆie çi acestei probleme.
æineam o expunere pe teme de legislaÆie la o çcoalå din cartierul
Colentina din Bucureçti, când doi copii erau cåutaÆi de organele de
poliÆie pentru cå tåiaserå de pe terasamentul liniei ferate douå
cabluri, douå sârme care semnalizau intrarea sau oprirea trenului
înainte de o haltå. Un lucru mic, aparent foarte mic, dar care putea
avea urmåri catastrofale.
În aceeaçi categorii de infracÆiuni se mai aflå încå una de mare
pericol social: accidentul çi catastrofa de cale feratå. Se aratå în
articolul 277 din Codul Penal cå accidentul de cale feratå constå în
distrugerea sau degradarea aduså materialului rulant sau alte insta-
laÆii feroviare. Catastrofa de cale feratå constå în deraierea, råstur-
narea sau pråbuçirea unui mijloc de transport al cåilor ferate, prin
care s-a produs moartea ori våtåmarea integritåÆii corporale a unei
persoane sau pagube importante.
154 Avocatul casei

InfracÆiuni privitoare la regimul stabilit pentru


unele activitåÆi reglementate de lege
Existå activitåÆi reglementate strict de lege çi nerespectarea preve-
derilor legale în acest domeniu poate atrage sancÆiuni penale.
Nerespectarea regimului armelor çi muniÆiilor, deÆinerea, portul,
confecÆionarea ori transportul armelor çi muniÆiilor constituie infracÆiune.
Sunt mulÆi tineri care, inspiraÆi din filme, se våd în posturå de
luptåtori, de eroi. Sunt vise de adolescenÆi, dar asemenea vise nu
trebuie încurajate. De altfel, sunt çi mulÆi oameni vârstnici care
påstreazå arme çi muniÆie, deçi sunt conçtienÆi cå astfel comit o
gravå infracÆiune. Nu de puÆine ori, organele de poliÆie gåsesc
adevårate depozite de arme çi muniÆie, ascunse. Çi organele vamale
depisteazå deseori persoane care aduc în Æarå arme çi muniÆie,
fapte ce atrag procese, condamnåri.
Aça cum se aratå la articolul 279 din Codul Penal, se pedepsesc çi
cei ce au ateliere clandestine de reparat armament, nedepunerea armei
sau muniÆiei la termenul fixat de cåtre cel cåruia i s-a respins cererea
pentru prelungirea valabilitåÆii permisului. Credem cå nu greçim
dacå subliniem çi faptul cå sunt pedepsiÆi çi cei ce deÆin în mod legal
arme, le poartå în localuri publice, la întruniri ori în localuri de alegeri.
Dezvoltarea çtiinÆei çi a tehnicii au adus în Codul Penal çi alte
infracÆiuni, ca så zic aça, moderne. Este vorba despre nerespec-
tarea regimului materialelor nucleare sau a altor materiale
radioactive. Se aratå în articolul 279/1 cå primirea, deÆinerea,
folosirea, cedarea, modificarea, înstråinarea, dispersarea, expune-
rea, transportul sau deturnarea unor asemenea materii constituie o
infracÆiune gravå ce poate ocaziona aplicarea unor pedepse ce pot
ajunge pânå la 20 de ani de închisoare, precum çi interzicerea unor
drepturi. Transportul unor asemenea materiale se face cu måsuri de
precauÆie deosebite, dat fiind pericolul mare al radiaÆiilor. Totuçi,
într-un tren au fost gåsiÆi doi turiçti care aveau asupra lor, de
vânzare, douå recipiente cu substanÆe radioactive. Ce pericol repre-
zentau pentru toÆi, inclusiv pentru ei înçiçi, aceste douå recipiente nu
mai este cazul så subliniem.
O altå infracÆiune prevåzutå de lege este çi nerespectarea regi-
mului materiilor explozive. Producerea, experimentarea, deÆine-
Drept penal 155

rea, transportul, ca çi sustragerea materiilor explozive constituie


fapte sancÆionate sever. Se aratå într-un alt paragraf cå amenin-
Æarea adresatå unui stat, unei organizaÆii internaÆionale sau unei
persoane fizice sau juridice cu folosirea materiilor explozive se poate
sancÆiona cu pânå la 12 ani închisoare. Altå infracÆiune din acelaçi
capitol se referå la nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri
ce fac parte din patrimoniul cultural naÆional sau fondul arhivistic.
În prezent, o nouå armå se profileazå la orizontul pericolelor
grave: laserul. Din sprijin în activitatea medicalå, laserul tinde så
devinå o armå periculoaså. O dovadå în plus cå dezvoltarea tehnicii
çi a çtiinÆei aduce un evident progres, dar çi multe pericole sociale.
Tråim timpuri în care privatizarea este o lege a zilelor noastre.
Statul çi legile încurajeazå privatizarea, dar acest lucru nu se face
aça, la întâmplare. Cel ce vrea så se privatizeze trebuie så îndepli-
neascå anumite formalitåÆi, så obÆinå autorizaÆii, så fie înregistrat la
organele de resort, la cele financiare, så fie în cadrul legal.
Sunt înså persoane care exercitå profesii fårå a poseda autori-
zaÆiile necesare, fårå respectarea formelor prevåzute de lege pentru
fiecare caz în parte. Ei comit infracÆiunea de exercitare fårå drept
a unei profesii çi sunt pasibili de pedeapså.
Ziarele ne-au informat despre fabricarea oÆetului çi a altor båuturi
de cåtre persoane ce nu posedau autorizaÆie çi care lucrau în niçte
condiÆii mai mult decât mizere, folosind etichete sustrase de la
diferite fabrici. Dacå te apropii de un târg ori de un bâlci, nu se poate
så nu te întrebi dacå aça-ziçii negustori ce vând fripturi çi mici
posedå autorizaÆie sanitarå de funcÆionare.

InfracÆiuni de fals, falsul în înscrisuri


Falsul, indiferent de forma în care se manifestå, este o infracÆiune ce
se poate întâlni în diferite moduri çi în diferite locuri. Ce se poate
spune este cå infracÆiunile de fals sunt specifice unei anumite
categorii de infractori, în general cu o anume inteligenÆå, cu spirit de
observaÆie, cu talente în imitarea unor acte, unor înscrisuri. Este
adevårat cå infracÆiunile de fals pot fi comise çi de oameni simpli,
fårå o abilitate specialå, dar faptele lor sunt de cele mai multe ori
naive. În activitatea noastrå s-au întâlnit acte false confecÆionate cu
156 Avocatul casei

greçeli de dactilografiere, iar în locul çtampilei, fårå de care nu este


de conceput un act oficial, aplicatå impresiunea monedei, partea cu
stema. Simpla privire a unui astfel de act te duce la concluzia, la
convingerea cå actul este fals. ExistenÆa unei impresiuni a stemei
Æårii nu este suficientå pentru a te convinge cå emanå de la o
instituÆie, de la o societate. Orice çtampilå, are menÆionatå çi denu-
mirea instituÆiei, a societåÆii, aça cå simpla impresiune a stemei nu
are nici o valoare.
Dincolo de impresiunea çtampilei înså, existå o serie de elemente
specifice unui act oficial: antetul organului emitent, numår de înre-
gistrare, datå, semnåturi etc.
O categorie aparte de infracÆiuni sunt cele cuprinse în capitolul
falsuri în înscrisuri. Cunoaçterea acestor infracÆiuni este necesarå
mai ales acum, când are loc apariÆia a numeroase societåÆi comerciale,
aflate la începutul activitåÆii, care nu çi-au creat un sistem de ordine,
de corectitudine çi care nu çi-au verificat suficient personalul, condiÆii
ce faciliteazå folosirea incorectå a çtampilelor, a hârtiilor cu antetul
societåÆilor çi care, bineînÆeles, constituie un climat prielnic pentru unii
amatori de foloase necuvenite ce pot comite asemenea infracÆiuni.
Falsul material în înscrisuri constå în falsificarea unui înscris
oficial prin contrafacerea scrierii ori subscrierii. Dacå fapta este
comiså de un funcÆionar aflat în exerciÆiul atribuÆiilor de serviciu,
pedeapsa poate ajunge pânå la 5 ani de închisoare.
O altå formå o constituie falsul intelectual, adicå falsificarea unui
înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte
sau împrejuråri necorespunzåtoare adevårului, ori prin omisiunea cu
bunå çtiinÆå de a se înscrie unele date sau împrejuråri.
Sigur, relaÆiile dintre oameni trebuie så se bazeze pe înÆelegere,
pe ajutor, dar toate pânå la un punct. Nu poÆi så faci un act, o
adeverinÆå în care så menÆionezi cå cineva lucreazå, cå a lucrat, cå
a îndeplinit o anumitå funcÆie sau cå are un anumit venit, dacå faptul
nu corespunde realitåÆii. Faptul cå tu ai o çtampilå, cå poÆi face un
act pe care så-l semnezi nu îÆi då dreptul så faci un act fals. Çi
bunåvoinÆa are limitele ei!
Uzul de fals este fapta celui care foloseçte un înscris oficial sau
sub semnåturå privatå, cunoscând cå este fals.
Drept penal 157

Falsul privind identitatea, prezentarea sub o identitate falså ori


atribuirea unei asemenea identitåÆi unei alte persoane, în vederea
producerii de consecinÆe juridice, pentru sine sau pentru altul, consti-
tuie infracÆiune.
Nu de puÆine ori, unii infractori, când sunt prinçi de organele de
poliÆie, îçi dau o altå identitate, pentru a li se pierde urma. Cum înså
organele de poliÆie au la dispoziÆie multe modalitåÆi de verificare, cei
care folosesc asemenea sisteme adaugå la faptele penale comise
încå una.
Çi, pentru cå vorbeam de aça-ziçii „binevoitori“, mai menÆionåm
cå çi încredinÆarea unui înscris care serveçte pentru dovedirea stårii
civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fårå drept,
de asemenea se sancÆioneazå. Trebuie så avem în vedere cå folo-
sirea altor acte pentru dovedirea identitåÆii creeazå mari dificultåÆi çi
pierdere de timp organelor de ordine publicå. Cine se implicå în
asemenea fapte sigur cå are de suportat consecinÆele.
În prezent, asiståm la apariÆia unei adevårate inflaÆii de fundaÆii,
de asociaÆii non-profit, aça-zis umanitare. Indivizi care nu pot justifica
prin nimic pretinsele lor intenÆii caritabile pot folosi uneori denumiri
sau embleme care så creeze confuzii, care så inducå în eroare.
IntenÆiile lor sunt evident necinstite. Oameni care abia îçi duc exis-
tenÆa devin, deodatå, mari filantropi: vor så ajute pe alÆii. Indivizi
certaÆi cu morala, abia ieçiÆi din închisoare sunt apucaÆi subit de grija
altora. Sub masca unor asemenea organizaÆii se ascund de multe
ori acte incorecte, fapte murdare, infracÆiuni. De aceea, este bine ca
fiecare dintre noi så fie atent când i se propun combinaÆii cu aseme-
nea indivizi, cu asemenea organizaÆii.
În acelaçi capitol mai putem întâlni çi alte falsuri çi anume:
falsificarea de monede sau alte valori (articolul 282 Cod Penal),
falsificarea de timbre, mårci sau bilete de transport, falsificarea
de valori stråine, falsificarea instrumentelor oficiale, falsul prin
folosirea emblemei Crucii Roçii.
În unele magazine ne atrage atenÆia un afiç pe care se prezintå
elementele specifice bancnotei de 50.000 lei originale çi elementele
cunoscute a celor falsificate.
158 Avocatul casei

Falsificarea de monede metalice, bancnote çi a altor titluri de


credit public, cercuri ç.a. se pedepseçte. Så ne gândim ce pagube
se produc sistemului financiar al Æårii dacå se falsificå banii aflaÆi în
circulaÆie. Statul, prin Banca NaÆionalå, garanteazå fiecare monedå,
fiecare bancnotå, cu o cantitate de aur mai mare sau mai micå, dupå
valoarea fiecåreia. Falsificarea banilor aflaÆi în circulaÆie este de
naturå så pericliteze acest echilibru stabilit de stat.
Måsura vizeazå çi falsificarea de timbre, mårci poçtale, plicuri
poçtale, bilete de cålåtorie, foi de drum ç.a.
Înainte de finalizarea acestui capitol aç vrea så menÆionez o
situaÆie frecvent întâlnitå: copiii, tinerii sunt deseori predispuçi så
încerce så comitå infracÆiuni de fals, în forme simple, ca så zic aça.
Începând cu modificarea unor note în carnetul de elev, cu imitarea
semnåturii pårinÆilor pe o lucrare notatå prost sau pe convocarea la
o çedinÆå, motivåri de absenÆe ç.a. Sigur, sunt fapte mårunte care nu
intrå în domeniul dreptului penal, dar ele trebuie oprite încå de la
început, din façå, cum se spune. ÇtiÆi cum se spune: cine furå azi un
ou, mâine va fura un bou!

InfracÆiuni contra familiei


ViaÆa noastrå se desfåçoarå în lume, între oameni, în societate. Pe
drum, la serviciu sau acaså, întreÆinem chiar fårå så vrem relaÆii cu
alte persoane. RelaÆiile acestea de convieÆuire socialå, de la care
nimeni nu se poate sustrage, trebuie så se desfåçoare în spiritul
legilor, cu respectarea liniçtii publice, a ordinii sociale, a drepturilor
celorlalÆi, a legilor.
Çi totuçi, mai sunt çi cazuri când oamenii fac o serie de lucruri
care le atrag riscuri penale.
Bigamia face parte din aceastå categorie çi constå în fapta celui
care fiind cåsåtorit çi nedivorÆat încheie o nouå cåsåtorie. Actele de
stare civilå ale fiecåruia dintre noi reflectå în mod fidel situaÆia civilå,
începând cu data naçterii çi pânå la deces. Orice schimbare a stårii
civile se înregistreazå acolo, la locul nostru de naçtere, aça cå cei
care cred cå pot încheia o nouå cåsåtorie iar cea anterioarå så nu fi
fost desfåcutå se înçalå. Lucrurile ies la luminå, iar cel vinovat
Drept penal 159

ajunge în faÆa instanÆelor. Dar çi noua cåsåtorie poate crea pro-


bleme, fie pentru noul soÆ (a se citi noua soÆie – pentru cå bårbaÆii
sunt cei ce de obicei comit asemenea fapte), fie pentru eventualii
copii. Aståzi, mai ales aståzi, când o cåsåtorie poate fi destul de uçor
desfåcutå, este un act de inconçtienÆå så comiÆi o infracÆiune de
bigamie.
NoÆiunea de bigamie îmi trezeçte amintiri îndepårtate. Eram ma-
gistrat în judeÆul DâmboviÆa, cu câteva decenii în urmå. În faÆa
instanÆei de judecatå a fost adus un individ care såvârçise mai multe
infracÆiuni de bigamie. Fiind cåsåtorit çi nedivorÆat, s-a cåsåtorit cu o
altå femeie. Dupå un timp, fårå så divorÆeze de a doua, a încheiat o a
treia cåsåtorie. Deci, douå cåsåtorii succesive, nelegale, anulabile.
Omul, care nu era prost, ci çmecher, çi-a greçit înså socotelile.
Gåsind o femeie cu oarecare situaÆie, pentru a nu pierde ocazia, se
cåsåtorea repede. Dar cum se çtie, urciorul...
O faptå urâtå, nedemnå, este abandonul de familie. Este o
infracÆiune îndreptatå împotriva propriului copil çi poate consta în
mai multe fapte:
l påråsirea, alungarea sau låsarea fårå ajutor, expunându-l la sufe-
rinÆe fizice sau morale;
l neîndeplinirea cu rea-credinÆå a obligaÆiei de întreÆinere prevåzute
de lege;
l neplata cu rea-credinÆå, timp de 2 luni, a pensiei de întreÆinere
stabilite pe cale judecåtoreascå.
În cazurile în care pe parcursul judecåÆii intervine împåcarea între
cel îndreptåÆit la întreÆinere çi råu-platnicul, acÆiunea penalå se stinge.
Este çi aceasta una din formele prin care statul, legea, apårå
copilul, existenÆa lui, posibilitåÆile de formare çi instruire. În acelaçi
capitol, mai întâlnim çi alte infracÆiuni: relele tratamente aplicate
minorului çi nerespectarea måsurilor privind încredinÆarea minorului.
Relele tratamente aplicate minorului, infracÆiune prevåzutå în
articolul 306 din Codul Penal, reprezintå punerea în primejdie gravå,
prin lipsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltårii fizice, intelec-
tuale sau morale a minorului de cåtre pårinÆi sau de cåtre orice
persoanå cåreia minorul i-a fost încredinÆat spre creçtere çi educare.
160 Avocatul casei

Este o infracÆiune de interes deosebit aståzi, çi presa noastrå aratå


faptele incredibile ale unor pårinÆi. Copii chinuiÆi, torturaÆi, nealimen-
taÆi, copii care nu çtiu ce este o jucårie sau care sunt ÆinuÆi în condiÆii
de animalitate. Acestea sunt fapte cårora societatea este hotårâtå
så la punå capåt, iar pedepsele ce se pot aplica unor asemenea
pårinÆi sunt pe måsurå.
Sunt oameni care, dupå ce aduc pe lume un copil, uitå cå çi-au
creat o obligaÆie, cå au datoria de a-l creçte, de a-l educa, de a-l
ajuta så-çi facå o profesie. Tot aça, unii pårinÆi nu Æin seama de
hotårârile judecåtoreçti care dispun încredinÆarea copilului unuia
dintre pårinÆi çi, cu de la sine putere, hotåråsc altfel.
Nu este bine, nu numai pentru cå legea penalå pedepseçte ase-
menea comportamente, dar ele pot crea copilului o stare de stres,
de tensiune, îl perturbå de la învåÆåturå, îi pot schimba cursul vieÆii.
Asemenea fapte sunt prevåzute de articolul 307 Cod Penal.
Întâlnim în viaÆå oameni care considerå cå dacå au un copil au toate
drepturile asupra acestuia, cå ei çi numai ei pot hotårî cu privire la
viaÆa çi viitorul copilului. Ambii pårinÆi au drepturi dar mai ales
obligaÆii cu privire la viaÆa çi soarta copilului lor. Nici unul nu poate
hotårî singur çi mai ales nu poate så încalce hotårârile judecåtoreçti
atunci când s-a dispus o anume måsurå.

InfracÆiuni contra sånåtåÆii publice


Problema sånåtåÆii publice este o problemå importantå çi statul
urmåreçte prin diferite legi çi måsuri ca sånåtatea oamenilor så nu
fie periclitatå, så fie protejatå.
În cazurile extreme, când måsurile cu caracter administrativ sunt
insuficiente, atunci când amenzile contravenÆionale nu rezolvå anu-
mite situaÆii sau când faptele au un caracter grav, se aplicå preve-
derile Codului Penal. Articolele 308-313 din Codul Penal prevåd
care sunt faptele ce pun în pericol sånåtatea publicå çi måsurile ce
se pot lua.
Astfel, se considerå cå nerespectarea måsurilor privitoare la preve-
nirea sau combaterea bolilor molipsitoare, dacå a avut ca urmare
råspândirea unei asemenea boli, constituie infracÆiunea de zådårni-
cire a combaterii bolilor çi se pedepseçte cu închisoare sau amendå.
Drept penal 161

Contaminarea venerianå, transmiterea unei boli venerice prin


raport sexual, prin relaÆii sexuale între persoane de acelaçi sex sau
prin acte de perversiune sexualå de cåtre o persoanå care çtie cå
suferå de o astfel de boalå constituie infracÆiunea prevåzutå de
articolul 309 din Codul Penal.
Aståzi, când omenirea cunoaçte pericolul celei mai grave maladii
cu transmitere sexualå, SIDA, contaminarea çi transmiterea sindromu-
lui imuno-deficitar prezintå un mare pericol social. Aflåm din preså
despre existenÆa unui mare numår de copii bolnavi de SIDA, copii
nevinovaÆi, victime ale unor indivizi cu adevårat criminali. Dacå un
criminal omoarå un om printr-o acÆiune violentå, cel care transmite o
asemenea maladie cumplitå cred cå se poate considera tot un criminal.
O altå infracÆiune este aceea de råspândire a bolilor la animale
sau plante. Ea constå în nerespectarea måsurilor privitoare la preve-
nirea sau combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante ori a
dåunåtorilor, dacå a avut ca urmare råspândirea unor asemenea
boli, a dåunåtorilor sau alte urmåri grave.
Iatå deci cå respectarea unor måsuri ce se iau în anumite situaÆii
este asiguratå chiar de legea penalå.
O altå infracÆiune este aceea de infectare a apei sau, aça cum
spune chiar textul din lege: infectarea prin orice mijloace a surselor
sau reÆelelor de apå, dacå este dåunåtoare sånåtåÆii oamenilor,
animalelor sau plantelor. Aici trebuie så avem în vedere cå în
condiÆiile moderne, când apa este asiguratå de reÆele, de conducte
care o transportå de la staÆiile de pompare pânå la locuinÆe, problema
este deosebitå.
Dacå cineva çi-ar pune în gând så infecteze o surså de apå,
urmårile ar fi catastrofale. Pe vremea când oamenii se aprovizionau
cu apå de la fântâna din curte sau de la colÆul uliÆei, o astfel de faptå
ar fi avut urmåri evident minore, nu cum ar putea deveni aståzi.
Tocmai pentru a preveni o asemenea intenÆie a unui element
criminal, bazinele de apå, staÆiile de pompare, adicå locurile de unde
pleacå apa spre consumatori, sunt påzite, asigurate.
Intrarea Æårii noastre în lumea civilizatå are çi aspectele ei nega-
tive. Unul dintre acestea este cel legat de problema drogurilor, a
stupefiantelor. Dacå pânå la revoluÆie Æara noastrå era doar un loc
de trecere spre pieÆele unde asemenea produse erau cåutate, acum
162 Avocatul casei

introducerea drogurilor pe piaÆa internå începe så devinå o tristå


realitate. Presa aminteçte de multe ori despre cauze în care sunt
implicaÆi mulÆi traficanÆi, de pericolul iminent al råspândirii drogurilor
în rândul tineretului, precum çi de faptul cå cei care fac asemenea
lucruri, cei care vor så atragå tinerii pe acest drum nu o fac din dragoste
pentru noi, pentru Æara çi poporul nostru, dar asta este o altå problemå.
Legea noastrå penalå care, fårå discuÆie, se va alinia cât de
curând la nivelul pedepselor ce se aplicå pe plan mondial, prevede
în prezent sancÆionarea celor care produc, deÆin, cultivå ori faciliteazå
circulaÆia produselor stupefiante sau a substanÆelor toxice, fårå drept.
Acelaçi articol din Codul Penal prevede sancÆionarea medicului
care, fårå a fi necesar, prescrie produse sau substanÆe stupefiante,
precum çi organizarea sau îngåduirea consumului de asemenea
produse în diferite locuri. Cei care deÆin localuri frecventate de tineret,
unde condiÆiile favorizeazå înclinaÆiile spre asemenea lucruri, trebuie
så fie deosebit de atenÆi cu cei care pot face oferte de Æigåri sau alte
produse ce conÆin stupefiante. Consumarea lor în localuri poate atrage
urmåri mai mult decât neplåcute chiar pentru cei ce deÆin localurile
respective, dacå nu supravegheazå ceea ce se petrece acolo.
Din aceeaçi categorie mai face parte çi falsificarea de alimente
sau alte produse. Avem deseori ocazia så constatåm cå unii pro-
ducåtori sau negustori, din dorinÆa de a câçtiga tot mai mult çi cu
orice preÆ, nu se dau în låturi de la nimic. Articolul 313 din Codul
Penal prevede cå prepararea de alimente ori båuturi falsificate,
alterate sau interzise consumului, våtåmåtoare sånåtåÆii, expunerea
spre vânzare sau vânzarea unor astfel de alimente sau båuturi,
cunoscând cå sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului,
se pedepseçte cu închisoare.
Aç vrea så subliniez totodatå faptul cå punerea în consum public
de carne sau produse de carne provenite din tåieri de animale
sustrase controlului veterinar, dacå a avut ca urmare îmbolnåvirea
unei persoane, se pedepseçte. Sigur, nu trebuie så înÆelegem cå
porcul din curte nu poate fi tåiat, dar cei care se ocupå cu sacrificåri
de animale trebuie så ia aminte ce urmåri neplåcute pot apårea
pentru ei.
Drept penal 163

Aça cå, pe cât este posibil, trebuie så evitåm cumpårarea de


produse vândute pe la colÆuri, în magazine dubioase, suspecte. Este
în interesul sånåtåÆii noastre çi al celor dragi nouå!

InfracÆiuni privind relaÆiile de convieÆuire socialå


Un capitol important, care trebuie cunoscut, este cel privitor la alte
infracÆiuni care aduc atingere unor relaÆii privind convieÆuirea socialå.
Putem întâlni în aceastå categorie fapte ce dåuneazå relaÆiilor
sociale, relaÆiilor de bunå convieÆuire între toÆi cetåÆenii, indiferent de
originea lor etnicå. Legea sancÆioneazå sever propagarea naÆio-
nalist-çovinistå, ca çi împiedicarea libertåÆii cultelor. Sigur, fie-
care om este liber så gândeascå ce crede el, dar nu are voie så se
manifeste, så împiedice pe alÆii så se bucure de condiÆii normale de
viaÆå, de aceleaçi drepturi cu ceilalÆi.
Din aceeaçi categorie mai face parte çi profanarea de morminte.
Sigur, sunt infracÆiuni rar întâlnite, dar este bine så çtim cå sunt
prevåzute çi sancÆionate de legea penalå.
Tulburarea folosinÆei locuinÆei este mai des întâlnitå, faptå ce
se comite de indivizi certaÆi cu morala, beÆivi, scandalagii, oameni
lipsiÆi de educaÆie, de Æinutå moralå. Nu de puÆine ori auzim cå un
apartament este inundat în repetate rânduri de colocatarul de dea-
supra. Sigur, fapta poate fi întâmplåtoare, dar dacå se repetå în mod
sistematic, ea poate îmbråca aspect penal. În fond, fiecare dintre noi
are dreptul ca o datå intrat în casa lui så se bucure de liniçte, de
odihna binemeritatå. Producerea de zgomote la ore nepotrivite, în
mod sistematic, precum çi altele, sunt fapte care deranjeazå, iar
repetarea lor fåcutå cu ostentaÆie desigur cå îçi gåseçte rezolvarea
prin plângere la poliÆie.
Mai sunt unii indivizi care, prin comportarea lor, comit ultraj contra
bunelor moravuri çi tulburå liniçtea publicå, prin acte sau gesturi,
cuvinte sau expresii ori alte manifeståri ce aduc atingere bunelor
moravuri. În fond, nimeni nu este obligat så asculte obscenitåÆile
proferate de indivizi de proastå facturå, lipsiÆi de cuviinÆå faÆå de ceilalÆi.
Copii, femei nu pot fi obligaÆi så asculte sau så asiste la manifestårile ce
constituie grave dovezi de lipså a civilizaÆiei. Împotriva lor, opinia
publicå çi organele de ordine publicå pot lua måsuri.
164 Avocatul casei

O problemå viu controversatå o constituie råspândirea de mate-


riale obscene. Sigur, este dreptul fiecåruia så citeascå, så posede
reviste aça-zise sexy ori chiar porno, dar asemenea dorinÆe parti-
culare nu pot çi nu trebuie så polueze dreptul celor ce nu vor aça ceva,
çi mai ales al copiilor. De aceea, legea penalå pedepseçte fapta de a
vinde sau a råspândi, precum çi de a confecÆiona ori deÆine în vederea
råspândirii, obiecte, desene, scrieri sau alte materiale cu caracter
obscen. Sigur, cu privire la aceste probleme, viitorul apropiat poate
duce la o schimbare de opticå, probabil prin obligarea celor ce desfac
reviste sau alte publicaÆii de acest gen så le vândå în ambalaje sigilate,
fårå desene pe coperte çi cu obligaÆia de a nu le vinde copiilor.
Se întâmplå uneori ca tinerii, aflaÆi într-o stare de euforie, så se
implice în certuri aprinse, så ajungå la loviri, la ce se numeçte în
legea penalå încåierare. Avem ocazia så aflåm din preså de ce
minuni au fost capabili unii tineri ale cåror fapte îi umbresc apoi toatå
viaÆa. Este bine ca noi, oamenii maturi çi echilibraÆi, så prevenim çi
så împiedicåm asemenea fapte. Din aceeaçi categorie de compor-
tåri mai face parte çi asocierea pentru såvârçirea de infracÆiuni ca çi
fapta de a îndemna publicul så nu respecte legea.
Cerçetoria, vagabondajul, prostituÆia sunt fapte de decådere
socialå, care aduc atingere normelor de conduitå civilizatå. La cele
de mai sus se poate adåuga çi o altå infracÆiune – proxenetismul –
adicå fapta celui ce îndeamnå sau constrânge o femeie så practice
prostituÆia. Problema prostituÆiei este aståzi viu controversatå. Per-
soane cu funcÆii de conducere, medici, sociologi, juriçti susÆin nece-
sitatea gåsirii unor forme prin care prostituÆia så fie legiferatå, aça
cum se întâmplå în foarte multe alte Æåri. Pânå atunci înså, prosti-
tuatele sunt pasibile de închisoare, ca çi aceia care le creeazå
condiÆii, le exploateazå, çi anume proxeneÆii. Articolul 327 din
Codul Penal aratå cå îndemnul sau constrângerea la prostituÆie ori
înlesnirea practicårii prostituÆiei, tragerea de foloase, recrutarea ori
traficul de persoane în acelaçi scop constituie o infracÆiune ce se
poate sancÆiona cu pânå la 10 ani de închisoare.
O activitate aparent minorå constituie çi ea infracÆiune; este vorba
despre jocul de noroc. Legea nu permite desfåçurarea jocurilor de
noroc fårå autorizare. Se are în vedere faptul cå unii oameni îçi pierd
efectiv capul la astfel de jocuri, cå pot fi atraçi în curse, cå li se pot
Drept penal 165

înscena pierderi mari. Sigur, nu se discutå jocurile practicate în


familie ori grupuri de prieteni, pe sume modice, ca distracÆie.

InfracÆiuni såvârçite de militari


Ultimele articole ale Codului Penal se referå la infracÆiunile såvâr-
çite de militari sau cele contra påcii çi omenirii.
Dintre acestea aç vrea så menÆionez unele care, prin natura lor, aduc
mare durere atât celui care le comite, cât çi familiei sale – absenÆa
nejustificatå de la unitate sau serviciu, care a depåçit mai mult de 24 de
ore, dar nu mai mult de trei zile; dezertarea, adicå absenÆa de la unitate
mai mult de trei zile; cålcarea de consemn, adicå nerespectarea
regulilor serviciului de gardå, de pazå, de însoÆire sau de securitate.
Este adevårat cå tinerii încorporaÆi pentru satisfacerea serviciului
militar laså acaså o iubitå, poate copii, poate pårinÆi bolnavi, multe
necazuri, såråcie. Sigur cå sufletul lor este chinuit de aceste griji.
Gândul cå poate iubita îi înçalå fårå îndoialå cå nu le då pace. Dar
serviciul militar obligatoriu pentru toÆi are reguli severe. Orice abatere
se sancÆioneazå disciplinar, dar çi penal.
De aceea este bine ca familia, soÆia sau iubita så-i confere
tânårului ce pleacå så satisfacå serviciul militar deplina liniçte cå în
lipsa lui nu se va întâmpla nimic råu. În acest mod, echilibrul såu
sufletesc va fi altul, îi va permite så fie mai liniçtit, mai calm.
Çi încå ceva. În vizitele ce se fac la unitate, de cåtre familie, nu ar
trebui så fie aduse båuturi alcoolice. Pe rolul Tribunalului Militar nu
puÆine sunt cazurile când în urma plecårii pårinÆilor, militarii consu-
mau båuturile alcoolice aduse de acaså, ajungând în stare de
ebrietate çi fåcând... prostii. Printre acestea se aflå dezertarea sau,
çi mai grav, împuçcarea altui militar datoritå neatenÆiei cu care se
manevreazå armamentul din dotare. Tot fapte penale såvârçite de
militari mai pot fi çi lovirea sau insultarea superiorului dar çi a
inferiorului. Unele fapte dacå sunt comise pe câmpul de luptå
îmbracå aspecte deosebit de grave. Astfel, capitularea, påråsirea
câmpului de luptå, ca çi o serie de infracÆiuni specifice aviaÆiei sau
marinei, atrag pedepse aspre. Asupra acestora înså nu vom insista,
ele fiind specifice anumitor categorii.
166 Avocatul casei

Nu putem omite înså nici unele infracÆiuni såvârçite de civili, cum


sunt: sustragerea de la recrutare, neprezentarea la încorporare
sau concentrare.

InfracÆiuni contra påcii çi omenirii


Anii care au trecut au adus în discuÆia opiniei publice comiterea unor
infracÆiuni grave îndreptate împotriva celor mai mari bunuri ale lumii.
Am aflat despre crime comise în fosta Iugoslavie, despre ucide-
rea prizonierilor, despre ceea ce se numeçte infracÆiunea de genocid.
În ultimii ani, çi în Æara noastrå s-a discutat mult, s-a prezentat în
preså, la radio çi la televiziune problema foçtilor conducåtori ai
vechiului regim, trimiçi în judecatå sub acuzaÆia comiterii infracÆiunii
de genocid. În procesul soÆilor Ceauçescu, desfåçurat rapid, s-a
reÆinut cå ei s-ar fi fåcut vinovaÆi de uciderea a peste 60.000 de
oameni. În mod paradoxal înså, aceastå cifrå nu s-a mai discutat
dupå execuÆia lor sumarå çi nelegalå, stabilindu-se cå numårul
morÆilor ar fi fost de aproape 2.000. Dintre aceçtia, numai puÆini,
foarte puÆini, au murit pânå la 22 decembrie, iar restul dupå, deçi
comunismul era abolit. În plus, nimeni nu a fost trimis în judecatå
pentru cå ar fi comis aceste omoruri.
Fosta nomenclaturå a fost judecatå deci sub acuzaÆia såvârçirii
infracÆiunii de genocid. Deçi o serie de juriçti, în special avocaÆi de
mare Æinutå moralå çi profesionalå, au susÆinut cå nu s-a comis
aceastå infracÆiune, totuçi instanÆele i-au condamnat pe inculpaÆi.
Au trecut trei ani pentru ca, în sfârçit, så se ajungå la concluzia cå
avocaÆii au avut dreptate çi cå la noi în Æarå nu a existat genocid.
Acest lucru trebuia çi se putea constata de la început, dar intere-
sele mårunte ale unora au determinat ståruirea pe o cale greçitå.
InfracÆiunea de genocid are prevederi foarte clare, condiÆii rigu-
roase peste care nu se poate trece. Adunarea Generalå O.N.U., prin
RezoluÆia nr. 96 din 11 decembrie 1946, a calificat genocidul ca fiind
o crimå de drept internaÆional. La 12 ianuarie 1951 a intrat în vigoare
ConvenÆia cu privire la prevenirea çi reprimarea genocidului, con-
venÆie la care a aderat çi Æara noastrå, prevåzând infracÆiunea de
genocid la articolul 357 din Codul Penal.
Drept penal 167

Greçita încadrare juridicå în infracÆiune de genocid a dus la


reluarea, la rejudecarea proceselor soluÆionate definitiv, dar çi la
compromiterea acelor juriçti care au comis o asemenea greçealå
gravå.
Din aceastå categorie de infracÆiuni grave fac parte: propaganda
pentru råzboi, tratamente neomenoase aplicate råniÆilor ori
prizonierilor de råzboi, distrugerea unor obiective sau valori
culturale fårå necesitate militarå çi genocidul.
Sigur, noi am aruncat o privire fugarå asupra principalelor preve-
deri ale Codului Penal, insuficientå pentru a putea spune cå îl
cunoaçtem, dar suficientå pentru a trage un semnal de alarmå, dacå
gândul cel råu ne duce spre infracÆiune.
Çi am dori ca pårinÆii så fie mai atenÆi, så poatå trezi pe unii tineri
înainte de a comite fapte ce le pot înnoura viitorul.
PROCEDURA
Procedura

Desfåçurarea procesului penal ori civil, dar çi comercial sau al


familiei, se face dupå anumite reguli clare, precise. Nici nu ar putea
så fie altfel, pentru cå s-ar ajunge la un haos în aplicarea legilor, în
respectarea drepturilor çi obligaÆiilor cetåÆenilor.
Procedura, în principiu discutând, este una çi aceeaçi chiar dacå
ne aflåm într-o cauzå civilå ori penalå; existå unele mici diferenÆe,
precizåri, specifice fiecårei ramuri a dreptului, dar foarte multe sunt
elemente comune.
Regulile de procedurå cuprinse în codurile specifice fiecårei
ramuri de drept trebuie cunoscute în mare. Cunoaçterea lor ne ajutå
så ne cunoaçtem drepturile, så çtim ce datorii avem, dar mai ales ce
cåi, ce drumuri, ce modalitåÆi juridice putem folosi.
Zadarnic spui çi crezi cå ai dreptate, dacå nu ai acÆionat când çi
cum trebuia. Zadarnic vrei så foloseçti un mijloc de probå, dacå nu ai
solicitat acest lucru la timpul potrivit, dupå cum absenÆa ta de la un
termen de judecatå, absenÆå nejustificatå, poate så te coste chiar
pierderea procesului.
De aceea, normele de procedurå, regulile de procedurå trebuie
så se bucure de atenÆia fiecåruia dintre noi. Sigur, nu le putem
cunoaçte pe toate, dar este bine ca atunci când ne aflåm în situaÆia
de a ajunge în faÆa justiÆiei så ne aplecåm privirea asupra rândurilor
ce urmeazå.

Despre acÆiuni
Sunt multe çi felurite situaÆiile în care cineva doreçte så se adreseze
instanÆelor de judecatå. Modalitatea de adresare este diferitå în
funcÆie de natura cauzelor.
În materie civilå, forma obiçnuitå este cererea sau acÆiunea, aça
cum i se spune în vorbirea curentå. Pentru ca o acÆiune så fie
admisibilå, trebuie så îndeplineascå anumite cerinÆe:
Procedura 169

l capacitate procesualå, adicå reclamantul så aibå capacitatea de


a avea drepturi çi obligaÆii (capacitate de exerciÆiu çi de folosinÆå). Se
aratå în articolul 41 din Codul de procedurå civilå cå orice persoanå
care are folosinÆa drepturilor civile poate så fie parte în judecatå.
Articolul 42 spune cå: „persoanele care nu au exerciÆiul drepturilor
lor nu pot sta în judecatå decât dacå sunt reprezentate, asistate ori
autorizate în chipul aråtat de legile sau statutele care rânduiesc
capacitatea sau organizarea lor“. Cei interesaÆi pot aprofunda artico-
lele 41-45 din Codul de procedurå civilå.
l calitate procesualå, adicå posibilitatea de a se justifica partici-
parea în calitate de reclamant sau pârât (calitate procesualå activå
sau pasivå). Dovada acestor calitåÆi revine reclamantului, atunci
când formuleazå acÆiunea de chemare în judecatå. Este o cerinÆå
obligatorie ca între persoana care are calitate procesualå activå çi
cea pasivå så existe un raport juridic, acela dedus judecåÆii, în caz
contrar acÆiunea nefiind admisibilå, se respinge.
l existenÆa unui drept, singura cerinÆå care justificå pornirea unei
acÆiuni. Nu este de conceput så se introducå o acÆiune fårå så existe
un drept. Dreptul invocat trebuie så fie ocrotit de lege, så fie actual,
så nu fie prescris (prescrierea atrage stingerea dreptului la acÆiune).
Spre exemplu, ca så poÆi formula o acÆiune, pentru a chema pe
cineva în judecatå, trebuie så poÆi revendica ceva de la acea per-
soanå, fie un bun anume, fie o sumå de bani, fie plata în contul unei
pagube pe care Æi-a produs-o. Trebuie så poÆi motiva ce anume
doreçti prin acÆiune.
l justificarea unui interes, fårå de care acÆiunea nu are sens. Så
zicem cå vrei så repari un gard, iar vecinul nu este de acord, sau cå
vrei så repari acoperiçul çi coproprietarul de la parter refuzå. Aces-
tea pot fi motive care så justifice acÆiunea pe care o formulezi.
Pentru ca o acÆiune civilå så fie luatå în considerare, så fie primitå
de instanÆe, ea trebuie så îndeplineascå anumite condiÆii. Se aratå în
articolul 82 din Codul de procedurå civilå cå orice acÆiune trebuie
fåcutå în scris çi este normal, pentru cå acÆiunea este o pieså de
dosar, prima pieså. Nimeni nu poate… coase la dosar o acÆiune
vorbitå. AcÆiunea, deçi legea nu o spune, trebuie så fie scriså la
maçinå, pentru cå scrisul de mânå nu este întotdeauna lizibil. Pot
170 Avocatul casei

spune din proprie experienÆå cå am våzut multe acÆiuni de necitit çi


cå primesc multe scrisori pe care, efectiv, nu le pot citi.
AcÆiunea trebuie så cuprindå unele elemente obligatorii: numele
çi prenumele reclamantului, adicå ale celui ce formuleazå acÆiunea;
numele persoanei împotriva cåreia se plânge çi adresa acesteia;
obiectul acÆiunii, adicå motivul pentru care cheamå pe cineva în jude-
catå; descrierea motivelor, a situaÆiilor ce determinå çi justificå acÆiunea.
Dacå încercåm så facem o sistematizare a elementelor unei
acÆiuni, putem spune cå ea cuprinde:
l subiectele acÆiunii, adicå subiectul activ – reclamantul – çi
subiectul pasiv – pârâtul ori pârâÆii. Articolul 133 Cod procedurå civilå
subliniazå necesitatea ca, alåturi de alte elemente, acÆiunea så fie
semnatå.
l obiectul acÆiunii, adicå ce anume doreçte reclamantul: restituirea
unei sume de bani, a unui bun, constatarea existenÆei sau inexis-
tenÆei unui drept, anularea, rezoluÆiunea sau rezilierea unui contract,
a unei convenÆii. Obiectul pretins trebuie så îndeplineascå anumite
cerinÆe: så fie licit (så se înscrie în cadrul ordinii sociale, politice,
economice), så fie posibil (adicå så poatå fi realizat) çi så fie
determinat ori determinabil (pentru cå numai aça instanÆa poate så îl
aprecieze fårå så depåçeascå limitele cu care a fost învestitå).
AcÆiunea se depune în atâtea exemplare câte pårÆi sunt chemate
în judecatå, plus un exemplar pentru dosarul instanÆei. Este reco-
mandabil ca persoana ce face o acÆiune de chemare în judecatå så
påstreze un exemplar pentru sine, adicå så-çi facå çi ea un dosar
care så cuprindå piesele cauzei çi care så permitå eventuala stu-
diere a acÆiunii çi a celorlalte acte survenite pe parcurs. La articolul
132 din Codul de procedurå civilå se aratå cå la prima zi de înfå-
Æiçare, instanÆa va putea da reclamantului un termen pentru înregis-
trarea sau modificarea cererii, precum çi pentru a propune noi do-
vezi. Este o måsurå ce dovedeçte sprijinul pe care instanÆa de jude-
catå îl acordå cetåÆeanului lipsit de experienÆå. Fårå så se substituie
unui avocat, judecåtorul poate så-i atragå atenÆia reclamantului cå
acÆiunea nu este completå, nu este clarå, cå îi lipseçte ceva.
Prin natura lor, acÆiunile pot fi de diferite feluri, în funcÆie de
obiectul cauzei: acÆiuni posesorii, adicå privind proprietatea; acÆiuni
Procedura 171

de partaj, adicå de împårÆire a unor bunuri, fie ca urmare a unei


moçteniri, fie între foçti soÆi; acÆiuni având ca obiect litigii de muncå;
altele având ca obiect probleme de familie, adicå divorÆuri, pensii de
întreÆinere, paternitåÆi ç.a.; acÆiuni în gråniÆuire, atunci când cineva a
încålcat hotarul ce delimiteazå douå proprietåÆi; acÆiuni în reven-
dicare, atunci când solicitåm dobândirea unui bun ce ne aparÆine,
dar care se aflå în posesia altei persoane, çi multe altele.
AcÆiunile cu caracter comercial au çi ele particularitåÆile lor, atât în
ce priveçte pårÆile din procese, cât çi obiectul cauzei.
În materie penalå, existå acÆiuni ce se pot depune direct la
instanÆa de judecatå, aça cum sunt cele care au ca obiect insulta,
calomnia, furtul între soÆi, abandonul de familie sau acÆiuni cu privire
la care instanÆele de judecatå nu pot fi sesizate decât prin rechizitor.
Rechizitoriul este actul de trimitere în judecatå încheiat de procuror.
PårÆile care au de reclamat fapte penale se adreseazå organelor de
poliÆie ori parchetului (procuraturii) cu o reclamaÆie scriså. În urma
anchetei ce se efectueazå, procurorul poate dispune fie încetarea
procesului penal, respectiv clasarea dosarului, fie trimiterea în jude-
catå a celui vinovat.
Procurorul poate dispune efectuarea unor verificåri çi anchete
chiar çi fårå o reclamaÆie, în cazuri de interes public.

PårÆile în procese
Atât în materie penalå, cât çi în materie civilå, persoanele care sunt
chemate în faÆa completelor de judecatå au anumite calitåÆi procesuale,
calitåÆi în virtutea cårora se aflå acolo, iar ele poartå anumite denumiri.
Astfel, în cadrul unui proces penal sunt chemate mai multe
persoane, fiecare având o altå poziÆie procesualå, adicå unii pot fi
vinovaÆi, alÆii pågubiÆi ori aflaÆi în alte situaÆii.
Codul de Procedurå Penalå stabileçte cine sunt çi ce calitåÆi pot
avea pårÆile, persoanele chemate într-un proces penal.
Inculpatul este cel presupus vinovat, el este persoana împotriva
cåreia s-a pornit procesul penal çi care este supuså judecåÆii. Pe
toatå durata judecåÆii, cu privire la inculpat opereazå principiul juridic
numit prezumÆia de nevinovåÆie, adicå el ar putea fi scos din cauzå,
achitat, dacå instanÆa de judecatå ar stabili nevinovåÆia acestuia.
172 Avocatul casei

Partea våtåmatå este persoana care a suferit prin fapta incul-


patului o våtåmare fizicå, moralå sau materialå. Spre exemplu, cel
care a fost lovit într-un accident de circulaÆie este partea våtåmatå.
La fel çi cel care a fost victima unui furt.
Mai putem întâlni çi alÆi participanÆi la desfåçurarea unui proces
penal, çi anume:
l instigatorul, adicå acea persoanå care cu intenÆie determinå altå
persoanå så såvârçeascå o faptå penalå;
l complicele, adicå acea persoanå care cu intenÆie ajutå în orice
mod la såvârçirea unei fapte penale, care promite cå va tåinui
bunurile furate;
l partea civilå, adicå acea persoanå – fizicå ori juridicå – ce are de
revendicat pretenÆii ca urmare a faptei inculpatului. Så ne gândim la
o crimå de omor. De pe urma victimei au råmas copii, care sigur cå
au dreptul la o despågubire, la o contribuÆie materialå.
Dacå la såvârçirea unei fapte penale au contribuit mai multe
persoane, alåturi de inculpat, atunci toÆi sunt în mod egal coinculpaÆi.
Cel care determinå pe cineva så comitå o infracÆiune, îl instigå,
cum se mai spune, se numeçte instigator. Deçi în practicå întâlnim
mai rar instigatori, sunt cazuri, câteodatå deosebit de grave, când
existå instigatori. Iatå un caz judecat nu de multå vreme la Tribunalul
Municipiului Bucureçti, unde un inculpat era trimis în judecatå pentru
cå lovise cu un ciomag în cap victima, care a decedat pe loc.
Ancheta a stabilit cå autorul, o fire influenÆabilå çi mare amator de
båuturå, era la o cârciumå çi un altul, care avea necaz pe victimå,
când a våzut-o trecând, i-a spus celuilalt så se ducå çi så-i dea cu
ciomagul în cap. Iar el s-a dus. Ca urmare, au fost ambii trimiçi în
judecatå, primul pentru omor, iar al doilea pentru instigare la omor.
De foarte multe ori, infractorul, adicå cel care comite o infracÆiune,
nu ar reuçi dacå nu ar fi ajutat de cineva, de un... binevoitor. Acesta
este complicele.
Articolul 26 din Codul Penal spune cå este complice acea per-
soanå care cu intenÆie înlesneçte sau ajutå în orice fel la såvârçirea
unei fapte prevåzute de legea penalå. Este de asemenea complice
cel care promite înainte sau în timpul såvârçirii faptei cå va tåinui
bunurile provenite din infracÆiune sau cå îl va favoriza pe fåptuitor.
Procedura 173

Cel care a comis o faptå penalå se numeçte în faza de anchetå


penalå învinuit, iar dacå este arestat – prevenit. În faza de judecatå
înså, el se numeçte inculpat, iar în timpul executårii pedepsei,
condamnat.
Partea responsabilå civilmente este persoana chematå så
råspundå alåturi de inculpat pentru pagubele provocate de acesta.
Aici ne gåsim în faÆa unei situaÆii cåreia puÆini îi dau atenÆia cuvenitå.
PoÆi încredinÆa unei persoane maçina ta, dar dacå va comite un
accident, atunci çi tu poÆi fi chemat alåturi de inculpat pentru a
råspunde faÆå de partea civilå pentru pagubele pe care le-a suferit.
Problema este deosebit de actualå mai ales pentru societåÆile
comerciale. Angajarea çoferilor trebuie fåcutå cu atenÆie, pentru cå
la orice accident petrecut societatea poate fi chematå în judecatå în
calitate de parte responsabilå civilmente. Iar cum în prezent se pot
solicita despågubiri civile la un nivel ridicat, te poÆi trezi cå eçti dator
milioane pentru o faptå pe care practic nu ai såvârçit-o tu. Çi pårinÆii
pot avea calitatea de parte responsabilå civilmente pentru faptele
copiilor minori. Este çi firesc acest lucru, pentru cå, sub aspect
material, copilul minor nu are posibilitåÆi, iar dacå el a cauzat o
pagubå unei alte persoane, pårinÆii sunt cei care trebuie så o repare.
Deci atenÆie, pårinÆi, cum vå creçteÆi copiii.
În materie civilå, cel care a formulat o acÆiune prin care a chemat pe
cineva în judecatå se numeçte reclamant, iar cel chemat în judecatå
prin acÆiune este pârât. În måsura în care pârâtul a formulat çi el o
cerere reconvenÆionalå, adicå o contraacÆiune la acÆiunea principalå,
pårÆile se numesc reclamant-pârât çi respectiv pârât-reclamant.
În afarå de aceçtia, pårÆi în procesul civil mai sunt:
l intervenienÆi, adicå acele persoane care au interes propriu într-un
proces existent între pårÆi sau care vor så fie alåturi, în interesul
uneia dintre aceste pårÆi. Dacå soÆii ajung la divorÆ çi la partaj, în
cadrul acÆiunii de partaj, pårinÆii unuia dintre soÆi pot face o cerere de
intervenÆie, fie în interes propriu, fie în interesul copilului lor, motivat
de faptul cå ei, intervenienÆii, au contribuit material, în mod substan-
Æial, la dobândirea bunurilor ce se pretind a fi comune. Este real
faptul cå deseori pårinÆii contribuie la cumpårarea unei maçini sau
locuinÆe, iar atunci când soÆii ajung la despårÆire çi la partaj, sigur cå
174 Avocatul casei

pårinÆii invocå faptul cå ei nu au contribuit în favoarea celui stråin lor,


ci strict pentru copilul lor. Cererea de intervenÆie, aratå Codul de
Procedurå Civilå, trebuie så aibå forma oricårei cereri de chemare în
judecatå. Dupå ascultarea pårÆilor çi a celui ce intervine, instanÆa va
hotårî asupra încuviinÆårii de principiu a intervenÆiei çi, în cazurile în
care întâmpinarea este obligatorie, va hotårî termenul în care
aceasta va trebui depuså.
Toate actele de procedurå care se vor derula dupå admiterea în
principiu a cererii de intervenÆie se vor îndeplini çi faÆå de cel care
intervine. IntervenÆia se judecå o datå cu cererea principalå. Dacå
înså judecarea cererii ar fi întârziatå prin intervenÆia în interes
propriu, instanÆa poate hotårî despårÆirea ei spre a fi judecatå în
mod distinct.
l persoane chemate în garanÆie, adicå persoane împotriva cårora
s-ar putea îndrepta una din pårÆi, în cazul în care ar cådea în pretenÆii
cu o cerere de garanÆie sau despågubiri. De asemenea, cel chemat
în garanÆie poate, la rândul såu, så cheme în garanÆie o altå per-
soanå. Cererea de chemare în garanÆie va fi fåcutå cu respectarea
condiÆiilor de formå pentru cererea de chemare în judecatå, iar ce-
rerea fåcutå de pârât se va depune cel mai târziu la prima zi de înfåÆi-
çare. Cererea de chemare în garanÆie fåcutå de reclamant se poate
depune pânå la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanÆe.
InstanÆa va dispune ca cererea så fie comunicatå celui chemat în
garanÆie çi, dacå întâmpinarea este obligatorie, va hotårî termenul în
care aceasta urmeazå så fie depuså de cel chemat în garanÆie.
Cererea de chemare în garanÆie se judecå o datå cu cererea principalå
çi, ca çi în cazul intervenÆiei, când judecata cererii principale ar fi
întârziatå prin chemarea în garanÆie, instanÆa poate dispune des-
pårÆirea ei spre a fi judecatå separat, adicå dispune disjungerea cauzei.
Cei interesaÆi pot consulta articolele 60-63 Cod Procedurå Civilå.
Oricare dintre aceste pårÆi poate fi reprezentatå printr-un man-
datar, adicå printr-un împuternicit al celui în cauzå, care primeçte în
acest scop o procurå la un notar, çi bineînÆeles de un avocat, pe
baza împuternicirii avocaÆiale a acestuia.
Nu este greçit så menÆionåm denumirea pårÆilor çi în faÆa instan-
Æelor ierarhic superioare. Ele pot fi: apelant – dacå a declarat apel,
Procedura 175

intimat – dacå nu a declarat apel sau recurs; recurent – adicå cel


care a declarat recurs.
Mai putem întâlni çi denumirea de contravenient, care cores-
punde cauzelor în care s-a formulat contestaÆie împotriva unui pro-
ces-verbal de contravenÆie.
Sigur, unele noÆiuni le-am mai întâlnit pe parcursul lucrårii, dar
repetarea çi explicarea lor nu dåuneazå, ci dimpotrivå, poate ajuta la
dobândirea çi la precizarea unor cunoçtinÆe.

Primul termen de judecatå


O datå depuså acÆiunea în instanÆa de judecatå, reclamantul pri-
meçte un numår de dosar çi este încunoçtiinÆat cu privire la primul
termen de judecatå. Vreau så subliniez faptul cå cele douå elemente
primare ale începutului de proces trebuie notate, pentru cå este foarte
greu så le recapeÆi. Spun aceasta din experienÆa îndelungatå a
contactului cu unii oameni care dupå ce au depus o acÆiune, nu mai
çtiu nici termenul, nici numårul de dosar.
La termenul fixat, cel în cauzå trebuie så se prezinte la ora
indicatå. El va cåuta pe listele afiçate la sålile de çedinÆå care este
sala unde se judecå dosarul såu. Cu ocazia citirii listelor afiçate cel
chemat trebuie så reÆinå numårul curent, adicå poziÆia la care se aflå
dosarul în care a fost citat. O datå intrat în salå, se açazå çi açteaptå
så fie strigat.
Este posibil ca procedura de citare a celorlalte pårÆi din dosar så
nu fie îndeplinitå, situaÆie în care cauza suferå o amânare. Termenul
în care procedura de citare este îndeplinitå este considerat prima zi
de înfåÆiçare. La acest termen, reclamantul poate så facå unele
modificåri ori precizåri ale acÆiunii sale. Dacå pârâtul, deçi legal citat,
nu este prezent, instanÆa acordå un nou termen pentru ca modifi-
carea depuså de reclamant så fie comunicatå pârâtului. Este un
principiu de drept potrivit cåruia pârâtul trebuie så aibå cunoçtinÆå de
acÆiune çi de orice modificåri ce se aduc acesteia.
La acest termen pârâtul poate depune întâmpinare ori cerere
reconvenÆionalå, adicå am putea spune o contra-acÆiune a lui împo-
triva reclamantului. Prin aceasta reclamantul este çi pârât, iar pârâtul
este çi reclamant.
176 Avocatul casei

În atare situaÆie reclamantul poate solicita un termen pentru a lua


cunoçtinÆå de întâmpinare ori de cererea reconvenÆionalå.

Despre probe
În faÆa instanÆei de judecatå, fiecare dintre pårÆi este interesatå så facå
dovada celor susÆinute. Fie cå este vorba de reclamant ori de pârât,
pentru formarea convingerii judecåtorului este necesar ca fiecare så
probeze, så facå dovada cå situaÆia de fapt este aça cum susÆine el.
Probele se solicitå în prima fazå a procesului, respectiv la primul
termen cu procedurå completå çi trebuie solicitate integral çi, pe cât
posibil, în scris.
În ce constau probele? Acestea se definesc relativ simplu, repre-
zentând toate acele dovezi care confirmå susÆinerile reclamantului.
La rândul såu, pârâtul solicitå contraprobe.
Probele pot fi de mai multe feluri, çi anume:
–-acte, adicå diferite înscrisuri oficiale cu care fiecare parte încearcå
så demonstreze susÆinerea sa;
–-înscrisuri private, emanând de la partea adverså sau chiar de la
terÆe persoane, dacå au legåturå cu cauza;
–-martori, adicå persoane care pot face declaraÆii cu privire la
situaÆia de fapt, modul în care s-au petrecut lucrurile, ori cunosc în
mod indirect anumite situaÆii etc.
–-probe materiale, un anume obiect care poate contribui semni-
ficativ la formarea convingerii magistratului, la stabilirea adevårului;
–-expertize tehnice, contabile, grafice, topografice çi multe altele
care pot contribui, prin constatårile unor specialiçti, la stabilirea ade-
vårului;
–-interogatoriu, respectiv punerea unor întrebåri pårÆii adverse în
scopul de a scoate adevårul la luminå.
Problema probelor ce se pot administra într-o cauzå trebuie så
preocupe pe reclamant încå înainte de introducerea cauzei la instan-
Æå. Chiar dacå çtii cå ai dreptate, trebuie så te gândeçti cum o dove-
deçti, prin ce mijloace de probå. La rândul såu çi pârâtul, partea
adverså, imediat ce ia cunoçtinÆå de cauzå, trebuie så se preocupe
cum se va apåra, ce probå poate administra.
Procedura 177

Nu de puÆine ori, unii oameni spun cå „çtie toatå lumea...“, adicå


problema lui ar fi de notorietate, dar atunci când i se cere så indice
concret martorii, nu poate face nici o precizare.
Iatå de ce administrarea probelor este o problemå deosebit de
importantå, determinantå în soluÆionarea cauzei. Degeaba îÆi aminteçti
de anumite probe dupå judecarea unei cauze – termenul de solicitare a
lor a trecut, iar probele, aça cum spuneam, nu se pot cere în rate.
Acestea sunt probele în materie civilå, iar în materie penalå nu
sunt prea mult schimbate. Proba principalå într-un proces este
interogatoriul ce se ia inculpatului. Chiar dacå un inculpat recu-
noaçte såvârçirea unei fapte penale, totuçi instanÆa, judecåtorul,
pentru formarea propriei sale convingeri, trebuie så administreze çi
alte probe. Istoria justiÆiei ne spune cå au fost cazuri când unii
oameni au recunoscut såvârçirea unor fapte penale, deçi nu erau
vinovaÆi. Este greu de spus ce anume poate determina un nevinovat
så recunoascå såvârçirea unei fapte ce poate atrage o pedeapså. În
principal, interesul de a acoperi, de a salva pe adevåratul fåptuitor;
un pårinte poate face acest lucru pentru a salva copilul, un îndrå-
gostit pentru a-çi salva femeia iubitå.
Dacå ascultarea pårÆii responsabile civilmente çi a pårÆii civile
sunt necesare pentru o corectå soluÆionare a dosarului, audierea pe
situaÆii de fapt a martorilor, adicå cei ce pot face declaraÆii cu privire
la modul în care s-a produs infracÆiunea, este necesarå pentru
stabilirea adevårului. Atunci când judecåtorul pronunÆå o condam-
nare, el trebuie så fie convins de vinovåÆia celui pe care îl condamnå,
dar acest lucru se realizeazå numai pe baza probelor administrate.

Despre martori
În faÆa instanÆei de judecatå, dovezile celor aråtate de reclamant în
acÆiune çi combaterea acestora de cåtre pârât se pot face çi cu
ajutorul probei cu martori.
Articolul 112 din Codul de Procedurå Civilå aratå cå, atunci când
reclamantul vrea så-çi dovedeascå cu martori motivele invocate în
acÆiune, va trebui så indice numele çi domiciliul acestora. În practicå
înså, chiar dacå martorii nu au fost indicaÆi la introducerea acÆiunii, ei
pot fi solicitaÆi la primul termen de judecatå.
178 Avocatul casei

La solicitarea probei cu martori, partea care solicitå aceastå


probå trebuie så indice numele çi adresa martorilor, în vederea citårii
lor. Dacå nu çtie exact datele, are obligaÆia ca în termen de cel mult
cinci zile de la data çedinÆei så depunå lista cu numele çi adresele
martorilor, la judecåtorul de serviciu. Dacå lista nu se depune în
acest termen, instanÆa poate dispune decåderea din proba cu mar-
tori a pårÆii care i-a solicitat, dar nu a depus lista la timp. Aceastå
decådere se acoperå dacå la termenul când trebuia så se prezinte
martorii, ei sunt prezenÆi fårå så fi fost citaÆi.
InstanÆa poate limita numårul martorilor care se solicitå. În fond,
poÆi face dovada susÆinerilor tale cu doi martori, nu neapårat cu patru
sau cu cinci.
Pot surveni uneori situaÆii când un martor propus nu se poate
prezenta, fiind bolnav sau plecat din Æarå, trimis în delegaÆie în inte-
res de serviciu etc. InstanÆa, pentru motive bine întemeiate, dovedite
cu acte, poate încuviinÆa înlocuirea unui martor. Martorul care fårå
motiv justificat refuzå så depunå mårturie poate fi sancÆionat prin
încheiere executorie cu plata unei amenzi.
La termenul stabilit de instanÆå pentru ascultarea martorilor, fie-
care este chemat în faÆa magistraÆilor, pe rând, ceilalÆi stând în afara
sålii de judecatå. Preçedintele completului de judecatå, dupå ce
cheamå martorul în faÆå, îl identificå, îl întreabå asupra numelui,
domiciliului, profesiei çi vârstei. Martorul mai este întrebat dacå este
rudå cu vreuna din pårÆile care se judecå, dacå este în serviciul
uneia din pårÆi, ori în duçmånie cu vreuna din ele.
Preçedintele îl întreabå apoi pe martor dacå este ortodox, dacå
este creçtin sau de altå religie. Dacå martorul este creçtin, atunci i
se spune så punå mâna pe Biblie çi så rosteascå juråmântul: „Jur
cå voi spune adevårul çi cå nu voi ascunde nimic din ceea ce çtiu.
Aça så-mi ajute Dumnezeu.“ Martorii fårå confesiune religioaså
sau cei care nu pot jura din anumite motive vor spune urmåtorul
juråmânt: „Må oblig cå voi spune adevårul çi nu voi ascunde nimic
din ceea ce çtiu.“
În continuare, preçedintele îi face cunoscut cå mårturia minci-
noaså se pedepseçte cu închisoarea. Despre toate acestea se face
menÆiune în declaraÆia pe care o scrie grefierul de çedinÆå.
Procedura 179

Minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani nu pot depune


juråmânt; instanÆa de judecatå apreciazå cât credit se poate acorda
declaraÆiei lor.
Audierea martorilor se face la sediul instanÆei, dar, dacå un
martor important cauzei nu se poate deplasa, instanÆa poate så-l
asculte la domiciliul såu. În cazuri deosebite, unii martori pot fi audiaÆi
în altå localitate, de o altå instanÆå, egalå în grad, prin comisia
rogatorie. InstanÆa care are dosarul de soluÆionat trimite întrebårile la
o altå instanÆå çi solicitå så se procedeze la audierea martorului.
Audierea se desfåçoarå în aceleaçi condiÆii, dupå care declaraÆia sau
declaraÆiile se trimit înapoi, la instanÆå, spre continuarea judecåÆii.
În materie civilå, nu orice persoanå poate fi ascultatå ca martor.
Articolul 189 din Codul de Procedurå Civilå aratå cå în aceastå
categorie se includ: rudele çi afinii pânå la gradul al treilea inclusiv,
soÆul chiar despårÆit, interziçii çi cei condamnaÆi pentru mårturie
mincinoaså. ExcepÆie fac cauzele privind problemele de stare civilå
sau de divorÆ, unde pot fi audiaÆi în calitate de martori çi rudele
apropiate, considerându-se cå çi ele, sau poate mai ales acestea,
sunt în måsurå så aibå cunoçtinÆå despre situaÆia de fapt a cauzei
respective çi în acest fel pot ajuta mai uçor la rezolvarea ei.
Anumite categorii profesionale sunt scutite de obligaÆia de a fi
martori: slujitorii cultelor, moaçele, farmaciçtii, avocaÆii, notarii, adicå
toÆi cei care prin lege sunt obligaÆi så påstreze secretul profesiei lor.
Din aceastå categorie mai fac parte çi funcÆionarii publici pentru
anumite situaÆii cu caracter secret de care au luat cunoçtinÆå în
virtutea atribuÆiilor de serviciu, ca çi cei care, prin råspunsurile pe
care le-ar putea da, s-ar expune la o pedeapså penalå sau dispre-
Æului public.
Dacå martorul nu se prezintå atunci când este citat, el poate fi
adus cu mandat de aducere sau poate fi sancÆionat cu amendå.
Martorii prezintå un mare interes în rezolvarea unor cauze. Ei
trebuie så se prezinte la instanÆå çi så declare în mod corect, cinstit,
tot ceea ce cunosc, tot ceea ce au våzut. Este o îndatorire de mare
råspundere, o obligaÆie cetåÆeneascå. ConcepÆia unor persoane care
nu vor så se amestece este profund greçitå çi foarte dåunåtoare. În
180 Avocatul casei

fond, oricåruia dintre noi i se poate întâmpla så fie într-o situaÆie


neprevåzutå, dificilå. Dacå cei care au våzut, cei care au fost acolo,
refuzå så dea declaraÆii, atunci se poate ajunge ca un om nevinovat
så nu poatå dovedi adevårul, ca dreptatea så nu iaså la luminå.
Pentru evitarea eventualelor pagube materiale, martorul are dreptul
la plata cheltuielilor de transport, precum çi la contravaloarea tim-
pului pierdut, adicå la plata salariului ori a câçtigului de care a fost
lipsit prin deplasarea la sediul instanÆei.
În materie penalå, situaÆia este relativ aceeaçi, dar cu unele
particularitåÆi ale procesului penal, çi anume: pot depune mårturie,
pot da declaraÆii çi cei apropiaÆi, rude, soÆ çi chiar copii, dacå aceçtia
au depåçit vârsta de 14 ani.
Martorii pot fi oculari, adicå cei care au fost la faÆa locului çi au
våzut cum s-au petrecut lucrurile; asistenÆi, adicå cei care au asistat
la efectuarea unui act de procedurå penalå (cum ar fi percheziÆia,
reconstituirea ç.a.).
Martorul care face declaraÆii mincinoase comite infracÆiunea de
mårturie mincinoaså çi poate fi condamnat penal.
Nu sunt rare cazurile în care unele persoane care au un proces
sfåtuiesc martorii ce så declare sau, mai precis, îi învaÆå så mintå.
Urmårile sunt neplåcute atât pentru cel care a fåcut instigarea la
mårturie mincinoaså, cât çi pentru martorul mincinos. Uneori, dacå
între declaraÆiile martorilor apar contradicÆii evidente, instanÆa poate
dispune confruntarea acestora. Sunt chemaÆi cei doi martori în faÆå
çi li se pun pe rând întrebåri. Când råspunsurile sunt contradictorii, ei
se pot încurca, pot reveni, ajung så facå declaraÆii corecte, ba uneori
declarå chiar cå au fost învåÆaÆi de parte så mintå.
Nu este lipsit de interes så çtim cum se desfåçoarå ascultarea
unui martor. Aça cum spuneam, martorul este invitat în faÆa com-
pletului de judecatå, i se iau datele personale, presteazå juråmântul,
i se atrage atenÆia cå mårturia mincinoaså se pedepeçte cu închi-
soarea. Dupå aceste måsuri introductive, martorul este întrebat ce
cunoaçte în legåturå cu problema pentru care este chemat. Dupå ce
face o relatare liberå, pe cât este posibil sinteticå, preçedintele îi
pune întrebåri. Dacå la çedinÆå participå çi procurorul, atunci çi
acesta îi poate pune întrebåri. În continuare, martorului i se pun
Procedura 181

întrebåri de cåtre partea care l-a propus (reclamantul sau pârâtul),


iar apoi de cåtre cealaltå parte.
În final, martorul îçi citeçte declaraÆia, dupå care, dacå nu are
obiecÆiuni de formulat cu privire la cele consemnate, o semneazå.
Din acest moment, declaraÆia martorului devine probå valabilå în
cauza respectivå.

Cercetarea la faÆa locului


În formarea convingerii cu privire la cauza supuså judecåÆii stau
actele dosarului çi probele administrate pe parcurs, interogatoriile,
declaraÆiile martorilor, expertizele ç.a.
O probå importantå este cercetarea la faÆa locului, adicå instanÆa
se deplaseazå la locul unde s-au petrecut faptele, pentru a constata
direct çi nemijlocit cum se prezintå situaÆia.
Se aratå în articolul 215 din Codul de Procedurå Civilå cå, în
cazul în care instanÆa va socoti de cuviinÆå, va putea hotårî ca în
întregul ei sau numai unul dintre magistraÆi så meargå la faÆa locului,
spre a se låmuri asupra unor împrejuråri de fapt care se vor aråta
prin încheiere.
Sunt cazuri când prin acÆiune se invocå o anumitå situaÆie, cu
totul ieçitå din comun, ori se solicitå o rezolvare, greu de imaginat
din acte, care ar necesita cunoaçterea directå, la faÆa locului. În
asemenea cazuri, instanÆa hotåråçte så efectueze o cercetare la
faÆa locului. La data stabilitå, instanÆa se deplaseazå la locul faptei,
unde urmeazå så se prezinte pårÆile din dosar. Dupå ce preçedintele
constatå ce este acolo, dupå ce analizeazå actele çi ascultå pårÆile,
dicteazå grefierului constatårile sale. Procesul-verbal astfel întocmit
este probå a dosarului. Dacå instanÆa apreciazå, se pot asculta la
faÆa locului çi unii martori, sau se pot convoca çi experÆi pentru a li se
cere explicaÆii.
Cercetarea la faÆa locului fåcutå în faza de judecatå nu trebuie
confundatå cu cercetarea la faÆa locului ce se efectueazå în faza de
urmårire penalå. În momentul constatårii unei fapte penale, dacå
prin natura sa puteau råmâne probe materiale ale comiterii, se
efectueazå o cercetare la faÆa locului. Iatå, spre exemplu, un acci-
182 Avocatul casei

dent de circulaÆie. La faÆa locului råmân urme de påmânt, urme de


frânare, pårÆi din vopsea, geamuri, chiar piese, urme de sânge,
îmbråcåminte çi multe alte probe materiale.
Så ne gândim la locul unde s-a comis o crimå. Acolo se gåseçte,
în primul rând, cadavrul, care trebuie fotografiat, analizat în funcÆie
de locul, poziÆia în care se aflå. Separat råmân înså urmele care pot
duce uneori în mod direct la descoperirea vinovatului, a criminalului.
Urme de încålÆåminte, urmele mâinilor (amprentele), mucuri de
Æigåri, fire de pår, lucruri uitate acolo, în câmpul infracÆiunii, cum se
spune. Mai mult, felul în care a påtruns în locuinÆå poate oferi o
mulÆime de probe materiale: geamul spart ori desfåcut, forÆarea unei
încuietori sau folosirea unei chei potrivite çi multe altele. Îmi vine în
minte o probå gåsitå la faÆa locului çi care a fost determinantå în
stabilirea vinovatului: infractorul, cåutând ceva de mâncare, a gåsit
un pachet de unt din care a muçcat. Urma clarå a dentiÆiei sale a
råmas pe bucata de unt çi a dus la stabilirea fårå putinÆå de tågadå a
faptului cå el era autorul crimei.
O situaÆie care pare chiar comicå s-a petrecut într-un furt comis la
un magazin din strada Lipscani. HoÆul a pierdut o... citaÆie, emiså pe
numele såu. Mai trebuie ceva?
SituaÆie similarå s-a petrecut çi în cazul cunoscutului criminal
Râmaru. Un fragment de reÆetå cu numårul såu de fiçå medicalå a
dus la prinderea sa.
Procesul-verbal de cercetare a locului faptei se completeazå cu
fotografiile judiciare executate acolo, cu schiÆa locului faptei, cu
probele materiale gåsite çi care sunt supuse expertizårii. Toate
aceste acte sunt piese la dosar.
Så reÆinem deci cå, atunci când se discutå despre cercetarea
locului faptei, ea poate fi efectuatå în faza de anchetå, adicå la
începutul cercetårilor sau pe parcurs, ori poate fi efectuatå çi în
cauze civile, dupå caz, în funcÆie de necesitatea çi concludenÆa lor.

Comisia rogatorie
Articolul 169 din Codul de Procedurå Civilå spune cå administrarea
dovezilor se face în faÆa instanÆei de judecatå sau, mai clar, în faÆa
instanÆei pe rolul cåreia se aflå dosarul în discuÆie.
Procedura 183

Sunt înså cazuri când un martor, domiciliat în altå localitate, din


cauza vârstei, a unor boli grave sau a altor motive justificate, nu se
poate deplasa la sediul instanÆei unde se judecå un dosar. InstanÆa
de judecatå, la solicitarea uneia dintre pårÆi, aceea care a propus
martorul, apreciazå temeinicia cererii, concludenÆa audierii acelui
martor, çi dispune efectuarea unei comisii rogatorii, adicå ascultarea
martorului la o altå instanÆå, egalå sau chiar inferioarå în grad, unde
are acesta domiciliul. În vederea realizårii comisiei rogatorii, se
stabilesc o serie de probleme, de întrebåri la care trebuie så rås-
pundå martorul. Ele se trimit instanÆei stabilite, însoÆite de o copie a
încheierii prin care s-a dispus audierea prin comisie rogatorie.
InstanÆa astfel sesizatå citeazå martorul çi pårÆile din dosar
pentru termenul stabilit. La acest termen, care este tot un termen
de judecatå, cauza se aflå pe lista de çedinÆå, împreunå cu alte
dosare.
Când îi vine rândul, martorul este chemat în faÆå, i se iau datele
personale, i se cere så depunå juråmântul çi i se pune în vedere cå
mårturia mincinoaså se pedepseçte cu închisoare.
Dupå aceasta, este ascultat. Ca la orice audiere de martori,
preçedintele îi pune întrebåri, îl laså så vorbeascå liber, apoi i se pun
alte întrebåri atât de cåtre preçedinte, cât çi de cåtre pårÆi. În final,
dupå ce au fost consemnate declaraÆiile martorului, i se då declara-
Æia så o citeascå çi så o semneze.
DeclaraÆia se trimite instanÆei competente, o datå cu încheierea de
çedinÆå din care rezultå efectuarea comisiei rogatorii. DeclaraÆia face
parte din actele dosarului, ca probå administratå în faza de judecatå.
Comisia rogatorie se poate referi çi la alte acte, nu numai la
audierea de martori. Orice act pe care o instanÆå competentå nu îl
poate efectua din cauza distanÆei poate fi solicitat så se execute de o
altå instanÆå ce are competenÆå teritorialå acolo. Så ne gândim la o
cercetare la locul faptei, la o ridicare de acte, înscrisuri etc.
Comisia rogatorie se poate efectua çi în faza de urmårire penalå,
pentru ascultarea unui martor, o ridicare de obiecte, înscrisuri, o cer-
cetare la faÆa locului ç.a. În aceste situaÆii, efectuarea comisiei rogatorii
se face tot de un organ de urmårire penalå, poliÆie sau parchet.
184 Avocatul casei

Actele executate prin comisie rogatorie au aceeaçi valoare proba-


torie în cauzå ca çi cele administrate direct în faÆa instanÆei învestitå
cu soluÆionarea cauzei.

Despre stråmutare
Nu de puÆine ori, unele persoane care se aflå în curs de judecatå au
impresia cå desfåçurarea procesului se face cu nedreptåÆirea lor,
cå partea adverså ar avea o anume trecere pe lângå magistraÆi.
În asemenea situaÆii se încearcå schimbarea instanÆei care solu-
Æioneazå cauza, cu o altå instanÆå. Modalitatea juridicå este stråmu-
tarea cauzei.
Din practicå, pot spune cå marea majoritate a cererilor de stråmu-
tare nu sunt întemeiate, cå nu se urmåreçte decât o tergiversare a
soluÆionårii cauzei, cu iluzia cå în faÆa altei instanÆe se vor schimba
çansele în proces.
În cerere se aratå care sunt pårÆile în proces (cu indicarea
numelui çi a domiciliului exact), instanÆa la care se aflå cauza pe rol,
numårul de dosar, termenul de judecatå.
Nu se poate cere stråmutarea cauzelor care s-au judecat sau
care sunt suspendate.
În articolul 37 din Codul de Procedurå Civilå se aratå cå se poate
cere stråmutarea unei cauze atunci când una dintre pårÆi are rude
printre judecåtori sau când existå motive de bånuialå legitimå. Se
înÆelege prin motive de bånuialå legitimå situaÆia când obiectivitatea
judecåtorilor ar putea fi çtirbitå datoritå unor împrejuråri ale cauzei,
calitåÆii pårÆilor ori unei duçmånii locale.
În materie penalå, stråmutarea se poate cere atunci când se
apreciazå cå se impune pentru o desfåçurare normalå a procesului.
Se aratå în articolul 55 din Codul de Procedurå Penalå cå cererea de
stråmutare se poate formula de partea interesatå, de procuror sau
de ministrul de JustiÆie.
Cererea se adreseazå CurÆii Supreme de JustiÆie. Pânå la jude-
care, se elibereazå un certificat pe baza cåruia se amânå cauza a
cårei stråmutare se cere. Dacå cererea a fost admiså, acest certifi-
cat se depune la instanÆa al cårei dosar a fost stråmutat. Aceastå
Procedura 185

instanÆå dispune scoaterea dosarului de pe rol çi trimiterea la


instanÆa stabilitå de Curtea Supremå de JustiÆie.
Ajuns la noua instanÆå, se emit citaÆii pentru noul termen fixat. Çi
încå ceva. Prin mutarea la altå instanÆå, se schimbå çi numårul de
dosar, cauza primind un numår nou.
Cererea de stråmutare nu poate fi repetatå decât atunci când
apar motive noi, pe care prima cerere nu le-a evidenÆiat.
Cererea de stråmutare în materie civilå se timbreazå cu 10.000 lei,
plus timbrul judiciar de 1.000 lei.

Despre recuzare
Pe parcursul judecårii unei cauze, în mod firesc, una dintre pårÆi are
impresia, falså fårå îndoialå, cå judecåtorul ar Æine cu partea adverså.
În astfel de cazuri, sigur cå ar vrea så fie schimbat judecåtorul, dar
acest lucru, deçi nu este imposibil, nu poate avea loc oricum, dupå
toanele fiecåruia, pentru cå existå un principiu al continuitåÆii instanÆei,
care prevede ca, pe cât posibil, acelaçi judecåtor så soluÆioneze un
dosar pe tot parcursul lui, de la început pânå la sfârçit.
Legea prevede înså cå, în anumite situaÆii justificate, judecåtorul
poate fi recuzat, çi anume:
l când el, soÆul sau soÆia, ascendenÆii ori descendenÆii lor au un
interes în cauza supuså judecåÆii;
l când este soÆ sau rudå cu una dintre pårÆi ori cu avocatul uneia
dintre pårÆi ç.a.
În aceste cazuri, partea interesatå poate formula o cerere de
recuzare, care se judecå de cåtre un alt complet de judecatå. Dacå
cererea este întemeiatå, cauza se trece la un alt judecåtor, dar dacå
nu este întemeiatå, cel care a formulat-o cu rea-credinÆå poate fi
amendat çi obligat la plata de daune faÆå de partea våtåmatå.
Cererea de recuzare formulatå în materie civilå trebuie timbratå
cu suma de 10.000 lei, plus timbru judiciar. Netimbrarea cererii
atrage anularea ei.
Judecåtorul care este incompatibil, indiferent de motiv, are datoria
de onoare de a se retrage din proces. Sigur, dacå nu o face, se poate
cere (dacå existå bunå-credinÆå çi motive justificate) recuzarea.
186 Avocatul casei

Sediul materiei se aflå la articolele 24-36 Cod Procedurå Civilå


sau 51-53 Cod Procedurå Penalå.

Despre revizuire
Revizuirea este o cale extraordinarå, o instituÆie juridicå foarte clarå,
precis delimitatå de lege. Se poate solicita revizuirea unei hotårâri
judecåtoreçti numai dacå sunt îndeplinite anumite cerinÆe, expres
prevåzute în articolul 322 din Codul de Procedurå Civilå. Se aratå
aici cå revizuirea se poate cere dacå dispozitivul hotårârii cuprinde
dispoziÆii contradictorii, deçi nu s-au pronunÆat asupra unui lucru
cerut, dacå, dupå data hotårârii, au apårut înscrisuri noi, care se
aflau în posesia pårÆii adverse etc.
În principiu, termenul de formulare a cererii de revizuire este de o
lunå de la data când cel interesat a luat cunoçtinÆå de un motiv dintre
cele menÆionate.
Aça fiind, este bine de reÆinut faptul cå pentru a se formula o
cerere de revizuire trebuie analizate motivele çi dacå ele se înscriu
în prevederile legale.
În materie penalå, se aratå în articolul 394 din Codul de Procedurå
Penalå care sunt cauzele legale de revizuire: când s-au descoperit
fapte sau împrejuråri care nu au fost cunoscute de instanÆå la
soluÆionarea cauzei; când un martor, un expert sau un interpret a
såvârçit infracÆiunea de mårturie mincinoaså în cauza a cårei revi-
zuire se cere; când un înscris care a servit ca temei al hotårârii a
cårei revizuire se cere a fost declarat fals; când un membru al
completului de judecatå, procurorul ori persoana care a efectuat
acte de cercetare penalå a comis o infracÆiune în legåturå cu cauza a
cårei revizuire se cere; când douå sau mai multe hotårâri judecåto-
reçti definitive nu se pot concilia.
Cererea de revizuire se adreseazå procurorului de la Parchetul
de pe lângå instanÆa care a judecat iniÆial. Cererea se face în scris,
cu aråtarea cazului de revizuire pe care se întemeiazå, precum çi a
mijloacelor de probå în dovedire.
Sunt cazuri când unii condamnaÆi definitiv pretind cå nu sunt vino-
vaÆi çi formuleazå cereri de revizuire, deçi nu sunt îndeplinite condi-
Æiile. În realitate ei solicitå o rejudecare, un recurs în anulare, care
Procedura 187

înså çi el are condiÆii foarte clare çi foarte precise. Sigur cå aseme-


nea cereri informe çi fårå un cadru legal sunt sortite respingerii.
În materie civilå, cererea de revizuire trebuie så fie timbratå cu
suma de 25.000 lei (plåtitå la C.E.C.), la care se adaugå timbrul
judiciar în valoare de 1.000 lei.

Despre cåile de atac


Orice hotårâre judecåtoreascå nemulÆumeçte pe una dintre pårÆi. Dacå
a fost admiså acÆiunea, reclamantul este satisfåcut; dacå a fost respinså,
invers. SituaÆia este la fel çi în ce priveçte pe pârât; dacå acÆiunea a
fost respinså, el este mulÆumit, dar dacå a fost respinså, nemulÆumit.
Conceptul de justiÆie presupune existenÆa a cel puÆin douå trepte
de judecatå, fond çi apel urmat eventual de recurs, sau fond çi
recurs. Cei interesaÆi în mod special de aceastå problemå pot studia
prevederile articolelor 282-298 Cod Procedurå Civilå.
Partea nemulÆumitå de soluÆia pronunÆatå de prima instanÆå,
instanÆa de fond, poate declara apel. InstanÆele comunicå pårÆilor
hotårârea pronunÆatå în cauzå. În partea finalå, se aflå menÆiunea cå
hotårârea este cu drept de apel sau de recurs. Ca urmare, persoana
interesatå, indiferent de calitatea pe care a avut-o în dosar, trebuie
så declare apel ori, dupå caz, recurs. De la primirea acestei comu-
nicåri, pårÆile au un termen de 15 zile pentru declararea apelului. În
materie de divorÆ termenul este de 30 de zile. Aceastå declaraÆie
trebuie ca în mod obligatoriu så cuprindå o serie de elemente:
l numele, domiciliul sau reçedinÆa pårÆii care declarå apel;
l aråtarea hotårârii care se atacå, adicå numårul de dosar al hotå-
rârii, data;
l motivarea apelului, adicå ce critici se aduce hotårârii apelate çi
încadrarea în drept;
l semnåtura.
SituaÆia este similarå çi în cazurile în care legea permite jude-
carea recursului. Persoana care primeçte comunicarea unei hotå-
râri judecåtoreçti trebuie så citeascå cu atenÆie partea finalå a comu-
nicårii çi unde se aratå dacå este datå cu drept de apel ori de recurs.
188 Avocatul casei

æin så atrag atenÆia cå respectarea termenelor de declarare çi de


motivare este preciså çi nerespectarea lor atrage respingerea.
În apel, pårÆile nu pot folosi alte motive decât cele din faÆa primei
instanÆe. În funcÆie de situaÆie, instanÆa de apel poate admite probe
noi, care nu au fost administrate în faÆa primei instanÆe.
InstanÆa de apel poate admite ori respinge apelul, poate reÆine
cauza pentru suplimentarea probelor sau poate trimite cauza la
prima instanÆå pentru reluarea judecåÆii.
În ce priveçte motivarea apelului sau a recursului, trebuie så aibå
în vedere prevederile art. 304 Cod Procedurå Civilå.
În materie penalå, apelul ca çi recursul, adicå ceea ce se numesc
cåile ordinare de atac, sunt prevåzute la articolele 361-385.
Spre deosebire de procedura civilå, în materie penalå, apelul sau
recursul se pot declara çi de cåtre reprezentantul legal, apåråtor sau
soÆia inculpatului. Aceastå derogare este o måsurå de naturå a
contribui la lårgirea posibilitåÆilor inculpatului de a se apåra, de a nu
pierde termenul. Spre deosebire de civil, în materie penalå, termenul
de declarare este de 10 zile de la pronunÆarea hotårârii dacå incul-
patul sau celelalte pårÆi au fost prezenÆi la judecatå, sau acelaçi
termen dar de la comunicare dacå au fost lipså.

Îndreptarea hotårârilor
Hotårârile judecåtoreçti, adicå cele pronunÆate de instanÆele de
judecatå, pot – omeneçte vorbind – så fie greçite. Nu må refer la
greçelile majore, acolo unde nu suntem de acord cu dispozitivul
hotårârii çi când avem posibilitatea de a face apel sau recurs. Må
refer la greçelile mici: o literå, o cifrå sau un nume, evident trecute
greçit.
Articolul 281 din Codul de Procedurå Civilå aratå cå atunci când
existå greçeli asupra numelui, calitåÆii çi susÆinerii pårÆilor sau
greçeli în socoteli, precum çi orice alte greçeli materiale strecurate
în hotårâre, ele pot fi îndreptate din oficiu sau la cererea uneia
dintre pårÆi.
Dacå, spre exemplu, se trece într-o hotårâre de divorÆ cå au fost
încredinÆaÆi copiii mamei çi când li se trece numele, la un copil se
Procedura 189

scrie Niculae în loc de Marin, este clar cå a fost o greçealå materialå


care se poate îndrepta simplu, fårå apel sau recurs.
Acelaçi lucru dacå se scrie numele uneia dintre pårÆi, så zicem
ION în loc de IOAN. Chiar çi eu am avut o astfel de situaÆie într-un
proces personal, când în dispozitiv s-a trecut BECLEA în loc de
BELCEA. Sigur cå, dacå te adresezi unei autoritåÆi, pe bunå drep-
tate poate considera cå nu eçti tu cel în cauzå.

Cheltuielile de judecatå
Orice proces înseamnå çi efectuarea unor cheltuieli care, de multe ori,
sunt importante. În aceastå categorie se include taxa de timbru (care
diferå în funcÆie de caracterul patrimonial sau nepatrimonial al acÆiunii
introduse la instanÆå), onorariile de avocat, expert, deplasåri etc.
Aceste cheltuieli se fac de cåtre reclamant, dar çi de cåtre pârât,
mai puÆin taxa de timbru, pe care o plåteçte doar reclamantul la
introducerea acÆiunii.
În måsura în care çi pârâtul a introdus cerere reconvenÆionalå, çi
el trebuie så timbreze la valoare. Dacå înså sunt situaÆii aparte, nu
trebuie så se timbreze integral, înainte de a se discuta în çedinÆå cu
judecåtorul.
Iatå un exemplu: reclamantul, fostul soÆ, pretinde cå autoturismul
este bun comun. Tu, pârâtul, susÆii cå autoturismul este bun propriu,
pentru cå ai avut altå maçinå la cåsåtorie, pe care ai vândut-o çi cu
banii rezultaÆi ai cumpårat-o pe cea actualå. Dacå se dovedeçte cå
aça stau lucrurile, autoturismul se scoate de la masa partajabilå.
Pentru a putea så susÆii acest punct de vedere trebuie så faci o
acÆiune reconvenÆionalå. Problema care se pune este aceea a
timbrårii çi anume la ce valoare timbrezi. Råspunsul este chiar foarte
simplu: la jumåtate din valoare; chiar prin acÆiune, unde s-a pretins
cå autoturismul este bun comun, Æi se recunoçtea jumåtate din
valoare. Deci, efectiv, tu prin cererea reconvenÆionalå nu faci decât
så soliciÆi cealaltå jumåtate.
Dar, aça cum spuneam, cuantumul exact se stabileçte de cåtre
judecåtor în çedinÆå, când se scade partea din taxa achitatå la
depunerea acÆiunii, stabilindu-se cât mai trebuie depus pânå la ter-
menul viitor.
190 Avocatul casei

Aceste cheltuieli se numesc generic cheltuieli de judecatå. Arti-


colul 274 din Codul de Procedurå Civilå aratå cå partea care cade în
pretenÆii – adicå pierde procesul – urmeazå så despågubeascå
cealaltå parte cu valoarea cheltuielilor de judecatå efectuate.
În cazul în care, la primul termen de judecatå, pârâtul recunoaçte
pretenÆiile reclamantului, nu poate så mai fie obligat la plata chel-
tuielilor de judecatå, afarå de cazul când a fost pus în întârziere,
adicå i s-a trimis o notificare în prealabil.
În cazul în care sunt mai mulÆi reclamanÆi ori pârâÆi care urmeazå
så fie obligaÆi la plata cheltuielilor de judecatå, acest lucru se face
prin obligarea în mod egal, proporÆional sau solidar a tuturor, la
întreaga sumå.
Dupå ce hotårârea prin care s-a dispus obligarea la cheltuieli de
judecatå a råmas definitivå, creditorul, adicå cel care are de încasat
cheltuielile de judecatå, solicitå de la instanÆa de judecatå eliberarea
unei copii legalizate, cu menÆiunea råmânerii definitive. Mai cere ca
hotårârea så fie învestitå cu formulå executorie, adicå så i se aplice
o çtampilå specialå care conferå hotårârii puterea de a fi executatå.
Trebuie acordatå toatå atenÆia acestui exemplar pentru cå, dacå
se pierde, nu se mai elibereazå altul. Este recomandabil så se
efectueze mai multe xerocopii de pe aceastå hotårâre, pentru cå nu
se çtie când mai este nevoie de ea.
Pentru executare existå, în principiu, douå posibilitåÆi, çi anume:
prin poprire asupra veniturilor sau prin sechestru asupra bunurilor.
În cazul în care debitorul este salariat, se face o acÆiune de poprire
la judecåtorie. În acÆiune sau cerere, cum i se mai spune, se indicå
numele çi domiciliul debitorului, terÆul poprit – adicå locul de muncå –
denumirea çi sediul, precum çi suma datoratå. InstanÆa de judecatå
solicitå înfiinÆarea çi validarea popririi asupra veniturilor debitorului în
mâinile – aça cum se spune – terÆului poprit. Ulterior, dupå judecatå,
de la locul de muncå al debitorului se trimit banii creditorului.
Dacå înså debitorul nu este încadrat ori nu i se cunoaçte locul de
muncå, atunci se cere la executorul judecåtoresc de pe lângå
judecåtorie så înfiinÆeze un sechestru pe bunurile debitorului, iar în
final så le scoatå la vânzare.
Procedura 191

Dar, ca întotdeauna, cred cå înainte de a se face aceste forme se


impune trimiterea unei notificåri, pentru a fi pus în întârziere çi obligat
ulterior la plata cheltuielilor de executare efectuate.
Atunci când debitul se referå la un imobil, situaÆia se complicå, în
sensul cå trebuie fåcute forme de vânzare a imobilului la licitaÆie.
OperaÆiunea în sine se numeçte comandament, iar formele sunt cu
adevårat complicate. Ele trebuie fåcute de o persoanå cunoscå-
toare; sunt dactilografe care çtiu ce anume trebuie fåcut. Procedura
este îndelungatå, dar, în final, creditorul obÆine vânzarea imobilului
ce aparÆine datornicului. În cadrul unei asemenea vânzåri, creditorul
poate participa çi în final poate cumpåra chiar el imobilul.
Reamintim cå taxa de timbru pentru trimiterea unei notificåri
este de 10.000 lei, la care se adaugå timbrul judiciar în valoare de
1.000 lei çi timbre poçtale pentru o trimitere recomandatå cu
confirmare de primire.

Sechestrul asiguråtor çi judiciar


Articolul 591 din Codul de Procedurå Civilå aratå cum se procedeazå
în cazul când proprietarii, principalii chiriaçi sau principalii arendaçi
au de încasat arenzi ori chirii neplåtite çi datorate.
Aceastå problemå a fost la noi ca çi inexistentå ca urmare a
imposibilitåÆilor de exploatare a locuinÆelor çi a arendårii terenurilor.
În prezent, reintrând çi noi în conceptul normal al activitåÆilor econo-
mice, acest text redevine actual. În fond, unul din prerogativele
dreptului de proprietate – de care am fost lipsiÆi multå vreme – este çi
cel referitor la realizarea de beneficii, de foloase din bunurile reale.
Dacå cei care au de încasat astfel de sume pot, printr-o simplå
cerere adresatå instanÆei de judecatå, så solicite aplicarea unui
sechestru asupra lucrurilor çi fructelor (produselor) care se vor
afla în casa, pe moçia sau påmântul închiriat ori arendat, se poate
cere çi sechestrarea averii miçcåtoare care se aflå în caså, în
gospodårie.
InstanÆa de judecatå poate fixa depunerea unei cauÆiuni pentru a
se lua måsurile solicitate de cel interesat.
192 Avocatul casei

Paza bunului sechestrat se poate încredinÆa de instanÆå deÆinå-


torului bunului sechestrat sau unei terÆe persoane, stabilite de in-
stanÆå. Pe toatå durata procesului, cel care are încredinÆat sechestru
va lua måsurile de conservare necesare pentru påstrarea bunului.
În anumite cazuri, instanÆa poate înfiinÆa sechestru în mâinile
datornicului, chiar dacå nu s-a ajuns la termen, în situaÆia în care:
l datornicul a micçorat prin fapta sa asigurårile promise;
l exista pericolul ca datornicul så fugå sau så-çi micçoreze averea.
În cazurile în care datornicul va da o garanÆie satisfåcåtoare,
sechestrul asiguråtor se ridicå.
Så reÆinem deci cå aceastå formå de sechestru oferå o garanÆie
de luare a unor måsuri împotriva unor datornici de rea-credinÆå ori
nechibzuiÆi. Måsura sus-menÆionatå are un caracter provizoriu, este
o garanÆie pentru creditor cå nu se vor înstråina anumite bunuri.
Înstråinarea bunurilor sechestrate nu se poate face înså înainte de a
exista un titlu executor, adicå o hotårâre judecåtoreascå definitivå,
învestitå cu formulå executorie.
CompetenÆa revine instanÆei pe al cårei teritoriu se aflå bunurile.

Asigurarea dovezilor
Orice persoanå care are interes så constate de urgenÆå mårturia
cuiva, pårerea unui expert, starea unor lucruri miçcåtoare sau nemiç-
cåtoare sau så dobândeascå recunoaçterea unui înscris, a unui fapt
drept, va putea cere administrarea acestor dovezi dacå este primej-
die ca ele så disparå sau så fie mai grea administrarea lor în viitor
(articolul 235 din Codul de Procedurå Civilå).
Deci, în anume cazuri de urgenÆå, cel care vrea så aibå o dovadå
se poate adresa Judecåtoriei solicitând consemnarea unei declaraÆii
ori pårerea unui expert cu privire la o anumitå situaÆie. Problema este
deosebit de actualå, mai ales acum când mulÆi obÆin terenuri, locuinÆe,
çi existå pericolul ca în viitor så nu se mai poatå face unele dovezi.
În cerere trebuie så se arate cine este partea adverså, adicå în
contradictoriu cu cel ce solicitå administrarea dovezilor. Pârâtul
poate depune întâmpinare în care fie cå recunoaçte solicitarea
Procedura 193

reclamantului, fie cå o contestå sau pretinde cå nu se justificå


aceastå urgenÆå, nefiind pericole de dispariÆie a dovezilor, în viitor.
InstanÆa se pronunÆå printr-o încheiere ce poate fi atacatå în apel,
în termen de cinci zile de la pronunÆare. Termenul curge de la data
pronunÆårii pentru persoanele care au fost citate sau de la comu-
nicare pentru cei care nu au fost citaÆi.
În cazuri de urgenÆå ieçite din comun, preçedintele instanÆei
poate delega un executor judecåtoresc, pentru a face o constatare
la faÆa locului, imediat. Procesul-verbal de constatare încheiat de
executorul judecåtoresc se va comunica çi pårÆilor ce au lipsit de la
constatare. El face dovada unei situaÆii pânå la proba, dovada
contrarie.
Cheltuielile efectuate cu administrarea dovezilor urmeazå a fi
avute în vedere de instanÆa care va soluÆiona cauza în fond, dacå se
va ajunge la un proces.

Taxele judiciare de timbru


Beneficiem cu toÆii de servicii publice, prestate de organele de stat.
Sigur, unii beneficiazå mai mult, alÆii mai puÆin, în funcÆie de solicita-
rea noastrå, a fiecåruia. Este adevårat înså cå unii, fårå nici un
motiv, se „distreazå“ la tribunal. Nu glumesc, aça sunt unii indivizi –
toatå ziua, pentru orice fleac, gata... la instanÆå. Sigur cå te întrebi, çi
pe bunå dreptate, cât de echilibraÆi sunt aceçtia, dar calea justiÆiei
este deschiså tuturor.
Organele de stat, indiferent cå vorbim despre justiÆie sau despre
alte organe, efectueazå în interesul unor cetåÆeni o serie de activitåÆi.
Cum asemenea activitåÆi nu privesc întrega populaÆie a Æårii, cheltu-
ielile acestor prestaÆii trebuie suportate de cåtre cei care le ocazio-
neazå. În aceasta rezidå conceptul de taxå de timbru.
În fond, orice serviciu presupune çi o anumitå taxå, o anumitå
platå. Cum nu se pot plåti întotdeauna asemenea taxe în numerar
chiar la organul respectiv, plata se face la C.E.C. De acolo, banii
depuçi merg fie la bugetul statului, fie în contul organului respectiv.
Problema taxelor de timbru a suferit în decursul anilor, datoritå
inflaÆiei din Æara noastrå, o serie de modificåri. Astfel, Legea nr. 146
din 23 iulie 1997 publicatå în Monitorul Oficial nr. 173/23 iulie 1997 a
194 Avocatul casei

fost çi ea modificatå prin Legea nr. 134 din 17 septembrie 1999,


publicatå în Monitorul Oficial nr. 454/20 septembrie 1999.
În funcÆie de serviciul solicitat, de obiectul acÆiunii sau al actului
administrativ, evaluabil în bani, taxele judiciare sunt urmåtoarele:

a) pânå la valoarea de 15.000 lei;


300.000 lei
b) între 300.000 lei çi 15.000 lei + 10% pentru ce
3.000.000 lei depåçeçte 300.000 lei;
c) între 3.000.000 lei çi 285.000 lei + 8% pentru ce
30.000.000 lei depåçeçte 3.000.000 lei;
d) între 30.000.000 lei çi 2.445.000 lei + 6% pentru ce
150.000.000 lei depåçeçte 30.000.000 lei;
e) între 150.000.000 lei çi 9.645.000 lei + 4% pentru ce
300.000.000 lei depåçeçte 150.000.000 lei
f) între 300.000.000 lei çi 15.645.000 lei + 2% pentru ce
1.500.000.000 lei depåçeçte 300.000.000 lei;
g) peste 1.500.000.000 lei 39.645.000 lei + 1% pentru ce
depåçeçte 1.500.000.000 lei.

În cazul contestaÆiei la executarea silitå, taxa se calculeazå la


valoarea bunurilor a cåror urmårire se contestå sau la valoarea
debitului urmårit, când acest debit este mai mic decât valoarea
bunurilor urmårite. Taxa aferentå acestei contestaÆii nu poate depåçi
suma de 500.000 lei, indiferent de valoarea contestatå.
Valoarea la care se calculeazå taxa de timbru este cea
declaratå în acÆiune sau în cerere. Dacå aceastå valoare este
contestatå sau apreciatå de instanÆå ca derizorie, evaluarea se
face potrivit normelor metodologice prevåzute la art. 28 al. 2 din
prezenta lege.
La articolul 28 la care se face trimitere se precizeazå cå se vor
emite norme metodologice potrivit cårora instanÆele de judecatå pot
face unele calcule aproximative.
AcÆiunile çi cererile neevaluabile în bani se taxeazå astfel:
Procedura 195

a) cereri pentru constatarea existenÆei sau neexistenÆei unui drept,


fåcute în cadrul art. 111 din Codul de Procedurå Civilå, 150.000 lei
b) cereri care privesc dreptul de folosinÆå a locuinÆelor sau a unor
încåperi, nelegate de plata anumitor sume de bani, precum çi
cereri de ordonanÆå preçedenÆialå al cåror obiect nu este evaluabil
în bani, 75.000 lei
c) cereri pentru stabilirea calitåÆii de moçtenitor, a masei succeso-
rale, cereri de raport, cereri de reducÆiune a liberalitåÆilor çi cereri
de partaj, 150.000 lei
Separat de aceastå taxå, dacå pårÆile contestå bunurile de împår-
Æit, valoarea acestora sau drepturile ori mårimea drepturilor copro-
prietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciarå de timbru se
datoreazå de titularul cererii, la valoarea contestatå.
d) cereri de recuzare în materie civilå, 30.000 lei
e) cereri de suspendare a executårii silite, inclusiv a executårii
vremelnice, precum çi cereri în legåturå cu måsurile asiguråtorii,
75.000 lei
f) cereri de perimare çi cereri pentru eliberarea ordonanÆei de
adjudecare, 75.000 lei
g) contestaÆii în anulare, 75.000 lei
h) cereri de revizuire, 75.000 lei
i) acÆiuni în gråniÆuire, în cazul în care nu cuprind çi revendicarea
unei porÆiuni de teren, 150.000 lei
În ipoteza în care se revendicå o porÆiune de teren, se va adåuga
çi taxa corespunzåtoare valorii suprafeÆei revendicate.
j) acÆiuni posesorii çi cereri care au ca obiect servituÆi, 150.000 lei
k) cereri de stråmutare în materie civilå, 30.000 lei
l) cereri pentru învestirea cu formulå executorie a hotårârilor
judecåtoreçti pronunÆate în Æarå sau în alte Æåri çi a oricåror altor
hotårâri sau înscrisuri prevåzute de lege, care nu sunt executorii
potrivit legii, 30.000 lei
m) cereri introduse de cåtre cei våtåmaÆi în drepturile lor printr-un
act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritåÆi
196 Avocatul casei

administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recu-


noscut de lege:
l cereri pentru anularea actului sau, dupå caz, recunoaçterea
dreptului pretins, precum çi pentru eliberarea unui certificat, unei
adeverinÆe sau a oricårui alt înscris, 30.000 lei
l cerere cu caracter patrimonial, prin care se solicitå çi valoa- rea
pagubelor suferite, 10% din valoarea pretinså, dar nu mai mult de
300.000 lei
n) cereri pentru refacerea înscrisurilor çi a hotårârilor dispårute,
precum çi cereri de repunere în termen, 30.000 lei
o) cereri pentru încuviinÆarea executårii silite, 75.000 lei
p) cereri privind instituirea de måsuri asiguratorii asupra navelor çi
aeronavelor, 3.000.000 lei
r) cereri de asistenÆå judiciarå, formulate de autoritåÆile stråine, dacå
prin convenÆii internaÆionale sau pe bazå de reciprocitate nu s-a
stabilit cå asistenÆa judiciarå internaÆionalå se efectueazå gratuit:
l înmânarea de acte judiciare sau extrajudiciare, 300.000 lei
l efectuarea de comisii rogatorii, 600.000 lei
s) cereri de înfiinÆare a popririi, 75.000 lei
ç) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecårii se
datoreazå pårÆilor, 50% din taxa judiciarå de timbru pentru cererea
sau acÆiunea a cårei judecare a fost suspendatå
t) cereri pentru eliberarea de cåtre instanÆele judecåtoreçti de cópii
de pe hotårârile judecåtoreçti cu menÆiunea cå sunt definitive sau
irevocabile, 15.000 lei
Æ) cereri pentru legalizarea de cópii de pe înscrisurile aflate la
dosar, pentru fiecare exemplar de copie în parte, 15.000 lei
u) notificårile çi somaÆiile comunicate prin executorii judecåtoreçti,
de fiecare comunicare, 30.000 lei
v) cereri adresate Ministerului JustiÆiei pentru supralegalizarea
înscrisurilor sau cópiilor de pe înscrisuri, destinate a fi utilizate în
stråinåtate, 6.000 lei
x) cereri adresate Ministerului JustiÆiei pentru autorizarea traducå-
torilor çi interpreÆilor, 150.000 lei
Procedura 197

Cererile pentru acordarea personalitåÆii juridice, pentru autori-


zarea funcÆionårii çi pentru înregistrarea unor persoane juridice se
taxeazå dupå cum urmeazå:
a) cereri pentru înregistrarea partidelor politice, 300.000 lei
b) cereri pentru acordarea personalitåÆii juridice asociaÆiilor fårå
scop lucrativ, fundaÆiilor, uniunilor çi federaÆiilor de persoane
juridice fårå scop lucrativ, precum çi pentru modificarea actelor
constitutive ale acestora, 150.000 lei
În domeniul drepturilor de autor çi de inventator, taxa de timbru
este de 300.000 lei. În materie comercialå, cererile neevaluabile în
bani sunt de 300.000 lei (cereri pentru înregistrarea sau autorizarea
societåÆilor comerciale, precum çi pentru modificarea actelor consti-
tutive) çi de 150.000 lei pentru contestarea unor lucråri referitoare la
probleme ce derivå din Codul Silvic.
Un domeniu care intereseazå pe mai multå lume este cel referitor
la taxele de timbru pentru acÆiuni çi cereri referitoare la raporturile de
familie:
a) pentru cererea de divorÆ, întemeiatå pe art. 38 din Codul Fami-
liei, 300.000 lei
b) pentru cererea de divorÆ, întemeiatå pe art. 38 al. 3 din Codul
Familiei, precum çi în cazul în care reclamantul nu realizeazå
venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe Æarå,
60.000 lei
c) pentru cererile de stabilire a domiciliului minorilor, formulate
potrivit art. 100 al. 3 din Codul Familiei, pentru cererea de încre-
dinÆare a copiilor minori, introduså separat de acÆiunea de divorÆ,
pentru cererile de încredinÆare a copiilor minori ulterior divorÆului,
pentru acÆiunea introduså de un pårinte care a recunoscut unul
sau mai mulÆi copii, în scopul purtårii numelui såu, precum çi
pentru cererile de încredinÆare a copiilor minori potrivit art. 65 din
Codul Familiei, 45.000 lei
Un capitol important al taxelor judiciare de timbru çi care ne
vizeazå pe mulÆi dintre noi este cel referitor la înstråinarea imobilelor.
Se aratå în articolul 9 din lege cå:
198 Avocatul casei

„Transcrierea sau, dupå caz, întabularea în registrele de publicitate


a înstråinårii de imobile, pe bazå de acte sub semnåturå privatå çi a
ordonanÆelor de adjudecare, se taxeazå în funcÆie de valoarea
declaratå de pårÆi în act, dar nu mai puÆin decât valoarea terenurilor çi a
construcÆiilor, avutå în vedere la stabilirea impozitelor astfel:
a) pânå la 3.000.000 lei 4%, dar nu mai puÆin de 30.000 lei;
b) de la 3.000.000 lei la 120.000 lei + 3% pentru suma care
15.000.000 lei depåçeçte 3.000.000 lei;
c) de la 15.000.000 lei la 480.000 lei + 2% pentru suma care
30.000.000 lei depåçeçte 15.000.000 lei;
d) de la 30.000.000 lei la 780.000 lei + 1,5% pentru suma
45.000.000 lei care depåçeçte 30.000.000 lei;
e) peste 45.000.000 lei 1.005.000 lei + 1% pentru suma
care depåçeçte 150.000.000 lei
Transcrierea, respectiv întabularea dreptului de proprietate asu-
pra activelor imobiliare definite potrivit legii, vândute de cåtre socie-
tåÆile comerciale cu capital de stat, precum çi de fostele cooperative
agricole de producÆie cu ocazia lichidårii acestora, se taxeazå cu
0,02% din preÆul activului dobândit.
În cazul actelor autentificate de notarii publici, pentru care s-a
perceput taxa de autentificare potrivit legii, nu se mai percepe çi taxa
de transcriere sau, dupå caz, de înscriere în registrele de publicitate.
Înscrierea drepturilor reale de garanÆie (gaj, ipotecå, privilegii, fide-
jusiuni reale) se taxeazå cu 1,5% din cuantumul de creanÆå garan-
tat, dar nu mai mult de 300.000 lei. Înscrierea mai multor garanÆii
pentru acelaçi credit nu poate depåçi taxa minimå prevåzutå mai sus.
Orice alte transcrieri, înscrieri sau notåri în registrele de publicitate
a situaÆiei juridice a imobilelor, inclusiv radierea drepturilor reale de
garanÆie, se taxeazå cu 30.000 lei.
AcÆiunile çi cererile prevåzute în Decretul-Lege nr. 115/1938
pentru unificarea dispoziÆiilor privitoare la CårÆile Funciare çi de
Legea Cadastrului çi a PublicitåÆii Imobiliare nr. 7/1996, altele decât
cererile de efectuare a operaÆiunilor de publicitate, se taxeazå cu
60.000 lei.
Procedura 199

Toate taxele de mai sus se referå la introducerea acÆiunilor çi


cererilor la instanÆele de fond. În faÆa instanÆelor de exercitare a cåilor
de atac se taxeazå cu 50% din taxa plåtitå în faÆa instanÆei de fond.
Cererile reconvenÆionale, cererile de intervenÆie, cererile de che-
mare în garanÆie se taxeazå dupå regulile aplicabile cererii sau
acÆiunilor principale.
Legea cuprinde çi o serie de precizåri privind situaÆiile în care
acÆiunile çi cererile sunt scutite de taxå de timbru, çi anume:
a) încheierea, executarea çi încetarea contractului individual de
muncå, orice drepturi care decurg din raporturi de muncå, stabili-
rea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea con-
tractelor colective de muncå çi cele privind soluÆionarea conflic-
telor colective de muncå, precum çi executarea hotårârilor pro-
nunÆate în aceste litigii;
b) plata muncii membrilor cooperativelor de producÆie meçteçugå-
reascå, de producÆie mixtå agricolå-meçteçugåreascå, de invalizi
çi de preståri servicii;
c) obligaÆiile legale çi contractuale de întreÆinere;
d) stabilirea çi plata pensiilor, precum çi alte drepturi prevåzute
prin sistemele de asiguråri sociale;
e) stabilirea çi plata ajutorului de çomaj, a ajutorului de integrare
profesionalå çi a alocaÆiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaÆiei
de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor handicapate çi a altor
forme de protecÆie socialå prevåzute de lege;
f) restituirea de cåtre persoanele fizice çi juridice care folosesc
personal salariat a sumelor acordate de organul de asigurare cu
titlu de pensii çi ajutoare sociale celor accidentaÆi în muncå;
g) stabilirea çi acordarea despågubirilor decurgând din
condamnarea sau luarea unei måsuri preventive pe nedrept;
h) adopÆie, constatarea abandonului, ocrotirea minorilor, tutelå,
curatelå, interdicÆie judecåtoreascå, asistenÆa bolnavilor psihici
periculoçi, precum çi la exercitarea de cåtre autoritatea tutelarå a
atribuÆiilor care îi revin;
i) sancÆionarea contravenienÆilor;
200 Avocatul casei

j) protecÆia consumatorilor, atunci când persoanele fizice çi


asociaÆiile pentru protecÆia consumatorilor au calitatea de
reclamant împotriva agenÆilor economici care au prejudiciat
drepturile çi interesele legitime ale consumatorilor;
k) stabilirea drepturilor persoanelor fizice acÆionare la societåÆile
comerciale agricole pe acÆiuni;
l) valorificarea drepturilor SocietåÆii NaÆionale de Cruce Roçie;
m) amenzile de orice fel;
n) exercitarea drepturilor electorale;
o) cauzele penale, inclusiv despågubirile civile, materiale çi morale,
decurgând din acestea;
p) orice alte acÆiuni, cereri sau acte de procedurå pentru care se
prevåd, prin legi speciale, scutiri de taxå judiciarå de timbru;
r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora
pentru restituirea imobilelor preluate abuziv de stat sau de alte
persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Plata taxelor de timbru se face prin depunere la C.E.C., de unde
se elibereazå o recipiså care face dovada plåÆii sau, pentru sume de
pânå la 30.000, în timbre fiscale.
Taxele aråtate anterior se plåtesc anticipat, adicå la introducerea
acÆiunii sau cererii. În cazuri bine justificate, Ministerul FinanÆelor poate
acorda scutiri, reduceri, eçalonåri sau amânåri pentru plata taxelor.
În condiÆiile inflaÆiei prin care trecem, cuantumul taxelor judiciare
de timbru se poate schimba.
În afara taxelor judiciare de timbru, specifice activitåÆii judiciare,
legile prevåd çi multe alte taxe, cum sunt cele pentru examinarea çi
eliberarea permiselor de conducere, pentru eliberarea actelor de
identitate, eliberarea autorizaÆiilor de funcÆionare, pentru paçapoarte,
acordarea sau renunÆarea la cetåÆenie, taxe pentru câini, pentru
permise de vânåtoare, pentru folosirea drumurilor cu regim special
ç.a.m.d.
Aceste taxe, denumite în vorbirea curentå „taxe extrajudiciare“ de
timbru, au fost reactualizate prin Legea nr. 117 din 30 iunie 1999
publicatå în Monitorul Oficial nr. 321 din 6 iulie 1999 çi în care sunt
menÆionate cuantumurile actuale.
Procedura 201

Citåm spre informarea cititorilor noçtri câteva din aceste taxe:


– eliberarea certificatului de cazier judiciar, 2.000 lei
– eliberarea actelor de stare civilå, 1.600 lei
– eliberarea sau viza anualå a permiselor de vânåtoare, 4.100 lei
– obÆinerea permisului de conducere categoria B, 12.800 lei
– înmatriculare autovehicule sau remorci, 67.750-268.250 lei
Mai este de reÆinut faptul cå taxele pentru examinarea persoa-
nelor care nu au absolvit o çcoalå de conducåtori auto, sunt de 5 ori
mai mari decât pentru cei care au absolvit o asemenea çcoalå. Este
çi explicabil pentru cå cei care au absolvit o çcoalå, în mod evident,
pun mai puÆine probleme pentru obÆinerea permisului de conducere.
În ce priveçte activitatea notarialå, OrdonanÆa nr. 12 din 29 ia-
nuarie 1998, publicatå în Monitorul Oficial nr. 40 din 30 ianuarie
1998, face o serie de precizåri din care reÆinem câteva.
Astfel, se aratå cå taxele de timbru pentru actele çi serviciile no-
tariale se datoreazå anticipat, cu excepÆia taxelor pentru efectuarea
procedurii succesoriale, care se datoreazå pânå la eliberarea certifi-
catului de moçtenitor.
O precizare deosebitå este aceea de la art. 6: „este nulå vânza-
rea prin care pårÆile se înÆeleg printr-un act ascuns, så se plåteascå
un preÆ mai mare decât cel care se declarå în actul autentic.“ Este o
prevedere demnå de luat în seamå de cei care încearcå så se
sustragå obligaÆiilor de plata taxelor de timbru prin declararea unor
preÆuri de vânzare-cumpårare mai mici decât cele reale.
Aceste prevederi se referå çi la plata chiriei pentru bunurile
imobile, atunci când se trece o chirie mai micå decât cea realå.
Sigur, aça cum spuneam çi mai sus, inflaÆia prin care trecem
atrage periodic majorarea taxelor de timbru, indiferent de natura çi
destinaÆia lor. Nu este necesar så le cunoaçtem în amånunt, cel
interesat putând så fie informat în concret de suma ce trebuie så
achite în funcÆie de prestaÆia ce i se efectueazå.

Despre timbrul judiciar


În afarå de taxele de timbru despre care am discutat, se mai aplicå çi
timbrul judiciar, pe acÆiuni, cereri, acte çi servicii de competenÆa
tuturor instanÆelor judecåtoreçti, Ministerului JustiÆiei, Parchetului
202 Avocatul casei

General de pe lângå Curtea Supremå de JustiÆie, precum çi actelor


notariale ce se îndeplinesc de cåtre notarii publici.
Obligativitatea timbrului judiciar a fost stabilitå prin OrdonanÆa
Guvernului nr. 32/1995 çi modificatå prin Legea nr. 123/1997, publi-
catå în Monitorul Oficial nr. 149/1997.
Potrivit acestei legi, se stabilesc urmåtoarele:
l cererile de chemare în judecatå adresate instanÆelor judecåtoreçti
se timbreazå cu timbru judiciar în valoare de 3.000 lei la instanÆele
de fond çi de 1.500 lei în cåile de atac;
l în cazurile în care valoarea acÆiunilor sau a cererilor menÆionate
este pânå la 10.000.000 lei, timbrul judiciar este în valoare de
15.000 lei; dacå valoarea este de peste 10.000.000 lei, timbrul
judiciar este de 30.000 lei, iar în cazurile când valoarea este de
peste 100.000.000 lei, valoarea timbrului judiciar este de 50.000 lei;
l cererile adresate Parchetului General de pe lângå Curtea Supremå
de JustiÆie se timbreazå cu timbre judiciare în valoare de 3.000 lei,
dacå potrivit legii sunt supuse taxei de timbru;
l cererile adresate instanÆelor judecåtoreçti pentru eliberarea de
cópii, certificate, învestirea cu formulå executorie, transcrierea în
registrele de publicitate a înstråinårilor (întabularea), înscrierea
drepturilor de ipotecå, notificåri çi somaÆii comunicate prin executorii
judecåtoreçti se timbreazå cu suma de 1.500 lei;
l cererile de acordare a cetåÆeniei sau de renunÆare la cetåÆenie, cu
timbru judiciar în valoare de 15.000 lei; supralegalizarea semnåturii
çi sigiliului notarului public de cåtre Ministerul JustiÆiei se timbreazå
cu timbre judiciare de 1.500 lei pentru fiecare exemplar.
În materie notarialå, legea aratå cå aplicarea timbrului judiciar se
face dupå cum urmeazå:
l în valoare de 1.500 lei, pentru actele la care este prevåzutå taxå
fixå; în cazul actelor ce au o valoare mai mare de 1.000.000 lei, se
aplicå timbre judiciare de 15.000 lei; peste 10.000.000 lei, în valoare
de 30.000 lei, iar dacå valoarea este peste 100.000.000 lei, se aplicå
timbru judiciar în valoare de 50.000 lei.
Se mai aratå în lege cå veniturile încasate din vânzarea timbrelor
judiciare se vor folosi pentru buna funcÆionare a instanÆelor de
Procedura 203

judecatå, achiziÆionarea de lucråri de specialitate, acordarea de


stimulente magistraÆilor etc.
Timbrul judiciar este un fel de marcå poçtalå, pe care scrie
TIMBRU JUDICIAR çi valoarea. El poate fi procurat de la oficiile
poçtale, debite, chioçcuri.

Repunerea în termen
Orice act procedural, declararea unei contestaÆii, un apel ori un recurs,
depunerea unei acÆiuni, a unei liste de probe, toate trebuie fåcute în
anumite termene, prevåzute de lege, pentru fiecare caz în parte.
Existå înså situaÆii când, din anumite motive obiective, una dintre
pårÆi nu poate respecta un anumit termen. Depåçirea termenului-limitå
legal pentru a folosi o anume cale judiciarå atrage de regulå respin-
gerea ca tardivå a acÆiunii sau cåii folosite.
Legea prevede, la articolul 103 din Codul de Procedurå Civilå,
posibilitatea repunerii în termen dacå partea dovedeçte cå a fost
împiedicatå printr-o împrejurare mai presus de voinÆa ei.
Pentru a putea beneficia de calea judiciarå a repunerii în termen,
cel în cauzå se poate adresa organului competent (acolo unde a
pierdut termenul) solicitând repunerea în termen cu motivarea cå
poate face dovada împiedicårii. Aceastå cerere se face de regulå o
datå cu acÆiunea sau calea de atac, fåcându-se înså çi menÆiunea ei.
Cererea trebuie fåcutå în termen de cel mult 15 zile de la data
încetårii motivelor împiedicårii.
Dovada împiedicårii se poate face cu acte çi trebuie så fie seri-
oaså, pentru cå numai aça instanÆa de judecatå poate aprecia cå a
fost cu adevårat o împiedicare de a folosi termenul normal. O
asemenea împiedicare o poate constitui internarea urgentå în spital,
un accident de circulaÆie, un deces ç.a.
Folosirea repunerii în termen trebuie fåcutå cu bunå-credinÆå,
pentru cå, dacå se dovedeçte neîntemeiatå, poate obliga la plata
cheltuielilor ce au fost ocazionate pårÆii adverse.
204 Avocatul casei

Perimarea
Atunci când o cauzå înregistratå pe rolul unei instanÆe de jude-
catå råmâne în nelucrare timp de cel puÆin un an, din vina pårÆilor, se
constatå de completul de judecatå perimarea pricinei. Constatarea
perimårii se face din oficiu de conducerea instanÆei atunci când
constatå cå un dosar se aflå în nelucrare de cel puÆin un an, sau
poate fi cerutå de una din pårÆile interesate.
Dovezile administrate în cauzå, aça cum se aflå ele la dosar, pot
fi folosite într-o altå cauzå.
Culpa låsårii unei cauze în nelucrare timp îndelungat revine
reclamantului, motiv pentru care acesta poate fi obligat la plata
cheltulielilor de judecatå ocazionate pârâtului.
Sediul materiei se aflå la articolele 248-254 Cod Procedurå Civilå.
DREPT COMERCIAL
Drept comercial

Despre comerÆ
Activitatea de comerÆ, aceea de vânzare çi cumpårare a produselor
de tot felul, este parte intrinsecå din viaÆa noastrå; ar fi de neconceput
viaÆa noastrå fårå comerÆ, fårå comercianÆi. Vrem, nu vrem, suntem
tributari activitåÆilor comerciale. Tot ce mâncåm, tot ce îmbråcåm, tot
ce facem sunt rezultate ale activitåÆii comerciale.
Codul Comercial aratå în articolul 3 ce se înÆelege prin fapte de
comerÆ, çi anume cumpårarea de produse sau mårfuri spre a fi
revândute fie în naturå, fie prelucrate, ori închiriate, sferå deosebit
de largå, care cuprinde tot ce se aflå în jurul nostru, tot ce ne este
necesar.
În afara celor menÆionate mai sus în mod succint, mai constituie
fapte de comerÆ cumpårarea çi revânzarea de acÆiuni, activitåÆile de
construcÆii, operaÆiunile de bancå çi schimbul valutar etc.
NoÆiunea de fapte de comerÆ se confundå uneori cu aceea de acte
de comerÆ, denumire ce o gåsim la primul articol al Legii nr. 31/1990
privind societåÆile comerciale. Denumirea nu are nici o relevanÆå în
vorbirea curentå, fiind o simplå problemå de interpretare teoreticå.
În articolul 7 din acelaçi Cod Comercial, aflåm cå sunt comercianÆi
aceia care fac fapte de comerÆ, având comerÆul ca profesie obiçnuitå,
precum çi societåÆile comerciale având asemenea activitåÆi.
Cadrul juridic al activitåÆilor comerciale este extrem de larg çi în
nici un caz lucrarea de faÆå nu îl poate cuprinde. Totuçi ne vom referi
doar la reglementårile legale de importanÆå majorå, în primul rând la
Legea 31/1990 din 16 noiembrie 1990 privind societåÆile comerciale,
publicatå în Monitorul Oficial al României nr. 126 din 17 noiembrie
1990, modificatå çi completatå de OrdonanÆa de UrgenÆå nr. 32/1997
publicatå în Monitorul Oficial nr. 133 din 27 iunie 1997, de OrdonanÆa
de UrgenÆå 74/2001 çi de Hotårârea 625/2001.
206 Avocatul casei

De la început am vrea så subliniem cå foarte multe fapte cu


caracter civil sunt aceleaçi în dreptul civil ca çi în dreptul comercial,
dar deosebirea constå în aceea cå, în timp ce în Codul Civil gåsim
fapte comise de persoane fizice în mod întâmplåtor, nu ca o profesie,
în Codul Comercial ele sunt comise de comercianÆi. De aici, un
cadru juridic bine delimitat. PoÆi så vinzi o maçinå, ca persoanå
fizicå, dar acest lucru are un caracter izolat, în timp ce un comerciant
are ca obiect de activitate vânzarea de maçini.
Çi încå o precizare – activitatea comercialå este aceeaçi, indife-
rent dacå cel care o desfåçoarå are o societate înregistratå sau nu;
totul este în funcÆie de caracterul izolat sau general al unei operaÆiuni.
Revenind la Legea privind societåÆile comerciale, trebuie çtiut cå
oricine are intenÆia de a porni pe drumul activitåÆilor comerciale
trebuie så studieze legea, så o analizeze. Sfaturile, oricât de bune ar
fi, nu ajutå. Fiecare trebuie så înÆeleagå ce înseamnå o activitate
comercialå, care sunt formele în care se poate desfåçura, ce obligaÆii
decurg, ce anume se cere, ce se poate face.
Forma de efectuare de activitåÆi comerciale este societatea comer-
cialå. Pentru aceasta trebuie cunoscute formele, tipurile de societåÆi
comerciale ce se pot constitui, diferenÆele dintre unele çi altele,
numårul de asociaÆi, capitalul ce trebuie subscris çi multe altele.
Se aratå chiar în articolul 1 al legii cå, în vederea efectuårii de
acte de comerÆ, persoanele fizice çi cele juridice se pot asocia çi
constitui societåÆi comerciale. Se mai aratå cå societåÆile comerciale
cu sediul în România sunt persoane juridice române.
Formele în care se pot constitui societåÆi comerciale sunt urmå-
toarele:
a) societate în nume colectiv, ale cårei obligaÆii sociale sunt garan-
tate cu patrimoniul social çi cu råspunderea nelimitatå çi solidarå a
tuturor asociaÆilor;
b) societate în comanditå simplå, ale cårei obligaÆii sociale sunt
garantate cu patrimoniul social çi cu råspunderea nelimitatå çi
solidarå a asociaÆilor comanditaÆi, care råspund numai pânå la
concurenÆa aportului lor;
c) societate în comanditå pe acÆiuni, al cårei capital este împårÆit în
acÆiuni, iar obligaÆiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social çi
Drept comercial 207

cu råspunderea nelimitatå çi solidarå a asociaÆilor comanditaÆi;


comanditarii sunt obligaÆi numai la plata acÆiunilor lor;
d) societate pe acÆiuni, ale cårei obligaÆii sociale sunt garantate cu
patrimoniul social; acÆionarii sunt obligaÆi numai la plata acÆiunilor lor;
e) societate cu råspundere limitatå, ale cårei obligaÆii sociale sunt
garantate cu patrimoniul social; asociaÆii sunt obligaÆi numai la plata
pårÆilor sociale.
Codul Comercial a avut prevederi referitoare la societåÆile co-
merciale, care au fost înså abrogate ca urmare a apariÆiei Legii
nr. 31/1990.
Constituirea unei societåÆi comerciale impune anumite reguli,
obligatorii çi specifice fiecårei forme.
Cu privire la persoanele ce vor face parte din societate, ele
trebuie så nu fie implicate în conducerea altor societåÆi comerciale,
så nu aibå antecedente penale, så fie solvabile, adicå så poatå plåti
acÆiunile sau pårÆile sociale ce le revin.
La constituirea unei societåÆi comerciale este necesar så existe un
sediu, fårå de care nu se poate solicita înfiinÆarea. Este posibil ca
acest sediu så fie o locuinÆå, un apartament unde domiciliazå unul
dintre asociaÆi, dar el nu poate avea decât rolul de sediu administrativ.
Desfåçurarea activitåÆilor necesitå spaÆii adecvate scopului societåÆii.
Actele societåÆii trebuie påstrate la sediul administrativ çi acolo
pot fi controlate de organele competente. Pe parcurs se poate
schimba sediul, dar cu respectarea formelor de publicitate, înregis-
trare la Registrul comerÆului, anunÆarea schimbårii la AdministraÆia
financiarå.
Prin modificarea Legii 31/1990 pentru constituirea unei societåÆi
comerciale nu mai este nevoie de elaborarea unui contract de
societate çi a unui statut, ci doar a unui act constitutiv.
Astfel, societatea în nume colectiv sau în comanditå simplå se
constituie prin contract de societate, iar societatea pe acÆiuni, în
comanditå pe acÆiuni sau cu råspundere limitatå se constituie prin
contract de societate çi statut. Societatea cu råspundere limitatå se
poate constitui çi prin actul de voinÆå al unei singure persoane, caz în
care se întocmeçte numai statutul.
208 Avocatul casei

Contractul de societate çi statutul pot fi încheiate sub forma unui


înscris unic, denumit act constitutiv. Când se încheie numai contract
de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de aseme-
nea, act constitutiv. De altfel, denumirea act constitutiv desemneazå
atât înscrisul unic, cât çi contractul de societate çi/sau statutul
societåÆii.
În termen de 15 zile de la data autentificårii actului constitutiv,
fondatorii sau administratorii societåÆii, ori un împuternicit al aces-
tora, vor cere înmatricularea societåÆii în registrul comerÆului în a
cårui razå teritorialå îçi va avea sediul societatea.
Cererea va fi însoÆitå de:
l actul constitutiv al societåÆii;
l dovada efectuårii vårsåmintelor în condiÆiile actului constitutiv;
l actele privind proprietatea aporturilor în naturå, iar în cazul în care
printre ele figureazå çi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de
care sunt grevate;
l actele constatatoare ale operaÆiunilor încheiate în contul societåÆii
çi aprobate de asociaÆi;
l celelalte acte çi dovezi prevåzute de lege.
Toate avizele sau actele de autorizare, eliberate de cåtre autori-
tåÆile publice în funcÆie de obiectul de activitate al unei societåÆi, vor fi
solicitate de cåtre oficiul registrului comerÆului, în termen de 5 zile de
la înregistrarea cererii, iar autoritåÆile competente vor trebui så emitå
avizele sau actele de autorizare în termen de 15 zile. Nu este
necesar a se depune avizele sau autorizårile tehnice çi nici cele a
cåror eliberare este legal condiÆionatå de înmatricularea societåÆii.
Controlul legalitåÆii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înre-
gistreazå în registrul comerÆului se exercitå de justiÆie printr-un jude-
cåtor delegat.
În cazul în care cerinÆele legale sunt îndeplinite, judecåtorul
delegat, prin încheiere pronunÆatå în termen de 5 zile de la îndepli-
nirea acestor cerinÆe, va autoriza constituirea societåÆii çi va dispune
înmatricularea ei în registrul comerÆului, în condiÆiile prevåzute de
legea privind acest registru.
Drept comercial 209

Societatea comercialå este persoanå juridicå de la data înmatri-


culårii în Registrul comerÆului.
Înmatricularea se efectueazå în termen de 24 de ore de la data la
care încheierea judecåtorului delegat a devenit irevocabilå. O datå
cu efectuarea înmatriculårii, încheierea judecåtorului delegat se
transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare,
pe cheltuiala pårÆilor, precum çi administraÆiei financiare în raza
cåreia se aflå sediul societåÆii pentru evidenÆå fiscalå, cu menÆio-
narea numårului de înmatriculare în registrul comerÆului.
Orice societate comercialå, orice formå ar cunoaçte, poate så îçi
înfiinÆeze filiale sau sucursale. Filialele sunt societåÆi comerciale cu
personalitate juridicå çi se înfiinÆeazå într-una dintre formele de
societate acceptate de lege. Ele vor avea regimul juridic al formei de
societate în care s-au constituit.
Sucursalele sunt dezmembråminte fårå personalitate juridicå ale
societåÆilor comerciale çi se înmatriculeazå, înainte de începerea
activitåÆii lor, în registrul comerÆului din judeÆul în care vor funcÆiona.
Dacå sucursala se înfiinÆeazå într-o localitate din acelaçi judeÆ
sau în aceeaçi localitate cu societatea fondatoare, ea se va înmatri-
cula în acelaçi registru al comerÆului, înså distinct, ca înmatriculare
independentå.
Regimul juridic al sucursalei se aplicå oricårui alt sediu secundar,
indiferent de denumirea lui, cåruia societatea care îl înfiinÆeazå îi
atribuie statut de sucursalå. Celelalte sedii secundare – agenÆii,
reprezentanÆe sau alte asemenea sedii – se menÆioneazå numai în
cadrul înmatriculårii societåÆii în Registrul comerÆului sediului principal.
Nu se pot înfiinÆa sedii secundare sub denumirea de filialå.
SocietåÆile comerciale stråine pot înfiinÆa în România, cu respec-
tarea legii române, filiale, precum çi sucursale, agenÆii, reprezen-
tanÆe sau alte sedii secundare, dacå acest drept le este recunoscut
de legea statutului din care provine societatea-mama.
Tot în legåturå cu înfiinÆarea societåÆilor comerciale, este impor-
tant de reÆinut cå OrdonanÆa de UrgenÆå a Guvernului nr. 74/2001
pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcÆionårii socie-
tåÆilor comerciale revoluÆioneazå înmatricularea societåÆilor comer-
ciale la Registrul ComerÆului.
210 Avocatul casei

Fårå a exprima opinii cu privire la utilitatea practicå a acestei


schimbåri ne vom rezuma doar la o scurtå prezentare a simplificårii
formalitåÆilor administrative ale înregistrårii comercianÆilor.
Astfel, pentru îndeplinirea procedurilor necesare pentru înregis-
trarea çi autorizarea funcÆionårii comercianÆilor în cadrul camerelor
de comerÆ çi industrie teritoriale, s-a constituit un Birou Unic pentru
obÆinerea înregistrårii çi autorizårii funcÆionårii comercianÆilor.
Solicitarea înregistrårii comerciantului se face la Biroul Unic din
cadrul Camerei de comerÆ çi industrie teritoriale. Astfel, solicitantul
va completa cererea de înregistrare tip, va furniza toate datele
necesare, va achita taxele çi tarifele aferente operaÆiunilor pentru
înregistrarea çi autorizarea funcÆionårii comerciantului.
Cererea de înregistrare este formularul unic pe care solicitantul îl
completeazå çi îl depune la Biroul Unic pe baza cåruia se declan-
çeazå toate procedurile pentru înregistrarea çi funcÆionarea comer-
ciantului. În 20 de zile de la înregistrarea cererii se va elibera
certificatul de înregistrare a comerciantului care va cuprinde çi codul
unic de înregistrare. Aceasta va înlocui noÆiunea de certificat de
înmatriculare existent pânå acum.
În anexå la certificatul de înregistrare vor fi cuprinse, dupå caz,
urmåtoarele avize, autorizaÆii sau acorduri necesare pentru autori-
zarea funcÆionarii comerciantului:
a. avizul çi/sau autorizaÆia pentru prevenirea çi stingerea incen-
diilor emise de brigåzile çi grupurile de pompieri çi militari;
b. avizul çi/sau autorizaÆia sanitarå emise de direcÆiile de sånåtate
publicå teritoriale;
c. autorizaÆia sanitar-veterinarå emiså de direcÆiile sanitar-veteri-
nare teritoriale;
d. acordul çi/sau autorizaÆia de mediu emise de inspectoratele
teritoriale de protecÆie a mediului;
e. autorizaÆia de funcÆionare din punct de vedere al protecÆiei
muncii emiså de inspectoratul teritorial pentru protecÆia muncii.
Activitatea comerciantului poate începe doar dupå eliberarea
certificatului de înregistrare çi a anexei la acesta.
Drept comercial 211

Un alt aspect nou adus de modificårile legii societåÆilor comer-


ciale este faptul ca actul constitutiv nu trebuie så aibå forma auten-
ticå pentru a fi valabil. Actul constitutiv poate fi doar un înscris sub
semnåtura privatå, existând çi aici unele excepÆii:
a. când printre bunurile aduse ca aport în naturå la capitalul social
este un teren; acest lucru este normal atât timp cât normele de
drept civil obligå ca orice fel de act de dispoziÆie legat de un teren
så îmbrace forma autenticå, fiind încheiat în faÆa notarului public;
b. când societatea comercialå se constituie prin subscripÆie publicå;
acest lucru se datoreazå faptului cå constituirea societåÆilor
comerciale prin subscripÆie publicå cunoaçte reguli speciale;
c. când forma juridicå a societåÆii implicå råspunderea nelimitatå a
asociaÆilor sau a unora dintre ei, pentru obligaÆiile sociale.
În locul certificatului fiscal emis pânå acum de Ministerul Finan-
Æelor se emite codul unic de înregistrare, care va fi dat în urma
trimiterii pe cale electronicå de cåtre camera de comerÆ çi industrie
teritorialå a datelor din cererea de înregistrare tip pentru atribuirea
acestui cod.
Acest lucru determinå scutirea obligaÆiei pe care o avea solici-
tantul de a forma acelaçi dosar ca çi la înmatricularea societåÆii la
camera de comerÆ pentru a fi înaintat cåtre Ministerul FinanÆelor
pentru eliberarea. Acum acest lucru se realizeazå automat de cåtre
Biroul Unic, solicitantul trebuind doar så açtepte emiterea certifica-
tului de înregistrare care va conÆine çi codul unic de înregistrare.
Aceeaçi OrdonanÆå de UrgenÆå stabileçte cå în 12 luni de la
intrarea ei în vigoare (aceasta înseamnå din data de 31 mai 2001)
toÆi comercianÆii constituiÆi anterior acestei date au obligaÆia de a
solicita la Biroul Unic preschimbarea actualului certificat de înmatri-
culare çi a codului fiscal cu noul certificat de înregistrare conÆinând
codul unic de înregistrare atribuit. Interesant este faptul ca toate
cheltuielile legate de aceastå preschimbare cade în sarcina came-
relor de comerÆ çi industrie teritoriale çi a unitåÆilor teritoriale compe-
tente ale Ministerului de FinanÆe. Pânå la expirarea termenului de 12
luni, calculat de la data de 31 mai 2001, comercianÆii existenÆi la
aceastå datå se vor identifica prin utilizarea actualului numår de
212 Avocatul casei

înmatriculare în registrul comerÆului çi a codului fiscal. Dupå expi-


rarea acestui termen certificatele de înmatriculare çi cele de înre-
gistrare fiscalå sunt nule de drept.
În desfåçurarea activitåÆii societåÆilor comerciale, pot apårea dife-
rite situaÆii: reduceri sau måriri de capital, modificåri ale obiectului de
activitate, excluderea unui asociat sau mårirea numårului acestora,
fuziunea societåÆii cu alta, lichidarea societåÆii. Toate acestea, ca çi
altele ce pot så aparå pe parcursul activitåÆii, trebuie fåcute cu
aprobarea adunårii generale, cu publicarea în preså, cu înregistrarea
la Registrul comerÆului çi la organele fiscale.
Desfåçurarea activitåÆilor comerciale este tentantå, ispititoare
pentru mulÆi, care våd numai partea frumoaså a problemei. Majori-
tatea celor care pornesc pe drumul constituirii de societåÆi comer-
ciale nu îçi dau seama de dificultåÆile ce pot apårea, de volumul
mare de muncå, de seriozitatea activitåÆii, de riscurile materiale ce
pot exista.
În cursul vastei activitåÆi pe care am desfåçurat-o în acest dome-
niu, am våzut oameni distruçi pentru cå s-au încurcat în afaceri pe
care nu le puteau duce la bun sfârçit, familii distruse, prietenii de o
viaÆå compromise, implicarea în datorii de care nu se mai pot achita
çi multe altele, astfel cå îmi permit så recomand celor aflaÆi la început
de drum så nu se gråbeascå. Så-çi analizeze temeinic posibilitåÆile
de a desfåçura activitåÆi comerciale, dacå au un nivel corespunzåtor
de pregåtire, dacå cei cu care pornesc la drum sunt de încredere,
dacå obiectul de activitate propus este realist. Spun toate acestea
pentru cå nimeni nu trebuie så plece la drum fårå så-çi evalueze
çansele. Actele trebuie întocmite de un specialist, nu copiate dupå
altele, pentru cå pot apårea grave încurcåturi.
Am insistat mai mult pe constituirea societåÆilor comerciale deoa-
rece în acest domeniu au intervenit modificåri importante. Legea
societåÆilor comerciale este deosebit de detaliatå în ceea ce priveçte
organizarea, funcÆionarea çi încetarea activitåÆii societåÆilor comer-
ciale, pe fiecare tip de societate, cu privire la modificarea actului
constitutiv, la excluderea çi retragerea asociaÆilor, dizolvarea, fuziunea
çi divizarea societåÆilor comerciale, lichidarea societåÆilor comerciale.
Drept comercial 213

Am våzut cå în articolul 3 din Codul Comercial se aratå care sunt


faptele ce constituie activitate comercialå, iar la articolul 7, ce se
înÆelege prin noÆiunea de comerciant.
Este bine så reÆinem de la început cå orice comerciant are viaÆa
lui particularå, personalå. Cumpårarea de produse necesare lui çi
familiei sale nu constituie activitate comercialå. Chiar dacå acel
comerciant are ca obiect de activitate comerÆul alimentar sau posedå
un restaurant, nu înseamnå cå el nu poate face cumpåråturi çi ca
persoanå particularå, bineînÆeles, påstrând proporÆia între necesi-
tåÆile casei çi achiziÆii.
Tot aici aç vrea så subliniez faptul cå producåtorii din sectorul
agricol, Æåranii, atunci când îçi desfac produsele, nu au calitatea de
comercianÆi, ci de producåtori.
Fondul de comerÆ este o noÆiune ce trebuie clarificatå çi care
constå în ansamblul elementelor reunite de un comerciant în vede-
rea exercitårii activitåÆii sale comerciale. Aceste elemente pot fi
urmåtoarele:
l elementele corporale ale fondului de comerÆ, adicå materiale çi
utilaje, precum çi mårfuri ce se aflå în stoc;
l elemente necorporale ale fondului de comerÆ, çi anume: clien-
tela, bunul nume comercial sau firma, emblema, mårcile de fabricå
sau de comerÆ, desenele specifice ç.a.
Toate aceste elemente alcåtuiesc un ansamblu pus în slujba
scopului principal: activitatea de comerÆ çi realizarea de beneficii, de
câçtig.
Fondul de comerÆ este o valoare ce poate fi negociatå, vândutå.
Un patron care are un renume pe piaÆå, un vad comercial, o publi-
citate apreciatå de oameni, deÆine o veritabilå valoare ce a fost
realizatå cu greu çi pe care o poate valorifica. Så ne gândim la marile
magazine, cunoscute peste tot. Dacå vrei så cumperi îmbråcåminte
pentru bårbaÆi, gândul te duce la magazinul „Adam“, pentru femei, la
„Eva“ sau la „Romarta“. În vechiul Bucureçti erau firme de renume:
încålÆåminte la „Nelu Mihåilescu“, librårie la „Hachette“, guståri la
„Leul çi cârnatul“, vechituri, ocazii la „Taica Lazår“ ç.a.
214 Avocatul casei

Sigur, aceste nume de referinÆå nu s-au format din senin; ele au


reprezentat ani de muncå, de efort, de sacrificii de ordin material.
Acum, în Æara noastrå, dupå mulÆi ani în care activitatea comer-
cialå particularå a fost desfiinÆatå, existå condiÆii ca noi firme så-çi
creeze nume de referinÆå. Este greu, dar aduce mari satisfacÆii
profesionale.
Problemå importantå în viaÆa comercialå abia începutå la noi,
fondul de comerÆ oferå o multitudine de situaÆii juridice, de ordin
particular, de la caz la caz.
LocaÆia de gestiune este situaÆia în care o parte, numitå locator,
pune la dispoziÆia altei pårÆi, numitå locatar, un spaÆiu comercial, un
fond de comerÆ, o serie de utilaje specifice ori altele, în vederea
exploatårii lor rentabile. Activitatea se desfåçoarå pe contul çi riscul
locatarului, care este obligat så plåteascå periodic locatorului o
sumå de bani convenitå iniÆial.
Problema este actualå la noi, în cazul activitåÆilor comerciale nou
înfiinÆate care preiau de la fostele întreprinderi comerciale de stat
spaÆii cu chirie çi diferite utilaje (frigidere, rafturi, cântare, vitrine ç.a.)
obligându-se la plata unor sume. Sub aceastå mascå, se perpe-
tueazå înså o stare inadmisibilå: foste întreprinderi comerciale de
stat care continuå så mai existe fårå så producå ceva, dar care
vegeteazå çi încaseazå sume mari ce ar fi trebuit så fie vårsate
statului, nu unor adevårate armate de paraziÆi ce continuå så tråiascå
bine fårå så facå nimic.
Marca de fabricå, de comerÆ, de servicii este o denumire adoptatå
de o societate comercialå pentru produsele sale, prin care acestea
se deosebesc de alte produse similare. Marca depuså çi înregistratå
genereazå o serie de drepturi împotriva oricåror contrafaceri.
Så ne gândim la unele mårci mai mult decât cunoscute: „gemenii“
adicå marca produselor Sollingen, lentilele marca „CZ“ Carl Zeiss,
recunoscute în toatå lumea, stilourile „Pelikan“ çi multe altele. Noi,
care nu am fost învåÆaÆi cu reclama comercialå, avem aståzi ocazia
ca, efectiv, de dimineaÆa pânå seara, så aflåm despre o serie de
produse çi mårcile lor.
Drept comercial 215

Deoarece ni se oferå uneori produse contrafåcute, organele de


control depisteazå deseori mårci de produse aplicate pe unele de
calitate inferioarå, falsificate. Aça am aflat despre båuturi, aparaturå
electronicå, produse alimentare, ba chiar çi ceasuri ce poartå o
marcå de renume, dar în realitate ele sunt, cum se spune, marfå la
kilogram!
Problemele comerciale sunt multe çi variate. Ele încep o datå cu
constituirea unei societåÆi comerciale çi pot dura încå multå vreme dupå
lichidarea ei, aça încât cei ce pornesc la un asemenea drum trebuie
så se gândeascå bine, så-çi analizeze capacitatea, posibilitåÆile.

Modificåri ale Legii SocietåÆilor Comerciale


Legea nr. 31/1990 a fost elaboratå în condiÆii de mare urgenÆå, pe un
teren virgin. Nu aveam experienÆå în materie de privatizare, de
organizare a societåÆilor comerciale. Anii au trecut, au dus la acu-
mularea unor deficienÆe care impuneau în mod obiectiv unele modi-
ficåri ale Legii nr. 31.
Prin OrdonanÆa Guvernului nr. 32 publicatå în Monitorul Oficial
nr. 133 din 27 iunie 1997 s-au fåcut o serie de modificåri la legea
privatizårii. Sigur, Legea nr. 31 råmâne legea de bazå, dar cu
modificårile aduse de OrdonanÆå, aça încât cei care pornesc la drum
trebuie så aibå în vedere çi aceste modificåri. Unele sunt de naturå
så simplifice procedura de constituire a societåÆilor comerciale.
Astfel, a dispårut faza judiciarå, când era obligatoriu så se solicite
instanÆei de judecatå aprobarea constituirii societåÆii. În noua lege se
aratå cå, în termen de 15 zile de la data autentificårii actului consti-
tutiv, fondatorii sau administratorul societåÆii ori un împuternicit vor
cere înmatricularea societåÆii la Registrul comerÆului în a cårui razå
teritorialå aceasta îçi va avea sediul.
Alte prevederi de reÆinut sunt urmåtoarele:
l capitalul social al unei societåÆi cu råspundere limitatå nu poate fi
mai mic de 1.000.000 lei çi se divide în pårÆi sociale care nu pot fi mai
mici de 100.000 lei fiecare;
l capitalul societåÆii pe acÆiuni çi al societåÆii în comanditå pe acÆiuni
nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei;
216 Avocatul casei

l numårul membrilor unei societåÆi pe acÆiuni nu poate fi mai mic de 5;


l numårul membrilor unei societåÆi cu råspundere limitatå nu poate
fi mai mare de 50;
l o persoanå fizicå sau o persoanå juridicå nu poate fi asociat unic
decât într-o singurå societate cu råspundere limitatå;
l societatea comercialå este persoanå juridicå de la data înma-
triculårii în Registrul comerÆului;
l din oficiu, se transmite Monitorului Oficial o copie a încheierii
judecåtorului delegat, spre publicare, pe cheltuiala pårÆilor, precum
çi administraÆiei financiare în raza cåreia se aflå societatea, pentru
evidenÆa fiscalå.
O precizare binevenitå este çi cea privitoare la atribuÆiile adunårii
generale extraordinare, çi anume:
l schimbarea formei juridice a societåÆii;
l mutarea sediului societåÆii;
l schimbarea obiectului de activitate al societåÆii;
l prelungirea duratei societåÆii;
l mårirea capitalului social;
l reducerea capitalului social sau reîntregirea sa prin emisiune de
noi acÆiuni;
l fuziunea cu alte societåÆi sau divizarea societåÆii;
l emisiunea de obligaÆiuni;
l orice altå modificare a actului constitutiv sau orice altå hotårâre
pentru care este cerutå aprobarea adunårii generale extraordinare.
OrdonanÆa are o serie de prevederi referitoare la administrator.
El poate fi o persoanå fizicå, dar çi o persoanå juridicå. Admi-
nistratorul va trebui så depunå o garanÆie, care nu poate fi mai micå
decât valoarea nominalå a 10 acÆiuni sau dublul remuneraÆiei
lunare.
Un alt capitol al OrdonanÆei se referå la fuziunea çi divizarea
societåÆilor. Cei interesaÆi trebuie så acorde toatå atenÆia noului
cadru juridic al acestor operaÆiuni. O precizare importantå este
aceea cå fuziunea sau divizarea se pot face çi între societåÆi de
Drept comercial 217

forme diferite. Administratorii societåÆilor care participå la fuziune


sau divizare întocmesc un proiect care trebuie så cuprindå o serie
de date, expres prevåzute la articolul 174/3 din OrdonanÆå.
Un element nou este çi acela cå lichidatorii societåÆilor pot fi
persoane fizice sau persoane juridice.
Titlul VIII al OrdonanÆei introduce denumirea de „InfracÆiuni“ çi are
o mulÆime de fapte ce constituie infracÆiuni çi se pedepsesc cu
închisoarea. Subliniem încå o datå responsabilitatea ce revine admi-
nistratorilor, care în noua viziune sunt persoane ce råspund pentru
toatå activitatea desfåçuratå.
Ca o concluzie, så reÆinem cå OrdonanÆa aduce un climat de
ordine, într-un domeniu care låsa de dorit, un domeniu în care s-au
produs multe nereguli datoritå unor persoane de rea-credinÆå ori
fårå capacitatea çi pregåtirea necesare.

AsociaÆiile familiale
Mai existå o formå de desfåçurare a activitåÆilor comerciale pe baza
liberei iniÆiative, aceea a asociaÆiilor familiale, reglementatå prin De-
cretul-lege nr. 54/5.02.1990. Deçi o serie de prevederi au fost abro-
gate, aceastå formå de activitate continuå så existe.
Principalele sale caracteristici sunt urmåtoarele:
l ele se pot constitui numai între membrii unei familii cu gospo-
dårie comunå;
l pot fi constituite numai de persoane fizice cetåÆeni români;
l autorizaÆia de funcÆionare se poate obÆine prin cerere çi depu-
nerea unui dosar la prefectura judeÆului respectiv sau la primåriile de
sector în Bucureçti;
l obiectul de activitate este limitat faÆå de societåÆile comerciale
constituite potrivit Legii nr. 31/1990;
l pentru exercitarea unor profesii se cere depunerea unui atestat
de calificare.
AsociaÆia familialå prezintå unele avantaje: forme simple de consti-
tuire, taxe de înfiinÆare mai reduse, impozitare mai avantajoaså. În
218 Avocatul casei

acelaçi timp înså, asociaÆiile nu pot angaja personal salariat çi au


posibilitåÆi reduse de dezvoltare.

Despre contractele comerciale


NoÆiunea de contract o întâlnim în Codul Civil çi înseamnå un act
juridic care constå în acordul de voinÆå intervenit între douå per-
soane, din dorinÆa de a crea, de a modifica, de a prelungi sau stinge
raporturi juridice.
ExistenÆa contractului are la bazå elementul principal al voinÆei
comune, al acordului de voinÆå al pårÆilor contractante.
În spiritul prevederilor Codului Civil, la baza încheierii unui con-
tract stau douå principii: deciderea în mod liber cu privire la conÆi-
nutul, forma, amånuntele contractului, precum çi consensualismul,
adicå acordul de voinÆå al pårÆilor contractante.
Contractele sunt actele juridice prin care se realizeazå circulaÆia
bunurilor: vânzåri, donaÆii ç.a., acte pe care în mod curent le putem
încheia fiecare dintre noi, în viaÆa de zi cu zi.
Dacå înså contractele intervenite între comercianÆi au ca obiect
fapte de comerÆ, aceste contracte devin contracte comerciale.
Este importantå diferenÆierea, distincÆia între contractele civile çi
cele de comerÆ, având reglementåri juridice diferite. Ele au în comun
cadrul, conceptul potrivit cåruia au ca efect transmiterea de bunuri.
Dar, în timp ce contractul civil are un caracter izolat çi întâmplåtor în
viaÆa fiecåruia, contractele comerciale constituie esenÆa, raÆiunea
activitåÆilor comerciale.
În fond, activitatea comercialå este de neconceput fårå circulaÆia
mårfurilor, or aceastå circulaÆie a produselor nu se poate realiza pe
firul såu firesc, de la producåtor la angrosist çi pânå la desfacerea çi
punerea la dispoziÆia cumpåråtorilor, fårå så existe un cadru juridic,
acela al contractelor.
Cu ajutorul contractelor comerciale, producåtorii îçi desfac produ-
sele, comercianÆii en gros intrå în posesia acestor produse, le oferå
altor comercianÆi en detail, care la rândul lor le oferå cumpåråtorilor,
clienÆilor. Numai în acest fel se realizeazå circulaÆia mårfurilor, numai
aça ele ajung de la producåtor la consumator.
Drept comercial 219

Contractele comerciale trebuie så respecte prevederile legale, så


nu contravinå normelor de drept; în rest, ele sunt låsate la libera
înÆelegere, la liberul acord al pårÆilor contractante. CondiÆiile de
livrare, de ambalare, de måsurare, datele precise de livrare, ca çi
cele de ridicare, momentul çi modul în care se face recepÆia, momentul
plåÆii çi mai ales preÆul – totul råmâne la libera tranzacÆie a pårÆilor
contractante, a comercianÆilor.
Çi este normal så fie aça, pentru cå numai, comercianÆii sunt în
måsurå så stabileascå cu partenerul prezumtiv condiÆiile çi cadrul de
desfåçurare a relaÆiilor lor comerciale. Nimeni nu poate interveni în
ce priveçte elementele contractului, dacå ele sunt acceptate de
parteneri.
Contractele se înscriu în spiritul intereselor proprii celor doi sau
mai mulÆi semnatari; ele reflectå dorinÆa fiecåruia dintre comercianÆi
de a realiza scopul principal al activitåÆii – obÆinerea de beneficii.
DiscuÆia noastrå se referå exclusiv la contractele comerciale
interne, pentru cå cele cu caracter internaÆional, date fiind particu-
laritåÆile deosebite ale acestora, depåçesc obiectul acestei cårÆi.
Principalele elemente ale contractelor comerciale, comune tutu-
ror, sunt urmåtoarele:
l pårÆile semnatare, cu denumirea exactå a societåÆilor comer-
ciale, sediul, contul bancar, codul fiscal, persoana care reprezintå
çi, pentru fiecare semnatar, calitatea pe care o are în cadrul
contractului;
l obiectul clar al contractului, condiÆiile de desfåçurare, produsele
ce formeazå obiectul, calitatea, condiÆiile de livrare çi ambalare,
eventuale eçalonåri, trançe;
l condiÆiile de platå – când çi cum, achitarea totalå, eçalonatå, aça
cum s-au înÆeles semnatarii, dar cu precizåri clare, fårå echivoc;
l eventuale clauze de penalizåri, dobânzi ç.a. pentru nerespec-
tarea condiÆiilor, clauzelor de livrare ori de platå, situaÆii ce pot duce
la reziliere etc.;
l clauze pentru eventualele litigii, instanÆa competentå stabilitå de
comun acord.
220 Avocatul casei

Contractele trebuie så fie semnate de persoanele ce reprezintå


societåÆile semnatare, aça cum au fost menÆionate în preambulul
contractului, çtampilate de toÆi semnatarii cu çtampila societåÆii fie-
cåruia.
În plus, contractele trebuie înregistrate la societåÆile semnatare.
În måsura în care înregistrarea nu este posibilå imediat, ea se
poate face separat, de fiecare semnatar, cu obligaÆia comunicårii
cåtre celelalte pårÆi, de îndatå, a numårului de înregistrare. Pânå la
data înregistrårii la fiecare semnatar, contractul nu îçi produce
efectele.
De reÆinut cå fiecare exemplar de contract aflat la semnatari are
caracter de exemplar original, chiar dacå este una dintre copii. De
altfel, în partea finalå a contractului se çi face menÆiunea... încheiat
în... atâtea exemplare, câte unul pentru fiecare parte, fiecare având
caracter de exemplar original.
Cu titlu de excepÆie, contractele se pot încheia çi telefonic, prin
fax, prin scrisori, adicå fårå prezenÆa pårÆilor semnatare în acelaçi
loc çi în acelaçi timp. În måsura în care o societate face oferte de
vânzare cåtre diverçi potenÆiali cumpåråtori, iar unii dintre aceçtia se
aratå interesaÆi, acordul poate interveni prin mijloacele aråtate. Accep-
tarea ofertei çi comunicarea acestui fapt sunt suficiente pentru ca
operaÆiunile comerciale så înceapå så se deruleze.
Important este înså ca partenerii så fie de bunå-credinÆå.
Recent, în faÆa Tribunalului Bucureçti – secÆia comercialå, se
derula un proces în cadrul cåruia cumpåråtorul contesta faptul cå a
acceptat condiÆiile din ofertå, mai mult chiar, cå persoana care a
semnat pentru primirea mårfurilor nu avea nici o calitate çi deci el –
cumpåråtorul – nu este cu nimic implicat în afacere.
Dar anterior derulårii operaÆiunilor comerciale, între cele douå
pårÆi avuseserå loc mai multe schimburi de scrisori, a cåror autenti-
citate era de necontestat. În plus, factura çi avizul de expediÆie
purtau, în afara semnåturii, çtampila cumpåråtorului, ceea ce fåcea
dovada realitåÆii faptelor aça cum pretindea vânzåtorul.
Rezultatul a fost cel normal: cumpåråtorul a fost obligat la plata
contravalorii mårfii primite, a dobânzilor aferente timpului în care
Drept comercial 221

vânzåtorul a avut blocatå suma de bani, precum çi la plata cheltu-


ielilor de judecatå. Ruçinea susÆinerii unei teze evident mincinoase
nu o mai discutåm.
ComercianÆii ar trebui så çtie, çi så-çi facå din aceasta o lege
proprie, cå respectarea cuvântului, a obligaÆiilor asumate prin con-
tracte sunt îndatoriri elementare. Numele bun al unui comerciant se
obÆine cu greu çi trebuie påstrat cu grijå, fiind un adevårat capital.
O formå mai rar întâlnitå este contractul încheiat de agent ori de
reprezentant. Agentul este un intermediar împuternicit så desfacå
produsele unei societåÆi comerciale pentru o anumitå zonå, pentru
un anumit interval de timp. Reprezentantul este un agent comercial
cåruia i se încredinÆeazå de cåtre o societate producåtoare sau
comercialå desfacerea produselor sale, putând obÆine chiar çi exclu-
sivitatea pentru anumite zone. În general, agentul întocmeçte acte
juridice sub controlul societåÆii, pe seama çi în interesul acesteia.
Contractele comerciale sunt probe în eventualele litigii ce pot
interveni între pårÆile semnatare. Nerespectarea clauzelor din con-
tracte poate atrage, aça cum spuneam, sancÆiuni de ordin material,
dar poate duce pânå la sancÆiuni penale. De aceea este recoman-
dabil ca orice contract så fie verificat cu atenÆie înaintea semnårii lui,
pentru cå numai aça se pot evita situaÆii neplåcute.
Prin natura obiectului contractelor comerciale, ele pot îmbråca
diferite forme, çi anume: contracte de vânzare-cumpårare, de schimb,
de mandat, de comision, de închiriere, transport, împrumut, con-
signaÆie, depozit çi altele. Nu putem omite nici contractul de asociere
în participaÆiune, formå importantå de conlucrare între societåÆile
comerciale.
Contractele comerciale constituie un domeniu vast, cu privire la
care nu este cazul çi nici locul så insiståm aici. Totuçi, consideråm
obligatoriu så atenÆionåm pe cititorii noçtri care desfåçoarå activitåÆi
comerciale çi ajung så încheie contracte så se documenteze în mod
serios, pentru cå un contract cu vicii în redactare poate atrage multe
çi mari necazuri. Sigur cå cel mai bun lucru în astfel de situaÆii este
så apeleze la un specialist.
Çi aç vrea så mai menÆionez un aspect. Activitatea comercialå
implicå çi o terminologie vastå, care nu este totdeauna cunoscutå.
222 Avocatul casei

Sigur, comercianÆii care desfåçoarå activitåÆi ample, care s-au spe-


cializat ori care au studii de specialitate sunt în largul lor, dar cei ce
desfåçoarå ocazional activitåÆi de acest gen ori sunt începåtori
trebuie så se documenteze. Iatå, spre exemplu, dacå vorbim despre
„bånci“ ce putem spune? PuÆin, foarte puÆin! Dar într-un contract
partea cealaltå poate insera un termen, o denumire, peste care treci
cu uçurinÆå, fårå så o cunoçti. ÇtiÆi câte denumiri de bancå existå?
Eu cunosc 14, dar existå çi mai multe. Iatå de ce recomand celor
interesaÆi de aceste probleme så studieze lucrarea mea, „DicÆionar
juridic pentru comercianÆi“, apårutå la Editura Teora. Se vor gåsi
acolo o mulÆime de termeni çi noÆiuni utile celor ce desfåçoarå
activitåÆi comerciale.
ALTE PREVEDERI
LEGALE
Alte prevederi legale

Codul Vamal
Prin Legea nr. 141 din 24 iulie 1997 publicatå în Monitorul Oficial
nr. 180 din 1 august 1997, au fost stabilite prevederile ce se aplicå
tuturor bunurilor introduse sau scoase din Æarå de cåtre persoane
fizice sau persoane juridice.
Codul vamal este nediscriminatoriu çi se aplicå în mod uniform pe
întreg teritoriul României.
Sunt de reÆinut precizårile fåcute la articolul 2, çi anume:
(1) Introducerea sau scoaterea din Æarå a mårfurilor, a mijloacelor
de transport çi a oricåror alte bunuri este permiså numai prin
punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
(2) La trecerea frontierei de stat, mårfurile, mijloacele de transport çi
orice alte bunuri sunt supuse våmuirii de cåtre autoritåÆile vamale.
(3) În punctele de control pentru trecerea frontierei çi pe teritoriul
Æårii sunt organizate birouri vamale care funcÆioneazå potrivit legii.
Pentru cunoaçterea çi înÆelegerea prevederilor Codului vamal,
sunt de reÆinut o serie de termeni, aça cum sunt ei prezentaÆi la
articolul 3:
a) reglementåri vamale – dispoziÆiile cuprinse în prezentul cod, în
regulamantul vamal de aplicare a acestuia, precum çi în alte acte
normative care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal;
b) persoanå – persoanå fizicå sau juridicå;
c) persoanå stabilitå în România – o persoanå fizicå având
domiciliul în România sau o persoanå juridicå românå;
d) autoritate vamalå – autoritate investitå pentru aplicarea
reglementårilor vamale;
e) birou vamal çi punct vamal – unitåÆi ale autoritåÆii vamale în
care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalitåÆile prevå-
zute de reglementårile vamale;
224 Avocatul casei

f) statut vamal – încadrarea unei mårfi ca marfå româneascå sau


stråinå;
g) mårfuri româneçti – mårfuri obÆinute cu respectarea condiÆiilor
de origine prevåzute în prezentul cod;
h) mårfuri stråine – altele decât cele definite la lit. g);
i) drepturi de import – taxele vamale, taxa pe valoarea adåugatå,
accizele çi orice alte sume care se cuvin statului la importul de
mårfuri;
j) drepturi de export – taxele vamale çi orice alte sume care se
cuvin statului la exportul de mårfuri;
k) tarif vamal – tabel care cuprinde nomenclatura combinatå a
mårfurilor, taxele vamale exprimate în procente, precum çi cele
rezultate din aplicarea måsurilor tarifare preferenÆiale prevåzute în
reglementårile legale;
l) datorie vamalå – obligaÆia unei persoane de a plåti drepturile de
import sau de export;
m) debitor vamal – titularul unei datorii vamale;
n) supraveghere vamalå – orice acÆiune a autoritåÆii vamale pentru
asigurarea respectårii reglementårilor vamale în acest domeniu;
o) control vamal – îndeplinirea de cåtre autoritatea vamalå a
operaÆiunilor de verificare a mårfurilor, a existenÆei çi autenticitåÆii
documentelor; examinarea evidenÆelor financiar-contabile çi a altor
înscrisuri ale titularilor de operaÆiuni; controlul mijloacelor de
transport; controlul bagajelor çi al altor mårfuri transportate sau
aflate asupra persoanelor; efectuarea de anchete administrative çi
alte acÆiuni similare, cu scopul de a asigura respectarea
reglementårilor vamale çi a altor norme aplicabile mårfurilor aflate
sub supraveghere vamalå;
p) elemente de taxare – nivelul cotei procentuale prevåzute în
tariful vamal, metodele de determinare a valorii în vamå çi regulile
de origine aplicabile;
r) destinaÆia vamalå a mårfurilor – plasarea mårfurilor sub un
regim vamal, introducerea lor într-o zonå liberå sau antrepozit
Alte prevederi legale 225

liber, reexportul acestora în afara teritoriului României, distrugerea


sau abandonul în favoarea statului;
s) declaraÆie vamalå – actul unilateral cu caracter public, prin
care o persoanå manifestå, în formele çi în modalitåÆile prevåzute
în reglementårile vamale, voinÆa de a plasa mårfurile sub un regim
vamal determinat;
t) declarant – persoana care întocmeçte çi depune declaraÆia
vamalå în nume propriu sau persoana în numele cåreia este
întocmitå declaraÆia vamalå de cåtre mandatar sau comisionar;
u) liber de vamå – actul prin care autoritatea vamalå laså la
dispoziÆia titularului declaraÆiei vamale mårfurile våmuite, în scopul
prevåzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate;
v) våmuire – ansamblul de operaÆiuni efectuate de autoritatea
vamalå de la prezentarea mårfurilor, a mijloacelor de transport çi a
oricåror alte bunuri pânå la acordarea liberului de vamå;
x) decizie vamalå – orice act al autoritåÆilor vamale, privind
reglementårile vamale, adoptat de acestea, care produce efecte
juridice asupra uneia sau mai multor persoane;
y) bunuri – mårfuri, vietåÆi, orice alte produse, precum çi mijloace
de transport.
Activitatea autoritåÆii vamale, aça cum prevede articolul 4 din
lege, se exercitå prin:
a) DirecÆia Generalå a Våmilor;
b) direcÆiile regionale vamale;
c) birourile vamale.
În cadrul birourilor vamale se pot înfiinÆa puncte vamale.
Structura DirecÆiei Generale a Våmilor se aprobå de cåtre
Ministerul FinanÆelor, iar cea a direcÆiilor regionale, a birourilor çi a
punctelor vamale, de cåtre DirecÆia Generalå a Våmilor.
Autoritatea vamalå va avea o siglå ale cårei caracteristici se
stabilesc de cåtre DirecÆia Generalå a Våmilor.
Se aratå în continuare cå autoritatea vamalå are dreptul så
efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport çi al mårfurilor,
226 Avocatul casei

precum çi al bunurilor çi valorilor aparÆinând persoanelor fizice,


prezentate la introducerea sau scoaterea lor din Æarå.
Un aspect ce trebuie reÆinut este çi acela cå, în cazul în care se
refuzå prezentarea, autoritatea vamalå are dreptul så efectueze
controlul vamal din proprie iniÆiativå, fårå acordul titularului.
În cazuri excepÆionale se poate efectua controlul vamal corporal,
atunci când existå informaÆii sau prezumÆii cå se încearcå încålcarea
reglementårilor vamale.
Atunci când autoritatea vamalå are informaÆii cu privire la persoa-
nele care la trecerea frontierei ar transporta substanÆe stupefiante
ascunse în corpul lor, poate, pe baza consimÆåmântului acestora, så
le supunå unui examen de investigaÆie medicalå. În caz de refuz,
agentul vamal va solicita parchetului în a cårui razå de competenÆå
se aflå biroul vamal autorizarea pentru examinarea medicalå çi
reÆinerea persoanei.
Legea are çi unele prevederi împotriva celor ce se opun contro-
lului vamal. Astfel, atunci când conducåtorii mijloacelor de transport
refuzå så opreascå la semnalul agentului vamal, împotriva acestuia
se pot lua måsuri de imobilizare sau altele prevåzute de lege.
Un alt aspect ce trebuie reÆinut este çi cel referitor la controlul ce
se poate efectua asupra bunurilor supuse våmuirii, în orice loc s-ar
afla ele pe teritoriul Æårii, çi anume:
l verificarea, în condiÆiile legii, de clådiri, depozite, terenuri ç.a.,
l prelevarea de probe pentru analizå ce se efectueazå în labora-
toarele proprii sau agreate,
l efectuarea de investigaÆii, supravegheri çi verificåri în cazurile în
care sunt semnalate situaÆii de încålcare a reglementårilor vamale,
l exercitarea controlului ulterior la sediul agenÆilor economici asupra
operaÆiunilor de comerÆ exterior, în scopul verificårii respectårii re-
glementårilor vamale,
l identificarea, pe bazå de documente, a persoanelor care se aflå în
raza de activitate a biroului vamal.
Persoanele interesate au dreptul så solicite, în scris, autoritåÆii
vamale, relaÆii çi informaÆii privind aplicarea reglementårilor vamale,
justificând interesul obÆinerii acestora prin precizarea operaÆiunii de
comerÆ exterior ce urmeazå a fi realizatå.
Alte prevederi legale 227

La cerere se anexeazå, dacå este cazul, documentaÆia cuprin-


zând principalele caracteristici tehnice çi comerciale ale bunurilor
care fac obiectul tranzacÆiei, precum çi analizele de laborator. Auto-
ritatea vamalå va da relaÆiile çi informaÆiile cerute, în cel mai scurt
termen, dar nu mai mult de 10 zile.
InformaÆiile cu privire la modul în care bunurile pot intra în Æarå în
mod legal sunt de interes general. Acestea sunt inserate în Codul
vamal.
Bunurile se introduc sau se scot din Æarå numai prin birourile
vamale. Aceste mårfuri sunt supuse operaÆiunii de våmuire çi råmân
sub supraveghere vamalå pânå la acordarea liberului de vamå.
Bunurile intrate în Æarå se înscriu, în ordinea sosirii la frontierå, în
registrul de evidenÆå, pe baza documentelor de transport çi a celor
comerciale. În lipsa documentelor de însoÆire, înscrierea mårfurilor
se face pe baza constatårilor autoritåÆii vamale sau a altor docu-
mente prezentate organelor vamale de cåtre cei interesaÆi, din care
så rezulte mårfurile care urmeazå så fie supuse våmuirii.
Mårfurile çi bunurile înregistrate, dupå intrarea în Æarå, sunt îndru-
mate astfel:
a) cåtre biroul vamal stabilit de autoritatea vamalå sau în alt loc
desemnat de aceasta;
b) spre o zonå liberå, când mårfurile sunt destinate acesteia.
În caz de forÆå majorå sau de caz fortuit, la schimbarea destina-
Æiei, transportatorul este obligat så sesizeze imediat autoritatea
vamalå, informând totodatå despre eventualele pierderi parÆiale sau
totale ale mårfurilor.
Când o navå sau o aeronavå este obligatå, din motive de forÆå
majorå sau de caz fortuit, så facå o escalå sau så staÆioneze
temporar pe teritoriul României, transportatorul este obligat så infor-
meze fårå întârziere autoritatea vamalå asupra situaÆiei intervenite,
aceasta stabilind måsurile de supraveghere a navei sau a aero-
navei, precum çi a bunurilor transportate de aceasta.
La introducerea sau la scoaterea din Æarå a mårfurilor prezentate
la vamå, autoritatea vamalå stabileçte un regim vamal.
228 Avocatul casei

Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplicå în


cadrul procedurii de våmuire, în funcÆie de scopul operaÆiunii comer-
ciale çi de destinaÆia mårfii.
În funcÆie de felul mårfurilor çi de regimul vamal care poate fi
utilizat, DirecÆia Generalå a Våmilor poate decide ca numai unele
birouri vamale så fie competente så procedeze la efectuarea våmuirii.
Decizia DirecÆiei Generale a Våmilor se publicå în Monitorul Oficial
al României.
MulÆi dintre noi am auzit de existenÆa comisionarilor în vamå, dar
poate puÆini çtiu cine sunt aceçtia. Codul vamal reglementeazå çi
aceastå noÆiune, stabilind cå operaÆiunile de prezentare a mårfii,
depunerea declaraÆiei vamale – sumarå çi în detaliu – precum çi
påstrarea çi manipularea mårfurilor în depozit pot fi efectuate, cu
autorizarea DirecÆiei Generale a Våmilor, çi de persoanele juridice
române care au calitatea de comisionar în vamå.
Comisionarii în vamå pot avea în obiectul lor de activitate çi
operaÆiuni de expediÆii çi transport internaÆional de mårfuri supuse
våmuirii.
Codul vamal reglementeazå concepte deosebit de importante
ale circulaÆiei de mårfuri în regim internaÆional. Dintre acestea men-
Æionåm: importul, exportul, zona liberå.
Importul constå în intrarea în Æarå a mårfurilor stråine çi introdu-
cerea acestora în circuitul economic. La importul mårfurilor, autori-
tatea vamalå realizeazå procedura de våmuire çi de încasare a
datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicând çi måsurile
de politicå comercialå. Taxele vamale de import se determinå pe
baza Tarifului vamal de import al României, care se aprobå prin lege.
Tariful vamal de import al României se elaboreazå pe baza
nomenclaturii combinate a mårfurilor. Taxa vamalå este exprimatå
în procente çi se aplicå la valoarea în vamå a mårfurilor, exprimatå în
lei. Taxele vamale aplicabile sunt cele prevåzute la data înregistrårii
declaraÆiei vamale de import.
Exportul constå în scoaterea definitivå a mårfurilor româneçti de
pe teritoriul României. Sunt admise la export mårfurile produse în
Æarå, precum çi cele importate anterior, cu excepÆia mårfurilor care
Alte prevederi legale 229

sunt supuse unor måsuri de prohibiÆie sau de restricÆie în cadrul


politicii comerciale.
Regulile de clasificare tarifarå prevåzute la importul de mårfuri se
aplicå çi la export. Exportatorul de mårfuri scoase definitiv sau
temporar din Æarå este obligat så depunå o declaraÆie vamalå de
export la biroul vamal în raza cåruia se aflå sediul exportatorului sau
la locul unde mårfurile sunt ambalate ori încårcate pentru a fi expor-
tate. În cazuri temeinic justificate, declaraÆia vamalå poate fi depuså
çi la un birou vamal de frontierå.
La exportul de mårfuri nu se încaseazå taxe vamale. Liberul de
vamå la export se acordå cu condiÆia ca mårfurile în cauzå så
påråseascå teritoriul României în aceeaçi stare în care acestea se
aflau în momentul înregistrårii declaraÆiei vamale de export.
Zonele libere sunt acele zone în care mårfurile stråine sunt
considerate, din punct de vedere al aplicårii drepturilor de import çi
al måsurilor de politicå comercialå la import, ca mårfuri care nu sunt
situate pe teritoriul României atât timp cât nu sunt importate. Acestea
nu pot fi plasate sub un alt regim vamal çi nici nu pot fi folosite sau
consumate în alte condiÆii decât cele prevåzute de reglementårile
vamale.
Mårfurile româneçti pot fi introduse în zonele libere, cu respec-
tarea condiÆiilor stabilite pentru exportul de mårfuri. StaÆionarea
mårfurilor în zonele libere nu este limitatå în timp. Intrarea çi ieçirea
din zonele libere sunt permise numai prin punctele stabilite de
autoritatea vamalå. Efectuarea de construcÆii de orice fel în zona
liberå este condiÆionatå de autorizaÆia prealabilå a autoritåÆii vamale.
Accesul într-o zonå liberå poate fi interzis de autoritatea vamalå,
dacå persoanele fizice sau juridice nu justificå interesul lor de a
desfåçura o activitate licitå în acea zonå.
Mårfurile stråine introduse în zonele libere, precum çi mårfurile
româneçti çi stråine aflate în zonele libere çi care se scot din Æarå nu
sunt supuse obligaÆiei de depunere a declaraÆiei vamale. Pentru
mårfurile româneçti care se introduc în zonele libere, precum çi
pentru mårfurile româneçti sau stråine aflate în zonele libere çi care
intrå în Æarå se depun declaraÆii vamale.
Este bine ca problemele vaste çi diferite prevåzute de lege så fie
studiate çi cunoscute de toÆi cei care desfåçoarå activitåÆi econo-
230 Avocatul casei

mice legate de import-export, dar çi de persoanele fizice care cålåto-


resc în alte Æåri.
Nerespectarea prevederilor vamale poate atrage sancÆiuni de
ordin material, contravenÆional, dar çi penal.
Astfel, trecerea peste frontierå prin alte locuri decât cele stabilite
pentru controlul vamal de mårfuri sau de alte bunuri constituie
infracÆiunea de contrabandå çi se pedepseçte cu închisoare de la 2
la 7 ani çi interzicerea unor drepturi.
Trecerea peste frontierå, fårå autorizaÆie, a armelor, muniÆiilor,
materiilor explozive sau radioactive, produselor çi substanÆelor stu-
pefiante çi psihotrope, precursorilor çi substanÆelor chimice esen-
Æiale, produselor çi substanÆelor toxice constituie infracÆiunea de
contrabandå calificatå çi se pedepseçte cu închisoare de la 3 la 12
ani çi interzicerea unor drepturi, dacå legea penalå nu prevede o
pedeapså mai mare.
Folosirea, la autoritatea vamalå, a documentelor vamale, de
transport sau comerciale, care se referå la alte mårfuri sau bunuri
decât cele prezentate în vamå constituie infracÆiunea de folosire de
acte nereale çi se pedepseçte cu închisoare de la 2 la 7 ani çi
interzicerea unor drepturi.
Folosirea, la autoritatea vamalå, a documentelor vamale, de
transport sau comerciale falsificate constituie infracÆiunea de folo-
sire de acte falsificate çi se pedepseçte cu închisoare de la 3 la 10
ani çi interzicerea unor drepturi.
ContravenÆiile vamale såvârçite în incintele vamale çi în locurile
unde se desfåçoarå operaÆiuni sub supraveghere vamalå se constatå
çi se sancÆioneazå de cåtre autoritatea vamalå.
În cazul în care contravenÆiile vamale sunt constatate de organele
de poliÆie sau de alte organe cu atribuÆii de control, în alte locuri decât
locurile enumerate mai sus, acestea au obligaÆia de a prezenta de
îndatå actele constatatoare la autoritatea vamalå cea mai apropiatå,
împreunå cu bunurile care fac obiectul contravenÆiei.
Dupå verificarea încadrårii faptei în reglementårile vamale, auto-
ritatea vamalå aplicå, dacå este cazul, amenda çi dispune reÆinerea
bunurilor în vederea confiscårii.
Alte prevederi legale 231

SancÆiunea contravenÆionalå a amenzii poate fi aplicatå çi per-


soanelor juridice.

Despre corupÆie
Toatå lumea spune cå existå corupÆie, cå nu poÆi rezolva o problemå
în faÆa unei autoritåÆi, fårå så dai ceva. Sigur, nu se poate generaliza
o asemenea situaÆie, dar trebuie så recunoaçtem cå existå çi ase-
menea cazuri.
Prin Legea nr. 78 din 8 mai 2000 publicatå în Monitorul Oficial
nr. 219 din 18 mai 2000, s-au instituit måsuri de prevenire, descope-
rire çi sancÆionare a faptelor de corupÆie. Este o reglementare bine-
venitå, açteptatå çi, speråm, eficientå.
În articolul 1 se aratå care sunt persoanele cårora li se aplicå
prevederile acestor legi:
l cei care exercitå o funcÆie publicå în cadrul autoritåÆilor publice
sau al instituÆiilor publice;
l cei care în virtutea funcÆiei participå la luarea unor decizii sau le
pot influenÆa;
l cei care exercitå atribuÆii de control, potrivit legii;
l cei care deÆin o funcÆie de conducere într-un partid sau într-o
formaÆiune politicå, într-un sindicat, într-o organizaÆie patronalå ori
într-o asociaÆie fårå scop lucrativ sau fundaÆie ç.a.
EsenÆa acestei legi consider cå o gåsim clar expuså în articolul 2,
care spune: „persoanele prevåzute la art. 1 sunt obligate så îndepli-
neascå îndatoririle ce le revin din exercitarea funcÆiilor, atribuÆiilor
sau însårcinårilor încredinÆate, cu respectarea strictå a legilor çi a
normelor de conduitå profesionalå, çi så asigure ocrotirea çi realiza-
rea drepturilor çi intereselor legitime ale cetåÆenilor, fårå så se
foloseascå de funcÆiile, atribuÆiile ori însårcinårile primite, pentru
dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau
alte foloase necuvenite“.
În afara faptelor penale aça cum sunt ele prevåzute în Codul
Penal, mai sunt asimilate infracÆiunilor de corupÆie çi altele dacå sunt
såvârçite în scopul obÆinerii pentru sine sau pentru altul de bani,
bunuri sau alte foloase necuvenite:
232 Avocatul casei

l stabilirea cu intenÆie a unei valori diminuate, faÆå de valoarea


comercialå realå a bunurilor aparÆinând agenÆilor economici la care
statul sau o autoritate a administraÆiei publice este acÆionar,
l acordarea de credite sau de subvenÆii cu încålcarea legii sau a
normelor de creditare, neurmårirea creditelor restante ç.a.
l utilizarea creditelor sau a subvenÆiilor în alte scopuri decât cele
pentru care au fost acordate.
Aceste prevederi, deosebit de actuale, trebuie så dea de gândit
celor ce îndeplinesc funcÆiile menÆionate çi care sunt tentaÆi så
realizeze bunuri pe cåi necinstite.
Cei în cauzå ar trebui så se gândeascå bine, så aibå în vedere cå
bucuria unui folos necuvenit este scurtå, iar pedeapsa ce se poate
primi este distrugåtoare. Aç recomanda celor tentaÆi så facå aseme-
nea fapte så meargå într-o salå de tribunal, så se uite la boxele
unde se aflå arestaÆii çi så se gândeascå dacå meritå riscul de a
ajunge acolo.
Un argument în plus îl constituie çi prevederea menÆionatå în art.
30 din lege, çi anume cå hotårârea de condamnare se publicå în
ziarele centrale sau, dupå caz, locale. Este o måsurå care îi face de
râs pe toÆi cei apropiaÆi çi îl compromite çi pe cel în cauzå în ochii
tuturor celor ce l-au cunoscut.

Despre droguri
Problemå de interes general, problema drogurilor a fost prea puÆin în
atenÆia organelor de stat din Æara noastrå, datoritå faptului cå foarte
mulÆi ani noi nu am fost implicaÆi în aceste chestiuni.
Iatå înså cå anii recenÆi au început så ne includå çi pe noi în rândul
Æårilor cu probleme în materie de droguri. Prin Æara noastrå au
început så tranziteze diverse persoane care aveau asupra lor impor-
tante cantitåÆi de droguri; mai mult, au apårut çi consumatori.
Prin Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 publicatå în Monitorul Oficial
nr. 362 din 3 august 2000, denumitå „Lege pentru combaterea
traficului çi consumului ilicit de droguri“, aceastå problemå devine de
mare interes. LegislaÆia Æårii noastre se aliniazå astfel la lupta multor
Æåri împotriva acestui flagel al omenirii.
Alte prevederi legale 233

Pentru înÆelegerea unor termeni mai puÆin întâlniÆi pânå în pre-


zent, chiar în articolul 1 se aratå sensul unor termeni çi expresii
folosite în lege:
a) substanÆe aflate sub control naÆional – drogurile çi precursorii
înscriçi în tabelele-anexå nr. I – IV care fac parte integrantå din
prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanÆå de urgenÆå
a Guvernului, prin înscrierea unei noi plante sau substanÆe, prin
radierea unei plante sau substanÆe ori prin transferarea acestora
dintr-un tabel în altul, la propunerea ministrului sånåtåÆii;
b) droguri – plantele çi substanÆele stupefiante ori psihotrope sau
amestecurile care conÆin asemenea plante çi substanÆe, înscrise în
tabelele nr. I – III;
c) droguri de mare risc – drogurile înscrise în tabelele nr. I çi II;
d) droguri de risc – drogurile înscrise în tabelul nr. III;
e) precursori – substanÆele utilizate frecvent în fabricarea
drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV;
f) inhalanÆi chimici toxici – substanÆele stabilite ca atare prin ordin
al ministrului sånåtåÆii;
g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control
naÆional, fårå prescripÆie medicalå;
h) toxicoman – persoana care se aflå în stare de dependenÆå
fizicå çi/sau psihicå cauzatå de consumul de droguri, constatatå
de una dintre unitåÆile sanitare stabilite în acest sens de Ministerul
SånåtåÆii;
i) cura de dezintoxicare çi supravegherea medicalå – måsurile ce
pot fi luate pentru înlåturarea dependenÆei fizice çi/sau psihice faÆå
de droguri;
j) livrarea supravegheatå – metoda folositå de instituÆiile sau orga-
nele legal abilitate, cu autorizarea çi sub controlul procurorului,
care constå în permiterea trecerii sau circulaÆiei pe teritoriul Æårii de
droguri ori precursori, suspecÆi de a fi expediaÆi ilegal, sau de
substanÆe care au înlocuit drogurile ori precursorii, în scopul des-
coperirii activitåÆilor infracÆionale çi al identificårii persoanelor impli-
cate în aceste activitåÆi;
234 Avocatul casei

k) investigatori acoperiÆi – poliÆiçti special desemnaÆi så efectueze,


cu autorizarea procurorului, investigaÆii în vederea strângerii
datelor privind existenÆa infracÆiunii çi identificarea fåptuitorilor çi
acte premergåtoare, sub o altå identitate decât cea realå, atribuitå
pentru o perioadå determinatå.
Problema combaterii consumului de droguri vizeazå printre altele
çi cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea,
prepararea de droguri, chiar çi pentru consum propriu, fapte ce
constituie infracÆiuni çi se pedepsesc cu închisoare pânå la 20 de ani.
Un aspect necesar a fi subliniat este çi cel referitor la medicii care,
prescriu droguri, fårå ca acestea så fie necesare din punct de
vedere medical. Legea prevede printre altele çi pedepsirea celor ce
îndeamnå alte persoane la consum ilicit de droguri.
Dacå faptele aråtate în lege sunt comise de persoane ce fac parte
dintr-o organizaÆie, asociaÆie sau grup de minim trei persoane,
pedeapsa poate fi închisoare pe viaÆå sau de 15-25 de ani.
Persoanele ce consumå droguri în mod ilicit, adicå în afara unui
tratament medical prescris în mod legal, pot fi supuse unei cure de
dezintoxicare sau supravegherii medicale.
Pentru atingerea scopului såu, legea abrogå vechea prevedere
din Codul Penal, respectiv articolul 312.
Cunoaçterea çi mai ales respectarea prevederilor acestei legi este
nu numai o datorie civicå, ci este çi o obligaÆie moralå ca fiecare dintre
noi så devinå un ferm militant împotriva consumului de droguri. În
fond, cei care folosesc droguri tråiesc printre noi, iar cei apropiaÆi lor
sunt primii care ar trebui så intervinå, cu convingerea cå li se face un
bine consumatorilor, fiind çi o acÆiune cu caracter de profilaxie socialå.
Prin Hotårârea Guvernului nr. 534 din 1 iulie 1999 publicatå în
Monitorul Oficial al României nr. 329 din 12 iulie 1999 s-a dispus
înfiinÆarea Comitetului Interministerial de Luptå împotriva Drogurilor,
organism consultativ fårå personalitate juridicå, care funcÆioneazå
pe lângå Ministerul de Interne, având sediul în municipiul Bucureçti,
str. Mihai Vodå nr. 6, sectorul 5.
Scopul Comitetului Interministerial este de a facilita çi a eficien-
tiza comunicarea çi colaborarea dintre Ministerul de Interne, pe de o
parte, çi alte autoritåÆi ale administraÆiei publice centrale çi locale, pe
Alte prevederi legale 235

de altå parte, precum çi de a fundamenta ordinele sau, dupå caz,


deciziile acestora privind måsurile adoptate çi acÆiunile corelate,
întreprinse în lupta împotriva traficului çi consumului ilicit de droguri.
Comitetul Interministerial stabileçte concepÆia de ansamblu çi
asigurå coordonarea unitarå de cåtre Guvern, pe baza unui program
naÆional, a luptei împotriva traficului çi consumului ilicit de droguri,
desfåçuratå de cåtre autoritåÆile administraÆiei publice centrale çi
locale, de alte instituÆii ale statului çi de organizaÆii neguverna-
mentale, centralizeazå çi monitorizeazå rezultatele cooperårii dintre
instituÆiile abilitate çi partenerii externi, care au atribuÆii în acest
domeniu.
În aceeaçi måsurå, prin Ordinul Ministerului AdministraÆiei Publice
nr. 4425 din 5 septembrie 2001 privind organizarea prevenirii consu-
mului ilicit de droguri publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 581
din 17 septembrie 2001, s-a înfiinÆat Comisia interministerialå pentru
prevenirea consumului ilicit de droguri, denumitå în continuare Co-
misia interministerialå, formatå din reprezentanÆi desemnaÆi de fie-
care semnatar, care va coordona activitatea de prevenire a consu-
mului ilicit de droguri la nivel naÆional.
La nivelul judeÆelor, iar în municipiul Bucureçti la nivelul fiecårui
sector, se înfiinÆeazå centre de prevenire çi consiliere antidrog,
formate din reprezentanÆi ai inspectoratelor judeÆene de poliÆie,
inspectoratelor çcolare, direcÆiilor de sånåtate publicå, direcÆiilor de
tineret çi sport, direcÆiilor de protecÆie a copilului çi societåÆii civile.
Aceste centre se vor afla sub coordonarea administrativå a prefecÆilor.
CompetenÆele Comisiei interministeriale çi ale centrelor judeÆene
ale sectoarelor municipiului Bucureçti de prevenire çi consiliere
antidrog sunt prevåzute în anexa care face parte integrantå din
acest ordin.
FinanÆarea activitåÆilor de prevenire a consumului ilicit de droguri
va fi asiguratå din suplimentarea bugetarå alocatå Ministerului de
Interne, urmând ca celelalte ministere så acÆioneze în scopul identifi-
cårii çi atragerii de fonduri suplimentare.
Aceeaçi måsurå a fost luatå çi de Ministerul SånåtåÆii çi Familiei,
prin Ordinul nr. 602 din 5 septembrie 2001 privind organizarea
prevenirii consumului ilicit de droguri publicat în Monitorul Oficial,
236 Avocatul casei

Partea I nr. 581 din 17 septembrie 2001, precum çi de alte ministere,


cum ar fi: Ministerul de Interne , Ministerul EducaÆiei çi Cercetårii,
Ministerul Tineretului çi Sportului.

Despre contravenÆii
Existå fapte, comportåri, manifeståri ale unor oameni, ale unor
cetåÆeni, care depåçesc limitele normalului, dar care nu ajung la
pericolul social al unor infracÆiuni, adicå nu se înscriu în faptele
prevåzute çi pedepsite de Codul Penal. Asemenea fapte sunt con-
travenÆiile çi ele se sancÆioneazå contravenÆional.
Så reÆinem deci cå pe scara comportårilor lipsite de simÆ civic,
înainte de a se ajunge la comiterea unor infracÆiuni, se pot comite çi
fapte cu pericol social mai redus, dar care trebuie så constituie un
semnal de alarmå. Pentru cå aça spune o vorbå din båtrâni: cine
furå azi un ou, mâine va fura un bou!
Aça se întâmplå cu unii tineri care manifestå lipså de respect faÆå
de oameni, faÆå de societate, de bunuri, tineri care comit fapte ce
denotå lipså de respect pentru orice çi pentru oricine. Dacå nu sunt
opriÆi, dacå nu sunt atenÆionaÆi la vreme, ajung pe drumul infrac-
Æiunilor, ajung clienÆii justiÆiei.
Articolul 1 al Legii nr. 61 din 27 septembrie 1991, publicatå în
Monitorul Oficial nr. 196 din 27 septembrie 1991, aratå scopul
acestei legi: pentru asigurarea climatului de ordine çi liniçte publicå
necesar desfåçurårii normale a activitåÆii economice çi social-cultu-
rale çi promovarea unor relaÆii civilizate în viaÆa cotidianå. CetåÆenii
sunt obligaÆi så aibå un comportament civic moral çi responsabil, în
spiritul legilor Æårii çi al normelor de convieÆuire socialå.
Potrivit prevederilor acestei legi, constituie contravenÆii acele
fapte care nu întrunesc pericolul unor infracÆiuni, çi anume:
a) såvârçirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, profe-
rarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninÆåri cu acte de
violenÆå împotriva persoanelor çi a bunurilor acestora, de naturå så
tulbure ordinea çi liniçtea publicå sau så provoace indignarea
cetåÆenilor ori så lezeze demnitatea çi onoarea acestora sau a
instituÆiilor publice;
Alte prevederi legale 237

b) aruncarea asupra unei persoane, construcÆii sau asupra unui


mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanÆe inflama-
bile, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corozive sau care
murdåresc, dacå nu s-au produs våtåmåri ale integritåÆii corporale
sau sånåtåÆii, ori pagube materiale;
c) organizarea, îngåduirea sau participarea la jocuri de noroc –
altele decât cele autorizate potrivit legii – de naturå så lezeze
bunele moravuri;
d) portul fårå drept al cuÆitului, pumnalului, çiçului, boxului, castetu-
lui ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecÆionate anume
pentru tåiere, împungere sau lovire, precum çi folosirea armelor de
tir cu aer comprimat, în locuri çi împrejuråri în care s-ar putea
primejdui viaÆa sau integritatea corporalå a persoanelor;
e) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în
caz de pericol ori a organelor de menÆinere a ordinii publice, prin
darea de semnale de pericol sau, dupå caz, prin solicitarea
intervenÆiei la faÆa locului, fårå motiv întemeiat;
f) întreruperea curentului electric sau stingerea fårå drept a
låmpilor care servesc la iluminatul public pe stråzi, în parcuri, såli
de spectacole sau în alte locuri publice;
g) påtrunderea fårå drept în sediul organelor centrale çi locale de
stat, ale instituÆiilor publice, ale partidelor sau altor formaÆiuni politice
sau apolitice, precum çi refuzul de a påråsi de îndatå aceste sedii;
h) scrierea sau desenarea fårå drept pe pereÆii clådirilor, pe
garduri sau pe obiecte de folosinÆå comunå aflate în locuri publice,
deteriorarea prin orice mijloace a acestora, precum çi dezlipirea
sau distrugerea fårå drept a reclamelor, anunÆurilor çi afiçelor legal
expuse în locuri anume destinate;
i) nerespectarea måsurilor de ordine sau a regulilor de acces la
manifestårile cultural-sportive;
j) deteriorarea, ridicarea sau mutarea fårå drept a semnelor sau
indicatoarelor de orientare turisticå çi rutierå ori a celor care
semnalizeazå existenÆa unui pericol pentru viaÆa persoanelor;
k) låsarea în libertate ori fårå supraveghere a animalelor care pot
prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;
238 Avocatul casei

l) refuzul consumatorului de a påråsi un local public în care se


consumå båuturi alcoolice, dupå ora de închidere sau la cererea
îndreptåÆitå a unui salariat al localului;
m) servirea consumatorilor cu båuturi alcoolice, în localurile publice
çi în afara acestora, în zilele çi orele când, potrivit dispoziÆiilor
legale, localurile sunt închise sau este interziså desfacerea
båuturilor alcoolice;
n)-servirea cu båuturi alcoolice, în localurile publice, a consuma-
torilor aflaÆi în våditå stare de ebrietate, precum çi a minorilor;
o)-consumul de båuturi alcoolice pe stråzi, în parcuri, såli de spec-
tacole, stadioane sau în alte locuri publice (este o måsurå care,
chiar dacå în prezent nu prea se mai respectå, într-un viitor apro-
piat va da multå båtaie de cap celor care o încalcå);
p)-provocarea sau participarea la scandal în localuri publice;
r) refuzul responsabililor sau patronilor localurilor publice de a
acorda sprijin organelor de poliÆie în restabilirea ordinii tulburate sau
în luarea måsurilor împotriva persoanelor care au încålcat legea în
unitåÆile pe care le conduc;
s)-tulburarea fårå drept a liniçtii locuitorilor prin producerea de zgo-
mote cu orice aparat ori prin strigåte sau larmå;
ç)-alungarea din locuinÆa comunå a soÆului sau a soÆiei, precum çi
a oricårei persoane aflate în întreÆinere;
t)- nerespectarea måsurilor de ordine luate de organele competente
în caz de calamitåÆi naturale sau de alte pericole publice;
Æ)- refuzul unei persoane de a da relaÆii pentru stabilirea identitåÆii
sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la
sediul poliÆiei, la cererea ori iniÆiativa justificatå a organelor de ur-
mårire penalå sau de menÆinere a ordinii publice, aflate în exercita-
rea atribuÆiilor de serviciu;
u)-împiedicarea sub orice formå o organului de urmårire penalå
sau de menÆinere a ordinii publice de a-çi îndeplini obligaÆiile de
serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul
poliÆiei ori a altui organ de stat, de a lua måsurile necesare pentru
menÆinerea ori restabilirea ordinii publice;
Alte prevederi legale 239

v)- îndemnul sub orice formå a minorilor la såvârçirea de contravenÆii;


w)-neluarea de cåtre pårinÆi sau de cåtre persoanele cårora li s-a
încredinÆat spre creçtere çi educare un minor în vârstå de pânå la
16 ani sau care au sub îngrijire un alienat sau debil mintal a måsu-
rilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cer-
çetorie sau prostituÆie;
x) låsarea fårå supraveghere a unui bolnav periculos, de cåtre
persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau a-l påzi, precum çi
neanunÆarea organelor sanitare sau ale poliÆiei în caz de scåpare
de sub pazå sau supraveghere.
ContravenÆiile se sancÆioneazå aça cum prevede articolul 3 din
lege cu amenzi, care variazå ca valoare, sau cu închisoare contra-
venÆionalå.
În cazurile în care faptele pentru care s-a aplicat amendå se
repetå çi în cauzå este o persoanå juridicå, se poate dispune chiar
suspendarea activitåÆii localului public, pe o perioadå cuprinså între
10 çi 30 zile. Este un lucru la care mulÆi aça-ziçi negustori ar trebui så
reflecteze, pentru cå o amendå, privitå ca un fapt mårunt, poate
atrage consecinÆe grave, dupå cum se vede.
În condiÆiile actuale de inflaÆie, cuantumul amenzilor se poate
schimba de la o zi la alta.
În cazul în care faptele contravenÆionale sunt comise de minori
care au împlinit vârsta de 16 ani, limitele sancÆiunilor se reduc la
jumåtate. Dacå în cauzå sunt minori care nu au împlinit aceastå
vârstå, li se pot aplica prevederile Legii privind regimul ocrotirii unor
categorii de minori (a cåror creçtere este în pericol).
Dacå o persoanå a comis mai multe contravenÆii menÆionate în
acelaçi proces-verbal de constatare, se poate aplica o singurå sanc-
Æiune, care înså nu va putea depåçi 6 luni închisoare contravenÆionalå.
Dacå în aceastå situaÆie este un minor care a împlinit vârsta de
16 ani, sancÆiunea aplicatå nu va putea depåçi 3 luni.
Aplicarea unei sancÆiuni contravenÆionale ar trebui så fie un
semnal de alarmå pentru cei care au ajuns så comitå astfel de fapte,
dar çi pentru cei apropiaÆi lor, pårinÆi, rude, soÆi ç.a. De aici çi pânå la
infracÆiune este doar un pas, iar consecinÆele sunt foarte grave.
240 Avocatul casei

Lucrurile care au servit la såvârçirea contravenÆiilor sunt supuse


confiscårii dacå ele sunt ale contravenientului; acelaçi lucru çi cu
privire la lucrurile dobândite prin såvârçirea contravenÆiilor, dacå nu
sunt restituite persoanei våtåmate.
Constatarea contravenÆiilor se face de cåtre primar sau de cåtre
ofiÆerii sau subofiÆerii de poliÆie. În oraçe, municipii çi în sectoarele
municipiului Bucureçti, constatarea contravenÆiilor se face çi de
cåtre împuterniciÆi ai prefectului sau ai primarului, dupå caz, anume
desemnaÆi prin decizie.
Constatarea contravenÆiilor se face deci de cåtre persoana împu-
ternicitå, care întocmeçte un proces-verbal de constatare, pe un for-
mular oficial. În acest proces-verbal se trec datele personale ale fåp-
tuitorului, fapta comiså, numele organului constatator çi sancÆiunea
prevåzutå de lege. În partea finalå, urmeazå ca fåptuitorul så sem-
neze pentru confirmarea faptului çi dacå are anume obiecÆii så facå
menÆiunea lor. Dacå fåptuitorul refuzå så semneze, atunci organul
constatator solicitå concursul unui martor ocular, care semneazå.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenÆiei prin
care s-a aplicat sancÆiunea amenzii se poate face plângere în
termen de 15 zile de la comunicare, cauza urmând så se soluÆioneze
la judecåtorie.
Cauza se judecå la judecåtorie de un singur judecåtor, de urgenÆå.
Hotårârea instanÆei este executorie. Împotriva ei, contravenientul poate
face cerere de reexaminare în termen de 24 de ore de la judecatå,
atunci când a fost prezent, ori de la comunicare, dacå a lipsit.
Cererea de examinare se soluÆioneazå în termen de cel mult 3 zile.
În cazurile în care organul constatator al contravenÆiei apreciazå cå
amenda este insuficientå, procesul-verbal încheiat de organele pre-
fecturilor ori primåriilor se trimite la cel mai apropiat organ de poliÆie,
care poate så-l reÆinå pe fåptuitor çi så trimitå dosarul la judecåtorie.
În cazul stabilirii unei amenzi, contravenientul are obligaÆia de a
achita amenda într-un termen de 30 de zile de la råmânerea defi-
nitivå a sancÆiunii, iar recipisa se depune la organul care a constatat
såvârçirea contravenÆiei.
Dacå amenda nu este plåtitå în acest termen, organismul din care
face parte organul constatator sesizeazå instanÆa pentru transfor-
marea amenzii în închisoare contravenÆionalå.
Alte prevederi legale 241

Transformarea amenzii în închisoare contravenÆionalå se face


socotind o zi de închisoare pentru 300 de lei amendå, fårå a se
putea depåçi termenul maxim de 6 luni închisoare. (Aceastå sumå
este în schimbare continuå.)
Dacå amenda se plåteçte pânå la judecatå, atunci nu se mai
aplicå închisoarea.
În cazul în care contravenÆiile sunt såvârçite de un militar, pro-
cesul-verbal se trimite la comandantul unitåÆii din care face parte
contravenientul spre a i se aplica acestuia, dacå procesul-verbal este
întemeiat, o sancÆiune potrivit Regulamentului disciplinei militare.
În situaÆia în care contravenientul este încorporat înainte de
pronunÆarea hotårârii judecåtoreçti ori înainte de începerea execu-
tårii sancÆiunii închisorii contravenÆionale, procesul-verbal ori hotå-
rârea judecåtoreascå, dupå caz, se trimite la comandantul unitåÆii
din care face parte contravenientul, spre aplicarea unei sancÆiuni.
Problema contravenÆiilor este, aça cum am mai spus, deosebitå,
pentru cå de aici începe drumul spre infracÆiune.
Ar fi bine ca familia, çcoala, rudele çi prietenii så-l opreascå la
timp pe cel care are asemenea tendinÆe, asemenea manifeståri de
lipså de civilizaÆie, de ostilitate faÆå de normele de convieÆuire socialå.

ContestaÆii la Ministerul FinanÆelor


Sunt din ce în ce mai des întâlnite situaÆiile când organele de control
ale Ministerului FinanÆelor efectueazå acÆiuni la societåÆile comer-
ciale. Måsurile luate sigur cå nu sunt pe placul celor controlaÆi, dar
ele se impun pentru cå în acest domeniu de activitate acÆioneazå
multe persoane fårå repectul legii.
Cei controlaÆi çi împotriva cårora s-au încheiat procese verbale de
control sau de impunere, dacå se considerå nevinovaÆi sau mai
puÆin vinovaÆi, pot formula contestaÆii.
Temeiul legal al acestor contestaÆii este OrdonanÆa de urgenÆå nr. 13
din 26 ianuarie 2001* privind soluÆionarea contestaÆiilor împotriva

* A fost modificatå çi completatå de Legea nr. 506 din 4 octombrie 2001


pentru aprobarea OrdonanÆei de urgenÆå a Guvernului nr. 13/2001 privind
soluÆionarea contestaÆiilor împotriva måsurilor dispuse prin actele de control
sau de impunere întocmite de organele Ministerului FinanÆelor Publice.
242 Avocatul casei

måsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite


de organele Ministerului FinanÆelor Publice publicata în Monitorul
Oficial al României nr. 62 din 6 februarie 2001.
ContestaÆiile formulate în condiÆiile acestei ordonanÆe de urgenÆå
sunt cåi administrative de atac prin care se solicitå diminuarea sau
anularea, dupå caz, a impozitelor, taxelor, datoriei vamale, contri-
buÆiilor la fondurile speciale, a majorårilor de întârziere sau a penali-
tåÆilor ori a altor sume constatate çi aplicate, precum çi a altor måsuri
dispuse de organele Ministerului FinanÆelor Publice abilitate, potrivit
legii, så efectueze acte de control sau de impunere.
Pe aceastå cale se soluÆioneazå çi contestaÆiile împotriva mo-
dului de stabilire a taxei judiciare de timbru, precum çi cele formulate
împotriva actelor de constatare în cazul rambursårii taxei pe valoa-
rea adåugatå. ContestaÆiile formulate în temeiul acestei ordonanÆe
de urgenÆå sunt scutite de taxe de timbru.
ContestaÆia se formuleazå în scris çi va cuprinde în mod obliga-
toriu urmåtoarele:
a) numele sau denumirea contestatorului, domiciliul sau sediul
acestuia;
b) obiectul contestaÆiei çi suma contestatå;
c) motivele de fapt çi de drept pe care se întemeiazå contestaÆia.
ContestaÆia trebuie semnatå de contestator sau de reprezen-
tantul legal al acestuia, iar în cazul persoanelor juridice trebuie så
poarte çi çtampila. Dovedirea calitåÆii de reprezentant al contesta-
torilor, persoane fizice sau juridice, se face prin împuternicire avoca-
Æialå, în cazul avocaÆilor, sau prin procurå autentificatå, în cazul altor
persoane.
Contestatorul poate depune în dovedirea contestaÆiei formulate
acte care nu au fost avute în vedere de organul de control.
ContestaÆia se depune, sub sancÆiunea decåderii (adicå a pier-
derii dreptului de a mai putea depune vreo contestaÆie) în termen de
15 zile de la comunicarea actului atacat, la organul emitent al
acestuia.
ContestaÆiile trimise prin poçtå se socotesc formulate în termen,
dacå au fost predate cu scrisoare recomandatå la oficiul poçtal
Alte prevederi legale 243

înainte de împlinirea acestuia. ContestaÆiile care au ca obiect sume


al cåror cuantum este de pânå la 500 milioane lei se soluÆioneazå de
organele specializate din cadrul direcÆiilor generale ale finanÆelor
publice çi controlului financiar de stat judeÆene, respectiv a munici-
piului Bucureçti, dupå caz, în a cåror razå teritorialå îçi are domiciliul
sau sediul contestatorul.
ContestaÆiile care au ca obiect sume al cåror cuantum este de
500 milioane lei sau mai mare, cele formulate împotriva actelor
întocmite de organele de control din cadrul aparatului central al
Ministerului FinanÆelor Publice, indiferent de sumå, se soluÆioneazå
de organele specializate din cadrul Ministerului FinanÆelor Publice.
ContestaÆiile se soluÆioneazå prin decizie motivatå, în termen de
30 de zile de la înregistrare. Prin decizie contestaÆia va putea fi
admiså, în totalitate sau în parte, ori respinså. În cazul admiterii
contestaÆiei se decide, dupå caz, anularea totalå sau parÆialå a
actului atacat.
Prin decizie se poate desfiinÆa total sau parÆial actul atacat, atunci
când din analiza documentelor existente la dosarul contestaÆiei nu
se poate determina cu claritate baza impozabilå.
Decizia se comunicå prin poçtå la domiciliul sau la sediul contes-
tatorului, declarat prin contestaÆia formulatå, cu scrisoare reco-
mandatå cu confirmare de primire, precum çi la organul al cårui act
se atacå.
Decizia emiså ca urmare a soluÆionårii contestaÆiei este definitivå
în sistemul cåilor administrative de atac.
Deciziile direcÆiilor generale ale finanÆelor publice çi controlului
financiar de stat judeÆene sau a municipiului Bucureçti, precum çi
deciziile Ministerului FinanÆelor Publice pot fi atacate la instanÆa de
contencios administrativ competentå. Judecata se face în regim de
urgenÆå, cu participarea procurorului. Hotårârea datå de instanÆele
judecåtoreçti prevåzute la alin. (1) poate fi atacatå cu recurs,
potrivit legii.
244 Avocatul casei

ProtecÆia mediului
Indiferent cât de mare ni s-ar pårea spaÆiul geografic în care locuim,
el este totuçi limitat, aça cå, vrând nevrând, suntem interesaÆi,
trebuie så fim interesaÆi ca acest spaÆiu så fie curat. Dacå mediul în
care tråim este poluat, fårå îndoialå cå viaÆa noastrå are de suferit;
copiii noçtri sunt mai uçor expuçi bolilor, cresc cu un organism viciat
de noxe, de substanÆe dåunåtoare.
AparenÆa unui spaÆiu nelimitat råmâne o simplå aparenÆå, spaÆiul
nostru de existenÆå fiind totuçi limitat. Tråim, respiråm, ne alimentåm
cu ce se aflå în jurul nostru. Dacå aerul, produsele, apa sunt curate,
nepoluate, suntem feriÆi de boli; dacå sunt viciate, avem de suferit
noi, sånåtatea noastrå.
În toatå lumea se duce o campanie de protejare a mediului
înconjuråtor, campanie susÆinutå de guverne, de grupuri de oameni
care au înÆeles importanÆa påstrårii în limite curate a mediului de
existenÆå.
Problema a devenit importantå çi pentru legiuitori. Legea nr.
137/1995, republicatå în Monitorul Oficial nr. 70 din 17 februarie
2000, aratå de la primul articol cå obiectul såu îl constituie reglemen-
tarea protecÆiei mediului, obiectiv de interes major, pe baza prin-
cipiilor çi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilå
a societåÆii.
Articolul 6 aratå cå „protecÆia mediului constituie o obligaÆie a
autoritåÆilor administraÆiei publice centrale çi locale, precum çi a
tuturor persoanelor fizice çi juridice“.
EsenÆa acestei legi consideråm cå rezultå din prevederile artico-
lului 5: „statul recunoaçte tuturor persoanelor dreptul la un mediu
sånåtos, garantând în acest scop:
a) accesul la informaÆiile privind calitatea mediului;
b) dreptul de a se asocia în organizaÆii de apårare a calitåÆii mediului;
c) dreptul de consultare în vederea luårii deciziilor privind dezvol-
tarea politicilor, legislaÆiei çi normelor de mediu, eliberarea acordu-
rilor çi a autorizaÆiilor de mediu, inclusiv planurile de amenajare a
teritoriului çi de urbanism;
Alte prevederi legale 245

d) dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul unor asociaÆii,


autoritåÆilor administrative sau judecåtoreçti în vederea prevenirii
sau în cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect;
e) dreptul la despågubiri pentru prejudiciul suferit“.
Legea are o serie de prevederi referitoare la aceia care reali-
zeazå deçeuri din procesul de fabricaÆie, ei având obligaÆia ca pe
cele refolosibile så le valorifice prin unitåÆile specializate, iar pentru
celelalte så se doteze cu depozite de deçeuri, dacå acestea au
caracter nociv. Pentru depozitarea deçeurilor este necesarå autori-
zaÆia de mediu eliberatå de organele competente, respectiv agen-
Æiile teritoriale pentru protecÆia mediului.
Poate cå nu greçim dacå mai aråtåm cå în anexa nr. 1 a legii se
pot gåsi explicaÆiile unor termeni specifici cum sunt: acord de mediu,
arie protejatå, atmosferå, autorizaÆie de mediu, bilanÆ de mediu ç.a.

Despre referendum
În concepÆia democraticå a societåÆii noastre de aståzi, orice
måsurå de interes general trebuie luatå în interesul oamenilor çi pe
cât posibil cu consultarea lor.
Legea nr. 3 din 22 februarie 2000, publicatå în Monitorul Oficial
nr. 84 din 24 februarie 2000, aratå la articolul 1 cå „În România,
suveranitatea naÆionalå aparÆine poporului român care o exercitå
prin organele sale reprezentative çi prin referendum.“
Articolul 2 aratå ce este referendumul: „Referendumul naÆional
constituie forma çi mijlocul de consultare directå çi de exprimare a
voinÆei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea ConstituÆiei
b) demiterea Preçedintelui României
c) probleme de interes naÆional.“
În afara referendumului naÆional mai existå çi referendumul local,
ce se poate desfåçura în toate satele çi localitåÆile componente ale
unei comune sau în oraç sau la nivel judeÆean, în funcÆie de proble-
mele supuse consultårii çi avizårii publice.
Legea are unele prevederi de naturå a ne atrage atenÆia în mod
deosebit. Referendumul trebuie så fie o manifestare de voinÆå liberå
246 Avocatul casei

a celor chemaÆi så-çi spunå cuvântul. Iatå de ce orice încercare de a


determina pe alegåtori så voteze într-un anume sens constituie
infracÆiune ce se poate sancÆiona cu pânå la 7 ani de închisoare.
Este de reÆinut cå este supuså sancÆiunii penale çi persoana care
voteazå fårå a avea drept de vot, ca çi aceea care voteazå de mai
multe ori în ziua referendumului.
Atacul asupra secÆiilor de votare, furtul urnei sau al documentelor
electorale se pedepseçte tot cu închisoare.
Aceastå lege constituie un adevårat barometru al gradului nostru
de civilizaÆie çi în acelaçi timp o mare cucerire democraticå.

Despre circulaÆie
Problema circulaÆiei rutiere este aståzi, la noi, ca çi în toatå lumea, o
problemå majorå. Circulåm zilnic, çi nu am putea concepe civilizaÆia
fårå mijloace de transport. Automobilul devine pe zi ce trece tot mai
mult o necesitate, nu un lux. Autocamioanele care transportå mår-
furi, cisternele, ca çi toate celelalte maçini care împânzesc drumurile
fac aståzi parte din... abc-ul vieÆii noastre moderne.
De aceea trebuie acordatå mai multå atenÆie problemelor de
circulaÆie, respectårii legislaÆiei în materie.
A te urca la volan sub influenÆa båuturii alcoolice este o crimå çi
aceasta nu numai împotriva ta – fiecare îçi aranjeazå viaÆa cum vrea
çi poate face cu viaÆa lui ceea ce vrea – ci mai ales împotriva celor-
lalÆi, nevinovaÆi.
Zilnic aflåm despre accidente grave, soldate cu pierderi de vieÆi
omeneçti, råniri, pagube materiale. Copiii care sunt imprudenÆi plå-
tesc deseori un tribut cumplit. Este suficient så te uiÆi la o emisiune la
televizor çi så vezi un copil care zace într-un pat de spital de pe urma
unui accident de circulaÆie. Nu se poate ca aceastå imagine så nu Æi
se întipåreascå în memorie, så te urmåreascå.
Un çofer de autobuz din Bucureçti a comis un accident de circu-
laÆie mortal. La plecarea din staÆie a omorât un copil. Organele de
poliÆie çi procurorul care au cercetat cazul au constatat cå de la
înålÆimea scaunului såu din autobuz çoferul nu putea vedea dacå
cineva de staturå foarte micå – aça cum era copilul – s-ar fi aflat în
faÆa maçinii.
Alte prevederi legale 247

Alte probe au confirmat cå acel copil se juca cu alÆii çi s-a...


ascuns în faÆa autobuzului. Ce vreÆi, minte de copil care nu poate
anticipa ce se poate întâmpla.
Conducåtorul autobuzului era un om cu o bogatå experienÆå la
volan, familist, având çi el, la rândul såu, copii. La terminarea
anchetei, organele de urmårire penalå au stabilit completa nevino-
våÆie a çoferului çi au clasat dosarul. Cu toate acestea, çoferul, care
era nevinovat, nu s-a mai urcat la volan din acea zi. Gândul,
imaginea copilului zdrobit sub roÆile maçinii l-au fåcut så-çi
schimbe profesia, så lucreze ca mecanic, dar niciodatå ca çofer. A
fost un Om!
Cei care conduc imprudent maçina nu çtiu la câte situaÆii se pot
expune, mai ales dacå imprudenÆa se alåturå båuturii. În atare
situaÆii, unii conducåtori nu mai au limitå.
De curând, l-am auzit pe un tânår care privea o maçinå modernå,
puternicå çi elegantå:
— Ehe... dacå aç avea eu aça ceva! Doamne... i-ar zbura roÆile!
Ei da! Mare bravurå så forÆezi motorul puternic çi så-Æi pierzi
mintea, dacå ai ce. Dar se pare cå mulÆi din cei care gândesc aça nu
prea au ce pierde.
Låsând la o parte maçina avariatå, pagubele aduse maçinii cu
care eventual te-ai lovit, survin çi despågubirile pentru incapacitatea
de muncå a victimei, a pårÆii våtåmate, a eventualilor ocupanÆi ai
celor douå maçini.
În cazurile mortale înså, vinovatul poate fi obligat çi la plata
pensiei de întreÆinere pentru copiii minori, în afara cheltuielilor de
înmormântare.
În caz de råniri, vinovatul urmeazå så plåteascå spitalizarea,
medicaÆia, alimentaÆia, eventuala asigurare a unei persoane de
ajutor, hainele çi lucrurile distruse în accident, precum çi multe
altele.
Dar mai puÆini çtiu cå vinovatul trebuie så suporte çi cheltuielile de
spitalizare ale victimei, adicå så plåteascå costul consultaÆiilor, al
operaÆiilor, tratamentul çi tot ce s-a cheltuit pentru ca victima så
revinå la starea de sånåtate anterioarå accidentului, pe cât posibil.
248 Avocatul casei

Iar dacå victima a avut leziuni mai grave, care au necesitat internåri
repetate, atunci costul spitalizårilor se ridicå la sume importante.
Toate cele anterior menÆionate ar trebui så fie cunoscute çi de cei
care încredinÆeazå autovehiculul altor persoane, pentru cå, în caz de
accident, proprietarul maçinii råspunde din punct de vedere civil,
adicå prin plata despågubirilor, alåturi de cel vinovat.
Çi toate acestea, ca çi multe altele, s-ar putea evita dacå cel aflat
la volan ar gândi cå viteza çi båutura aduc numai necazuri.
În aceeaçi ordine de idei, circulaÆia cu un autovehicul neînma-
triculat, adicå neînscris legal în circulaÆie, este o faptå gravå pe care
o comit mulÆi care fie îçi cumpårå o maçinå, iar dupå întocmirea
actelor nu çi-o înmatriculeazå çi continuå så utilizeze vechiul numår,
fie îçi aduc maçini din stråinåtate çi continuå så circule cu numere
stråine pentru cå nu a fost posibilå înmatricularea, mai ales dacå
maçina este mai veche de 8 ani, dupå noile reglementåri. Sigur,
organele de poliÆie au în vedere necesitatea obiectivå de a folosi
un timp limitat vechiul numår, cåci nu este posibil så vii cu o maçinå
în Æarå çi de la frontierå så nu poÆi circula cu ea. Dar de aici çi pânå
la a circula luni de zile cu un numår care a devenit clandestin este o
cale lungå. Så nu uitåm deci cå, pentru a putea circula, este nevoie
så înmatriculåm maçina la organele de poliÆie.
Cadrul legal pentru circulaÆia pe drumurile publice în Æara noastrå
este cuprins în Decretul nr. 328/29 aprilie 1966, republicat în 1984 çi
modificat de multe ori pânå în prezent, precum çi în Regulamentul
pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaÆia pe dru-
murile publice çi pentru stabilirea çi sancÆionarea contravenÆiilor în
acest sector.
Fireçte cå aceste norme legale se referå în amånunÆime la regulile
de înmatriculare çi la radierea autovehiculelor. Ne vom opri doar la
câteva dintre aceste reguli, la cele mai importante, fireçte. Astfel,
autovehiculele cu o capacitate cilindricå pânå la 69 cmc inclusiv se
înmatriculeazå la poliÆia municipalå sau oråçeneascå în raza cåreia
îçi au domiciliul (sediul) deÆinåtorii, ori la poliÆia judeÆeanå, dacå deÆi-
nåtorii îçi au domiciliul (sediul) în comunå. Autovehiculele cu capaci-
tatea cilindricå mai mare de 69 cmc se înmatriculeazå la poliÆia jude-
Æeanå, respectiv la PoliÆia Municipiului Bucureçti, în raza cåreia îçi
Alte prevederi legale 249

au domiciliul (sediul) deÆinåtorii; tramvaiele, troleibuzele se înmatri-


culeazå la întreprinderile care le deÆin, iar autovehiculele aparÆinând
Ministerului Apårårii NaÆionale se înmatriculeazå la acest minister.
Certificatul de înmatriculare trebuie så conÆinå urmåtoarele ele-
mente: denumirea organului care l-a emis, numårul de înmatriculare
al autovehiculului, marca çi tipul autovehiculului, seria motorului,
data primei puneri în circulaÆie, denumirea sau numele çi prenumele,
precum çi domiciliul (sediul) deÆinåtorului. Schimbarea domiciliului
(sediului) trebuie anunÆatå aceluiaçi organ de poliÆie care a fåcut
înmatricularea, în termen de 20 de zile. De asemenea, înlocuirea
motorului la autovehiculele proprietate personalå çi schimbarea
culorii oricårui autovehicul se poate face numai cu anunÆarea prea-
labilå a organului de poliÆie care a fåcut înmatricularea.
O altå problemå este aceea a stårii tehnice a maçinii. Verificarea
cerutå de organele de poliÆie nu reprezintå totul. Trebuie ca fiecare
dintre noi så fie conçtient de faptul cå maçina trebuie în mod efectiv
çi permanent så fie în stare tehnicå perfectå. Iatå deci, chiar regula-
mentul de circulaÆie stabileçte în mod expres faptul cå conducåtorii
de autovehicule sunt obligaÆi så verifice starea tehnicå a acestora, în
special sistemele de transmisie, direcÆie, frânare, rulare, lumini çi
semnalizare. Dacå autovehiculul nu îndeplineçte condiÆiile tehnice,
conducåtorul nu va pleca în curså.
Nu solicitarea organelor de poliÆie trebuie så fie factorul care så
ne oblige så verificåm frânele ori direcÆia, ci acest lucru trebuie så fie
fåcut din proprie iniÆiativå. Så avem grijå de maçinå, så fim perma-
nent conçtienÆi de faptul cå direcÆia sau frânele trebuie mereu så fie
în bunå stare de funcÆionare este o atitudine pozitivå. Så nu uitåm cå
maçina o folosim atât noi, cât çi familia, iar dacå se întâmplå ceva,
vina va fi a noastrå. Niciodatå nu ne vom putea ierta dorinÆa de a
economisi niçte bani sau faptul cå nu am verificat la timp o frânå, un
pivot, dacå a fost cauza producerii unui accident.
De ce noi sau cineva apropiat så stea pe un pat de spital, când se
putea evita acest lucru cu puÆinå cheltuialå çi preocupare?
În timpul conducerii, este bine så se çtie cå orice conducåtor al
unui autovehicul trebuie så aibå asupra lui urmåtoarele acte:
l permisul de conducere, cu anexa acestuia;
250 Avocatul casei

l certificatul de înmatriculare al autovehiculului cu anexa privind


inspecÆiile tehnice periodice;
l foaia de parcurs, pentru autovehiculele aparÆinând persoanelor
juridice;
l tichetul de platå a asigurårii obligatorii de råspundere civilå auto;
l dovada plåÆii taxei pentru drumuri.
Un mare pericol çi cauza multor accidente de circulaÆie îl consti-
tuie conducerea autovehiculelor de cåtre persoane care nu posedå
permis de conducere.
PoÆi så çtii cum se conduce o maçinå (în fond, nici nu este foarte
greu), dar calitatea de conducåtor auto se obÆine pe baza unui
examen teoretic çi practic, ocazie cu care se testeazå nu numai
cunoaçterea conducerii, dar çi aptitudinile, îndemânarea, reflexele
în situaÆii neprevåzute, în ansamblu o verificare utilå çi indispen-
sabilå.
De aceea, trebuie ca fiecare dintre noi så fie conçtient cå orice
persoanå care se urcå la volan fårå så posede permis de conducere
este un potenÆial çi real pericol public. Chiar dacå problema nu ne
priveçte direct çi imediat pe noi, existå un pericol cåruia îi pot cådea
victime persoane nevinovate.
De aceea trebuie så existe o opinie generalå, ca pårinte ori rudå,
ca prieten ori coleg, ca vecin sau profesor, de a nu låsa pe nimeni så
se urce la volan dacå nu are dreptul legal de a conduce. Chiar dacå
pe moment se supårå, va înÆelege mai târziu cå i s-a fåcut un bine.
Un mare bine! Problema nu este aceea de a fi prins de organele de
poliÆie, ci de a înÆelege care este pericolul conducerii fårå permis, çi
deci, automat, al lipsei de experienÆå la volan.
Cu riscul de a fi plictisitor, consider cå este bine så cunoaçteÆi
câteva din obligaÆiile conducåtorilor de autovehicule, care sunt
utile chiar pentru cei care nu conduc maçini. Vom spicui câteva din
aceste obligaÆii, respectând numerotarea din Regulamentul de
circulaÆie:
3. Så nu conducå autovehiculul sub influenÆa båuturilor alcoolice;
4. Så nu transporte persoane aflate în stare de ebrietate pe moto-
ciclete sau în cabinå, ori în caroseria autovehiculelor destinate
transporturilor de mårfuri;
Alte prevederi legale 251

5. Så transporte ofiÆerii çi subofiÆerii de poliÆie, la cererea acestora,


pentru prinderea persoanelor urmårite care încearcå så disparå,
pentru conducerea la punctele de prim-ajutor a persoanelor care
necesitå asistenÆå medicalå çi pentru deplasarea la locurile unde
s-a produs vreun accident de circulaÆie sau calamitåÆi.
6. Så opreascå imediat autovehiculul:
a) la semnalul regulamentar al ofiÆerului sau subofiÆerului de poliÆie;
b) la semnalul agenÆilor cåilor ferate postaÆi la trecerile de nivel;
c) la semnalul conducåtorilor de coloane, inclusiv cele militare;
d) la semnalul orbilor care traverseazå strada (semnal dat prin
ridicarea bastonului alb).
7. Så opreascå imediat când sunt angajaÆi într-un accident çi så-çi
dea concursul ori de câte ori trec pe lângå locul unui accident, în
scopul acordårii primului ajutor çi transportårii persoanelor acci-
dentate la cea mai apropiatå unitate sanitarå;
8. În cazul când din accident au rezultat råniri de persoane, le vor
acorda primul ajutor, iar dacå nu este posibilå transportarea
acestora la cea mai apropiatå unitate sanitarå cu alte mijloace de
transport, le vor transporta ei înçiçi, dupå care se vor întoarce
imediat la locul accidentului.
9. Så sesizeze organul de poliÆie cel mai apropiat, imediat ce iau
cunoçtinÆå despre producerea vreunui accident, precum çi despre
apariÆia poleiului pe drumul pe care au circulat, a obstacolelor sau
surpårilor de naturå a pune în pericol securitatea circulaÆiei.
10. Så prezinte, la cererea ofiÆerului sau subofiÆerului, pentru control,
permisul de conducere cu anexa acestuia, precum çi documentele
referitoare la natura çi greutatea bunurilor transportate.
12. Så nu transporte persoane pe motorete çi motociclete care nu
au çi scåri; copiii sub 14 ani se transportå numai în ataçul moto-
cicletei; så nu transporte pe motociclete çi motorete obiecte
voluminoase, iar când conduc motociclete sau scutere fårå ataç
ori motorete, atât conducåtorii acestora, cât çi însoÆitorii lor, så
poarte pe cap casca de protecÆie;
252 Avocatul casei

13. Så nu transporte în cabinele autovehiculelor, în autoturisme


sau pe motociclete mai multe persoane decât numårul locurilor
stabilite în certificatul de înmatriculare, så nu transporte copii în
vârstå de pânå la 12 ani pe scaunul din faÆå al maçinii, chiar dacå
sunt ÆinuÆi în braÆe de persoane majore.
Copiii în vârstå de pânå la 7 ani, ÆinuÆi în braÆe, nu se socotesc în
numårul persoanelor care pot fi transportate în cabinele autovehi-
culelor, în autoturisme sau în ataçul motocicletelor.
14. Så nu încredinÆeze conducerea autovehiculului persoanelor
care nu au permis de conducere sau care posedå permis de condu-
cere necorespunzåtor categoriei din care face parte autovehiculul
respectiv.
15. Så nu încredinÆeze permisul altei persoane spre folosinÆå.
17. Så nu angajeze discuÆii care i-ar putea distrage atenÆia de la o
conducere atentå a autovehiculului.
19. Så cureÆe tåbliÆele cu numårul de înmatriculare, astfel încât
acestea så fie vizibile tot timpul cât autovehiculul circulå pe
drumurile publice.
20. Så circule în aça fel încât så nu stropeascå pietonii, clådirile çi
celelalte vehicule atunci când pe drumurile publice existå apå sau
noroi.
21. Så nu lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau
maneta de comandå.
25. Så conducå cu atenÆie sporitå când întâlneçte autovehicule echi-
pate cu lumini giratoare de culoare galbenå çi autovehicule purtând
inscripÆia „Çcoala“ sau un semn distinctiv în formå de disc galben în
centrul cåruia se aflå semnul exclamårii, semnul începåtorilor.
27. Så se prezinte la verificarea medicalå atunci când sunt trimiçi
de organele poliÆiei ori de unitåÆile unde sunt încadraÆi în muncå.
O mare problemå, un mare duçman pentru conducåtorul unui
autovehicul råmâne, alåturi de consumul de alcool de care må voi
ocupa ceva mai târziu, viteza, care, de cele mai multe ori, îl „furå“ pe
çofer. Iar acesta îçi då seama când, din påcate, este prea târziu.
Tot regulamentul de circulaÆie stabileçte cå limitele maxime de
vitezå cu care autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice sunt:
Alte prevederi legale 253

a) în localitåÆi:
l autoturisme – 60 km/h
l autobuze, microbuze (autofurgonete), autocamioane (auto-
camionete), autospeciale, motociclete, tramvaie çi troleibuze –
40 km/h
l autovehicule care transportå materiale uçor inflamabile sau
explozive – 30 km/h
l tractoare rutiere – 20 km/h
b) în afara localitåÆilor çi pe autostråzi:
l autoturisme dotate cu motoare peste 1.800 cmc, cu excepÆia
autoturismelor Volga, Pobeda çi Warswa – 90 km/h
l autoturisme Dacia çi cele dotate cu motoare de la 1.100 la
1.800 cmc – 80 km/h etc.
În articolul 49 al Regulamentului de circulaÆie se stabileçte faptul
cå conducåtorii autovehiculelor sunt obligaÆi så se conformeze res-
tricÆiilor impuse de indicatorul „Limitå de vitezå“ pe sectoarele de
drum unde acÆioneazå, iar în urmåtoarele situaÆii, så reducå viteza
pânå la limita evitårii oricårui pericol:
a) la trecerea prin intersecÆiile cu circulaÆie nedirijatå;
b) pe poduri;
c) la curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate;
d) la trecerile de nivel cu calea feratå, prevåzute cu bariere sau
semibariere;
e) la trecerea pe lângå grupuri çi coloane, indiferent dacå acestea
se aflå în mers sau staÆioneazå;
f) la trecerea pe lângå animale;
g) în pieÆe aglomerate;
h) când se circulå din direcÆie opuså tramvaielor, troleibuzelor çi
autobuzelor oprite în staÆii;
i) la trecerea prin dreptul staÆiilor de tramvai;
j) la depåçirea troleibuzelor, autobuzelor;
k) pe timp de ceaÆå, ploi torenÆiale çi ninsori abundente;
254 Avocatul casei

l) pe drumuri cu denivelåri, pe cele alunecoase, cu polei sau


zåpadå;
m) în apropierea locurilor frecventate de copii, çcoli çi terenuri de
joacå unde este instalat indicatorul „Copii“;
n) la trecerile de pietoni prevåzute cu indicator sau marcate;
o) în locurile unde sunt instalate indicatoare cu semnificaÆia
„Animale“;
p) la schimbarea direcÆiei de mers prin viraje.
Nici circulaÆia bicicletelor nu se face haotic, fårå reguli. Astfel,
circulaÆia cu bicicleta pe drumurile publice cu trafic intens este
permiså numai persoanelor care au împlinit vârsta de 14 ani. Bici-
cliçtii vor circula numai pe pistele special amenajate, când pe traseul
pe care se deplaseazå întâlnesc indicatorul cu semnificaÆia „pistå
pentru biciclete“.
Existå çi reglementåri cu privire la circulaÆia bicicliçtilor, iar aces-
tora li se interzice:
a) så circule cu bicicleta fårå a fi echipatå cu frânå eficace, sone-
rie, o luminå albå îndreptatå înainte, precum çi o luminå roçie sau
un dispozitiv reflectorizant îndreptat înapoi;
b) så înveÆe så conducå bicicleta pe drumuri publice cu circulaÆie
intenså;
c) så circule pe trotuare sau pe mijlocul pårÆii carosabile, pe aleile
pentru pietoni din parcuri çi grådini publice;
d) så circule câte doi sau mai mulÆi în rând, în afara competiÆiilor
sportive organizate;
e) så circule luând mâinile de pe ghidon sau picioarele de pe pedale;
f) så se Æinå cu mâna de autovehicule în mers sau så circule în
spatele acestora la o distanÆå mai micå de 25 m;
g) så transporte alte persoane pe biciclete prevåzute cu un singur
loc, cu excepÆia transportului copiilor de pânå la 7 ani, dacå
bicicleta este prevåzutå în acest scop cu un suport açezat în faÆå;
h) så transporte orice fel de obiecte care ar stânjeni conducerea
bicicletei sau circulaÆia celorlalte vehicule;
Alte prevederi legale 255

i) så circule în timp ce se gåsesc sub influenÆa båuturilor alcoolice;


j) så circule pe drumurile naÆionale dacå în direcÆia în care se
deplaseazå existå drumuri sau poteci laterale care pot fi folosite
de bicicliçti.
Alåturi de viteza excesivå, un alt inamic foarte important la volan
va råmâne consumul de båuturi alcoolice. Cei mai mulÆi çoferi
consumå o cantitate oarecare de alcool, pe care ei, potrivit posi-
bilitåÆii lor de apreciere, o considerå ca nefiind periculoaså, dar
pentru cå oricând, la orice drum, poate surveni vreun control, mes-
tecå o gumå de mestecat mentolatå sau vreo bomboanå „magicå“
çi... gata – au scåpat. Nu, nu este chiar aça, pentru cå aici nu este
vorba de a scåpa de controlul organelor de poliÆie care determinå
concentraÆia de alcool din sânge, ci de securitatea în circulaÆie atât a
celui care conduce maçina, cât çi a celor pe care îi transportå, a
cåror siguranÆå se aflå în mâinile lui. Çi chiar un biet påhårel de tårie
poate fi fatal, consumat pe un fond de obosealå, de care nu suntem
totdeauna conçtienÆi, la care se adaugå lipsa alimentaÆiei cores-
punzåtoare, ceea ce face ca efectul alcoolului så fie sigur: încetinirea
reacÆiilor, reflexe întârziate etc.
Statisticile efectuate aratå cå cea mai mare parte a accidentelor
rutiere se comit de cåtre acei conducåtori auto care se aflå sub
influenÆa båuturilor alcoolice, indiferent sub ce formå.
Studiile efectuate de medici aratå cå la orice cantitate de alcool
consumatå organismul omenesc îçi pierde o parte din reflexe, se
instaleazå o stare de obosealå, de neatenÆie, chiar de somn.
În atare situaÆii, nu este de mirare cå auzim despre accidente
de-a dreptul bizare: o maçinå care a pornit ca un bolid pe sensul
celålalt, care a luat-o razna peste câmp, care s-a lovit de un pom çi
câte çi mai câte.
De aceea, dacå ne este drag cel care este lângå noi, rudå,
prieten, vecin sau simplu coleg, avem datoria så-l împiedicåm pe cel
aflat sub influenÆa båuturilor alcoolice så se urce la volan. Pentru
siguranÆa lui, dar çi pentru a noastrå.
Spun toate acestea pentru cå orice act, orice faptå realizatå în
afara normelor stabilite de Regulamentul de circulaÆie nu este lipsitå
256 Avocatul casei

de un revers – pedeapsa, care poate fi doar adminstrativå, dar çi


foarte gravå, privativå de libertate, în funcÆie de gravitatea ei.
Astfel, vom da mai departe câteva exemple de asemenea pedepse:
l punerea în circulaÆie sau conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul neînmatriculat se pedepseçte cu închisoare de la 3 luni
la 2 ani sau amendå.
l punerea în circulaÆie sau conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul cu numår fals de înmatriculare se pedepseçte cu închi-
soare de la 1 an la 5 ani.
l conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fårå permis
de conducere sau cu permis necorespunzåtor categoriei din care
face parte autovehiculul se pedepseçte cu închisoare de la 6 luni la 3
ani sau amendå.
l conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de cåtre o
persoanå care are în sânge o îmbibaÆie alcoolicå ce depåçeçte limita
legalå sau care se aflå în stare de ebrietate se pedepseçte cu
închisoare de la 1 an la 5 ani.
l sustragerea de la recoltarea probelor biologice în vederea sta-
bilirii alcoolemiei se pedepseçte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
l påråsirea locului accidentului, fårå încuviinÆarea organelor poli-
Æiei, de cåtre oricare dintre conducåtorii vehiculelor angajate într-un
accident de circulaÆie de pe urma cåruia a rezultat moartea, våtåma-
rea corporalå ori a sånåtåÆii vreunei persoane, sau dacå accidentul
constituie ori s-a produs ca urmare a unei infracÆiuni se pedepseçte
cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Pot påråsi locul accidentului fårå încuviinÆare:
a) conducåtorii vehiculelor aparÆinând salvårii, pompierilor, orga-
nelor operative ale poliÆiei sau securitåÆii în vederea efectuårii unei
intervenÆii care nu suferå amânare;
b) conducåtorii vehiculelor care, în lipsa altor mijloace de trans-
port, ei înçiçi transportå persoanele rånite la cea mai apropiatå
unitate sanitarå în måsurå a da asistenÆa medicalå necesarå, dacå
se înapoiazå imediat la locul accidentului.
Alte prevederi legale 257

De asemenea, mai existå cazuri în care se suspendå pe timp de


1-3 luni dreptul de a conduce autovehicule dacå se såvârçesc
urmåtoarele fapte:
a) conducerea autovehiculului sub influenÆa båuturilor alcoolice;
b) conducerea vehiculului cu defecÆiuni tehnice la sistemul de
frânare sau la mecanismul de direcÆie;
c) încålcarea normelor legale referitoare la prioritatea de trecere;
d) încålcarea normelor referitoare la depåçire;
e) nerespectarea semnificaÆiei semnalului de culoare roçie a
semaforului electric;
f) încålcarea normelor legale privind trecerea la nivel cu calea
feratå;
g) depåçirea cu mai mult de 20 km/h a vitezei regulamentare.
În situaÆia în care titularul permisului de conducere såvârçeçte, în
interval de 6 luni de la restituire dupå suspendarea actului, una din
faptele enumerate mai sus, atunci opereazå anularea permisului.
La fel, organele poliÆiei anuleazå permisul de conducere în cazul
în care titularul a fost condamnat printr-o hotårâre judecåtoreascå
definitivå:
a) pentru infracÆiunile de ucidere sau våtåmare gravå a integritåÆii
corporale ori a sånåtåÆii uneia sau a mai multor persoane, sau
pentru distrugerea unuia sau a mai multor autovehicule, såvârçite
din culpå, ca urmare a nerespectårii regulilor de circulaÆie;
b) pentru infracÆiunea de conducere a autovehiculului în stare de
ebrietate ori cu o îmbibaÆie alcoolicå în sânge care depåçeçte
limita legalå, sau de sustragere de la recoltarea probelor biologice
în vederea stabilirii alcoolemiei;
c) interzicerea de a exercita profesia sau ocupaÆia de conducåtor
de autovehicule.
În situaÆia anulårii permisului, totuçi çoferul mai poate så se
prezinte la examen pentru obÆinerea unui nou permis, cu recoman-
darea organelor de conducere din unitatea în care îçi desfåçoarå
activitatea, dacå îndeplineçte urmåtoarele condiÆii:
258 Avocatul casei

a) a trecut un an de la data anulårii permisului de conducere, iar în


cazul celor care au executat o pedeapså privativå de libertate sau
prin muncå corecÆionalå, dacå au trecut 6 luni de la data executårii
pedepsei;
b) paguba cauzatå prin infracÆiune a fost reparatå în întregime ori,
în cazul când acoperirea prejudiciului se face prin plåÆi periodice,
dacå acestea sunt efectuate la zi;
c) interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupaÆia de
conducåtor de vehicul a expirat sau a fost revocatå.
Am ståruit asupra acestei probleme mai mult, poate foarte mult,
dar în nici un caz prea mult.
Este o certitudine socialå, o necesitate obiectivå ca fiecare con-
ducåtor auto så înÆeleagå cå maçina este o herghelie de cai nårå-
vaçi pe care trebuie så-i struneascå cu calm, cu pricepere, cu
mintea limpede.
NeatenÆia, oboseala provenitå din... sticlå, maçinile cu starea
tehnicå jalnicå, viteza, toate la un loc sunt cauzele accidentelor
grave care se petrec sub ochii noçtri, în prezenÆa noastrå, cu noi.
Dacå ståm så ne gândim puÆin, nu se poate ca în cercul nostru de
cunoçtinÆe så nu aflåm o victimå a accidentelor de circulaÆie, o caså
îndoliatå de moartea unui båtrân sau a unui copil.
Legea este lege. Este asprå çi aça trebuie så fie. Cei vinovaÆi
trebuie så suporte consecinÆele faptelor lor nechibzuite. Dar noi,
ceilalÆi, ce vinå avem?
Nu condamnaÆi deci ståruinÆa autorului, pentru cå problema cir-
culaÆiei auto este o problemå majorå, la care suntem toÆi chemaÆi så
ne dåm concursul.

Båutura – un mare duçman


Sigur, båutura consumatå în anumite momente çi în cantitåÆi rezo-
nabile este plåcutå, este chiar recomandatå de medici. Ajutå la
digestie, accelereazå circulaÆia sângelui, creeazå o bunå dispoziÆie,
dar, repet, totul în limitele normalului.
Omul care depåçeçte måsura, care se îmbatå, devine grosolan,
vulgar, greu de suportat, antipatic chiar çi celor mai apropiaÆi.
Alte prevederi legale 259

Dacå, în viaÆa de toate zilele, consumul exagerat de båuturi


creeazå asemenea opinii, chiar ostilitate aç spune, atunci în lumea
dreptului, în sfera vieÆii sociale, nu are unele implicaÆii? Cât de grave
sunt aceste implicaÆii ar trebui så çtim cu toÆii.
ExperienÆa judecårii unui mare numår de cazuri penale duce în
mod automat la una çi aceeaçi concluzie, indiferent cå ne aflåm la
Bucureçti, la Iaçi ori la Timiçoara. O mare parte dintre inculpaÆi se
aflau sub influenÆa båuturilor, erau în stare de ebrietate în momentul
comiterii infracÆiunii.
Lucrul acesta este alarmant, chiar în principiu discutând, dar mai
ales în anumite cauze.
În infracÆiunile de furt, comise în special de minori çi tineri, se
spune de cele mai multe ori cå inculpaÆii se aflau sub influenÆa
båuturilor alcoolice, cå erau efectiv în stare de ebrietate. Çi nu poÆi
så nu te opreçti o clipå cu privirea la niçte tineri, imberbi, care
declarå cu dezinvolturå cå båuserå litri de vin, de coniac, de votcå çi
altele. Te întrebi unde se aflau pårinÆii lor, rudele, unde au consumat,
cine le-a dat de båut fårå måsurå? Nu sunt oare çi aceçtia vinovaÆi
din punct de vedere moral?
În faÆa instanÆelor militare, sunt multe cazuri în care tineri care
satisfåceau serviciul militar au comis, din greçealå, evident, omoruri,
au împuçcat un camarad de armatå. Fie cå au „glumit“, fie cå s-au
speriat, au îndreptat arma spre un alt militar çi au tras. Dar, de cele
mai multe ori, aceste fapte sunt comise sub influenÆa båuturii. Deçi
consumul de båuturi este interzis mai ales când se intrå în post,
totuçi aceastå måsurå nu se respectå.
Cauza principalå – familia. PårinÆii, când vin så-çi vadå feciorul
aflat în militårie, îi aduc çi o sticlå-douå de rachiu, ca så-i mai îndul-
ceascå viaÆa la armatå. Iar tânårul mai cheamå çi alÆi camarazi çi
trag de zor. Iar atunci când intrå de sentinelå în post, cu capul plin de
aburii båuturii, comportarea este alta decât ar trebui, devin „viteji“,
necontrolaÆi çi comit omoruri. Ce urmeazå se çtie: familii distruse prin
moartea unui copil plecat la armatå, alte familii distruse de pedeapsa
asprå pe care pe bunå dreptate o aplicå instanÆele de judecatå.
Çi în cazul violurilor çi tâlhåriilor, consumul de båuturi este perma-
nent întâlnit. Tineri cunoscuÆi ca având comportament normal,
260 Avocatul casei

liniçtiÆi çi respectuoçi în cartier çi la çcoalå devin de nerecunoscut


dupå ce au båut. Iar atunci când conçtiinÆa este adormitå, instinctele
primare, lipsa de control îçi spun cuvântul çi asemenea tineri comit
fapte de care apoi se ruçineazå, pe care le regretå toatå viaÆa.
Dar båutura face multe victime, mai ales atunci când unii condu-
cåtori auto consumå båuturi çi apoi se urcå la volan. Foarte multe
dintre accidentele de circulaÆie cu urmåri dramatice au avut ca unic
motiv båutura. Devenit necontrolat, conducåtorul auto accelereazå
la maximum, depåçeçte orice limitå de vitezå, îçi creeazå falsa
impresie cå nu mai e nimeni ca el çi... face un accident. Iar acciden-
tele se soldeazå cu morÆi, cu råniÆi, cu pagube, iar uneori chiar
conducåtorul auto ajunge pe patul de spital sau chiar mai råu.
Am întâlnit cazuri în care victime au fost soÆia sau copilul conducå-
torului auto care consumase båuturi alcoolice. Este uçor de înÆeles
ce se petrece în mintea, în sufletul omului care, dintr-o uçurinÆå
condamnabilå, a trecut, înainte de a se urca la volan, pe la cârciumå,
unde a consumat fårå grijå. Çi aça, viteza, condiÆiile grele de trafic
faciliteazå comiterea unor accidente, dar så le cauÆi, consumând tu
båuturi alcoolice, asta este prea mult.
Dar cei care fac asemenea fapte nu tråiesc izolaÆi. Ei tråiesc între
noi, alåturi de noi. Consumå båuturi alcoolice alåturi de noi, cu noi,
fårå ca så le spunem ceva, fårå så luåm atitudine pentru acest fapt.
Sunt serviÆi la bufet, deçi se çtie cå sunt cu maçina. De multe ori, ei
consumå chiar în caså, în familie, cu soÆia, cu pårinÆii, cu ceilalÆi
membri ai familiei. Çi dupå ce au båut bine, se urcå la volan.
Chiar nimeni nu are nimic de spus în astfel de situaÆii?
Legea prevede sancÆiuni mai aspre pentru cei care se aflau sub
influenÆa alcoolului atunci când au såvârçit o faptå penalå; instanÆele
de judecatå sunt mai aspre cu asemenea oameni, dar ce folos,
faptele au fost comise, iar urmårile sunt dramatice.
Iatå de ce, crearea unei opinii generale împotriva celor care se
abat pe la cârciumi, a celor care consumå båuturi pentru a prinde
ceva curaj, sau din inconçtienÆå, ar contribui, alåturi de måsurile
educative deja existente, la reducerea numårului consumatorilor
care depåçesc limitele normale çi implicit la reducerea numårului
infracÆiunilor.
Alte prevederi legale 261

Trebuie înÆeles de cåtre toÆi cå båutura este unul din factorii


importanÆi ai comiterii infracÆiunilor.

Protejarea populaÆiei
Statul, prin organele sale, manifestå o preocupare deosebitå pentru
apårarea populaÆiei în relaÆiile cu comercianÆii, çi nu numai. Çi este
normal så fie aça, pentru cå statul poartå grija întregii populaÆii a Æårii,
asigurå asistenÆå medicalå, îngrijire etc.
Legea nr. 12 din 1990 republicatå çi modificatå prin Legea nr. 42
din 17 iunie 1991, republicatå în Monitorul Oficial nr. 144 din 30 iunie
1991, se referå la protejarea populaÆiei împotriva unor activitåÆi co-
merciale ilicite.
Se aratå în articolul 1 din lege care anume fapte constituie
activitåÆi comerciale ilicite çi atrag råspunderea contravenÆionalå
sau penalå, dupå caz, çi anume:
a) efectuarea de acte sau fapte de comerÆ de natura celor prevå-
zute de Codul Comercial sau de alte legi, fårå îndeplinirea condiÆiilor
stabilite de lege;
b) vânzarea ambulantå a oricåror mårfuri în alte locuri decât cele
autorizate de primårii sau prefecturi;
c) condiÆionarea vânzårii unor mårfuri de cumpårarea altor mårfuri;
d) expunerea spre vânzare sau vânzarea de mårfuri sau orice alte
produse fårå specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul
de valabilitate expirat;
e) efectuarea de acte sau fapte de comerÆ cu bunuri a cåror prove-
nienÆå nu poate fi doveditå, în condiÆiile legii;
f) nedeclararea de cåtre agenÆii economici la organele fiscale,
înainte de aplicare, a adaosurilor comerciale çi a celor de comision;
g) cumpårarea de mårfuri sau produse în scop de revânzare, de la
unitåÆile de desfacere cu amånuntul, de alimentaÆie publicå,
cantine, unitåÆi de turism çi alte unitåÆi similare;
h) omisiunea întocmirii çi afiçårii, în unitate, la locurile de desfacere
sau de servire, de cåtre agenÆii economici, a preÆurilor çi tarifelor, a
categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde
este cazul, a listei de preÆuri çi tarife;
262 Avocatul casei

i) refuzul furnizorului de a încheia contractul pentru livrarea produ-


selor necesare consumului populaÆiei, stabilite prin hotårâri ale
Guvernului çi repartizate pe bazå de balanÆå;
j) livrarea sau cumpårarea, fårå repartiÆie, a produselor prevåzute
la lit. i) în defavoarea titularilor de repartiÆie;
k) neexpunerea la vânzare a mårfurilor existente, vânzarea prefe-
renÆialå, refuzul nejustificat al vânzårii acestora sau al prestårii de
servicii cuprinse în obiectul de activitate al agentului economic;
l) acumularea de mårfuri de pe piaÆa internå în scopul creårii unui
deficit pe piaÆå çi revânzårii lor ulterioare;
m) depåçirea de cåtre agenÆii economici cu capital majoritar de
stat a nivelurilor maxime de preÆuri de vânzare cu ridicata sau de
tarife stabilite prin hotårâri ale Guvernului;
n) depåçirea de cåtre orice agent economic a adaosurilor maxime
stabilite prin hotårâri ale Guvernului, la formarea preÆurilor de vânzare
cu amånuntul, indiferent de numårul verigilor prin care circulå
mårfurile, cât çi depåçirea adaosurilor comerciale çi celor de comision
stabilite çi declarate de cåtre agenÆii economici la organele fiscale;
o) vânzarea cu lipså la cântar sau la måsuråtoare;
p) falsificarea ori substituirea de mårfuri sau orice alte produse,
precum çi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea
bunuri cunoscând cå sunt false sau substituite.
Amenzile prevåzute de lege se pot aplica çi persoanelor juridice,
situaÆii în care limitele minime çi maxime se dubleazå.
Împotriva contravenÆiei existå deschiså calea judecårii la instanÆa
de judecatå, ocazie cu care fie se anuleazå procesul-verbal, fie se
aplicå sancÆiunea.
În cazurile în care contravenientul nu a achitat, cu rea-credinÆå,
amenda aplicatå, în termen de 30 de zile de la råmânerea definitivå
a sancÆiunii, organul din care face parte agentul constatator va
sesiza instaÆa de judecatå pe raza cåreia s-a såvârçit contravenÆia,
în vederea transformårii amenzii în închisoare contravenÆionalå. La
primul termen de judecatå instanÆa poate acorda un termen de 30 de
zile, în vederea achitårii amenzii.
Alte prevederi legale 263

Hotårârile de condamnare privind comercianÆii se comunicå la


Registrul comerÆului.
Se mai aratå în lege cå mårfurile sau produsele care au servit sau
au fost destinate så serveascå la såvârçirea unora dintre contra-
venÆiile menÆionate se confiscå çi se valorificå în condiÆiile legii,
contravaloarea lor fåcându-se venit la bugetul statului.
Aplicarea acestei legi de mare importanÆå pentru fiecare dintre noi
este condiÆionatå înså de o cerinÆå: faptele comercianÆilor incorecÆi
så fie cunoscute de organele competente (Corpul de Control al
prefecturilor çi al primåriilor). Este lesne de înÆeles cå aceste organe
de control nu pot constata toate abaterile, dar dacå spiritul nostru
civic se va dovedi a fi la cerinÆa unei societåÆi moderne, avem datoria
så sesizåm organele Primåriei pentru a se constata faptele çi a se
putea lua måsurile urgente.
Aça se previne proliferarea unor asemenea fapte ilicite.

Despre publicitate
Publicitatea este o activitate de care beneficiem cu toÆii între anumite
limite, dar din cauza cåreia avem uneori çi multe de suferit.
Sunt multe formele prin care se efectueazå publicitatea, reclama
unor produse çi – de ce så nu o recunoaçtem, nu întotdeauna
corecte çi benefice pentru noi, consumatorii de publicitate.
Pentru cå problema are dimensiuni de ordin naÆional, a fost
emiså çi promulgatå Legea nr. 148 din 26 iulie 2000, publicatå în
Monitorul Oficial nr. 359 din 2 august 2000, lege cunoscutå sub
numele de „Lege privind publicitatea“.
Se aratå în articolul 1 cå „Prezenta lege are drept scop protecÆia
consumatorilor de produse çi servicii, protecÆia persoanelor care
desfåçoarå o activitate de producÆie, de comerÆ, presteazå un servi-
ciu sau practicå o meserie ori o profesie, precum çi protecÆia intere-
sului public general împotriva publicitåÆii înçelåtoare, a consecinÆelor
negative ale publicitåÆii çi stabileçte condiÆiile în care este permiså
publicitatea comparativå“.
În articolul 4 se fac unele definiri çi anume:
l publicitatea este forma de prezentare a unei activitåÆi comerciale,
industriale, artizanale sau liber profesioniste, având ca scop promo-
varea vânzårii de bunuri, servicii, de drepturi çi obligaÆii;
264 Avocatul casei

l publicitatea înçelåtoare – orice publicitate care, în orice fel, inclu-


siv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare
orice persoanå cåreia îi este adresatå sau care intrå în contact cu
aceasta çi îi poate afecta comportamentul economic, lezându-i inte-
resul de consumator sau care poate leza interesele unui concurent;
l publicitate comparativå – orice publicitate care identificå explicit
sau implicit un concurent sau bunurile ori serviciile oferite de acesta;
l publicitate subliminalå – orice publicitate care utilizeazå stimuli
prea slabi pentru a fi percepuÆi în mod conçtient, dar care pot
influenÆa comportamentul economic al unei persoane;
l persoanå – orice persoanå fizicå sau juridicå;
l minor – orice persoanå fizicå în vârstå de pânå la 18 ani;
l autoreglementare – orice activitate cu caracter voluntar, de elabo-
rare a unor reguli de bunå practicå în domeniul publicitåÆii çi de con-
trol al respectårii acestora de cåtre reprezentanÆi ai persoanelor
implicate în aceastå activitate, inclusiv al agenÆiilor de publicitate çi
media, în condiÆiile legii.
Legea subliniazå cå publicitatea trebuie så fie decentå, corectå çi
så fie elaboratå în spiritul responsabilitåÆii sociale.
Articolul 6 din lege precizeazå care sunt formele de publicitate
interzise. Publicitatea este interziså în cazul în care:
l este înçelåtoare
l este subliminalå
l prejudiciazå respectul pentru demnitatea umanå çi morala publicå
l include discriminåri bazate pe raså, sex, limbå, origine, origine
socialå, identitate etnicå sau naÆionalitate
l atenteazå la convingerile religioase sau politice
l aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitåÆii çi vieÆii particulare a
persoanelor
l exploateazå superstiÆiile, credulitatea sau frica persoanelor
l prejudiciazå securitatea persoanelor sau incitå la violenÆå
l încurajeazå un comportament care prejudiciazå mediul înconjuråtor
l favorizeazå comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt
produse ori distribuite contrar prevederilor legale.
Alte prevederi legale 265

Legea are çi alte prevederi pe care cei interesaÆi trebuie så le


cunoascå în amånunt. Dintre acestea menÆionåm interdicÆia de a se
face publicitate explicitå produselor din tutun, publicitate pentru
båuturi alcoolice çi produse din tutun în incinta unitåÆilor de învåÆå-
mânt çi a unitåÆilor de asistenÆå medicalå, în publicaÆiile destinate în
principal minorilor, în sålile de spectacol ç.a.
Nerespectarea prevederilor acestei legi atrage råspundere mate-
rialå, civilå, contravenÆionalå sau penalå, dupå caz.
Prin ansamblul prevederilor sale, legea asigurå întregii populaÆii a
Æårii un climat de corectitudine çi moralitate în efectuarea activitåÆilor
de publicitate.

ProtecÆia minoritåÆilor naÆionale


PopulaÆia Æårii noastre are o structurå eterogenå, ca çi a altor state
din lume çi, deci, include çi alte naÆionalitåÆi decât cea majoritarå. De
altfel, chiar ConstituÆia României, aprobatå prin referendum naÆional
la 8 decembrie 1991, conÆine prevederi cu privire la drepturile,
libertåÆile çi îndatoririle persoanelor aparÆinând minoritåÆilor, care
creeazå cadrul legal fundamental pentru protecÆia lor.
În articolul 4 din ConstituÆie se spune cå România este patria
comunå çi indivizibilå a tuturor cetåÆenilor såi, fårå deosebire de
raså, de naÆionalitate, de origine etnicå, de limbå, de religie, de sex,
de opinie, de apartenenÆå politicå, de avere sau origine socialå. La
fel, statul recunoaçte çi garanteazå persoanelor aparÆinând minori-
tåÆilor naÆionale dreptul la påstrarea, la dezvoltarea çi la exprimarea
identitåÆii lor etnice, culturale, lingvistice çi religioase. Måsurile de
protecÆie luate de stat pentru påstrarea, dezvoltarea çi exprimarea
identitåÆii persoanelor aparÆinând minoritåÆilor naÆionale trebuie så
fie conforme cu principiile de egalitate çi nediscriminare în raport cu
ceilalÆi cetåÆeni.
Raportul explicativ al Consiliului Europei din 1 februarie 1995
asupra convenÆiei-cadru pentru protecÆia minoritåÆilor naÆionale men-
Æioneazå cå în art. 14. Recomandarea nr. 285 (1961) a propus
urmåtoarea formulare pentru proiectul de articol privind protecÆia
minoritåÆilor naÆionale aråtând ca „persoanelor aparÆinând unei mino-
ritåÆi naÆionale nu li se va refuza dreptul, în comun cu ceilalÆi membri
266 Avocatul casei

ai grupului lor çi în måsura în care acesta este compatibil cu ordinea


publicå, de a beneficia de propria culturå, de a folosi propria limbå,
de a-çi înfiinÆa çcoli çi de a li se preda în limba pentru care opteazå,
ori de a profesa çi practica propria religie.“
Sub aspect numeric, situaÆia populaÆiei Æårii noastre se prezintå
astfel: numårul total al populaÆiei era (la recensåmântul din 1992) de
22.760.449. Dintre aceçtia, românii erau în numår de 20.352.980
locuitori, iar restul erau maghiari – 1.620.199, Æigani – 409.723; çi
alÆii în procente mai mici.
Noi, românii, putem så ne mândrim cu faptul cå am fost – çi mai
suntem încå – un popor cu vederi largi în privinÆa minoritåÆilor
naÆionale care au tråit çi tråiesc pe teritoriul României, cå în urmå cu
secole, când alte popoare pretins civilizate duceau o politicå durå de
exterminare a populaÆiei minoritare sau de altå religie, la noi, pe acest
påmânt, toÆi cei care au venit într-un fel sau altul, dintr-un motiv sau
altul, au tråit în armonie, bucurându-se de aceleaçi drepturi çi libertåÆi.
Putem afirma în acest context, cu tårie, cå DeclaraÆia Universalå
a Drepturilor Omului – despre care am mai vorbit – nu a adus nimic
nou în concepÆia çi conçtiinÆa poporului nostru. Mårturie stau vestigiile
vieÆii pe aceste locuri, dovezile existenÆei unui numår mare de
oameni fugiÆi din Æara lor çi care çi-au gåsit aici o a doua Æarå, o a
doua patrie, ca çi prevederile constituÆionale çi ale celorlalte legi
privind minoritåÆile naÆionale, care formeazå un sistem de drept în
acest sens.
Numeroase alte articole din Legea fundamentalå a Æårii fac referire
la aceeaçi concepÆie privind minoritåÆile naÆionale, çi anume: egali-
tatea în drepturi (articolul 16); libera circulaÆie (articolul 25), libertatea
conçtiinÆei (articolul 29), libertatea de exprimare (articolul 30); dreptul
la învåÆåturå (articolul 32), dreptul la asociere (articolul 37) etc.
Or, dacå în legea fundamentalå, de bazå, a Æårii se gåsesc astfel de
prevederi, evident cå ele se gåsesc mai pe larg în toate celelalte legi.
Çi, ca o dovadå de necontestat a concordanÆei între legi çi
realitåÆile vieÆii, putem constata existenÆa a numeroase çcoli cu
predare în limbile minoritåÆilor naÆionale: maghiarå, germanå, sârbå,
ruså, slovacå, cehå, bulgarå, croatå, turcå, polonå, romå. În acest
sistem de învåÆåmânt se folosesc manuale pentru predarea în aceste
limbi, precum çi cadre didactice perfecÆionate în acest sens.
Alte prevederi legale 267

Çi sub aspect religios Æara noastrå a acordat o deplinå libertate


tuturor cultelor. Putem întâlni alåturi de religia oficialå – ortodoxia –
biserica romano-catolicå, reformatå, armeanå, musulmanå, mozaicå,
budistå etc. Biserica, dupå RevoluÆia din 1989, çi-a redobândit o
realå çi efectivå autonomie. În România, în prezent, cultele religioase
sunt libere çi autonome, statul recunoscând, respectând çi garantând
aceste drepturi. Cultele sunt egale în raporturile dintre ele, în faÆa
legii çi a autoritåÆilor publice, fårå privilegii çi fårå discriminåri.
În prezent, în România îçi desfåçoarå activitatea 15 culte reli-
gioase recunoscute oficial: Biserica Ortodoxå Românå, Biserica
Românå Unitå cu Roma (greco-catolicå), Biserica Romano-Catolicå,
Biserica Reformatå, Biserica Evanghelicå de Confesiune Augustanå,
Biserica Evanghelicå Sinodo-Presbiterianå, Biserica Unitarianå, Bise-
rica Armeanå, Cultul Creçtin de Rit Vechi, Cultul Musulman, Cultul
Mozaic, Cultul Creçtin Penticostal, Cultul Creçtin dupå Evanghelie.
Lor li se adaugå peste 120 de asociaÆii religioase, atât independente,
cât çi în cadrul cultelor mai sus menÆionate.
În prezent, cultele îçi aleg liber organele de conducere çi îçi
numesc deservenÆii, fårå nici un amestec din partea statului. Pregå-
tirea lor se realizeazå în çcoli, facultåÆi çi institute teologice de care
cultele dispun în conformitate cu necesitåÆile lor reale. Ele pot
întrebuinÆa în manifestårile lor confesionale limba maternå a credin-
cioçilor.
Libertatea religioaså a cultelor din România este asiguratå çi din
punct de vedere material. Statul le sprijinå activitatea sub aspect
financiar, acordând o contribuÆie lunarå la salarizarea personalului
de cult, alocând anual fonduri pentru construirea unor noi locaçuri
de cult, ca çi pentru conservarea çi restaurarea bunurilor aflate în
patrimoniul cultelor.
În România, persoanele aparÆinând minoritåÆilor naÆionale se
bucurå de facilitåÆi în exprimarea, påstrarea çi dezvoltarea în deplinå
libertate a identitåÆii lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase çi
în menÆinerea çi dezvoltarea culturii sub toate formele.
Sunt create çi menÆinute instituÆii culturale proprii ale minoritåÆilor
naÆionale, în finanÆarea cårora statul se implicå – teatre, ansambluri
artistice, muzee, biblioteci etc., în editarea presei çi a cårÆii çi în
difuzarea de emisiuni radio çi TV în limbile minoritåÆilor naÆionale.
268 Avocatul casei

Imediat dupå RevoluÆia din decembrie 1989, persoanele apar-


Æinând minoritåÆilor din România çi-au constituit propriile organizaÆii
çi partide politice. Conform dispoziÆiilor unor decrete-legi elaborate
în zilele care au urmat imediat dupå RevoluÆie, persoanele aparÆi-
nând minoritåÆilor naÆionale au avut posibilitatea de a opta în mod
liber între a se înscrie în partide politice româneçti la nivel naÆional
sau a fonda partide çi formaÆiuni politice proprii. În acord cu acestea,
persoane aparÆinând minoritåÆilor naÆionale çi-au constituit organi-
zaÆii proprii care au participat la alegeri. ConstituÆia adoptatå în 1991
garanteazå reprezentarea în Parlament a organizaÆiilor cetåÆenilor
aparÆinând minoritåÆilor naÆionale care nu întrunesc în alegeri numå-
rul de voturi ce då dreptul la un mandat.
Din dorinÆa de a asigura un cadru adecvat urmåririi problemelor
specifice ale persoanelor aparÆinând minoritåÆilor naÆionale, promo-
vårii çi respectårii drepturilor acestora în conformitate cu standardele
europene çi interesele naÆionale, Guvernul României a adoptat la
6 aprilie 1993 Hotårârea nr. 17, prin care s-a constituit Consiliul
MinoritåÆilor NaÆionale, modificatå prin Hotårârea Guvernului nr. 17,
de aceastå datå din 5 februarie 1997, prin care Consiliul pentru
MinoritåÆile NaÆionale a fost înlocuit cu Departamentul pentru Protec-
Æia MinoritåÆilor NaÆionale în cadrul aparatului de lucru al Guvernului
României, subordonat primului-ministru.
Acest Departament este condus de ministrul delegat pe lângå
primul-ministru, pentru minoritåÆi naÆionale, cu statut de membru al
Guvernului. Departamentul are o serie largå de atribuÆii, toate stabilite
prin norme legale, printre care cele mai importante ar fi: elaborarea
proiectelor de legi çi a altor acte normative din domeniul såu de
activitate; avizarea de proiecte de legi çi alte acte normative cu inci-
denÆå asupra drepturilor çi îndatoririlor persoanelor care aparÆin mino-
ritåÆilor naÆionale; la propunerea fundamentatå a Consiliului Minori-
tåÆilor NaÆionale, prin acest Departament se acordå asistenÆå finan-
ciarå organizaÆiilor cetåÆenilor aparÆinând minoritåÆilor naÆionale etc.
În cadrul acestui departament, prin aceeaçi Hotårâre de Guvern
de înfiinÆare, organizare çi funcÆionare a respectivei organizaÆii s-a
constituit Oficiul pentru Integrarea Socialå a Romilor, având ca atri-
buÆii menÆinerea çi stabilirea de relaÆii cu organizaÆii ale romilor în ve-
derea soluÆionårii problemelor specifice çi integrårii sociale a acestora.
Alte prevederi legale 269

Pe lângå Departamentul pentru minoritåÆile naÆionale se înfiin-


Æeazå Consiliul MinoritåÆilor NaÆionale, ca organ consultativ, format
din reprezentanÆii tuturor organizaÆiilor cetåÆenilor aparÆinând minori-
tåÆilor naÆionale legal constituite pânå la 27 septembrie 1992.
Din acest tablou oferit cu privire la principalele måsuri luate de statul
român în vederea protejårii minoritåÆilor naÆionale care tråiesc pe teri-
toriul României, putem trage cu uçurinÆå concluzia cå procesul de de-
mocratizare a societåÆii româneçti, progresele în domeniul instau-
rårii statului de drept în România au fåcut posibilå o evoluÆie ascen-
dentå a drepturilor minoritåÆilor naÆionale, care, påstrându-çi identi-
tatea etnicå, nu trebuie så uite cå este absolut necesar ca membrii
acestora så råmânå cetåÆeni români fideli, obligaÆi så respecte legile
statului român.

Avocatul Poporului
Aceastå denumire nu se referå la un individ, la o persoanå anume, ci
la o întreagå instituÆie, care, ce-i drept, apare în peisajul juridic
românesc ca o instituÆie ineditå, dar nu ne îndoim cå ea va contribui
la consolidarea statului de drept, pentru cå ea trebuie så constituie
un element structural çi funcÆional într-o societate democraticå.
Chiar legea fundamentalå a statului român, ConstituÆia, a înÆeles
så-i consacre un întreg capitol, cel de-al patrulea din cadrul titlului
mai larg denumit „Drepturile, libertåÆile çi îndatoririle fundamentale“.
Conform ConstituÆiei, organizarea çi funcÆionarea instituÆiei Avocatul
Poporului trebuie så se stabileascå prin lege organicå, lege care a
întârziat så aparå. În cele din urmå a fost elaboratå çi adoptatå
Legea nr. 35/1997 privind organizarea çi funcÆionarea instituÆiei
Avocatul Poporului apårutå în Monitorul Oficial nr. 48 din 24 fe-
bruarie 1997, potrivit cåreia aceastå instituÆie are drept scop apå-
rarea drepturilor çi libertåÆilor cetåÆenilor în raporturile acestora cu
autoritåÆile publice.
Legea nu se referå înså exclusiv la persoanele fizice, la indivizi çi
la persoanele juridice. Deçi denumirea instituÆiei poate deruta la
prima vedere, nu este vorba despre o asistenÆå gratuitå, garantatå çi
suportatå de stat faÆå de cei nemulÆumiÆi de „prestaÆiile“ justiÆiei
româneçti. Putem spune mai degrabå cå rolul Avocatului Poporului
270 Avocatul casei

se apropie mai mult de cel al unui judecåtor. De altfel, în legislaÆiile


altor Æåri, instituÆia este denumitå „Ombudsman“, care reprezintå
exact acea instituÆie care apårå drepturile cetåÆeanului în faÆa abu-
zurilor administraÆiei. Denumirea de „avocat al poporului“ sugereazå
existenÆa unei instituÆii de naturå så asiste çi så reprezinte pe
cetåÆean în faÆa autoritåÆii publice, judiciare çi în orice fel de cauze
(civile, penale etc.). Avocatul Poporului nu se identificå nici cu
administraÆia controlatå, nici cu cetåÆeanul pe care îl apårå çi care i se
adreseazå. Trebuie så fie foarte clar cå instituÆia Avocatul Poporului
nu îl dubleazå pe avocatul clasic, ci este cu totul altceva.
Avocatul Poporului îçi exercitå atribuÆiile din oficiu sau la cererea
persoanelor lezate. Cererile pot fi adresate de orice persoanå fizicå,
fårå deosebire de sex, cetåÆenie, vârstå, apartenenÆå politicå sau
convingeri religioase.
Cererile se fac în scris, trebuie så conÆinå numele çi domiciliul
persoanei lezate în drepturile çi libertåÆile cetåÆeneçti stabilite prin
ConstituÆie, ce anume drepturi çi libertåÆi s-au încålcat, precum çi
autoritatea administrativå ori funcÆionarul public care a såvârçit în-
cålcarea respectivå. PetiÆionarul trebuie så dovedeascå întârzierea
sau refuzul administraÆiei publice de a soluÆiona legal cererea.
Nu se iau în considerare plângerile anonime. Avocatul Poporului
poate respinge motivat cererile vådit nefondate sau poate cere date
suplimentare pentru analiza çi soluÆionarea cererilor. Aceste cereri
sunt scutite de plata taxei de timbru.
Avocatul Poporului are acces la documentele secrete deÆinute de
autoritåÆile publice în måsura în care considerå necesar, pentru
soluÆionarea plângerilor care i s-au adresat.
Avocatul poate face anchete proprii, poate cere autoritåÆilor admi-
nistraÆiei publice orice informaÆii sau documente necesare anchetei,
poate audia sau lua declaraÆii de la conducåtorii administraÆiei publi-
ce çi de la orice funcÆionar care poate da informaÆiile necesare
soluÆionårii cererii.
Dacå, în urma cercetårilor fåcute, se constatå cå plângerea
fåcutå este întemeiatå, Avocatul Poporului poate cere în scris autoritåÆii
administraÆiei publice care a încålcat drepturile persoanei care a
fåcut plângerea så reformeze sau så revoce actul administrativ çi så
Alte prevederi legale 271

repare pagubele produse, precum çi så repunå persoana lezatå în


situaÆia anterioarå.
Dacå autoritåÆile publice nu iau aceste måsuri în 30 de zile de la
data sesizårii ilegalitåÆii comise, Avocatul Poporului se va adresa
autoritåÆilor administraÆiei publice ierarhic superioare care sunt obli-
gate så îi comunice în termen de cel mult 45 de zile måsurile luate.
Dacå autoritatea publicå sau funcÆionarul public aparÆine adminis-
traÆiei publice locale, Avocatul Poporului se va adresa prefectului.
Nu în ultimul rând, Avocatul Poporului poate sesiza, are dreptul
så facå acest lucru faÆå de Guvern, cu privire la orice act sau fapt
administrativ ilegal al administraÆiei publice centrale çi al prefecÆilor.
Neadoptarea de cåtre Guvern în termen de cel mult 20 de zile a
måsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative
semnalate de Avocatul Poporului se comunicå Parlamentului.
Avocatul Poporului va aduce la cunoçtinÆa persoanei care i-a
adresat plângerea rezultatele cererii sale. Aceste rezultate pot fi
fåcute publice prin mijloace de informare în maså, cu consimÆå-
mântul persoanei sau al persoanelor interesate çi cu respectarea
regulilor privind informaÆiile çi documentele secrete.
În normele metodologice din 22 septembrie 1999 la Legea 146/1997
cu privire la taxele judiciare de timbru art. 26 (2) se stabileçte cå sunt
scutite de plata taxelor de timbru cererile çi acÆiunile înaintate de
Avocatul Poporului.
Prin Legea nr. 170 din 25 noiembrie 1999 publicatå în Monitorul
Oficial al României nr. 584 din 30 noiembrie 1999 s-a aprobat
afilierea instituÆiei Avocatul Poporului la AsociaÆia Ombudsmanilor çi
Mediatorilor Francofoni.

Contenciosul administrativ
În relaÆiile noastre, ale cetåÆenilor, cu autoritåÆile administrative,
atunci când suntem în situaÆia revendicårii unui drept, iar adminis-
traÆia refuzå nejustificat så ne soluÆioneze problema, legea prevede
posibilitatea ca cel în cauzå så se adreseze instanÆei judecåtoreçti
pentru anularea unui act, pentru recunoaçterea dreptului pretins çi
repararea pagubei care a fost cauzatå.
272 Avocatul casei

Temeiul de drept çi cadrul politic al acestei probleme îl constituie


Legea nr. 29 din 7 noiembrie 1990 modificatå çi republicatå în Monitorul
Oficial nr. 177 din 26 iulie 1993.
În alineatul 2 al primului articol din lege se aratå cå refuz nejus-
tificat se considerå inclusiv faptul de a nu se råspunde petiÆionarului
în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii respective, dacå
prin lege nu se prevede alt termen.
În articolul 2 sunt enumerate în mod expres actele care nu se pot
ataca prin justiÆie, çi anume:
a) actele care privesc raporturile dintre Parlament sau Preçedin-
tele României çi Guvern; actele administrative de autoritate çi
actele de gestiune ale organelor de conducere din cadrul Parla-
mentului; actele administrative referitoare la siguranÆa internå çi
externå a statului, precum çi actele referitoare la interpretarea
actelor internaÆionale, la care România este parte; måsurile
urgente luate de organele puterii executive pentru evitarea sau
înlåturarea efectelor unor evenimente prezentând pericol public,
cum sunt actele emise ca urmare a stårii de necesitate sau pentru
combaterea calamitåÆilor naturale, incendiilor de påduri, epide-
miilor, epizootiilor çi altor evenimente de aceeaçi gravitate;
b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative pentru desfiinÆarea sau modificarea cårora
se prevede prin lege specialå o altå procedurå judiciarå;
d) actele de gestiune såvârçite de stat în calitate de persoanå
juridicå çi pentru administrarea patrimoniului såu;
e) actele adminstrative adoptate în exercitarea atribuÆiilor de
control ierarhic.
De asemenea, trebuie reÆinut çi faptul cå cererile privitoare la sta-
bilirea çi scåderea impozitelor çi taxelor, precum çi a amenzilor pre-
våzute în legile de impozite çi taxe se rezolvå de cåtre organele pre-
våzute de legea specialå çi în condiÆiile stabilite de aceasta.
Legea Contenciosului Administrativ a cunoscut o modificare prin
Legea nr. 53 din 23 iulie 1993 pentru modificarea Codului de
procedurå civilå, a Codului Familiei, a Legii contenciosului adminis-
trativ nr. 29/1990 çi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea çi
Alte prevederi legale 273

funcÆionarea CurÆii de Conturi. Astfel, prin noua normå legalå se


stabileçte cå judecarea acÆiunilor formulate în contencios adminis-
trativ este de competenÆa tribunalului sau a curÆii de apel în a cåror
razå teritorialå îçi are domiciliul reclamantul.
InstanÆa judecå de urgenÆå acÆiunile în çedinÆå publicå, în comple-
tul stabilit de lege. Legea prevede çi drumul care trebuie urmat, cåile
care trebuie folosite în primul rând. Înainte de a cere instanÆei
anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se consi-
derå våtåmat în drepturile sale se va adresa, pentru apårarea
dreptului såu, într-un termen de 30 de zile de la data când i s-a
comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului (30 de zile
de la data înregistrårii cererii) autoritåÆii emitente care este obligatå
så rezolve reclamaÆia în termen de 30 de zile.
Dacå cel care se pretinde våtåmat în drepturile sale nu este
mulÆumit nici de modul în care i s-a rezolvat reclamaÆia se poate
adresa tot în termen de 30 de zile instanÆei de judecatå.
O måsurå care denotå grija pentru respectarea drepturilor cetå-
Æeanului o constituie çi faptul cå cel våtåmat se poate adresa instan-
Æei chiar çi atunci când nu a primit råspuns – tot în 30 de zile – la
reclamaÆia fåcutå.
Sesizarea instanÆei de judecatå nu se poate face în nici un caz
mai târziu de un an de la data comunicårii actului administrativ a
cårui anulare se cere.
Art. 7 din Legea Contenciosului Administrativ a fost abrogat prin
art. 30 din Legea 146/1997 a taxelor de timbru astfel încât acÆiunile
în contencios administrativ nu mai sunt supuse taxelor de timbru.
Måsura are o explicaÆie logicå çi corectå. CetåÆeanul care se adre-
seazå instanÆelor de judecatå, fiind atins în drepturile sale de cåtre o
autoritate a administraÆiei publice, nu mai este cazul så se supunå la
noi cheltuieli. Oricum, în situaÆia în care acÆiunea este çicanatoare
pretentul poate fi obligat de cåtre instanÆå la plata tuturor cheltuielilor
de judecatå care au fost efectuate de la data introducerii acÆiunii în
contencios administrativ pânå la pronunÆarea hotårârii judecåtoreçti.
Taxa de timbru care se plåteçte este aceea care corespunde
acÆiunilor cu caracter nepatrimonial, çi anume 10.000 lei. Dacå înså
274 Avocatul casei

se solicitå çi repararea unor pagube, atunci taxa este de 10% din


valoarea pretinså, dar nu mai mult de 100.000 lei.
La reclamaÆia sa, cel våtåmat în drepturile sale trebuie så ataçeze
actul administrativ pe care îl atacå sau, dupå caz, råspunsul autori-
tåÆii administrative.
La rândul såu, instanÆa soluÆionând cererea poate, dupå caz, så
anuleze în total sau în parte actul administrativ, så oblige autoritatea
administrativå så emitå un act administrativ ori så elibereze un act, o
adeverinÆå sau orice alt înscris. InstanÆa este competentå så se
pronunÆe asupra legalitåÆii actelor sau operaÆiunilor administrative
care au stat la baza emiterii actului supus judecåÆii.
În situaÆia în care instanÆa va hotårî admiterea cererii, aceasta va
hotårî çi asupra daunelor materiale çi morale cerute.
Un lucru foarte important care consider cå trebuie menÆionat este
faptul cå acÆiunile în justiÆie vor putea fi formulate çi personal împo-
triva funcÆionarului autoritåÆii pârâte (cea chematå în judecatå) care
a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvårii cererii,
dacå se solicitå plata unor despågubiri pentru prejudiciul cauzat sau
pentru întârziere. În cazul în care acÆiunea se admite, persoana
respectivå va putea fi obligatå la plata daunelor, solidar cu autori-
tatea administrativå.
Persoana acÆionatå astfel în justiÆie poate chema în garanÆie pe
superiorul såu ierarhic de la care a primit ordin scris så semneze
actul, a cårui legalitate – totalå sau parÆialå – este supuså judecåÆii.
SentinÆa instanÆei prin care s-a soluÆionat acÆiunea în contencios
administrativ poate fi atacatå cu recurs la instanÆa ierarhic supe-
rioarå în termen de 15 zile de la comunicare.
Pentru soluÆionarea litigiilor în contencios administrativ se înfiin-
Æeazå, la Curtea Supremå de JustiÆie, la curÆile de apel çi la tribunale,
secÆii de contencios administrativ.
În încheierea acestei probleme trebuie så menÆionez cå posi-
bilitatea de a te adresa instanÆei de judecatå atunci când eçti
nedreptåÆit printr-un act al administraÆiei constituie o mare realizare
care ne apropie de lumea civilizatå, prin distrugerea mitului potrivit
cåruia administraÆia era intangibilå çi cå nu putea fi atacatå în nici un
fel, iar actele sale trebuiau primite aça cum erau întocmite, even-
tuala neprimire a unui råspuns în termen fiind acceptatå ca un risc.
Alte prevederi legale 275

Despre domiciliu
Fiecare dintre noi are un domiciliu, o adreså unde îçi are locuinÆa.
Chiar dacå eçti plecat în alte localitåÆi, dacå te afli în satisfacerea
stagiului militar ori locuieçti efectiv în altå parte, domiciliul tåu stabil
este acolo unde ai adresa de pe buletin.
Aceastå problemå este deosebit de importantå în cadrul unui
proces. Dacå vrei så te judeci cu cineva, ai obligaÆia så indici în
acÆiune domiciliul celui pe care îl chemi în judecatå. Dacå domiciliul
nu corespunde, citaÆia prin care acesta este chemat în judecatå se
reîntoarce cu menÆiunea „necunoscut“, ceea ce înseamnå lipså de
procedurå çi implicit amânarea cauzei.
Dacå, prin absurd, din vina factorului poçtal nu se face menÆiunea
cå cel în cauzå este necunoscut la domiciliul indicat, se poate
întâmpla så se judece cauza, considerându-se cå el nu vrea så se
prezinte. Ulterior înså, el poate face contestaÆie în care så arate cå
s-a judecat cauza cu lipså de procedurå.
Acest lucru înseamnå rejudecarea cauzei, tot ce s-a realizat fiind
considerat nul. De aceea, problema domiciliului este deosebit de
importantå în justiÆie.
Dacå totuçi, cu toate eforturile, nu reuçim så aflåm domiciliul unei
persoane care urmeazå så ne fie parte adverså în proces, se aratå
cå ea este cu domiciliul necunoscut çi atunci instanÆa dispune
citarea prin preså, adicå prin publicare într-un ziar de mare tiraj çi
prin afiçarea citaÆiei la uça instanÆei çi la uça primåriei.
În måsura în care o persoanå chematå în judecatå îçi schimbå
domiciliul pe parcursul judecåÆii, ea trebuie så încunoçtinÆeze
instanÆa printr-o cerere depuså la dosar, în caz contrar revenindu-i
riscul de a pierde termene procesuale de declarare a apelului,
recursului ori altele.
PårÆile pot så-çi aleagå çi un anumit domiciliu pe durata unui
proces, de obicei la avocat, situaÆie despre care se face menÆiune
expreså: „cu domiciliul ales la...“.
CitaÆiile se emit de instanÆå çi se expediazå la domiciliile pårÆilor,
au rubrici speciale, tocmai pentru a se evita necunoaçterea exis-
tenÆei unui proces a uneia din pårÆile unui dosar.
276 Avocatul casei

Astfel, se aratå în articolul 88 din Codul de Procedurå Civilå care


sunt rubricile unei citaÆii, çi anume:
l numårul çi data emiterii, precum çi numårul dosarului;
l aråtarea anului, lunii, zilei çi orei de înfåÆiçare;
l numele, domiciliul çi calitatea celui citat;
l numele çi domiciliul pårÆii potrivnice çi felul pricinii;
l parafa çefului instanÆei çi semnåtura grefierului.
CitaÆiile trebuie så ajungå la domiciliul pårÆilor cu cel puÆin cinci
zile înaintea termenului de judecatå. Este normal så fie aça, pentru
ca cel citat så se pregåteascå, så ia cunoçtinÆå de acÆiune, så facå o
întâmpinare ori o cerere reconvenÆionalå sau så-çi angajeze un
avocat.
Toate aceste måsuri fac parte din garanÆiile procesuale prevå-
zute de lege, pentru protecÆia celui care se numeçte justiÆiabil, adicå
a celui care este parte într-un proces.

Despre notariate
Sunt frecvente situaÆiile în care se vorbeçte despre notari, despre
acte notariale, despre autentificarea unor acte, moçteniri, certificate
de moçtenitor ç.a. Dar çtim ce sunt notarii çi ce atribuÆii au? Ce
putem rezolva dacå mergem la notariat?
Legea nr. 36 din 12 mai 1995 publicatå în Monitorul Oficial nr. 92
din 16 mai 1995, completatå cu Ordinul nr. 710/C din 5 iulie 1995 çi
regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici çi a
activitåÆii notariale asigurå, aça cum se spune în articolul 1 din lege,
persoanelor fizice çi juridice constatarea raporturilor juridice civile
sau comerciale nelitigioase, precum çi exerciÆiul drepturilor çi ocro-
tirea intereselor în conformitate cu legea.
Notarul public, spune articolul 2, este învestit så îndeplineascå un
serviciu de interes public çi are statutul unei funcÆii autonome.
În articolul 4 se aratå cå: „Actul îndeplinit de notarul public,
purtând sigiliul çi semnåtura acestuia, este de autoritate publicå çi
are forÆa probantå prevåzutå de lege.“
Alte prevederi legale 277

Este bine de çtiut de cåtre cei care cålåtoresc în stråinåtate ori au


domiciliul în altå Æarå cå misiunile diplomatice çi oficiile consulare ale
României pot efectua acte notariale.
La cererea persoanelor fizice având cetåÆenia românå, precum çi
a persoanelor juridice române, misiunile diplomatice çi oficiile României
îndeplinesc o serie de acte notariale, din care menÆionåm: autenti-
ficarea înscrisurilor; legalizarea sigiliilor çi semnåturilor; dare de datå
certå înscrisurilor prezentate de pårÆi; legalizarea de copii de pe
înscrisuri; efectuarea çi legalizarea traducerilor ç.a.
Principalele acte notariale întocmite de notar este bine så le
reÆinem: redactarea înscrisurilor cu conÆinut juridic, la cererea pår-
Æilor; autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public, de parte,
personal, sau de avocat; procedura succesoralå notarialå; emiterea
titlurilor executorii notariale; legalizarea semnåturilor de pe înscri-
suri, a specimenelor de semnåturå, precum çi a sigiliilor; darea de
datå certå înscrisurilor çi documentelor prezentate de pårÆi; legaliza-
rea copiilor de pe înscrisuri; efectuarea çi legalizarea traducerilor ç.a.
Orice persoanå poate cere un duplicat al actului original iar biroul
notarial care a întocmit acel act poate încuviinÆa eliberarea dupli-
catului. În acest scop, notarul public va cita pårÆile sau, dupå caz, pe
succesorii acestora.
În textul duplicatului se reproduc, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul
înscrisului, cât çi al încheierii prin care s-a constatat întocmirea
înscrisului original. În locul semnåturilor originale se menÆioneazå
numele de familie çi prenumele fiecårui semnatar. Duplicatul are
aceeaçi forÆå probantå ca çi originalul.
MulÆi dintre cetåÆeni au avut nevoie cel puÆin o datå în viaÆå så
aibå un act autentificat. Pentru acesta Legea notarilor çi a activitåÆii
notariale stabileçte în amånunt care este procedura autentificårii
actelor de cåtre notar. Pentru autentificarea unui act, notarul public
verificå çi stabileçte, în prealabil, identitatea pårÆilor, iar pårÆile pot fi
reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procurå specialå
autenticå.
Pentru a lua consimÆåmântul pårÆilor, dupå citirea actului, notarul
public le va întreba dacå au înÆeles conÆinutul acestuia çi dacå cele
cuprinse în act exprimå voinÆa lor. Pentru motive temeinice, notarul
public poate lua separat, dar în aceeaçi zi, consimÆåmântul pårÆilor
278 Avocatul casei

care figureazå în act. În acest caz, în încheierea de încuviinÆare a


autentificårii se va menÆiona ora çi locul luårii consimÆåmântului
fiecårei pårÆi.
Toate exemplarele originale ale înscrisului autentificat, cerute de
pårÆi, precum çi cel ce se påstreazå în arhiva biroului notarial,
împreunå cu anexele care fac parte integrantå din acest înscris, se
semneazå în faÆa notarului public de cåtre pårÆi sau reprezentanÆii lor
çi, dupå caz, de cei chemaÆi a încuviinÆa actele pe care pårÆile le
întocmesc, de martorii-asistenÆi, atunci când este cerutå prezenta
lor, çi – dacå este cazul – de cel care a redactat înscrisul, în condiÆiile
prezentei legi.
Fiecare parte poate solicita cel puÆin un exemplar original al
înscrisului autentic. Actele notariale se îndeplinesc la sediul biroului
notarului public în timpul programului de serviciu cu publicul, afiçat în
mod corespunzåtor.
Un act notarial se poate îndeplini în afara sediului biroului nota-
rului public, în limitele circumscripÆiei sale teritoriale, dacå la înche-
ierea lui este interesat un numår mai mare de persoane sau partea
care-l solicitå este împiedicatå så se prezinte, din motive temeinice,
la sediul biroului.
În cazul în care întocmirea unui act notarial nu suferå amânare
din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit çi în afara progra-
mului de lucru, la cererea pårÆii interesate.
Un alt domeniu de larg interes pentru orice cetåÆean este proce-
dura succesoralå. Aceasta se deschide, dupå caz, la cererea oricå-
rei persoane interesate, a procurorului, precum çi a secretarului
consiliului local al localitåÆii în raza cåreia defunctul çi-a avut ultimul
domiciliu, atunci când are cunoçtinÆå cå moçtenirea cuprinde bunuri
imobile.
În cazul decesului unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu
în Æarå, procedura succesoralå se poate îndeplini de notarul public
din circumscripÆia teritorialå a judecåtoriei în care defunctul çi-a avut
bunurile cele mai importante ca valoare.
Notarul public sesizat are obligaÆia de a verifica în prealabil
competenÆa teritorialå, iar dacå constatå cå succesiunea este în
competenÆa altui birou notarial, se desesizeazå, fårå så mai citeze
pårÆile, trimiÆând cauza notarului public competent.
Alte prevederi legale 279

În cazul în care într-o circumscripÆie teritorialå sunt mai multe


birouri de notari publici, competenÆa de îndeplinire a procedurii
succesorale aparÆine primului birou sesizat. Notarul public va veri-
fica dacå procedura succesoralå nu s-a deschis la un alt birou de
notar public din aceeaçi circumscripÆie, cercetând, în acest scop,
registrul de evidenÆå a succesiunilor, potrivit regulamentului.
În cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menÆio-
nate datele de stare civilå ale defunctului, numele, prenumele çi
domiciliul moçtenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu menÆio-
narea valorii acestora, precum çi a pasivului succesoral.
În cazurile prevåzute de lege sau la cererea celor interesaÆi,
notarul public, personal sau printr-un delegat, va face inventarierea
bunurilor succesorale. Dacå nu existå cerere anterioarå pentru
deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere Æine loc
çi de cerere de deschidere a acestei proceduri.
Inventarierea notarialå se va putea face numai cu acordul per-
soanei în posesia cåreia se aflå bunurile defunctului. În caz de refuz,
se va încheia un proces-verbal, semnat de cei prezenÆi.
Dacå existå pericol de înstråinare, pierdere, înlocuire sau distru-
gere a bunurilor, notarul public va putea pune bunurile sub sigiliu
sau le va preda unui custode.
În cazul în care conservarea bunurilor succesorale necesitå anu-
mite cheltuieli, acestea vor fi fåcute, cu încuviinÆarea notarului public,
de custode sau, în lipsa custodelui, de un curator special, numit de
notar pentru administrarea bunurilor.
Dacå în timpul efectuårii inventarului se vor gåsi sume de bani,
hârtii de valoare, cecuri sau alte valori, se vor depune în depozitul
notarial sau la o instituÆie specializatå, fåcându-se menÆiune despre
aceasta çi în procesul-verbal de inventariere.
Din sumele de bani gåsite la inventariere se vor låsa moçteni-
torilor sau celor care locuiau cu defunctul çi gospodåreau împreunå
cu acesta sumele necesare pentru:
a) întreÆinerea persoanelor ce era în sarcina celui decedat, pentru
maximum 6 luni;
b) plata sumelor datorate în baza contractelor de munca sau plata
asigurårilor sociale;
280 Avocatul casei

c) acoperirea cheltuielilor pentru påstrarea çi administrarea averii


succesorale.
În succesiunea în care existå indicii cå urmeazå a fi declaratå
vacanÆa, notarul public va putea încredinÆa administrarea provizorie
a bunurilor succesorale unui curator desemnat, cu încunoçtinÆarea
autoritåÆii administrativ-teritoriale.
În cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileçte calita-
tea moçtenitorilor çi legatarilor, întinderea drepturilor acestora, pre-
cum çi compunerea masei succesorale. În cazul existenÆei unui
testament gåsit la inventar sau prezentat de partea interesatå,
notarul public procedeazå la deschiderea lui. Dacå testamentul este
olograf sau mistic se constatå starea lui materialå çi se întocmeçte
un proces-verbal.
Pe bazå de declaraÆie sau probe administrate în cauzå se va
stabili dacå succesorii au acceptat succesiunea în termenul legal.
Calitatea de moçtenitor çi numårul acestora se stabilesc prin acte
de stare civilå çi cu martori, iar bunurile ce compun masa succeso-
ralå se dovedesc prin înscrisuri sau orice alte mijloace de probå
admise de lege.
În succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succe-
siunii çi ale soÆului supravieÆuitor, cotele de contribuÆie ale acestora
la dobândirea bunurilor se stabilesc prin acordul moçtenitorilor.
Procedura succesoralå se poate suspenda în urmåtoarele cazuri:
a) au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii çi, deçi au fost
legal citaÆi, succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura
succesoralå, fårå a cere eliberarea certificatului de moçtenitor çi
existå dovada cå cel puÆin unul dintre ei a acceptat moçtenirea;
b) succesibilii îçi contestå unii altora calitatea sau nu se înÆeleg cu
privire la compunerea masei succesorale çi la întinderea dreptu-
rilor care li se cuvin;
c) moçtenitorii sau alte persoane interesate prezintå dovada cå
s-au adresat instanÆei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor.
În încheierea de suspendare se consemneazå elementele care
au rezultat din dezbateri, pânå la momentul suspendårii, cu privire la
identitatea celor prezenÆi, opÆiunea succesoralå a acestora çi com-
punerea masei succesorale.
Alte prevederi legale 281

În cazurile în care moçtenitorii îçi contestå unii altora calitatea,


compunerea masei succesorale sau întinderea drepturilor care li se
cuvin, notarul public stabileçte prin încheiere masa succesoralå, cu
precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contestå, întinderea
drepturilor moçtenitorilor çi motivele neînÆelegerii, îndrumând pårÆile
så soluÆioneze neînÆelegerile dintre ele pe cale judecåtoreascå.
În cazurile de suspendare a procedurii succesorale prevåzute la
lit. a) çi b), dacå nu s-a fåcut dovada cå cei în cauzå s-au adresat
instanÆei sau cei interesaÆi n-au cerut repunerea pe rol a cauzei,
notarul public va stabili taxele succesorale provizorii çi onorariile çi
le va comunica organelor financiare.
La cererea pårÆilor, notarul public va putea repune pe rol dosarul
succesoral oricând, dacå se constatå încetarea cauzelor care au
determinat suspendarea lui.
Dacå notarul public constatå cå în masa succesoralå nu existå
bunuri, dispune prin încheiere închiderea procedurii succesorale si
claseazå cauza ca fårå obiect.
În lipsa moçtenitorilor legali sau testamentari, la cererea repre-
zentantului statului, notarul public constatå ca succesiunea este
vacantå, eliberând certificat de vacanÆå succesoralå, dupå expi-
rarea termenului legal de acceptare a succesiunii.
Dupå emiterea certificatului de moçtenitor nu se mai poate în-
tocmi alt certificat, decât în situaÆiile prevåzute de lege.
Cu acordul tuturor moçtenitorilor, notarul public poate relua pro-
cedura succesoralå, în vederea completårii încheierii finale cu bu-
nurile omise din masa succesoralå, eliberând un certificat de moç-
tenitor suplimentar.
Erorile materiale cuprinse în încheierea finalå, precum çi even-
tualele omisiuni se vor putea îndrepta, la cererea moçtenitorilor, în
baza unei încheieri, fåcându-se menÆiune despre aceasta în înche-
ierea finalå çi pe toate exemplarele certificatului de moçtenitor.
În localitåÆile în care nu funcÆioneazå birouri ale notarilor, secre-
tarii consiliilor locale ale comunelor pot întocmi çi unele acte nota-
riale: legalizarea semnåturilor de pe înscrisurile prezentate de pårÆi
çi legalizarea copiilor de pe înscrisuri sub semnåturå privatå.
Pentru prestaÆiile notariale se plåtesc taxe de timbru, cåtre stat,
cåtre biroul notarial çi timbre judiciare.
282 Avocatul casei

Legea notarilor publici çi a activitåÆii notariale permite ca cei care


se considerå våtåmaÆi în drepturile lor prin emiterea certificatului de
moçtenitor så cearå instanÆei judecåtoreçti anularea acestuia çi
stabilirea drepturilor lor. Pânå la anularea sa prin hotårâre judecå-
toreascå, certificatul de moçtenitor dovedeçte calitatea de moçte-
nitor çi cota sau bunurile care se cuvin fiecårui moçtenitor în parte.
În cazul anulårii certificatului de moçtenitor, notarul public va
elibera un nou certificat, pe baza hotårârii judecåtoreçti definitive çi
irevocabile. În acest scop, instanÆelor judecåtoreçti le revine obli-
gaÆia de a trimite la biroul notarului public competent în soluÆionarea
cauzei copie de pe hotårârea råmaså definitivå çi irevocabilå, împre-
unå cu dosarul notarial, dacå a fost cerut în timpul judecåÆii.
În afara altor activitåÆi pe care notarul le poate efectua, potrivit
legii, cum ar fi legalizarea semnåturii sau darea de datå certå pentru
anumite documente, credem ca ar fi interesant de çtiut care sunt
faptele pe care le constatå personal notarul public çi le poate
certifica. Acestea sunt enumerate chiar de Legea notarilor publici çi
a activitåÆii notariale:
a) faptul cå o persoanå se aflå în viaÆå;
b) faptul cå o persoanå se aflå într-un anumit loc;
c) faptul cå persoanå din fotografie este aceeaçi cu persoana care
cere certificarea;
d) faptul cå o persoanå, ca urmare a unei somaÆii sau notificåri,
s-a prezentat sau nu într-o anumitå zi çi la o anumitå orå la sediul
biroului notarial çi declaraÆia acesteia.
O altå activitate uzitatå de foarte multå lume este eliberarea de
cåtre notarul public a copiilor legalizate dupå înscrisurile originale
prezentate de pårÆi, dupå confruntarea copiei cu originalul. Pentru
aceasta se întocmeçte o încheiere de legalizare astfel încât copia
legalizatå va avea valoarea originalului.
Copii legalizate de pe actele autentificate din arhiva biroului
notarial se elibereazå numai pårÆilor, succesorilor çi reprezentanÆilor
acestora, precum çi celor ce justificå un drept sau un interes legitim.
Alte prevederi legale 283

Despre aparatele de marcat


Nu de puÆine ori, în calitatea noastrå de cumpåråtori avem nemul-
Æumiri, suspiciuni poate justificate cu privire la felul în care a fost
cântåritå marfa cumpåratå de noi.
Pentru evitarea unor asemenea nemulÆumiri çi pentru introducerea
unui sistem corect, a fost emiså OrdonanÆa de UrgenÆå nr. 28 publicatå
în Monitorul Oficial nr. 131 din 31 martie 1999, privind obligaÆia
agenÆilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Se aratå cå agenÆii economici denumiÆi „utilizatori“ çi care efec-
tueazå livråri de bunuri cåtre populaÆie au obligaÆia så emitå bonuri
fiscale pentru bunurile vândute cu amånuntul çi facturi fiscale pentru
vânzårile cu ridicata.
În cazul defectårii aparatelor de marcat electronice, utilizatorii sunt
obligaÆi så anunÆe de urgenÆå distribuitorul autorizat care a livrat aparatul.
Sunt exceptaÆi agenÆii economici care realizeazå venituri totale
anuale de pânå la 100 milioane lei, comerÆul ambulant, vânzarea de
pâine, ziare ç.a.
OrdonanÆa defineçte çi o serie de noÆiuni specifice: raportul fiscal
de închidere zilnicå, carte de intervenÆii ç.a.
Nerespectarea prevederilor acestei OrdonanÆe constituie contra-
venÆii ce se sancÆioneazå cu amenzi cuprinse între 100.000 çi
100.000.000 lei.
Este demn de reÆinut – çi subliniez acest lucru – cå çi clienÆii,
cumpåråtorii, au obligaÆia de a solicita, prelua çi påstra bonurile fiscale
çi de a le prezenta la cererea organelor de control. În caz contrar se pot
aplica amenzi contravenÆionale cuprinse între 100.000 çi 500.000 lei.
Acest aspect trebuie avut în vedere de fiecare dintre noi, nu numai
de frica unei eventuale amenzi, dar ca factor ce permite organelor de
control så verifice respectarea ordonanÆei de cåtre comercianÆi.

Despre asigurårile sociale de stat


Grija statului faÆå de populaÆia Æårii se manifestå, printre altele, çi prin
sistemul Asigurårilor sociale de stat, care cuprind cea mai mare
parte a persoanelor asigurate din Æarå çi care oferå cea mai întinså
gamå de prestaÆii de asiguråri sociale, cum sunt: diferitele tipuri de
284 Avocatul casei

pensii, ajutoare materiale pentru incapacitate de muncå, ajutoare de


maternitate ç.a.
În afara drepturilor de pensie pentru vechime în muncå çi limitå de
vârstå, legislaÆia asigurårilor sociale de stat reglementeazå anumite
drepturi în favoarea unor categorii de persoane, cum sunt: invalizi,
orfani çi våduve de råzboi, veterani de råzboi, deÆinuÆi politici, eroi
martiri ai RevoluÆiei din decembrie 1989, urmaçii acestora, råniÆii în
RevoluÆie ç.a.
Sarcina contribuÆiei la fondul asigurårilor sociale de stat pentru
salariaÆi revine cu precådere angajatorului (patronului), salariaÆii
având un aport relativ redus la alimentarea fondului (pensia supli-
mentarå, ajutorul de çomaj etc.).
Din gama largå a domeniilor cuprinse în cadrul Asigurårilor
sociale de stat, vom cåuta så prezentåm succint câteva, pentru cei
interesaÆi.
Legea nr. 19 din 27 martie 2000 privind sistemul public de pensii
çi alte drepturi de asiguråri sociale publicatå în Monitorul Oficial al
României nr. 140 din 1 aprilie 2000 a modificat cele mai multe
prevederi referitoare la sistemul de pensii çi alte drepturi de asiguråri
sociale, pentru diferite categorii de persoane.
Potrivit acestei legi a fost înfiinÆatå Casa NaÆionalå de Pensii çi
Alte Drepturi de Asiguråri Sociale, denumitå în continuare, pres-
curtat, CNPAS. În subordinea CNPAS se înfiinÆeazå case judeÆene
de pensii în fiecare municipiu-reçedinÆå de judeÆ, precum çi Casa de
pensii a municipiului Bucureçti, toate acestea purtând denumirea de
case teritoriale de pensii.
CNPAS poate înfiinÆa case locale de pensii, în funcÆie de numårul,
complexitatea çi structura asiguraÆilor, care funcÆioneazå sub con-
ducerea çi controlul casei judeÆene de pensii çi, respectiv, Casei de
pensii a municipiului Bucureçti.
În sistemul public sunt asigurate, în condiÆiile prezentei legi,
persoanele fizice, denumite în continuare asiguraÆi.
AsiguraÆii pot fi cetåÆeni români, cetåÆeni ai altor state sau apatrizi,
pe perioada în care au domiciliul sau reçedinÆa în România.
AsiguraÆii au obligaÆia så plåteascå contribuÆii de asiguråri sociale
çi au dreptul så beneficieze de prestaÆii de asiguråri sociale.
Alte prevederi legale 285

În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii,


urmåtoarele categorii de persoane:
1. persoanele care desfåçoarå activitåÆi pe bazå de contract
individual de muncå;
2. persoanele care îçi desfåçoarå activitatea în funcÆii elective sau
care sunt numite în cadrul autoritåÆii executive, legislative ori
judecåtoreçti, pe durata mandatului, precum çi membrii
cooperatori dintr-o organizare a cooperaÆiei meçteçugåreçti, ale
cåror drepturi çi obligaÆii sunt asimilate, în condiÆiile prezentei legi,
cu ale persoanelor prevåzute la pct. 1;
3. persoanele care beneficiazå de ajutor de çomaj, ajutor de
integrare profesionalå sau alocaÆie de sprijin, ce se suportå din
bugetul Fondului pentru plata ajutorului de çomaj, în condiÆiile legii,
denumite în continuare çomeri;
4. persoanele care realizeazå un venit brut pe an calendaristic,
echivalent cu cel puÆin 3 salarii medii brute pe economie, çi care
se aflå în una dintre situaÆiile urmåtoare:
a) asociat unic, asociaÆi, comanditari sau acÆionari;
b) administratori sau manageri care au încheiat contract de
administrare sau de management;
c) membri ai asociaÆiei familiale;
d) persoane autorizate så desfåçoare activitåÆi independente;
e) persoane angajate în instituÆii internaÆionale, dacå nu sunt
asiguraÆii acestora;
f) proprietari de bunuri çi/sau arendaçi de suprafeÆe agricole çi
forestiere;
g) persoane care desfåçoarå activitåÆi agricole în cadrul gospo-
dåriilor individuale sau activitåÆi private în domeniul forestier;
h) membri ai societåÆilor agricole sau ai altor forme de asociere
din agriculturå;
i) persoane care desfåçoarå activitåÆi în unitåÆile de cult recunos-
cute potrivit legii çi care nu au încheiat contract individual de
muncå;
286 Avocatul casei

5. persoanele care realizeazå prin cumul venituri brute pe an calen-


daristic echivalente cu cel puÆin 3 salarii medii brute pe economie,
çi care se regåsesc în douå sau mai multe situaÆii prevåzute la pct. IV;
6. persoanele care desfåçoarå activitåÆi exclusiv pe bazå de
convenÆii civile de preståri de servicii çi care realizeazå un venit
brut pe an calendaristic echivalent cu cel puÆin 3 salarii medii brute
pe economie.
Se pot asigura în sistemul public, pe bazå de contract de asigu-
rare, în condiÆiile legii, çi alte persoane care nu se regåsesc în
situaÆiile menÆionate mai sus.
Persoanele care desfåçoarå activitåÆi pe bazå de convenÆii civile
de preståri de servicii au obligaÆia så declare angajatorului, pe
propria råspundere, dacå sunt încadrate cu contract individual de
muncå la alt angajator.
PrestaÆiile de asiguråri sociale se acordå sub formå de: pensii,
indemnizaÆii, ajutoare, alte tipuri de prestaÆii prevåzute de lege,
corelative cu obligaÆiile privind plata contribuÆiei de asiguråri sociale.
În sistemul public asiguraÆii nu pot beneficia concomitent de douå
sau mai multe prestaÆii de asiguråri sociale pentru acelaçi risc
asigurat, cu excepÆia celor pentru prevenirea îmbolnåvirilor çi recu-
perarea capacitåÆii de muncå.
Un alt aspect important pe care Legea 19/2000 nu îl omite este
faptul ca stagiul de cotizare este constituit din perioadele în care
persoanele au plåtit contribuÆii de asiguråri sociale în sistemul public
din România, precum çi în alte Æåri, în condiÆiile stabilite prin acor-
durile sau convenÆiile internaÆionale la care România este parte.
Drepturile de asiguråri sociale cuvenite în sistemul public din
România se pot transfera în Æårile în care asiguraÆii îçi stabilesc
domiciliul sau reçedinÆa, în condiÆiile reglementate prin acorduri çi
convenÆii internaÆionale la care România este parte.
PrestaÆiile de asiguråri sociale aferente drepturilor prevåzute mai
sus pot fi transferate în alte Æåri, în condiÆiile reglementate prin
acorduri çi convenÆii internaÆionale la care România este parte, în
moneda Æårilor respective sau într-o altå monedå asupra cåreia s-a
convenit.
Alte prevederi legale 287

În sensul noii legi contribuabilii sunt, dupå caz:


a) asiguraÆii care datoreazå contribuÆii individuale de asiguråri sociale;
b) angajatorii;
c) AgenÆia NaÆionalå de Ocupare çi Formare Profesionalå care
administreazå bugetul Fondului pentru plata ajutorului de çomaj;
d) toate persoanele menÆionate mai sus ca fiind asiguraÆi çi care
încheie contract de asigurare.
Cotele de contribuÆii de asiguråri sociale sunt diferenÆiate în
funcÆie de condiÆiile de muncå normale, deosebite sau speciale.
Cotele de contribuÆii de asiguråri sociale se aprobå anual prin
legea bugetului asigurårilor sociale de stat.
Legea explicå care sunt locurile de muncå în condiÆii deosebite si
faptul cå ele reprezintå acele locuri care, în mod permanent sau în
anumite perioade, pot afecta esenÆial capacitatea de muncå a asi-
guraÆilor datoritå gradului mare de expunere la risc.
Locurile de muncå în condiÆii speciale sunt cele din:
a) unitåÆile miniere, pentru personalul care îçi desfåçoarå
activitatea în subteran cel puÆin 50% din timpul normal de muncå
în luna respectivå;
b) activitåÆile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a
materiilor prime nucleare, zonele I çi II de expunere la radiaÆii;
c) aviaÆia civilå, pentru personalul navigant explicat pe larg în
anexa nr. 1 la Lege;
d) activitatea artisticå desfåçuratå în profesiile explicate în anexa
nr. 2 la Lege.
O noutate absolutå în sistemul asigurårilor sociale din România
aduså prin Legea 19/2000 este çi faptul cå se asimileazå stagiului
de cotizare çi perioadele necontributive, denumite în continuare
perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a beneficiat sau beneficiazå de drepturi de asiguråri sociale, cu
excepÆia pensiei pentru limitå de vârstå, a pensiei anticipate, a
pensiei anticipate parÆiale çi a pensiei de urmaç.
b) a urmat cursurile de zi ale învåÆåmântului superior, organizat
potrivit legii, pe durata normalå a studiilor respective, cu condiÆia
absolvirii acestora; daca înså a urmat cursurile a douå instituÆii de
288 Avocatul casei

învåÆåmânt superior, concomitent sau consecutiv, se considerå


perioada contributivå durata doar a unei singure perioade de
studii, la alegere.
c) a satisfåcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu
termen redus, pe durata legal stabilitå, a fost concentrat, mobilizat
sau în prizonierat.
AlocaÆia de stat pentru copii este una dintre formele prin care
statul – aça cum se spune chiar în titlul respectiv – sprijinå familiile
cu copii, în vederea completårii veniturilor necesare creçterii çi
educårii lor. Regimul juridic al alocaÆiei de stat pentru copii are ca
reglementare (deocamdatå) Legea nr. 61/1993.
Copiii în vârstå de pânå la 16 ani beneficiazå de alocaÆie acordatå
de stat. Copiii care urmeazå una dintre formele de învåÆåmânt
prevåzute de lege beneficiazå de alocaÆie de stat pentru copii pânå
la împlinirea vârstei de 18 ani. Copiii încadraÆi în gradul I sau II de
invaliditate, precum çi copiii cu handicap beneficiazå de alocaÆie de
stat pentru copii pânå la împlinirea vârstei de 18 ani.
Tinerii în vârstå de peste 18 ani beneficiazå de alocaÆie de stat
pentru copii pânå la terminarea cursurilor învåÆåmântului liceal sau
profesional, organizate în condiÆiile legii. Tinerii în vârstå de peste 18
ani, care repetå anul çcolar, nu beneficiazå de alocaÆie de stat, cu
excepÆia celor care repetå din motive de sånåtate, dovedite cu
certificat medical. Beneficiazå de alocaÆie de stat pentru copii çi
copiii cetåÆenilor stråini çi ai persoanelor fårå cetåÆenie rezidenÆi, în
condiÆiile legii, în România, dacå locuiesc împreunå, cu pårinÆii.
Titular al dreptului de alocaÆie de stat pentru copii este copilul.
AlocaÆia de stat pentru copii se plåteçte unuia dintre pårinÆi pe baza
acordului acestora sau, în caz de neînÆelegere, pe baza deciziei
autoritåÆii tutelare, pårintelui la care s-a stabilit, prin hotårâre judecå-
toreascå, domiciliul copilului ori cåruia i s-a încredinÆat spre creçtere
çi educare.
Copiii în vârstå de peste 7 ani care nu urmeazå, potrivit regula-
mentelor çcolare, învåÆåmântul general obligatoriu nu beneficiazå
de plata alocaÆiei de stat pentru copii, cu excepÆia celor care nu sunt
çcolarizaÆi din motive de sånåtate, dovedite prin certificat medical.
Alte prevederi legale 289

AlocaÆia de stat pentru copii nu se plåteçte în lunile în care copiii


titulari ai dreptului se aflå mai mult de 15 zile în instituÆii de ocrotire ori
asistenÆå socialå care le asigurå întreÆinerea completå din partea
statului.
Stabilirea dreptului la alocaÆie de stat pentru copii se face pe baza
cererii çi a actelor din care rezultå îndeplinirea condiÆiilor de acor-
dare a acestui drept.
Dupå împlinirea vârstei de 14 ani, cererea se poate face çi de
cåtre copil, cu încuviinÆarea reprezentantului såu legal.
Plata alocaÆiei de stat pentru copii se face începând cu luna
urmåtoare celei în care s-a nåscut copilul.
Plata alocaÆiei de stat pentru copii înceteazå începând cu luna
urmåtoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiÆiile de acordare.
AlocaÆia de stat pentru copii nu este impozabilå çi nu poate fi
urmåritå silit decât în vederea recuperårii sumelor plåtite necuvenit
cu acest titlu.
Plata alocaÆiei de stat pentru copiii în vârstå de peste 7 ani se face
prin unitåÆile çcolare.
Important este faptul cå legiuitorul a avut în vedere perioada de
inflaÆie prin care trecem çi a stabilit cå alocaÆia de stat pentru copii se
indexeazå. Un alt aspect este cel privitor la copiii handicapaÆi, a
cåror alocaÆie se majoreazå cu 100%.
Ajutorul pentru mamele cu mai mulÆi copii se acordå mamelor
care au în îngrijire trei sau mai mulÆi copii. La stabilirea numårului
de copii aflaÆi în îngrijire se au în vedere çi copiii soÆului proveniÆi
dintr-o altå cåsåtorie, dacå se aflå în îngrijirea sa. Sigur, copiii care
au fost înfiaÆi de alte persoane ori se aflå în plasament familial nu se
iau în calcul.
Ajutorul pentru soÆiile de militari se acordå soÆiilor celor care
satisfac serviciul militar obligatoriu çi care nu au venituri din salariu çi
nici alte surse pentru susÆinerea existenÆei. De aceastå prevedere
beneficiazå çi soÆiile elevilor çcolilor militare, ca çi cei cu stagiu
redus. O cerinÆå expreså este ca soÆia så fie gravidå, så aibå un
copil, så fie încadratå într-un grad de invaliditate. Ajutorul este
diferenÆiat în raport de mediul urban sau rural unde domiciliazå
beneficiarul ajutorului.
290 Avocatul casei

În legåturå cu concediul de maternitate asiguratele au dreptul, pe


o perioadå de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcinå çi
låuzie, perioadå în care beneficiazå de indemnizaÆie de maternitate.
De aceleaçi drepturi beneficiazå çi femeile care au încetat plata
contribuÆiei de asiguråri sociale, în condiÆiile prezentei legi, dar care
nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calitåÆii de asigurat.
Concediul pentru sarcinå se acordå pe o perioadå de 63 de zile
înainte de naçtere, iar concediul pentru låuzie pe o perioadå de 63
de zile dupå naçtere. Concediile pentru sarcinå çi låuzie se compen-
seazå între ele, în funcÆie de recomandarea medicului çi de opÆiunea
persoanei beneficiare.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiazå, la cerere, de
concediu pentru sarcinå, începând cu luna a 6-a de sarcinå.
În cazul în care copilul se naçte mort sau moare în perioada
concediului de låuzie, indemnizaÆia de maternitate se acordå pe
toatå durata acestuia.
Cuantumul lunar al indemnizaÆiei de maternitate este de 85% din
baza de calcul. AsiguraÆii au dreptul la:
a) concediu çi indemnizaÆie pentru creçterea copilului pânå la
împlinirea vârstei de 2 ani çi, în cazul copilului cu handicap, pânå
la împlinirea vârstei de 3 ani;
b) concediu çi indemnizaÆie pentru îngrijirea copilului bolnav în
vârstå de pânå la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru
afecÆiunile intercurente, pânå la împlinirea vârstei de 18 ani.
IndemnizaÆia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstå de pânå la
7 ani sau a copilului cu handicap cu afecÆiuni intercurente pânå la
împlinirea vârstei de 18 ani se acordå pe baza certificatului de
concediu medical eliberat de medicul de familie çi a certificatului
pentru persoanele cu handicap emis, în condiÆiile legii, dupå caz.
ProtecÆia handicapaÆilor în cadrul sistemului naÆional de asiguråri
sociale, datoritå grijii deosebite a statului pentru aceasta categorie
socialå, a fost reglementatå printr-o lege specialå, çi anume Ordo-
nanÆå de UrgenÆå nr. 102 din 29 iunie 1999 privind protecÆia specialå
çi încadrarea în muncå a persoanelor cu handicap, publicatå în
Monitorul Oficial al României nr. 310 din 30 iunie 1999.
Alte prevederi legale 291

Încå de la început este datå definiÆia persoanelor cu handicap, ca


fiind acele persoane care au un dezavantaj datorat unor deficienÆe
fizice, senzoriale, psihice sau mentale, care le împiedicå sau le
limiteazå accesul normal çi în condiÆii de egalitate la viaÆa socialå,
potrivit vârstei, sexului, factorilor sociali, materiali çi culturali, necesi-
tând måsuri de protecÆie specialå în vederea integrårii lor sociale.
În vederea asigurårii integrårii cu çanse egale în viaÆa socialå,
copiii cu handicap beneficiazå de urmåtoarele drepturi: alocaÆie de
stat pentru copiii cu handicap, în condiÆiile çi în cuantumul prevåzute
de lege, majorat cu 100%; alocaÆie de întreÆinere pentru copiii cu
handicap, aflaÆi în plasament familial sau încredinÆaÆi, potrivit legii,
unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit
legii, în cuantumul prevåzut de lege, majorat cu 50%; un asistent
personal pentru copiii cu handicap grav, asistenÆa medicalå a copi-
lului cu handicap.
Persoana care are în îngrijire, supraveghere çi întreÆinere un copil
cu handicap beneficiazå de urmåtoarele drepturi:
a) concediu plåtit pentru îngrijirea copilului cu handicap, pânå la
împlinirea de cåtre acesta a vârstei de 3 ani;
b) concedii medicale pentru îngrijirea copiilor cu handicap accen-
tuat sau grav, care necesitå tratament pentru afecÆiuni intercu-
rente, pânå la împlinirea de cåtre copii a vârstei de 18 ani;
În vederea asigurårii dreptului la securitate socialå, precum çi a
dreptului la ocrotirea sånåtåÆii çi la instruire, adulÆii cu handicap
beneficiazå de urmåtoarele drepturi:
a) adulÆii inapÆi de muncå din cauza handicapului, dacå nu au alte
venituri cu excepÆia pensiei de urmaç, beneficiazå de ajutor
special lunar pe toatå durata handicapului; cei cu venituri pânå la
acest cuantum primesc diferenÆa pânå la nivelul ajutorului special
lunar; pentru afecÆiuni care creeazå handicap ireversibil ajutorul
special lunar se stabileçte pe toatå durata vieÆii;
b) nevåzåtorii beneficiazå de un venit lunar sub forma unei pensii
sociale, indiferent de vârstå çi de veniturile realizate din salarii, pe
toatå durata handicapului grav; cei cu handicap accentuat benefi-
ciazå de un venit lunar în cuantum de 50% din venitul stabilit
292 Avocatul casei

pentru cei cu handicap grav, pe toatå durata handicapului; persoa-


nele nevåzåtoare care cumuleazå salariul cu pensia pentru limitå
de vârstå, cu pensia I.O.V.R. sau cu pensia pentru pierderea capa-
citåÆii de muncå vor opta pentru una dintre acestea sau pentru
pensia socialå; nevåzåtorii care nu desfåçoarå activitate salarizatå
cumuleazå pensia socialå cu una dintre celelalte pensii stabilite
potrivit legii; nevåzåtorul cu handicap grav primeçte pentru plata
însoÆitorului o indemnizaÆie; nevåzåtorul opteazå pentru asistentul
personal sau pentru însoÆitor;
c) un asistent personal pentru adulÆii cu handicap grav;
d) scutirea de la plata taxelor vamale pentru introducerea în Æarå, o
datå la 8 ani, la alegere, pentru folosinÆå proprie, de motociclete,
motorete sau autoturisme, adaptate special pentru transportul
persoanelor cu handicap, precum çi de piese de schimb necesare
acestora;
e) scutirea de la plata taxelor de abonament pentru adulÆii cu han-
dicap grav, deÆinåtori de aparate de radio çi de televizoare; de
aceastå facilitate beneficiazå çi persoanele care au în întreÆinere
persoane cu handicap;
f) prioritate la instalarea postului telefonic çi scutirea de la plata
taxelor de instalare, transferare çi de abonament telefonic, precum
çi de la costul a 50 de impulsuri pentru abonamentul comun la 2
abonaÆi, 100 de impulsuri pentru abonament-linie individualå çi
400 de impulsuri pentru nevåzåtori, atât pentru adulÆii cu handicap,
cât çi pentru familiile acestora, dacå au domiciliul comun.
În afarå de aceste drepturi båneçti se mai adaugå o serie întreagå
de alte drepturi într-o serie de domenii cum ar fi: telecomunicaÆii,
asistenÆå medicalå, sistemul locativ, acces la instituÆii sociale, cultu-
rale sau economice etc.
Aceeaçi lege nr. 19 /2000 privind sistemul public de pensii çi alte
drepturi de asiguråri sociale reglementeazå çi ajutorul de deces,
stabilind cå în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului
beneficiazå de ajutor de deces o singurå persoanå care poate fi,
dupå caz, soÆul supravieÆuitor, copilul, pårintele, tutorele, curatorul,
Alte prevederi legale 293

moçtenitorul, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeçte cå a


suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Asiguratul sau pensionarul beneficiazå de ajutor de deces în
cazul decesului unui membru de familie aflat în întreÆinerea sa çi
care nu are un drept propriu de asiguråri sociale.
Se considerå membru de familie:
a) soÆul;
b) copiii proprii, copiii adoptaÆi, copiii aflaÆi în plasament familial
sau cei încredinÆaÆi spre creçtere çi educare familiei, în vârstå de
pânå la 18 ani sau, dacå îçi continuå studiile, pânå la terminarea
acestora, fårå a depåçi vârsta de 26 de ani, precum çi copiii inca-
pabili de muncå, indiferent de vârstå, dacå çi-au pierdut capacita-
tea de muncå înaintea vârstelor menÆionate;
c) pårinÆii çi bunicii oricåruia dintre soÆi.
Ajutorul de deces se achitå în termen de 24 de ore de la solicitare.
Ajutorul de çomaj este un factor de mare importanÆå în condiÆiile
restructurårii industriei pe drumul spre privatizare. Dacå în perioada
comunistå çomajul nu era recunoscut, deçi exista, acum statul este
preocupat de situaÆia çomerilor, categorie socialå lipsitå de posibili-
tatea realizårii prin muncå a venitului necesar.
Este de reÆinut faptul cå multe categorii de tineri beneficiazå de ajutor
de çomaj, dacå la terminarea studiilor nu çi-au gåsit un loc de muncå.
AlocaÆia de sprijin reprezintå un ajutor de çomaj diminuat, ce se
acordå celor care au beneficiat de ajutor çi nu çi-au putut gåsi nici un
loc de muncå, statul asigurându-le un venit minim.
Plata indemnizaÆiilor de asiguråri sociale înceteazå începând cu
ziua urmåtoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineçte condiÆiile legale pentru
acordarea indemnizaÆiilor;
c) beneficiarul çi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care
România nu are încheiatå convenÆie de asiguråri sociale;
d) beneficiarul çi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care
România a încheiat convenÆie de asiguråri sociale, dacå în cadrul
acesteia se prevede cå indemnizaÆiile se plåtesc de cåtre celålalt stat.
294 Avocatul casei

Toate acestea sunt numai câteva din formele prin care statul se
preocupå de asigurarea existenÆei materiale a cetåÆenilor såi. Dar,
pentru ca tot acest sistem så funcÆioneze normal, se impune ca cei
obligaÆi så contribuie la completarea fondurilor asigurårilor sociale
så fie de bunå-credinÆå, så verse la timp sumele ce se cuvin, så nu
caute metode ilegale pentru a se sustrage de la plata lor.
Cum problema asigurårilor sociale de stat este o problemå ce
trebuie så ne intereseze pe toÆi çi chiar ne intereseazå pe toÆi, mai
devreme sau mai târziu, trebuie så veghem la respectarea obliga-
Æiilor ce revin întreprinzåtorilor cu privire la plata contribuÆiei cuvenite.
Ca mâine, çi tu poÆi fi beneficiar al unor drepturi din partea
asigurårilor sociale de stat, çi nu îÆi poate fi indiferent dacå ajutorul
primit este mai mare ori mai mic!

Despre asigurårile de sånåtate


Vrem, nu vrem, anii trec, îmbåtrânim çi chiar dacå la tinereÆe suntem
optimiçti çi exuberanÆi, când anii se adunå, gândul ne duce spre pensie,
spre sumele ce ne vor ajuta så ne ducem båtrâneÆile, bolile vârstei.
Legea asigurårilor sociale de sånåtate a intrat în vigoare la 1 ia-
nuarie 1998, poate cå nu este greçit så amintim câteva din preve-
derile sale.
Un principiu îmbucuråtor este chiar cel menÆionat în articolul 1 al
Legii nr. 145/1997, publicatå în Monitorul Oficial nr. 178 din 31 iulie
1997, çi anume cå asigurårile de sånåtate sunt obligatorii. Este o
måsurå de mare importanÆå socialå, pentru cå, vrând, nevrând,
omul îçi asigurå båtrâneÆile, asigurårile de sånåtate nefiind låsate la
libera voinÆå a fiecåruia.
Potrivit legii sunt supuse în mod obligatoriu asigurårii urmåtoarele
categorii de persoane:
a) cetåÆenii români cu domiciliul în Æarå;
b) cetåÆenii stråini çi apatrizii care au reçedinÆa în România.
În aceste cazuri asiguraÆii vor plåti o contribuÆie lunarå pentru
asigurårile sociale de sånåtate, iar calitatea de asigurat se dove-
deçte cu carnetul de asiguråri sociale pentru sånåtate.
Alte prevederi legale 295

Asigurarea de sånåtate este facultativå pentru membrii misiunilor


diplomatice acreditate în România çi pentru cetåÆenii stråini care se
aflå temporar în Æarå.
Cu toate acestea, sunt unele categorii de persoane care benefi-
ciazå de asiguråri, fårå plata contribuÆiilor:
l copiii çi tinerii pânå la vârsta de 26 de ani, dacå sunt studenÆi sau
ucenici çi dacå nu realizeazå venituri din muncå;
l persoanele cu handicap care nu realizeazå venituri din muncå
sau se aflå în grija familiei;
l soÆul, soÆia, pårinÆii çi bunicii, fårå venituri proprii, aflaÆi în întreÆi-
nerea unei persoane asigurate;
l anumite categorii de persoane care au fost persecutate din motive
politice, cei deportaÆi, invalizi çi våduve de råzboi, urmaçii eroilor
martiri ç.a.
AsiguraÆii au dreptul la servicii medicale, medicamente çi mate-
riale sanitare.
Îngrijirea medicalå acordatå asiguraÆilor se realizeazå prin servicii
medicale, dupå cum urmeazå:
l servicii de asistenÆå medicalå preventivå
l servicii medicale ambulatorii
l servicii medicale spitaliceçti
l servicii de asistenÆå stomatologicå
l servicii medicale de urgenÆå
l servicii medicale complementare pentru reabilitare
l asistenÆå medicalå pre-, intra- çi postnatalå
l îngrijiri medicale la domiciliu
l medicamente, materiale sanitare, proteze ç.a.
Este de reÆinut faptul cå, aça cum se aratå în articolul 15 din lege,
asiguraÆii au dreptul så-çi aleagå medicul de familie care så le acorde
serviciile medicale primare. Dacå opÆiunea este pentru un medic de
familie dintr-o altå localitate, asiguratul va suporta cheltuielile de
transport. Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales, dupå
expirarea a cel puÆin 3 luni de la data înscrierii sale la medic.
296 Avocatul casei

Prevenirea îmbolnåvirilor este o preocupare evidentå çi în Legea


asigurårilor sociale de sånåtate. Sunt aråtate o serie de måsuri privind
eventualele cauze de îmbolnåvire çi måsurile ce se impun a fi luate.
Serviciile medicale stomatologice preventive au un regim, ca så
zicem aça, aparte. Ele se suportå, dupå cum urmeazå:
l nelimitat pentru copiii pânå la vârsta de 16 ani, individual sau prin
formarea de grupe de profilaxie, fie la çcoalå, fie la grådiniÆå
l pentru tinerii de la 16 ani la 20 de ani, de douå ori pe an
l pentru adulÆi, o datå pe an.
AsiguraÆii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii,
pentru prevenirea complicaÆiilor çi pentru recuperarea sau cel puÆin
pentru ameliorarea suferinÆei, dupå caz.
AsiguraÆii primesc asistenÆå medicalå de specialitate la domiciliu,
ambulatoriu sau prin spitalizare. În spital, tratamentul se acordå prin
spitalizare integralå sau parÆialå çi cuprinde: consultaÆii, investigaÆii,
stabilirea diagnosticului, tratamentul medical çi/sau chirurgical – dupå
caz – îngrijire, medicamente çi materiale sanitare, cazare çi maså.
Toate aceste facilitåÆi de care beneficiazå asiguraÆii ar trebui så
dea de gândit celor care se mulÆumesc så lucreze fårå angajare
permanentå, aça cum se spune, fårå carte de muncå. În afarå de
anii ce trebuie så se adune pentru ieçirea la pensie, boala te poate
lovi oricând. Dacå eçti asigurat, beneficiezi de toate avantajele ce
sunt menÆionate în lege. Dacå nu eçti asigurat, riscul este al tåu!
O problemå mult controversatå în ultimele luni este çi aceea a
medicamentelor compensate. Sigur, tinerii nu îçi dau seama ce
importanÆå au medicamentele, în primul rând pentru tratarea mala-
diilor specifice båtrâneÆii, precum çi implicaÆiile costului lor. Or,
acordarea medicamentelor la un preÆ redus, compensat, este un
mare avantaj al asigurårilor sociale de sånåtate.
Am insistat în mod deosebit pentru cå am întâlnit deseori per-
soane ajunse la anii pensionårii care nu au vechimea necesarå în
muncå çi mai ales care nu pot beneficia de avantajele asigurårii.
În unele cazuri, legea mai aratå cå asiguraÆii pot beneficia de
transport gratuit – în cazul urgenÆelor – cå pot primi asistenÆå medi-
calå la domiciliu çi îngrijire din partea unui cadru mediu, dacå este
necesar çi indicat de medic.
Alte prevederi legale 297

În aplicarea acestei legi, au fost emise norme metodologice


elaborate în comun de ministerele FinanÆelor, SånåtåÆii çi Muncii çi
ProtecÆiei Sociale, adicå toÆi factorii care sunt implicaÆi în luarea çi
asigurarea måsurilor de protecÆie a sånåtåÆii populaÆiei.

Dreptul la pensie
Muncim ani çi ani, dar vine o vreme când nu mai avem nici capaci-
tatea de muncå, nici puterea, çi atunci, în mod firesc, se pune
problema existenÆei pe baza pensiei cuvenite pentru anii de muncå
prestatå, pentru vârstå, pentru activitatea depuså.
În literatura de specialitate, pensiile de asiguråri sociale de stat
sunt definite ca drepturi båneçti acordate salariaÆilor, la expirarea
unei perioade determinate de activitate çi la împlinirea vârstei prevå-
zute de lege, ori în cazul pierderii totale sau parÆiale a capacitåÆii de
muncå, precum çi urmaçilor acestor persoane.
Potrivit noului sistem de asiguråri sociale reglementate de Legea
nr. 19 din 27 martie 2000 privind sistemul public de pensii çi alte
drepturi de asiguråri sociale publicatå în Monitorul Oficial al României
nr. 140 din 1 aprilie 2000, tipurile de pensii acordate sunt urmåtoarele:
a) pensia pentru limitå de vârstå
b) pensia anticipatå;
c) pensia anticipatå parÆialå;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaç.
Pensia pentru limitå de vârstå se acordå asiguraÆilor care îndepli-
nesc, cumulativ, la data pensionårii, condiÆiile privind vârsta standard
de pensionare çi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei çi
65 de ani pentru bårbaÆi. Atingerea vârstei standard de pensionare
se va realiza în termen de 13 ani de la data intrårii în vigoare a
prezentei legi, prin creçterea vârstelor de pensionare, pornindu-se
de la 57 de ani pentru femei çi de la 62 de ani pentru bårbaÆi,
conform eçalonårii prevåzute în anexa nr. 3.
AsiguraÆii care îndeplinesc anumite condiÆii stabilite în mod clar
de Lege pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.
298 Avocatul casei

AsiguraÆii care çi-au desfåçurat activitatea, total sau parÆial, în


condiÆii deosebite de muncå au dreptul la pensie pentru limitå de
vârstå, cu reducerea vârstelor standard de pensionare.
AsiguraÆii care au depåçit stagiul complet de cotizare cu cel puÆin
10 ani pot solicita pensia anticipatå cu cel mult 5 ani înaintea
vârstelor standard de pensionare. AsiguraÆii care au realizat stagiile
complete de cotizare, precum çi cei care au depåçit stagiul complet
de cotizare cu pânå la 10 ani pot solicita pensie anticipatå parÆialå
cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraÆii care çi-au pierdut
total sau cel puÆin jumåtate din capacitatea de muncå, din cauza:
a) accidentelor de muncå, conform legii;
b) bolilor profesionale çi tuberculozei;
c) bolilor obiçnuite çi accidentelor care nu au legåturå cu munca.
Au dreptul la pensie de invaliditate çi elevii, ucenicii çi studenÆii
care çi-au pierdut total sau cel puÆin jumåtate din capacitatea de
muncå datoritå accidentelor sau bolilor profesionale survenite în
timpul çi din cauza practicii profesionale.
Persoanele care çi-au pierdut total sau parÆial capacitatea de
muncå çi marii mutilaÆi, ca urmare a participårii la lupta pentru
victoria RevoluÆiei din decembrie 1989 ori în legåturå cu eveni-
mentele revoluÆionare din decembrie 1989, care erau cuprinçi într-un
sistem de asiguråri sociale anterior datei ivirii invaliditåÆii din aceastå
cauzå, au dreptul çi la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea
în muncå, pe timpul cât dureazå invaliditatea, stabilitå în aceleaçi
condiÆii în care se acordå pensia de invaliditate persoanelor care au
suferit accidente de muncå.
În raport cu cerinÆele locului de muncå çi cu gradul de reducere a
capacitåÆii de muncå, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizatå prin pierderea totalå a capacitåÆii de
muncå, a capacitåÆii de autoservire, de autoconducÆie sau de
orientare spaÆialå, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere
permanentå din partea altei persoane;
b) de gradul II, caracterizatå prin pierderea totalå a capacitåÆii de
muncå, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se
autoconduce çi de a se orienta spaÆial, fårå ajutorul altei persoane;
Alte prevederi legale 299

c) de gradul III, caracterizatå prin pierderea a cel puÆin jumåtate


din capacitatea de muncå, invalidul putând så presteze o activitate
profesionalå.
Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face
prin decizie, emiså de medicul specializat în expertizå medicalå çi
recuperarea capacitåÆii de muncå, denumit în continuare medic
expert al asigurårilor sociale.
În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de
muncå, a unei boli profesionale, a tuberculozei, precum çi în situaÆia
în care invaliditatea s-a ivit în timpul çi din cauza îndeplinirii obliga-
Æiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate,
indiferent de stagiul de cotizare.
Pensionarii încadraÆi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara
pensiei, la o indemnizaÆie pentru însoÆitor, în cuantum fix.
Pensionarii de invaliditate sunt supuçi revizuirii medicale, în funcÆie de
afecÆiune, la intervale de 6-12 luni, pânå la împlinirea vârstelor standard
de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
Dupå fiecare revizuire medicul expert al asigurårilor sociale din
cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouå decizie prin care se
stabileçte, dupå caz:
a) menÆinerea în acelaçi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) încetarea calitåÆii de pensionar de invaliditate, ca urmare a
redobândirii capacitåÆii de muncå.
Dreptul la pensie de invaliditate se modificå sau înceteazå începând
cu luna urmåtoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicalå.
Revizuirea medicalå se poate efectua çi la cererea pensionarilor,
dacå starea sånåtåÆii lor s-a îmbunåtåÆit sau, dupå caz, s-a agravat.
Nu sunt supuçi revizuirii medicale periodice pensionarii de invali-
ditate care:
a) prezintå invaliditåÆi care afecteazå ireversibil capacitatea de muncå;
b) au împlinit vârstele prevåzute de prezenta lege pentru obÆinerea
pensiei pentru limitå de vârstå;
c) au vârsta mai micå cu pânå la 5 ani faÆå de vârsta standard de
pensionare çi au realizat stagiile complete de cotizare, conform
prezentei legi.
300 Avocatul casei

Au dreptul la pensie de urmaç copiii çi soÆul supravieÆuitor, dacå


persoana decedatå era pensionar sau îndeplinea condiÆiile pentru
obÆinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaç:
a) pânå la vârsta de 16 ani;
b) dacå îçi continuå studiile într-o formå de învåÆåmânt organizatå
potrivit legii, pânå la terminarea acestora, fårå a depåçi vârsta de
26 de ani;
c) pe toatå durata invaliditåÆii de orice grad, dacå aceasta s-a ivit în
perioada în care se aflau în una dintre situaÆiile menÆionate mai sus.
SoÆul supravieÆuitor are dreptul la pensie de urmaç pe tot timpul
vieÆii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacå durata
cåsåtoriei a fost de cel puÆin 15 ani. În cazul în care durata cåsåtoriei
este mai micå de 15 ani, dar de cel puÆin 10 ani, cuantumul pensiei de
urmaç cuvenit soÆului supravieÆuitor se diminueazå cu 0,5% pentru
fiecare lunå, respectiv 6% pentru fiecare an de cåsåtorie în minus.
SoÆul supravieÆuitor are dreptul la pensie de urmaç, indiferent de
vârstå, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacå
durata cåsåtoriei a fost de cel puÆin 1 an.
SoÆul supravieÆuitor are dreptul la pensie de urmaç, indiferent de
vârstå çi de durata cåsåtoriei, dacå decesul soÆului susÆinåtor s-a
produs ca urmare a unui accident de muncå, a unei boli profesionale
sau tuberculozei çi dacå nu realizeazå venituri lunare dintr-o activitate
profesionalå pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea
sunt mai mici de o påtrime din salariul mediu brut pe economie.
SoÆul supravieÆuitor care are în îngrijire la data decesului susÆi-
nåtorului unul sau mai mulÆi copii în vârstå de pânå la 7 ani bene-
ficiazå de pensie de urmaç pânå la data împlinirii de cåtre ultimul
copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeazå venituri
lunare dintr-o activitate profesionalå pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de o påtrime din salariul mediu
brut pe economie.
Pensia se acordå la cererea persoanei îndreptåÆite, a manda-
tarului desemnat de aceasta cu procurå specialå, a tutorelui sau a
curatorului acesteia.
Alte prevederi legale 301

Cererea de pensionare, împreunå cu actele care dovedesc înde-


plinirea condiÆiilor prevåzute de prezenta lege se depun la casa
teritorialå de pensii în raza cåreia se aflå domiciliul asiguratului.
Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu
mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.
Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin
decizie emiså de casa teritorialå de pensii în termen de 45 de zile de
la data depunerii cererii.
Decizia de pensionare poate fi contestatå la instanÆa judecå-
toreascå competentå, în a cårei razå teritorialå se aflå domiciliul
asiguratului, în termen de 30 de zile de la comunicare. Decizia de
pensionare necontestatå în termen este definitivå.
Plata pensiei se face lunar. Pensia se plåteçte personal titula-
rului, mandatarului desemnat de acesta prin procurå specialå sau
reprezentantului legal al acestuia.
Plata pensiei înceteazå începând cu luna urmåtoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineçte condiÆiile legale în temeiul
cårora i-a fost acordatå pensia;
c) urmaçul a fost condamnat printr-o hotårâre råmaså definitivå
pentru infracÆiunea de omor sau tentativå de omor comiså asupra
susÆinåtorului.
Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profe-
sionalå, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmaçi orfani de ambii pårinÆi, pe perioada çcolarizårii astfel:
pânå la vârsta de 16 ani sau, dacå îçi continuå studiile într-o formå
de învåÆåmânt organizatå potrivit legii, pânå la terminarea aces-
tora, fårå a depåçi vârsta de 26 de ani;
b) nevåzåtorii;
c) pensionarii pentru limitå de vârstå.
d) pensionarii de invaliditate de gradul III.
Beneficiarii pensiei de urmaç pot cumula pensia cu veniturile realizate
dintr-o activitate profesionalå, dacå veniturile brute lunare realizate nu
depåçesc jumåtate din salariul mediu brut lunar pe economie.
302 Avocatul casei

AsiguraÆii sistemului public au dreptul, în afarå de pensie, la:


a) indemnizaÆie pentru incapacitate temporarå de muncå, cauzatå
de boli obiçnuite sau de accidente în afara muncii, boli
profesionale çi accidente de muncå;
b) prestaÆii pentru prevenirea îmbolnåvirilor çi recuperarea capaci-
tåÆii de muncå;
c) indemnizaÆie pentru maternitate;
d) indemnizaÆie pentru creçterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav
e) ajutor de deces.
AsiguraÆii beneficiazå de concediu medical çi de indemnizaÆie
pentru incapacitate temporarå de muncå, dacå dovedesc incapaci-
tatea temporarå de muncå printr-un certificat medical.
În cazul bolilor profesionale sau accidentelor de muncå certifi-
catul medical se vizeazå în mod obligatoriu, prin grija angajatorului,
de cåtre Inspectoratul de Sånåtate Publicå, respectiv de inspecto-
ratul teritorial de muncå în raza cåruia se aflå sediul angajatorului
sau domiciliul asiguratului.
Çomerii aflaÆi la cursuri de calificare, recalificare, perfecÆionare
sau, dupå caz, la alte forme de pregåtire profesionalå, organizate
potrivit legii, care, datoritå accidentelor survenite în timpul çi din
cauza practicii profesionale, suportå o incapacitate temporarå de
muncå mai mare de 3 zile, beneficiazå de aceleaçi prevederi ca çi
ceilalÆi asiguraÆi privind accidentul de muncå.
Durata de acordare a indemnizaÆiei pentru incapacitate tempo-
rarå de muncå este de cel mult 180 de zile în interval de un an,
socotit din prima zi de îmbolnåvire. Începând cu a 90-a zi concediul
medical se poate prelungi pânå la 180 de zile, cu avizul medicului
expert al asigurårilor sociale.
Principalele categorii de pensii reglementate în sistemul asigu-
rårilor sociale de stat sunt urmåtoarele:
Pensia pentru munca depuså çi limitå de vârstå, potrivit cåreia
au dreptul la pensie cei care au împlinit vârsta prevåzutå de lege
pentru categoria respectivå çi care au muncit un numår de ani, cu
norme diferenÆiate în funcÆie de sex çi de categoria de muncå.
Media venitului realizat care se ia în calcul este pentru cinci ani
din ultimii zece ani munciÆi, la care se adaugå çi unele sporuri
Alte prevederi legale 303

pentru: lucru în subteran, pe platforme maritime, indemnizaÆie de


zbor, pentru condiÆii grele de muncå ç.a. prevåzute în contractul
individual de muncå.
Pensionarea la cerere permite celor ce nu au ajuns la limita de
vârstå la care pensionarea se face din oficiu så beneficieze de
dreptul legitim, dacå îndeplinesc douå condiÆii: vârsta (bårbaÆii 60 de
ani, iar femeile 55 de ani), precum çi vechimea minimå pentru
pensie integralå (30 de ani bårbaÆii çi 25 de ani femeile). Repetåm cå
pentru aceastå categorie nu se poate face trecerea automatå la
pensie, condiÆia fiind ca titularii så solicite acest lucru.
Pensia pentru pierderea capacitåÆii de muncå este regle-
mentatå de Legea 3/1997, cuprinzând douå categorii principale:
l pierderea capacitåÆii de muncå din cauzå de accident de muncå
sau boalå profesionalå;
l pierderea capacitåÆii de muncå în afara procesului de muncå.
De prevederile primei categorii beneficiazå çi cei care îndeplinesc
obligaÆii militare ori sarcini de stat, elevii, ucenicii, studenÆii, în timpul
efectuårii practicii profesionale. CerinÆa esenÆialå este ca invaliditatea
så fie urmare a unui accident sau boli, apårute în timpul çi din cauza
îndeplinirii obligaÆiilor militare sau a practicii profesionale.
Demn de subliniat este faptul cå accidentele de transport sunt
calificate drept accidente de muncå, conferind titularilor potenÆiali
dreptul la pensie de invaliditate.
Pensia de invaliditate se acordå dupå aça-numitele grade de
invaliditate, adicå gravitatea faptului ce o determinå. Spre exemplu,
se încadreazå în gradul I de invaliditate persoane care çi-au pierdut în
totalitate capacitatea de a presta o muncå din cauza unei boli sau
accident care le-a afectat grav starea de sånåtate çi au nevoie de
îngrijire çi supraveghere permanentå din partea unei alte persoane.
Pensia de urmaç este acea pensie de care beneficiazå per-
soanele aflate în întreÆinerea legalå a celui decedat, a cårui obligaÆie
legalå de întreÆinere este asumatå de asigurårile sociale de stat.
Acest drept este recunoscut, ca regulå generalå, copiilor (minori),
precum çi soÆului supravieÆuitor.
Aceastå pensie se acordå indiferent de situaÆia celui decedat,
dacå era pensionar ori în activitate atunci când a survenit decesul.
304 Avocatul casei

Pensia se acordå minorilor care nu au împlinit încå vârsta de


16 ani, iar dacå îçi continuå studiile, ei pot primi pensie pânå la
împlinirea vârstei de 25 de ani sau de 26 ani, în cazul efectuårii
studiilor la facultåÆi cu durata de çcolarizare mai mare de 5 ani
(medicinå).
Este de reÆinut cå beneficiarii pensiei de urmaç, copiii care devin
invalizi înaintea împlinirii vârstei aråtate, vor primi pensie pe toatå durata
invaliditåÆii, indiferent de gradul de invaliditate în care sunt încadraÆi.
Pensia de urmaç ce se acordå soÆului supravieÆuitor este condi-
Æionatå de împlinirea vârstei de pensie, durata cåsåtoriei, numårul
copiilor rezultaÆi din cåsåtorie, capacitatea de muncå.
LegislaÆia noastrå nu permite cumulul de pensii, adicå nu poÆi
primi çi pensie de urmaç çi pensia proprie (pentru vechime în muncå
çi limitå de vârstå).
Pensia suplimentarå are ca scop mårirea veniturilor pensio-
narilor, având la bazå contribuÆia exclusivå a persoanei asigurate.
ContribuÆia la pensia suplimentarå este de 3% din venit çi ea se
calculeazå o datå cu ieçirea la pensie çi limitå de vârstå, invalidi-
tate etc.
Pensionarea anticipatå constå în reducerea limitei de vârstå
pentru pensionarea persoanelor care au vechimea necesarå, dar nu
au limita de vârstå necesarå çi sunt lipsite de resurse materiale
datoritå çomajului.
Pensia anticipatå se poate acorda deci, în principal, persoanelor
care au avut calitatea de salariaÆi çi se aflå în çomaj.
Aceastå formå de pensie are condiÆii clare, cu delimitarea condi-
Æiilor legale, pentru a se putea încasa alocaÆia de sprijin. Dacå aceste
condiÆii nu sunt îndeplinite, persoanele în cauzå sunt excluse de la
plata pensiei anticipate.
Nu beneficiazå de aceastå pensie nici cei care sunt membri ai
cooperaÆiei meçteçugåreçti ori realizeazå venituri cu caracter per-
manent din activitåÆi profesionale. Veniturile cu caracter întâmplåtor
realizate nu se iau în considerare.
Problema pensiei, ignoratå de cei tineri care braveazå çi pretind cå
ei nu vor avea nevoie, este o problemå majorå, cåreia trebuie så i se
acorde toatå atenÆia. Anii trec çi nimeni nu çtie ce-l açteaptå mâine.
Alte prevederi legale 305

Legea pentru aderarea României la ConvenÆia


privind obÆinerea pensiei de întreÆinere
în stråinåtate
ViaÆa oamenilor a fost çi este supuså unor schimbåri structurale.
Diferite motive îi fac pe unii oameni så påråseascå locurile natale çi
så plece în alte pårÆi ale lumii. Putem spune cå nu existå Æarå în care
så nu se afle çi români.
Este înså o tristå realitate cå unii dintre cei plecaÆi nu primesc nici
o pensie din partea celor care au aceastå obligaÆie de a le acorda o
pensie. Problema este dificil de rezolvat pentru cå distanÆele sunt
mari, cheltuielile asemenea çi în plus necesitå foarte mult timp.
Problema a stat în atenÆia forurilor internaÆionale care, la 20 iunie
1956, au încheiat la New York ConvenÆia privind obÆinerea pensiei
de întreÆinere în stråinåtate. România a aderat la aceastå ConvenÆie
prin Legea nr. 26 din 6 martie 1991, publicatå în Monitorul Oficial nr. 54
din 19 martie 1991.
În preambulul acestei legi se aratå cå soluÆionarea acÆiunilor
pentru pensie de întreÆinere sau executarea hotårârilor în stråinåtate
este o problemå umanitarå.
În acest scop, convenÆia faciliteazå unei persoane denumitå
creditor, care se gåseçte pe teritoriul uneia dintre pårÆile care au
aderat la ConvenÆie, obÆinerea pensiei de întreÆinere la care ea
pretinde cå are dreptul din partea unei persoane denumite debitor,
care se aflå sub jurisdicÆia unei alte pårÆi contractante. Organismele
care vor fi folosite în acest scop sunt denumite în lege autoritåÆi
transmiÆåtoare çi instituÆii intermediare.
O precizare binevenitå este aceea menÆionatå în articolul 1 pct. 2:
„cåile juridice prevåzute în prezenta convenÆie completeazå, fårå a
le înlocui, orice alte cåi juridice existente în dreptul intern sau în
dreptul internaÆional“.
Partea interesatå, creditorul, se adreseazå cu o cerere autoritåÆii
transmiÆåtoare. La cerere se anexeazå acte doveditoare, se aratå
numele çi prenumele, adresa, data naçterii, adresa debitorului,
numele såu, eventual schimbårile sale de domiciliu în ultimii cinci
306 Avocatul casei

ani, datele de naçtere ale acestuia, cetåÆenia çi profesia sa, precum


çi o expunere detaliatå a motivelor pe care se întemeiazå cererea,
obiectul acesteia çi orice date pertinente privind în special resursele
çi situaÆia familialå a creditorului çi debitorului.
În România calitatea de instituÆie intermediarå o are Baroul
Bucureçti. Potrivit ConvenÆiei, creditorii sunt scutiÆi de orice fel de
taxe çi se bucurå de apårare gratuitå.

Despre legea locuinÆelor


„Accesul liber çi neîngrådit la locuinÆå este un drept al fiecårui
cetåÆean“, se spune în preambulul Legii nr. 114 din 11 octombrie
1996, publicatå în Monitorul Oficial nr. 254 din 21 octombrie 1996.
Fiecare dintre noi ocupå o locuinÆå, fie în calitate de proprietar, fie
de chiriaç, dar, indiferent de poziÆia juridicå faÆå de caså, suntem
direct interesaÆi så ne påstråm o anumitå individualitate, un climat
personal, un loc de liniçte çi echilibru pentru viaÆa de familie.
Legea menÆionatå este puÆin cunoscutå, deçi este de interes
general, dar într-un fel sau altul ne intereseazå pe fiecare.
Se aratå în articolul 1 al legii cå acesta reglementeazå aspectele
sociale, economice, tehnice çi juridice ale construcÆiei çi folosinÆei
locuinÆelor.
Este demnå de menÆionat denumirea stabilitå cu privire la felurile
locuinÆelor:
l locuinÆå, construcÆie alcåtuitå din una sau mai multe camere de
locuit, cu dependinÆele, dotårile çi utilitåÆile necesare, care satisface
cerinÆele de locuit ale unei persoane sau familii;
l locuinÆå convenabilå, care prin gradul de satisfacere a rapor-
tului dintre cerinÆa utilizatorului çi caracteristicile locuinÆei, la un mo-
ment dat, acoperå necesitåÆile esenÆiale de odihnå, preparare a
hranei, educaÆie çi igienå, asigurând exigenÆele minimale de locuit;
l locuinÆå socialå, care se atribuie cu chirie subvenÆionatå unor
persoane sau familii a cåror situaÆie economicå nu le permite acce-
sul la o locuinÆå în proprietate sau închirierea unei locuinÆe în condi-
Æiile pieÆei;
Alte prevederi legale 307

l locuinÆå de serviciu, destinatå funcÆionarilor publici, angajaÆilor


unor instituÆii sau agenÆi economici, acordatå în condiÆiile contrac-
tului de muncå;
l locuinÆå de intervenÆie, destinatå cazårii personalului unitåÆilor
economice sau bugetare, care, prin contractul de muncå, îndepli-
neçte activitåÆi sau funcÆii ce necesitå prezenÆa permanentå sau în
caz de urgenÆå în cadrul unitåÆilor economice;
l locuinÆå de necesitate, destinatå cazårii temporare a persoa-
nelor çi familiilor ale cåror locuinÆe au devenit inutilizabile în urma
unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale cåror locuinÆe sunt
supuse demolårii în vederea realizårii de lucråri de utilitate publicå,
precum çi a lucrårilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clådiri
ocupate de locatari;
l locuinÆå de protocol, destinatå utilizårii de cåtre persoanele care
sunt alese sau numite în unele funcÆii ori demnitåÆi publice, exclusiv
pe durata exercitårii acestora;
l caså de vacanÆå, locuinÆå ocupatå temporar, ca reçedinÆå secun-
darå, destinatå odihnei çi recreerii.
Legea defineçte çi ce se înÆelege prin noÆiunea de familie, respec-
tiv soÆul, soÆia, copiii, precum çi pårinÆii soÆilor care locuiesc çi se
gospodåresc împreunå.
Închirierea locuinÆelor se face, potrivit legii, pe baza acordului
dintre proprietar çi chiriaç, consemnat într-un contract scris çi
care se va înregistra la organele fiscale teritoriale. Articolul 21 din
lege aratå care sunt elementele obligatorii ale contractului, çi
anume:
l adresa locuinÆei ce formeazå obiectul închirierii
l suprafaÆa çi dotårile în folosinÆå exclusivå ori comunå
l idem, suprafaÆa curÆilor çi grådinilor
l valoarea chiriei lunare çi modul de platå
l suma plåtitå în avans în contul chiriei
l locul çi condiÆiile în care se realizeazå primirea çi restituirea cheilor
l obligaÆiile pårÆilor privind folosirea çi întreÆinerea spaÆiilor care fac
obiectul contractului
308 Avocatul casei

l inventarul obiectelor çi al dotårilor aferente


l data intrårii în vigoare çi durata
l alte clauze.
În cazul în care pårÆile nu convin asupra reînnoirii contractului de
închiriere, chiriaçul este obligat så påråseascå locuinÆa la expirarea
termenului contractual.
Rezilierea contractului de închiriere înainte de termen se poate
face în urmåtoarele condiÆii:
l la cererea chiriaçului, cu condiÆia notificårii prealabile într-un ter-
men de minimum 60 de zile;
l la cererea proprietarului, când chiriaçul nu a plåtit chiria cel puÆin 3
luni consecutiv, a pricinuit însemnate stricåciuni locuinÆei, clådirii,
instalaÆiilor etc., are un comportament care face imposibilå convie-
Æuirea sau împiedicå folosirea normalå a locuinÆei çi nu a respectat
clauzele contractuale;
l la cererea asociaÆei de proprietari, atunci când chiriaçul nu çi-a achitat
obligaÆiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioadå de 3 luni.
Evacuarea chiriaçului se face numai pe baza unei hotårâri judecå-
toreçti definitive.
Articolele 28 çi 29 prevåd obligaÆiile proprietarului çi ale chiria-
çului, drepturile administratorului – persoanå fizicå sau juridicå,
împuternicitå de proprietar så se ocupe de chirii çi de relaÆiile cu
chiriaçii ç.a.
O prevedere deosebit de importantå este aceea de la articolul 69,
care spune cå în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii de
faÆå, proprietarii din clådirile cu mai multe locuinÆe în proprietate
privatå sau mixtå se vor constitui în asociaÆii de proprietari, potrivit
Regulamentului-cadru (pe care îl vom prezenta în paginile urmå-
toare). Pânå la dobândirea personalitåÆii juridice a asociaÆiei de
proprietari, asociaÆiile de locatari îçi desfåçoarå activitatea pe baza
Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977.
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 139/N/1997, publicat în Monitorul Oficial
nr. 338/2 decembrie 1997, face o serie de precizåri privind consti-
tuirea, înregistrarea çi funcÆionarea asociaÆiilor de proprietari.
Alte prevederi legale 309

ReÆinem din prevederile acestui ordin o serie de aspecte ce este


bine så fie cunoscute. O primå categorie este reprezentatå de eta-
pele constituirii asociaÆiei de proprietari, çi anume:
– întrunirea proprietarilor pentru stabilirea acÆiunilor necesare
constituirii asociaÆiei (constituirea unui grup de iniÆativå, desem-
narea persoanei ce urmeazå så întocmeascå statutul, cheltuielile ce
se vor efectua çi defalcarea pe fiecare apartament, întocmirea
acordului scris de asociere etc.)
– înscrierea proprietåÆii în registrele de carte funciarå
– organizarea çi desfåçurarea adunårii generale de constituire a
asociaÆiei de proprietari (hotårârea în sine, stabilirea numelui çi
sediului, semnarea acordului de asociere, alegerea comitetului exe-
cutiv, a comisiei de cenzori, întocmirea procesului verbal de consti-
tuire a asociaÆiei de proprietari ç.a.)
– legalizarea statutului çi a acordului de asociere, depunerea ac-
telor (potrivit ultimelor modificåri, „AsociaÆia de proprietari dobândeçte
personalitate juridicå în momentul înregistrårii acordului de asociere,
a statutului çi a procesului verbal al adunårii constitutive la organul
financiar în a cårui razå teritorialå se aflå situatå clådirea.“)
– comandarea çtampilelor
– deschiderea contului la o unitate bancarå ori C.E.C.
– înregistrarea la administraÆia financiarå
– încheierea contractelor cu furnizorii de utilitåÆi edilitar-gospodå-
reçti (apå, canal, termoficare, gaze, salubritate etc.)
– preluarea patrimoniului existent de la asociaÆia de locatari.
O datå constituitå asociaÆia de proprietari, este bine så se çtie
urmåtoarele:
– asociaÆia de proprietari acÆioneazå ca persoanå juridicå cu
toate drepturile çi responsabilitåÆile ce decurg din aceasta
– proprietarii decid prioritatea executårii lucrårilor care le afec-
teazå clådirea, cine çi în ce condiÆii se realizeazå
– membrii asociaÆiei de proprietari deÆin controlul asupra situaÆiei
financiare a asociaÆiei.
Sigur, activitatea concretå, calculele, evidenÆele, plåÆile efective
çi multe altele sunt activitåÆi ce revin administratorilor asociaÆiei.
Aceastå activitate trebuie controlatå çi verificatå de membrii condu-
310 Avocatul casei

cerii asociaÆiei pentru a se evita situaÆii neplåcute. Auzim despre


situaÆii cu adevårat dramatice, când un administrator çi-a însuçit
sume enorme. PlåÆile pentru serviciile de care beneficiazå locatarii
nefiind achitate, se pune problema sistårii cåldurii, gazelor ç.a. Dacå
membrii conducerii asociaÆiei çi-ar fi îndeplinit îndatoririle, nu se
ajungea aici, dar se invocå scuza cå oamenii sunt ocupaÆi, cå nu au
timpul necesar, cå este o activitate de interes general, neplåtitå ç.a.
Sigur, vina concretå revine celui care a manipulat banii çi i-a folosit
în scopuri personale. Aça fiind, activitatea administratorilor poate
crea multe discuÆii, nemulÆumiri, se poate ajunge la fapte penale, la
procese. În atare situaÆii se recomandå convocarea unei adunåri
generale care så stabileascå ce måsuri trebuie luate.

Regulamentul-cadru al asociaÆiilor de proprietari


Se aratå la articolul 2 cå acest regulament se aplicå tuturor clådirilor
cu mai multe apartamente în proprietate privatå sau mixtå, inclusiv
în cazul celor având spaÆii cu altå destinaÆie decât aceea de locuinÆå.
Sunt de reÆinut termenii utilizaÆi în regulament:
l bloc de locuinÆe-clådire-condominiu, adicå proprietate imobiliarå
din care unele pårÆi au altå destinaÆie decât aceea de locuinÆå,
respectiv apartamente proprietate individualå, iar restul proprietate
comunå indivizå;
l prin spaÆiu, respectiv apartament, se înÆelege o parte dintr-o
clådire destinatå locuirii, în regim de proprietate individualå, care,
împreunå cu cota-parte indivizå din proprietatea comunå, constituie
o unitate de proprietate imobiliarå;
l prin proprietate comunå se înÆeleg pårÆile dintr-o clådire aflatå în
proprietate, care nu sunt apartamente çi care sunt destinate folosirii
de cåtre toÆi proprietarii din acea clådire;
l prin cotå-parte se înÆelege cota de proprietate care îi revine
fiecårui apartament proprietate individualå, din proprietatea comunå,
çi este înscriså în actul de proprietate;
l prin fondatori se înÆelege orice persoanå juridicå, inclusiv statul, o
instituÆie a administraÆiei publice locale, o persoanå sau un grup de
persoane care acÆioneazå un condominiu çi care prin vânzare sau
Alte prevederi legale 311

orice altå formå de transfer oferå spaÆii, respectiv apartamente


într-un bloc de locuinÆe pentru proprietarii individuali;
l prin proprietar al spaÆiului se înÆelege persoana sau grupul de
persoane care are în proprietate acel spaÆiu, respectiv apartament,
într-un bloc de locuinÆe/condominiu;
l prin asociaÆie de proprietari se înÆelege organizaÆia proprietarilor
tuturor apartamentelor dintr-o clådire cu mai multe apartamente
proprietate privatå sau mixtå;
l prin acord de asociere se înÆelege actul care consfinÆeçte hotårâ-
rea proprietarilor de a se asocia, dupå înregistrarea proprietåÆii în
Cartea funciarå;
l prin cheltuieli comune se înÆeleg cheltuielile sau obligaÆiile finan-
ciare ale asociaÆiei care sunt legate de proprietatea comunå sau
care nu pot fi înregistrate pe fiecare locuinÆå.
AsociaÆia de proprietari se constituie în cadrul unei adunåri con-
vocate în termen de 60 de zile de la data în care întreaga clådire a
fost înregistratå în Cartea funciarå. Membrii asociaÆiei vor fi toÆi pro-
prietarii apartamentelor, inclusiv primåria sau fondatorul, atâta timp
cât aceçtia continuå så deÆinå unul sau mai multe apartamente în
clådire.
Personalitatea juridicå a asociaÆiei se dobândeçte din momentul
înregistrårii la judecåtoria pe a cårei razå teritorialå se aflå clådirea.
În cazul clådirilor cu mai puÆin de 20 de proprietari asociaÆi,
asociaÆia se poate constitui pe grupe de clådiri învecinate, reunind
de regulå minimum 3 proprietari, pe criteriul intereselor comune în
gospodårirea proprietåÆii.
Legea prezintå în continuare elementele acordului de asociere,
drepturile çi îndatoririle proprietarilor de apartamente, organizarea çi
funcÆionarea asociaÆiei, comitetului executiv, cheltuielile comune,
încasarea cotelor de întreÆinere, probleme importante pentru toate
asociaÆiile de proprietari.
O problemå ce îi priveçte în mare måsurå pe chiriaçi este aceea a
prelungirii contractelor de închiriere, pentru suprafeÆele locative.
Publicatå în Monitorul Oficial nr. 100 din 18 aprilie 1994, Legea
nr. 17/1994 stabileçte cå toÆi cei care deÆin contracte de închiriere
312 Avocatul casei

existente la 1 ianuarie 1986 având ca obiect aceleaçi suprafeÆe


locative ca çi cele deÆinute în prezent, precum çi contractele înche-
iate çi expirate dupå 1 ianuarie 1988 se prelungesc pentru o perioadå
de cinci ani, în aceleaçi condiÆii. Acelaçi regim este menÆionat çi cu
privire la garajele deÆinute cu chirie, proprietate de stat.
Se aratå cå nu beneficiazå de prevederile acestei legi de protejare
a chiriaçilor aceia care au schimbat în mod abuziv destinaÆia spaÆiului
închiriat.
Aceastå lege are un vådit caracter de protejare a chiriaçilor care
se încadreazå în prevederile sale.

ProtecÆia chiriaçilor
Problema chiriaçilor este o problemå de stat. Numårul imobilelor
retrocedate, numårul mare al imobilelor cumpårate çi revândute,
totul creeazå un alt echilibru între proprietari çi chiriaçi.
Pentru reglementarea acestor relaÆii a fost emiså OrdonanÆa de
urgenÆå nr. 40 din 8 aprilie 1999 publicatå în Monitorul Oficial nr. 148
din 8 aprilie 1999, cunoscutå sub numele de „OrdonanÆa privind
protecÆia chiriaçilor çi stabilirea chiriei pentru spaÆiile cu destinaÆie de
locuinÆe“.
Se face de la început precizarea cå durata contractelor de închi-
riere pentru suprafeÆele locative deÆinute pe bazå de contracte ori
prin reînnoirea contractelor pentru suprafeÆele cu destinaÆia de
locuinÆå se prelungeçte cu cel mult 5 ani de la intrarea în vigoare a
prezentei ordonanÆe.
Noul proprietar are datoria ca în termen de 30 de zile så notifice
chiriaçului data çi locul întâlnirii. Comunicarea se face recomandat,
cu confirmare de primire. La rândul såu çi chiriaçul are obligaÆia ca în
termen de 30 de zile så-i comunice proprietarului în scris, recoman-
dat, cu confirmare de primire, cererea sa pentru încheierea unui nou
contract de închiriere.
În cazul în care chiriaçul sau fostul chiriaç comunicå proprietarului
cå nu cere încheierea unui nou contract de închiriere, el are obligaÆia
så predea proprietarului pe bazå de proces verbal locuinÆa în termen
de cel mult 60 de zile. Nepredarea locuinÆei înlåuntrul acestui termen îl
Alte prevederi legale 313

îndreptåÆeçte pe proprietar så cearå evacuarea necondiÆionatå a loca-


tarilor cu plata daunelor interese, pe calea ordonanÆei preçedinÆiale.
Lipsa unui råspuns scris sau refuzul nejustificat al chiriaçului sau
al fostului chiriaç de a încheia un nou contract de închiriere îl
îndreptåÆeçte pe proprietar så solicite evacuarea acestuia.
La expirarea termenului de închiriere, chiriaçul are dreptul la
reînnoirea contractului pentru aceeaçi perioadå dacå pårÆile nu
modificå prin acord expres durata închirierii.
Proprietarul poate refuza reînnoirea contractului de închiriere
dacå locuinÆa îi este necesarå pentru satisfacerea nevoilor sale de
locuit, ale soÆului, pårinÆilor ori copiilor sau în cazul în care chiriaçul
nu a achitat chiria cel puÆin trei luni consecutiv.
La påråsirea locuinÆei chiriaçul are obligaÆia så plåteascå întreaga
chirie, precum çi toate cheltuielile pentru servicii de întreÆinere çi
altele, aferente perioadei în care a ocupat efectiv locuinÆa.
O problemå importantå este aceea privind schimbul obligatoriu
de locuinÆå. Proprietarii au dreptul så cearå çi så obÆinå mutarea chi-
riaçilor din spaÆiile cu destinaÆie de locuinÆå pe calea unui schimb
obligatoriu. Pentru aceasta proprietarul este obligat så punå la dis-
poziÆia chiriaçului cu contract de închiriere un alt spaÆiu cu destinaÆia
de locuinÆå, în aceeaçi localitate sau alta, cu acordul chiriaçului çi cu
respectarea suprafeÆei locative minime de 15 mp de persoanå. Nu i se
va putea cere chiriaçului så se mute într-o locuinÆå insalubrå çi nici så
accepte o locuinÆå lipsitå de dependinÆele strict necesare prevåzute în
contractul de închiriere al locuinÆei din care refuzå så se mute.
Aici trebuie reÆinut faptul cå nu se poate pretinde de chiriaç acor-
darea unor suprafeÆe locative la fel cu cele deÆinute în virtutea fostului
såu contract de închiriere. Sunt multe familii care deÆin suprafeÆe mari
locative în virtutea unor situaÆii profesionale ori politice anterioare.
Chiriaçul nu va putea invoca în cadrul schimbului obligatoriu
faptul cå locuinÆa puså la dispoziÆie se aflå într-un cartier periferic, cå
este mai puÆin confortabilå, cå are încålzire diferitå sau cå are
dependinÆele în folosinÆå comunå, cå nu are curte ori cå etajul la care
este situatå locuinÆa oferitå la schimb este altul.
Stabilirea chiriei este reglementatå çi ea de aceastå ordonanÆå.
În ansamblul såu, aceastå ordonanÆå trebuie bine cunoscutå de
cei interesaÆi, çi pentru respectarea obligaÆiilor ce le revin.
314 Avocatul casei

Despre reconstituirea dreptului de proprietate


Problema reconstituirii drepturilor de proprietate asupra terenurilor
constituie o preocupare justificatå a multora dintre noi.
Prin Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000, publicatå în Monitorul
oficial nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cunoscutå sub numele de „Lege
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agri-
cole çi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 çi Legii nr. 169/1997“, s-au adus o serie de pre-
cizåri çi reglementåri importante.
Se aratå la articolul 2 (1) cå, în aplicarea prevederilor acestei legi,
reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile ampla-
samente dacå acestea sunt libere.
Legea nr. 241 publicatå în Monitorul Oficial al României nr. 265
din 23 mai 2001, a aprobat OrdonanÆa de urgenÆå a Guvernului nr.
40/1999 aducând unele modificåri çi completåri.
Se aratå în continuare la art. 2 cå „Drepturile dobândite cu
respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru
care au fost eliberate adeverinÆe de proprietate, proces-verbal de
punere în posesie sau titlu de proprietate, råmân valabile fårå nici o
altå confirmare“.
O precizare mai mult decât binevenitå çi necesarå este aceea
referitoare la reconstituirea diferenÆei între suprafaÆa de 10 ha. de
familie çi aceea de cel mult 50 ha. de proprietar deposedat: reconsti-
tuirea se face integral în localitåÆile în care existå suprafeÆe de teren
agricol constituite ca rezervå la dispoziÆia comisiei. În cazul în care în
localitate nu existå suprafeÆe de teren agricol pentru a satisface
integral cererile, reconstituirea dreptului de proprietate se va face çi
din suprafeÆele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, a
oraçului sau a municipiului çi, dupå caz, în situaÆiile în care prin
hotårâri judecåtoreçti råmase definitive çi irevocabile se constatå
nulitatea absolutå a unor titluri de proprietate.
Se mai aratå cå în situaÆia în care nu se poate face reconstituirea
dreptului de proprietate integral, se vor acorda despågubiri pentru
diferenÆa de teren neretrocedat.
O prevedere de naturå så evite o serie de procese este çi aceea
referitoare la situaÆia terenurilor revendicate de doi cetåÆeni, dintre
care unul este fostul proprietar, cåruia i s-a preluat terenul prin
Alte prevederi legale 315

måsurile aplicate în perioada anilor 1953 – 1959 çi cel de al doilea,


persoana cåreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul
proprietar. În cazul în care resursele de teren existente sunt insufici-
ente, se va atribui în naturå terenul, persoanei care deÆine actele de
proprietate, iar cei care au fost împroprietåriÆi cu asemenea terenuri
vor fi despågubiÆi în condiÆiile legii.
Pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de pro-
prietate, se va emite un titlu de proprietate suplimentar, dacå per-
soanele în cauzå au deja un titlu emis în condiÆiile Legii fondului
funciar nr. 18/1991.
În cazul în care unor asemenea persoane nu li s-a emis nici un titlu
de proprietate, se va emite un singur titlu de proprietate pentru întreaga
suprafaÆå rezultatå din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
nemodificatå, cât çi din aplicarea prezentei legi.
Capitolul II al acestei legi se referå în mod expres la retrocedarea
terenurilor agricole.
Din multitudinea de prevederi am vrea så extragem faptul cå:
persoanelor fizice cårora li s-a stabilit calitatea de acÆionar al socie-
tåÆii comerciale pe acÆiuni cu profil agricol sau piscicol – dupå caz – li
se restituie în naturå suprafeÆe cu destinaÆie agricolå sau piscicolå
de aceeaçi calitate. Atribuirea efectivå a terenurilor se face pe
vechile amplasamente, dacå nu sunt afectate exploataÆiile agricole,
proprietate publicå çi privatå a statului.
Mai trebuie reÆinut cå hotårârea consiliului local de delimitare çi
procesul verbal respectiv sunt supuse validårii comisiei judeÆene,
care trebuie så se pronunÆe în termen de 30 de zile de la primirea
actelor. Hotårârea comisiei judeÆene, procesul verbal de delimitare
çi planul de situaÆie se trimit societåÆilor comerciale, institutelor çi
staÆiunilor de cercetare çi producÆie agricolå, regiilor autonome ç.a.,
precum çi consiliilor locale, pentru punerea în posesie a titularilor
precum çi la eliberarea titlurilor de proprietate.
Împotriva hotårârii comisiei judeÆene se poate face plângere la
judecåtoria în a cårei razå teritorialå este situat terenul, în termen de
30 de zile de la comunicare.
Legea are çi o prevedere deosebitå (art. 23) potrivit cåreia:
„organele reprezentative ale unitåÆilor de cult,… dobândesc prin
reconstituire suprafeÆe de teren agricol din fondul bisericesc al
cultului cåruia îi aparÆin, astfel:
316 Avocatul casei

a) centre eparhiale, pânå la 100 ha;


b) protoierii, pânå la 50 ha;
c) månåstiri çi schituri, pânå la 50 ha;
d) parohii çi filii, pânå la 10 ha.“
În acelaçi articol se aratå çi suprafeÆele de teren agricol ce revin
liceelor cu profil agricol sau silvic ca çi unitåÆilor de învåÆåmânt
preuniversitare.
Capitolul III al legii se referå la retrocedarea terenurilor forestiere.
Articolul 24 aratå cå „Reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor forestiere, pentru diferenÆa de un hectar de pro-
prietar deposedat çi cea avutå în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha,
se face pe vechile amplasamente“.
Alineatul 2 al aceluiaçi articol aratå care sunt terenurile ce se
excepteazå de la reconstituire.
Ultimul capitol prevede la articolul 30: „În aplicarea prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost modificatå prin Legea nr.
167/1991, cetåÆenii români au aceleaçi drepturi, indiferent dacå la data
înregistrårii cererii aveau domiciliul în Æarå sau în stråinåtate“.

Legea arendårii
Devenind din nou proprietari de terenuri agricole, este bine så çtim
ce anume se poate face, în spiritul legii. Acest lucru este deosebit de
necesar pentru cå situaÆia noastrå, a celor mai mulÆi, socialå, profe-
sionalå, s-a schimbat. Din cauza vârstei, din cauza depårtårii de lo-
calitåÆile unde se aflå terenurile, chiar çi din cauza nepriceperii noastre,
pentru cei mai mulÆi se pune problema a ce anume se poate face.
Legea nr. 16 din 19 februarie 1994, publicatå în Monitorul Oficial
nr. 19 din 7 aprilie 1994, ne aduce explicaÆiile necesare.
Se aratå în articolul 1 care sunt bunurile ce pot fi arendate:
terenuri cu destinaÆie agricolå, viticolå, pomicolå, påçuni împådurite,
construcÆii çi instalaÆii zootehnice, îmbunåtåÆiri funciare ç.a.
Prin arendare se înÆelege contractul ce se încheie între proprietar çi
arendaç, cu privire la exploatarea unor bunuri agricole, pe o duratå
determinatå çi la un preÆ stabilit de comun acord de ambele pårÆi. Se
precizeazå cå pårÆile contractante pot fi persoane fizice, dar çi juridice.
Arendarea se face prin contract scris, încheiat între arendator, pe
de o parte, çi arendaç, pe de altå parte.
Alte prevederi legale 317

Arendaçii persoane fizice pot fi cetåÆeni români, indiferent dacå


au domiciliul în Æarå sau în stråinåtate“.
Persoanele fizice trebuie så aibå pregåtire de specialitate agri-
colå practica agricolå sau un atestat de cunoçtinÆe agricole çi så
prezinte garanÆiile solicitate de arendatori. Atestatul va fi eliberat de
organele abilitate de Ministerul Agriculturii çi AlimentaÆiei. Arendaçii,
persoane juridice pot fi persoane juridice române, cu sediul în
Rornânia, inclusiv cele cu capital parÆial sau integral stråin.
Contractul de arendare va cuprinde:
a) pårÆile contractante çi domiciliul sau sediul acestora;
b) obiectul contractului, complet çi precis determinat; obiectul
contractului trebuie så cuprindå descrierea amånunÆitå a tuturor
bunurilor agricole arendate, inventarul acestora çi planul de
situaÆie a terenurilor;
c) obligaÆiile fiecåreia dintre pårÆi, expres çi complet menÆionate;
d) durata arendårii;
e) arenda, modalitåÆile çi termenele de platå a acesteia;
f) råspunderile fiecårei pårÆi; orice suprafaÆå de teren sau orice alt
bun agricol ce se va reÆine de cåtre arendator se va specifica
separat în contract.
g) alte clauze convenite de pårÆi çi permise de lege.
Contractul de arendare se întocmeçte în scris, câte un exemplar
pentru fiecare parte çi un exemplar care se depune la consiliul local
în a cårui razå teritorialå se aflå bunurile arendate, în termen de 15
zile de la data încheierii. Acesta se înregistreazå într-un registru
special, Æinut de secretarul consiliului local.
Legea prevede o serie de obligaÆii privind pe arendaç. Acesta,
dacå este persoanå fizicå, trebuie så fie cetåÆean român cu domiciliul
în România, iar dacå este persoanå juridicå, trebuie så aibå ca obiect
de activitate exploatarea bunurilor agricole.
Durata arendårii se stabileçte de cåtre pårÆi în contractul de arendare.
În cazul în care terenurile ar fi oferite spre vânzare de cåtre
proprietar, arendaçul are un drept de preemÆiune – de prioritate, faÆå
de alÆi cumpåråtori.
Subarendarea totalå sau parÆialå este interziså çi, ca o conse-
cinÆå, orice act de subarendare este nul.
318 Avocatul casei

Despre dreptul de autor


Suntem beneficiarii a numeroase lucråri artistice, muzicale, çtiinÆifice
çi altele, dar rareori ne ducem cu gândul la cei care le-au scris, la cei
care le-au creat.
Legiuitorii înså au în vedere aceastå categorie de oameni, operele
create de ei çi, prin diferite legi, au luat måsuri ca lucrårile lor så fie
protejate, så fie apårate.
În fond, orice operå literarå, muzicalå ori çtiinÆificå reprezintå un
volum mare de muncå çi inspiraÆie. Este drept ca cel care scrie un
cântec så nu beneficieze de nici un folos material?
Nu, categoric nu!
Legea nr. 8 din 14 martie 1996, publicatå în Monitorul Oficial
nr. 60/1996, stabileçte ce este dreptul care trebuie så revinå auto-
rului unei opere, cum este apårat, ce înseamnå, concret, ceea ce se
numeçte dreptul de autor.
Se aratå în articolul 1 cå dreptul de autor asupra unei opere literare,
artistice sau çtiinÆifice, precum çi asupra oricåror asemenea opere de
creaÆie intelectualå este recunoscut çi garantat în condiÆiile legii.
Autor, în spiritul legii, este persoana fizicå sau persoanele fizice
care au creat opera. În anumite cazuri pot beneficia de protecÆia
acordatå autorului çi alte persoane fizice ori juridice, cu anumite
condiÆii. Sunt cazuri când autorul cedeazå drepturile sale pentru o
perioadå de timp limitatå sau nelimitatå, de exemplu unei edituri,
unei case de filme, situaÆii în care acestea pot solicita protecÆia legii.
Obiectul dreptului de autor este definit în articolul 7 din lege, çi anume:
l scrieri literare çi publicistice, conferinÆe çi predici, pledoarii, prele-
geri ç.a.;
l opere çtiinÆifice, scrise sau orale, cum ar fi comunicårile, studiile,
cursurile universitare, manualele çcolare ç.a.;
l compoziÆiile muzicale;
l opere dramatice, muzicale, coregrafice ç.a.;
l opere cinematografice;
l opere fotografice;
l opere de artå plasticå, sculpturå, graficå, tapiserie, ceramicå,
sticlå, metal, plastic ç.a.;
Alte prevederi legale 319

l opere de arhitecturå, plançe, machete;


l lucråri plastice, hårÆi, machete.
Sigur, scopul prezentei lucråri nu ne permite så facem o largå
expunere a tuturor prevederilor, dar vrem så subliniem cå, în noua
concepÆie a societåÆii noastre, opera, indiferent de natura ei, se bucurå
de apreciere, de protecÆie.
Munca artisticå, literarå, çtiinÆificå, constituie o formå superioarå de
contribuÆie la dezvoltarea societåÆii, iar autorii acestei munci trebuie
så se bucure de cinstire çi apårare din partea noastrå, a tuturor.
Printre måsurile luate, una o resimÆim çi noi, la prima vedere.
Vânzåtorii de casete audio sau video nu mai pot vinde mårfuri dacå
nu au ceea ce se numeçte dovada respectårii dreptului de autor, aça
cå produsele „pirat“ sunt urmårite de personalul de specialitate,
confiscate, iar cei care vând asemenea produse sunt amendaÆi.
Este de la sine înÆeles cå societåÆile comerciale care îçi propun ca
obiect de activitate înregistråri video ori fonice, editare de cårÆi, piese
de teatru, fotografii ç.a. trebuie så acorde toatå atenÆia prezentei
legi. Nu demult, o editurå a publicat o carte de aventuri pentru care
nu poseda nici un acord al autorului sau editurii care publicase prima
lucrare çi cåreia autorul îi cedase toate drepturile. Ironia a fost cå, la
foarte scurtå vreme, o altå editurå a publicat aceeaçi carte, dar în
mod legal, având un contract de cesiune a drepturilor de autor
pentru respectiva carte çi pentru Æara noastrå. Rezultatul a fost cå
prima lucrare a fost blocatå, iar în final datå la topit, editura pirat fiind
obligatå çi la plata unor daune substanÆiale.
La nivel naÆional, problema revine unui organism creat în acest
scop, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, care funcÆioneazå
ca organ de specialitate în subordinea Guvernului.

Despre asociaÆii çi fundaÆii


Nu puÆini sunt aceia care se intereseazå de organizaÆiile nonprofit,
care sunt asociaÆii çi fundaÆii. Interesul unora este de totalå bunå
credinÆå, al altora… interesat!
Prin OrdonanÆa Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 2000, publicatå
în Monitorul Oficial nr. 39 din 31 ianuarie 2000, a fost emiså forma
juridicå de constituire a asociaÆiilor çi fundaÆiilor.
320 Avocatul casei

Se aratå în articolul 1 cå: „persoanele fizice çi persoanele juridice


care urmåresc desfåçurarea unor activitåÆi în interes general sau în
interesul unor colectivitåÆi locale ori, dupå caz, în interesul lor per-
sonal nepatrimonial pot constitui asociaÆii ori fundaÆii în condiÆiile
prezentei ordonanÆe“.
Se aratå cå asociaÆiile çi fundaÆiile constituite potrivit prezentei
ordonanÆe sunt persoane juridice de drept privat fårå scop patrimonial.
OrdonanÆa are ca scop crearea cadrului juridic pentru:
l exercitarea dreptului la liberå asociere;
l promovarea valorilor civice, ale democraÆiei çi statului de drept;
l urmårirea realizårii unui interes general, local sau dupå caz, de grup;
l facilitarea accesului asociaÆiilor çi fundaÆiilor la resurse private çi
publice;
l parteneriatul dintre autoritåÆile publice çi persoanele juridice de
drept privat fårå scop patrimonial.
AsociaÆiile çi fundaÆiile sunt subiecte de drept, constituite de una
sau mai multe persoane, potrivit unui act constitutiv çi unui statut.
Cererea pentru constituire se depune la judecåtoria pe a cårei razå
teritorialå se aflå sediul propus, cerere însoÆitå de actul constitutiv,
statutul, acte doveditoare ale sediului çi patrimoniului. Judecåtoria
verificå legalitatea documentelor çi, constatând cå ele se înscriu în
spiritul legii, dispune prin încheiere înscrierea çi acordarea perso-
nalitåÆii juridice.
Personalitatea juridicå se dobândeçte din momentul înscrierii
asociaÆiei ori a fundaÆiei în Registrul asociaÆiilor çi fundaÆiilor.
AsociaÆiile au ca organe de conducere adunarea generalå, consi-
liul director çi unul sau mai mulÆi cenzori, dupå caz. FundaÆiile au
consiliul director çi cenzorul.
Aceastå ordonanÆå abrogå vechea lege nr. 21/1924, care a fost în
vigoare pânå în prezent.

FacilitåÆi
Prin Legea nr. 144 din 26 iulie 2000, publicatå în Monitorul Oficial
nr. 362 din 3 august 2000, se acordå o serie de facilitåÆi persoanelor
care au domiciliul în localitåÆile rurale aflate în zonele montane.
Alte prevederi legale 321

În articolul 1 se aratå cå: „persoanele care au domiciliul în locali-


tåÆile rurale din zonele de munte au dreptul, pentru practicarea unor
meçteçuguri tradiÆionale, la o cantitate de lemn, pentru a fi prelucratå
în produse finite çi semifinite, în vederea efectuårii schimbului de
produse din lemn cu cereale necesare locuitorilor din aceste zone.“
Din prelucrarea lemnului astfel obÆinut, se pot realiza: scânduri,
çindrilå, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, doniÆe, araci de vie,
furci de lemn, cozi de unelte, oiçti de cåruÆå ç.a.
Comercializarea lemnului brut obÆinut în condiÆiile prezentei legi
este interziså.
Cei interesaÆi trebuie så deÆinå autorizaÆie de meseriaç eliberatå
de primarul comunei unde locuiesc. Beneficiarii aprobårilor care
posedå autorizaÆie de meseriaç primesc o legitimaÆie în care sunt
înscrise drepturile çi avantajele prevåzute de prezenta lege.
Acordarea materialului lemnos se face pe baza unei cereri apro-
bate de primarul comunei de domiciliu. Cererile se înainteazå direc-
Æiilor teritoriale ale Regiei NaÆionale a Pådurilor, pânå la începerea
anului calendaristic pentru care se solicitå material lemnos.
Persoanele fizice nemulÆumite de modul de soluÆionare a cererilor
se pot adresa cu plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare,
prefectului judeÆului, care va soluÆiona cererea în termen de 15 zile.
Legea mai prevede acordarea unei cantitåÆi de 25 mc. material
lemnos tinerilor cåsåtoriÆi pentru realizarea unei construcÆii, precum
çi importante reduceri de preÆ.

Medicina legalå
În vorbirea curentå, dar mai ales când se ajunge la unele probleme
în faÆa instanÆelor de judecatå, se menÆioneazå despre certificatul
medico-legal. Înså prea puÆini sunt cei care cunosc de fapt ce este
un asemenea certificat, cine îl elibereazå, în ce condiÆii çi, mai ales,
ce sunt expertizele medico-legale.
Çi dacå este så o luåm sistematic, trebuie så spunem de la bun
început cå medicina legalå este o ramurå a çtiinÆelor medicale care
contribuie cu constatåri çtiinÆifice la administrarea justiÆiei çi, implicit,
la apårarea intereselor çi drepturilor cetåÆenilor, la protejarea intere-
selor generale ale societåÆii.
322 Avocatul casei

În gama deosebit de largå a domeniilor de activitate, a consta-


tårilor medico-legale cu care orice cetåÆean poate veni în contact,
putem întâlni urmåtoarele, pe care le numim principale:
A. leziunile elementare medico-legale, adicå diferite urmåri ale
actelor de agresiune sau ale unor accidente, çi anume:
l echimoze (vânåtåi) care sunt urme pe piele datorate unei
infiltraÆii sanguine, hemoragice; vechimea lor se constatå prin
schimbarea culorii de la roçu-negricios (în primele 2-4 zile)
la albåstrui, cafeniu, verzui, galben (12-20 de zile).
l escoriaÆii sau zgârieturi, care sunt ruperi ale epidermei,
superficiale sau în profunzime, çi care prezintå de la început o
sângerare uçoarå sau abundentå, urmatå de apariÆia unei
cruste maronii.
l hematoame, plågi tåiate, muçcate, împuçcate, chimice, ter-
mice çi altele, care se pot produce prin diferite mecanisme sau
împrejuråri.
l fracturi, luxaÆii, ruperi ori striviri de organe etc.
B. stabilirea çi constatarea cauzelor morÆii unor persoane, evoluÆia
instalårii semnelor morÆii;
C. expertizarea persoanelor care au fost victime ale unor trauma-
tisme, a capacitåÆii lor de muncå, probleme sexologice (virginitate,
deflorare recentå, urme de viol asupra victimei çi agresorului,
impotenÆå, homosexualitate etc.).
D. probleme de obstetricå-ginecologie (existenÆa sarcinii, a naçterii,
avort etc.).
E. examinarea stårii psihice a unor persoane a cåror comportare
anormalå pune semne de întrebare.
Examinarea medico-legalå poate stabili realitatea, intensitatea,
numårul de lovituri, traumatismele, prin existenÆa acestor urme de
agresiune sau accidente asupra corpului omenesc, toate în con-
textul în care pot interesa organele de justiÆie.
Durata de vindecare a leziunilor constatate de medicul legist este
determinantå çi în ceea ce priveçte încadrarea juridicå a faptei.
Reamintim cå în cazul infracÆiunilor de lovire çi våtåmare corporalå
existå unele „praguri“, ca så le spunem aça, adicå termene de
Alte prevederi legale 323

vindecare – pânå la cel mult 20 de zile, la cel mult 60 de zile (pânå la


care se acceptå retragerea plângerii de cåtre partea våtåmatå) ç.a.
În cazul afirmaÆiilor calomnioase privind moralitatea unei fete,
certificatul medico-legal care dovedeçte virginitatea fetei este o
probå de bazå.
Se mai pot întâlni cazuri când un conducåtor auto este acuzat a fi
consumat båuturi alcoolice. Dacå el se considerå nevinovat, se
poate adresa imediat medicului legist pentru a i se recolta sânge çi a
se stabili eventuala alcoolemie.
Pentru fiecare dintre noi pot exista raporturi cu serviciile medi-
co-legale, fie la solicitarea organelor parchetului çi poliÆiei (organele
de urmårire penalå), fie, în unele cazuri, din proprie iniÆiativå.
În cazurile în care cineva a suferit o agresiune, se poate adresa
direct serviciului medico-legal unde este examinat çi unde i se
elibereazå un certificat care constatå natura leziunilor çi eventualul
termen de vindecare.
Examinårile medico-legale solicitate din proprie iniÆiativå sunt
supuse unei taxe.
Cei care doresc så se adreseze serviciului de medicinå legalå
care funcÆioneazå în toatå Æara este bine så çtie cå orice probe
materiale sunt binevenite în obÆinerea unui rezultat corect. De aceea,
toate probele materiale, urmele de sânge, spermå sau altele trebuie
conservate çi prezentate pentru analizå, pentru efectuarea unei
expertize corecte.
Recent, am primit vizita unui domn din nordul Moldovei. Avea o
mare nenorocire: fiul såu, student în Bucureçti, un tânår serios,
studios çi preocupat de viitorul såu în care era necesar så transpunå
în fapt cele învåÆate, s-a sinucis, mai precis s-a spânzurat. Nimic din
comportarea ultimelor zile nu justifica un asemenea gest. Mai mult,
la faÆa locului s-au gåsit urme de sânge, urme care nu se justificau în
cazul unei spânzuråri. În mod paradoxal, organele de poliÆie care au
fåcut cercetarea la locul faptei çi care au dispus ridicarea cadavrului
nu au fåcut menÆiune despre existenÆa acestor urme.
Când au ajuns la Bucureçti, dupå lovitura primitå, pårinÆii au re-
marcat urmele de sânge, dar neçtiind cum så procedeze, le-au spå-
lat cu o cârpå umedå pe care au dus-o la serviciul medico-legal spre
a i se face analiza. Rezultatul a fost neclar, cu motivarea cå sângele
324 Avocatul casei

spålat nu mai crea posibilitatea de stabilire a grupei sanguine pentru


a se afla de unde provine: de la student sau de la o altå persoanå.
Un domeniu important în care expertizele medico-legale sunt
imperios necesare çi relevante este cel privind stabilirea paternitåÆii
copilului. Aça cum am mai spus, în asemenea cazuri se efectueazå
expertiza comparativå a grupelor sanguine ale mamei, copilului çi
presupusului tatå.
Dezvoltarea çtiinÆei aduce çi alte posibilitåÆi de expertizare, dar
care, cel puÆin pentru moment, sunt dificile dat fiind costul ridicat al
reactivilor necesari. Nu putem omite nici expertiza posibilitåÆilor de
procreare ale presupusului tatå. Spermatograma care se efectueazå
constituie proba çtiinÆificå imbatabilå.

AgenÆii imobiliari
Tot mai mult se discutå despre vânzåri, cumpåråri sau schimburi de
proprietari, de imobile – terenuri sau construcÆii. Aceste operaÆiuni
sunt efectuate cu succes sau dimpotrivå, în pierdere, prin interme-
diul agenÆiilor imobiliare.
În fond este firesc så ne întrebåm ce sunt de fapt agenÆiile
imobiliare, dacå existå un cadru legal al funcÆionårii lor. Trecând
peste activitatea unor persoane care doar pretind cå sunt agenÆi
imobiliari – çi care nu fac decât greutåÆi çi încurcåturi oamenilor mai
naivi cu scopul unor câçtiguri uçoare – trebuie så çtim cå aceastå
activitate are o desfåçurare legalå, existå o reglementare preciså.
Prin OrdonanÆa Guvernului nr. 3/21.01.2000 publicatå în Monito-
rul Oficial nr. 26 din 25.01.2000 a fost înfiinÆatå Uniunea NaÆionalå a
AgenÆilor Imobiliari. O.G. 3/2000 a creat cadrul legal de organizare çi
funcÆionare a activitåÆii agenÆilor imobiliari. Astfel, agenÆii imobiliari îçi
pot desfåçura activitatea, la alegere, fie individual, în calitate de
comerciant, fie în cadrul unei societåÆi comerciale, în calitate de
asociat ori acÆionar, fie în calitate de agent imobiliar salarizat în interio-
rul activitåÆii.
Agentul imobiliar, societate comercialå, trebuie så îndeplineascå
câteva condiÆii: så aibå ca principal obiect de activitate intermedierile
imobiliare çi cel puÆin unul dintre administratori så aibå calitatea de
agent imobiliar.
Alte prevederi legale 325

Chiar legea stabileçte cå agenÆii imobiliari primesc pentru activi-


tatea depuså o remuneraÆie stabilitå prin contractul încheiat cu
clienÆii, dar totodatå agentul imobiliar este îndreptåÆit la acoperirea
cheltuielilor efectuate în vederea îndeplinirii obligaÆiilor pe care çi
le-a asumat faÆå de client, în situaÆia în care acesta din urmå încheie
contractul prin intermediul altei persoane.
În situaÆia în care actul se încheie ca urmare a intermedierii
realizate de un agent imobiliar, situaÆie confirmatå çi declaratå de
pårÆi, agentul imobiliar, la cererea expreså a notarului public care
autentificå actul, va depune o copie de pe convenÆia încheiatå de
pårÆi cu agentul imobiliar sau între pårÆi prin intermediul agentului
imobiliar. Dacå agentul imobiliar refuzå så punå la dispoziÆie aceastå
convenÆie se face vinovat de abatere disciplinarå.
SancÆiunile disciplinare care se aplicå agentului imobiliar în raport
cu gravitatea abaterilor såvârçite sunt urmåtoarele:
a) avertisment scris;
b) suspendarea calitåÆii de agent imobiliar pe o perioadå cuprinså
între 3 luni çi un an;
c) sancÆiuni pecuniare care se fac venit la bugetul Uniunii NaÆionale
a AgenÆilor Imobiliari, al cåror cuantum se va stabili çi se va
actualiza periodic prin hotårâre a Uniunii;
d) excluderea definitivå din Uniunea NaÆionalå a AgenÆilor Imobiliari,
însoÆitå de pierderea calitåÆii de agent imobiliar.
Ca organ profesional, prin aceastå lege s-a înfiinÆat Uniunea
NaÆionalå a AgenÆilor Imobiliari. Organizarea çi funcÆionarea aces-
teia se realizeazå prin Comitetul de Conducere al Uniunii. Organul
suprem de conducere este Congresul, iar la nivel judeÆean este
Colegiul de conducere al filialei judeÆene.
Uniunea reuneçte peste 600 de agenÆii imobiliare cu un efectiv de
peste 3000 de agenÆi imobiliari. În vederea pregåtirii profesionale a
acestora Uniunea organizeazå cursuri de calificare çi specializare.
În scopul prevenirii eventualelor infracÆiuni în acest domeniu s-a
încheiat un protocol cu Inspectoratul General al PoliÆiei. Prin acest
protocol se urmåreçte limitarea pânå la desfiinÆare a activitåÆii agenÆilor
imobiliari clandestini, organizaÆi în afara legii, çi astfel lichidarea cazurilor
în care cetåÆeni cad victime ale unor tranzacÆii imobiliare incorecte.
326 Avocatul casei

În cadrul Uniunii existå o evidenÆå centralizatå a agenÆilor imo-


biliari, persoane juridice sau fizice, în vederea asigurårii unui climat
de activitate profesionalå legalå.
Orice persoanå interesatå poate så cearå informaÆii dacå un
agent imobiliar cu care ar dori så efectueze o operaÆiune specificå
este o persoanå autorizatå sau dacå desfåçoarå activitate ilegalå çi
clandestinå.
Taxele çi impozitele care se plåtesc se stabilesc astfel încât
întreaga activitatea a agenÆilor imobiliari så se alinieze cadrului
legislativ european în domeniu.

Executorii judecåtoreçti
Pânå în 2000 executorii judecåtoreçti îçi desfåçurau activitatea pe
lângå instanÆele de judecatå. Prin Legea nr. 188 din 1 noiembrie
2000 privind executorii judecåtoreçti publicatå în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 559 din 10 noiembrie 2000, activitatea acestora se
schimbå radical, devenind privatå, dar totodatå stând sub semnul
autoritåÆii publice.
Executorii judecåtoreçti îndeplinesc un serviciu de interes public,
iar actul îndeplinit de executorul judecåtoresc semnat çi çtampilat de
acesta çi având numårul de înregistrare çi data este act de autoritate
publicå çi are forÆå probantå.
Executorul judecåtoresc este obligat så påstreze secretul infor-
maÆiilor primite çi nu poate refuza îndeplinirea unui act dat în com-
petenÆa lui decât în cazurile çi în condiÆiile prevåzute de lege.
Ministerul JustiÆiei este cel care coordoneazå çi controleazå acti-
vitatea executorilor judecåtoreçti.
Executorul judecåtoresc are urmåtoarele atribuÆii:
a) punerea în executare a dispoziÆiilor cu caracter civil din titlurile
executorii;
b) notificarea actelor judiciare çi extrajudiciare;
c) comunicarea actelor de procedurå;
d) recuperarea pe cale amiabilå a oricårei creanÆe;
e) aplicarea måsurilor asiguråtorii dispuse de instanÆa judecåtoreascå;
f) constatarea unor ståri de fapt în condiÆiile prevåzute de Codul de
procedurå civilå;
Alte prevederi legale 327

g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei


reale urmate de consemnarea sumei de cåtre debitor, potrivit
dispoziÆiilor Codului de procedurå civilå;
h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplatå a cambiilor,
biletelor la ordin çi a cecurilor, dupå caz;
CompetenÆa teritorialå a birourilor de executori judecåtoreçti cu
sediul în municipiul Bucureçti se întinde pe tot cuprinsul municipiului.
Organele de conducere ale Uniunii NaÆionale a Executorilor Ju-
decåtoreçti sunt: congresul, consiliul çi preçedintele.
Executorii judecåtoreçti çi personalul birourilor de executori jude-
cåtoreçti au obligaÆia så påstreze secretul profesional cu privire la
actele çi faptele despre care au luat cunoçtinÆå în cadrul activitåÆii lor,
chiar çi dupå încetarea funcÆiei, cu excepÆia cazurilor în care legea
sau pårÆile interesate îi elibereazå de aceastå obligaÆie.
Este interzis executorilor judecåtoreçti så dobândeascå direct
sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alÆii, bunurile ce
au fåcut obiectul activitåÆii de executare silitå.
Råspunderea disciplinarå a executorului judecåtoresc intervine
pentru urmåtoarele abateri:
a) nerespectarea secretului profesional;
b) încålcarea incompatibilitåÆilor çi interdicÆiilor prevåzute de lege;
c) såvârçirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitåÆii
profesionale ori bunelor moravuri;
d) neîndeplinirea obligaÆiilor privind formarea profesionalå a
executorilor judecåtoreçti stagiari, angajaÆi pe bazå de contract;
e) întârzierea sistematicå çi neglijenÆa în efectuarea lucrårilor;
f) absenÆa nejustificatå de la birou.
Toate actele efectuate de executorul judecåtoresc se redacteazå
în limba românå. Persoanele interesate care nu vorbesc sau nu
înÆeleg limba românå au dreptul så ia cunoçtinÆå de cuprinsul actului
prin intermediul unui interpret sau traducåtor.
În îndeplinirea atribuÆiilor lor executorii judecåtoreçti întocmesc
procese-verbale, dacå prin lege nu se dispune altfel.
Un exemplar al proceselor-verbale întocmite råmâne la executor,
iar celelalte exemplare se comunicå instanÆei de executare çi celor
interesaÆi, dupå caz.
328 Avocatul casei

La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii


de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuÆiilor sale oricårei per-
soane care justificå un interes. Actele privind executarea silitå se
îndeplinesc la sediul biroului executorului judecåtoresc, în timpul
programului de lucru afiçat în mod corespunzåtor sau la locul efec-
tuårii executårii.
În cazul în care întocmirea unui act nu suferå amânare din motive
obiective, acesta va putea fi îndeplinit çi în afara programului de
lucru.
Refuzul executorului judecåtoresc de a îndeplini un act sau de a
efectua o executare silitå se motiveazå, dacå pårÆile ståruie în
cererea de îndeplinire a actului, în termen de cel mult 5 zile de la
data refuzului.
În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea
interesatå poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la
care a luat cunoçtinÆå de acest refuz la judecåtoria în a cårei razå
teritorialå îçi are sediul biroul executorului judecåtoresc.
Actele îndeplinite de executorii judecåtoreçti care prezintå erori
materiale sau omisiuni vådite vor fi îndreptate sau completate de
cåtre aceçtia, la cerere sau din oficiu, cu citarea pårÆilor, dacå
lucrårile cuprind date care fac posibilå îndreptarea greçelilor sau
completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale
sau de completare se va soluÆiona de urgenÆå. Despre îndreptarea
sau completarea efectuatå se face menÆiune pe toate exemplarele
actului.
La cererea pårÆii de a i se elibera un duplicat al actului original
biroul executorului judecåtoresc care a întocmit acel act va elibera
duplicatul în termen de cel mult 5 zile.
În textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul
actului. În locul semnåturilor originale se menÆioneazå numele çi
prenumele fiecårui semnatar. Duplicatul are aceeaçi formå pro-
bantå ca çi originalul.
Biroul executorului judecåtoresc va avea arhivå çi registraturå
proprii. Arhiva activitåÆii executorilor judecåtoreçti este proprietatea
statului, se påstreazå, se conservå çi se predå în condiÆiile legii.
Alte prevederi legale 329

Secretariatul va efectua operaÆiuni privind primirea, înregistrarea


çi expedierea corespondenÆei, înregistrarea çi îndosarierea actelor,
påstrarea registrelor, precum çi alte lucråri cu caracter auxiliar nece-
sare pentru buna desfåçurare a activitåÆii executorului judecåtoresc.

Despre vânåtoare
Pasiune bine cunoscutå multora dintre cititorii noçtri, microbiçti
alåturi de pescari, vânåtoarea are reguli çi reglementåri foarte clare
çi chiar o lege.
Astfel, Legea fondului cinegetic çi a protecÆiei vânatului nr. 103
din 23 septembrie 1996 a fost publicatå în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 235 din 27 septembrie 1996 modificatå prin Legea nr. 654 din 20
noiembrie 2001 publicatå în Monitorul Oficial nr. 749 din 23 noiem-
brie 2001.
Se aratå ca fondul cinegetic al României este formatå din ani-
malele sålbatice cuprinse în anexele 1 çi 2 ale acestei legi. Anexele
cuprind: 20 specii mamifere, 53 de specii de påsåri a cåror vânå-
toare este permiså doar în anumite perioade. Anexele cuprind çi
fauna interziså vânatului. În aceste anexe se aratå çi amenzile care
trebuie suportate de cei care nu respectå legea.
În continuare, anexele cuprind fauna la care vânarea este inter-
ziså permanent. Amenzile sunt destul de serioase fiind justificate de
raritatea unor påsåri çi animale, aflate în curs de dispariÆie. MenÆio-
nåm doar informativ cå pentru vânarea unui urs amenda este de
200.000.000 lei, a unei dropii este 15.000.000 lei, a unui vultur
5.000.000 lei. Consideråm cå nu este necesar så mai subliniem cå
unele fapte pot atrage råspundere penalå, cum ar fi cele prevåzute
la art. 35 din lege.
Articolele 3 çi 4 stabilesc ce înseamnå Fondul cinegetic al
României çi fondurile de vânåtoare. Un alt articol care consideråm
cå prezintå interes este cel referitor la eliberarea permiselor de
vânåtoare (art. 26). Se aratå cå tinerii pot obÆine permis numai dacå
au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an de stagiu, au luat parte
la o instruire practicå într-un poligon de vânåtoare çi au absolvit
examenul de vânåtoare susÆinut în faÆa unei comisii de examinare
constituit la nivel judeÆean.
330 Avocatul casei

În partea finalå a articolului 26 se aratå cå retragerea çi anularea


permisului de vânåtoare se publicå în Monitorul Oficial al României,
Partea III.

Personalul didactic
Existå o categorie profesionalå cåreia toÆi îi suntem datori çi veçnic
recunoscåtori: dascålii noçtri, cadrele didactice, adicå aceia care
ne-au pus creionul în mânå, ne-au cålåuzit pe drumul învåÆårii
literelor, aceia care ne-au dus paçii pe drumul cunoaçterii.
Fårå cadrele didactice, nimic din tot ce vedem în jurul nostru nu ar
fi existat; totul ar fi fost o junglå, o lume amorfå, înapoiatå. Iar noi,
intelectuali ori simpli muncitori, am fi fost niçte sålbatici.
Lor, cadrelor didactice, societatea le datoreazå mult, cu toate cå
în realitate facem aça de puÆin pentru ei.
Iatå de ce, în câteva rânduri vom prezenta cadrul legal al acti-
vitåÆii cadrelor didactice, statutul acestei profesii.
Legea de bazå o reprezintå Legea nr. 128 din 12 iulie 1997, cu
modificårile çi completårile aduse prin OrdonanÆa de urgenÆå a Gu-
vernului nr. 8 din 23 februarie 2000, Legea nr. 154/1998 privind sis-
temul de stabilire a salariilor de bazå în acest sector de activitate ç.a.
Se aratå în articolul 3 din Statut cå personalul didactic cuprinde
persoanele din sistemul de învåÆåmânt responsabile cu instrucÆia çi
educaÆia. Din personalul didactic pot face parte persoanele care
îndeplinesc condiÆiile de studii prevåzute de lege, care au capaci-
tatea de exercitare deplinå a drepturilor, o conduitå moralå con-
formå deontologiei profesionale çi sunt apte din punct de vedere
medical pentru îndeplinirea funcÆiei.
FuncÆiile didactice sunt:
a) educator/educatoare, institutor/institutoare – în învåÆåmântul
preçcolar;
b) educatoar/educatoare, institutor/institutoare – în învåÆåmântul
primar;
c) profesor, profesor psiho-pedagog, profesor pedagog social,
maistru-instructor – în învåÆåmântul secundar;
Alte prevederi legale 331

d) învåÆåtor itinerant, profesor itinerant, profesor de educaÆie


specialå, profesor psihopedagog çcolar, profesor logoped ç.a. – în
învåÆåmântul special;
Articolul 6 aratå care sunt funcÆiile didactice auxiliare: bibliotecari,
documentarist, redactor, informatician, laborant, tehnician, pegagog
çcolar, instructor de educaÆie extraçcolarå, asistent social, corepetitor.
Statutul prevede condiÆiile pentru ocuparea funcÆiilor didactice çi
didactice auxiliare, organizarea concursurilor pentru ocuparea unor
funcÆii, transferul çi detaçarea, adicå tot ce priveçte activitatea aça-zis
administrativå a cadrelor didactice.
Alte capitole din Statut prevåd care sunt funcÆiile de conducere,
cele de îndrumare çi cele de control, perfecÆionarea pregåtirii, nor-
mele didactice çi condiÆiile de salarizare.
În relaÆia cu instituÆiile çcolare de stat, existå Contractul Colectiv
de Muncå – unic în sistemul de învåÆåmânt – publicat în Monitorul
Oficial al României Partea a V-a , nr. 12 din 17 octombrie 2000.

Accesul la propriul dosar


Unul dintre cele mai importante câçtiguri dupå revoluÆia Românå din
1989 a fost adoptarea dupå multe controverse – inerente mo-
mentului istoric – a Legii nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind
accesul la propriul dosar çi deconspirarea securitåÆii ca poliÆie poli-
ticå. Aceastå lege a fost publicatå în Monitorul Oficial, Partea I nr. 603
din 9 decembrie 1999.
Potrivit acestei legi orice cetåÆean român sau cetåÆean stråin,
care dupå 1945 a avut cetåÆenie românå are dreptul de acces la
propriul dosar întocmit de organele securitåÆii, ca poliÆie politicå.
Acest drept se exercitå la cerere çi constå în studierea nemijlocitå a
dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului çi de pe înscri-
surile doveditoare despre cuprinsul dosarului.
Totodatå, persoana subiect al unui dosar din care rezultå cå a
fost urmåritå de organele securitåÆii statului are dreptul, la cerere, så
afle identitatea agenÆilor de securitate çi a colaboratorilor care au
contribuit cu informaÆii la completarea acestui dosar.
De aceste drepturi beneficiazå soÆul supravieÆuitor çi rudele pânå
la gradul al doilea inclusiv ale persoanei decedate, în afarå de cazul
332 Avocatul casei

în care aceasta a dispus altfel. Exercitarea acestor drepturi se face


personal sau prin reprezentant cu procurå specialå çi autenticå.
Pentru a asigura dreptul de acces la informaÆiile de interes public,
orice cetåÆean român cu domiciliul în Æarå sau în stråinåtate, precum
çi presa scriså çi audiovizualå, partidele politice, organizaÆiile negu-
vernamentale legal constituite, autoritåÆile çi instituÆiile publice au
dreptul de a fi informate, la cerere, în legåturå cu calitatea de agent
sau de colaborator al organelor securitåÆii, ca poliÆie politicå, a
persoanelor care ocupå sau candideazå pentru a fi alese ori numite
în urmåtoarele demnitåÆi sau funcÆii:
a) Preçedintele României
b) deputat sau senator;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat,
secretar general, secretar general adjunct din Guvern çi din minis-
tere, director în minister çi asimilaÆi ai acestor funcÆii;
d) secretarii generali çi secretarii generali adjuncÆi ai Camerelor
Parlamentului, directorii departamentelor celor douå Camere,
consilierii prezidenÆiali çi de stat;
e) prefect, subprefect, secretar general çi director în prefecturå,
secretar general al consiliului judeÆean çi al Consiliului General al
Municipiului Bucureçti, primar, viceprimar, consilier judeÆean, con-
silier în Consiliul General al Municipiului Bucureçti, çefii serviciilor
descentralizate în judeÆe;
f) directorul çi adjuncÆii såi la Serviciul Român de InformaÆii, Servi-
ciul de InformaÆii Externe, Serviciul de ProtecÆie çi Pazå çi Servi-
ciul de TelecomunicaÆii Speciale;
g) inspector general al poliÆiei, inspector general adjunct, director
general, director, çef de serviciu çi çef de birou la nivel central çi
judeÆean, precum çi ceilalÆi ofiÆeri çi subofiÆeri angajaÆi ai
Ministerului de Interne;
h) persoanele cu funcÆii de conducere, la nivel naÆional çi jude-
Æean, în Garda financiarå çi în organele vamale;
i) judecåtorii çi magistraÆii-asistenÆi de la Curtea Supremå de
JustiÆie çi de la Curtea ConstituÆionalå, procurorii de la Parchetul
Alte prevederi legale 333

de pe lângå Curtea Supremå de JustiÆie, judecåtorii, procurorii çi


prim-grefierii de la instanÆele çi parchetele civile çi militare, avocaÆii
çi notarii publici;
î) personalul diplomatic çi consular, cu excepÆia celor care îndepli-
nesc funcÆii tehnice sau administrative;
j) preçedintele, vicepreçedinÆii, judecåtorii, consilierii de conturi,
procurorii financiari çi prim-grefierul CurÆii de Conturi;
k) preçedinte çi preçedinte de secÆie la Consiliul Legislativ,
membrii Consiliului Legislativ, persoane cu funcÆii de conducere
din Fondul ProprietåÆii de Stat, preçedinÆii çi membrii Consiliului
ConcurenÆei, ai Comisiei NaÆionale de Valori Mobiliare, ai Comisiei
NaÆionale pentru Statisticå çi ai Oficiului NaÆional de Cadastru,
Geodezie çi Cartografie;
l) avocatul poporului çi adjuncÆii acestuia;
m) membru în Consiliul NaÆional al Audiovizualului;
n) membru în consiliile de administraÆie ale societåÆilor publice de
radio çi de televiziune, patron, director, redactor-çef, redactor în
serviciile publice sau private de televiziune, radio sau preså scriså,
analiçti politici çi asimilaÆii acestora, dupå caz;
o) guvernatorul Båncii NaÆionale a României, preçedinte, vicepre-
çedinte de bancå çi membrii consiliului de administraÆie din sec-
torul bancar;
p) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secre-
tar al Academiei Române;
r) rectorul, prorectorii, secretarul çtiinÆific al senatului universitar çi
decanii din instituÆiile de învåÆåmânt superior de stat çi private;
s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al
inspectoratului çcolar judeÆean, director de liceu ori de grup çcolar,
precum çi director în instituÆiile de culturå, la nivel naÆional,
judeÆean çi municipal;
ç) preçedinte, vicepreçedinte, secretar general çi ceilalÆi membri ai
organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel
naÆional çi judeÆean, sau ai unei organizaÆii neguvernamentale çi
asimilaÆii acestor funcÆii;
334 Avocatul casei

t) personalul militar çi civil cu funcÆii de conducere din Ministerul


Apårårii NaÆionale çi din statele majore ale categoriilor de forÆe ale
armatei, precum çi comandanÆii de unitåÆi sau echivalente;
Æ) ierarhii çi çefii cultelor religioase recunoscute de lege, pânå la
nivel de preot inclusiv, precum çi asimilaÆii lor de la parohiile din
Æarå çi din stråinåtate;
u) preçedinte, vicepreçedinte çi secretar general de organizaÆii
patronale çi sindicale reprezentative la nivel naÆional çi asimilaÆii
acestor funcÆii, precum çi ceilalÆi membri ai conducerilor executive
respective;
v) director al direcÆiei de poçtå çi telecomunicaÆii, çefi de serviciu
de poçtå çi de telecomunicaÆii, çefi de centralå telefonicå;
x) persoanele cu funcÆie de conducere din direcÆiile sanitare
judeÆene, din direcÆiile judeÆene de sånåtate publicå çi a munici-
piului Bucureçti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de
asiguråri de sånåtate, directorii de spitale, precum çi medicii psi-
hiatri, anatomo-patologii çi medicii legiçti;
y) persoanele cu funcÆii de conducere, inclusiv membru al consi-
liului de administraÆie în regii autonome, companii naÆionale çi
societåÆi comerciale având ca obiect activitåÆi de interes public sau
strategic, precum çi membrii conducerii fundaÆiilor, asociaÆiilor çi
filialelor care activeazå pe teritoriul României, inclusiv fondatorii
acestora;
z) persoanele care deÆin titlul de revoluÆionar sau de luptåtor cu
merite deosebite în RevoluÆia din decembrie 1989.
Persoanele care candideazå spre a fi alese sau numite în una
dintre demnitåÆile sau funcÆiile de mai sus sunt obligate så facå o
declaraÆie autenticå, pe propria råspundere, potrivit legii penale,
privind apartenenÆa sau neapartenenÆa ca agent sau colaborator al
organelor de securitate, ca poliÆie politicå. Înainte de alegere sau de
numire verificarea se face din oficiu, pentru persoanele care candi-
deazå pentru a fi alese sau numite în demnitåÆile ori în funcÆiile de mai
sus; de asemenea, verificarea este obligatorie çi pentru persoanele
care au fost alese sau numite în respectivele demnitåÆi ori funcÆii
publice, inclusiv pentru cele aflate în exerciÆiul respectivelor demni-
Alte prevederi legale 335

tåÆi sau funcÆii la data intrårii în vigoare a prezentei legi, în cazul în


care aceasta nu s-a fåcut în timpul candidaturii. Pentru prima oara
într-un act normativ este definitå noÆiunea de organ de securitate, ca
poliÆie politicå, persoana care:
a) a fost retribuitå sau recompensatå în alt mod pentru activitatea
desfåçuratå în aceastå calitate;
b) a fost deÆinåtor de locuinÆå conspirativå sau de caså de întâlnire;
c) a fost rezident al securitåÆii, în sensul prezentei legi;
d) orice altå persoanå care a dat informaÆii securitåÆii, prin care s-a
adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor çi liber-
tåÆilor fundamentale ale omului. InformaÆiile cuprinse în declaraÆiile
date în timpul anchetei de cåtre persoana reÆinutå sau arestatå
pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetatå,
judecatå çi condamnatå nu fac obiectul acestei legi.
Se considerå colaborator al organelor de securitate, ca poliÆie
politicå, çi persoana care a transmis sau a înlesnit transmiterea de
informaÆii, note, rapoarte sau alte acte, prin care se denunÆau activi-
tatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de naturå
så aducå atingere drepturilor çi libertåÆilor fundamentale ale omului.
Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se înfiinÆeazå Consi-
liul NaÆional pentru Studierea Arhivelor SecuritåÆii, ca poliÆie politicå,
cu sediul în municipiul Bucureçti, denumit în continuare Consiliu.
Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridicå,
supus controlului Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamen-
tului, Consiliul prezintå rapoarte. Consiliul este organizat la nivel
naÆional çi funcÆioneazå într-o structurå unicå. Persoanele îndrep-
tåÆite pot solicita Consiliului urmåtoarele:
a) consultarea dosarelor sau a oricåror materiale întocmite pânå la
data de 22 decembrie 1989 de organele de securitate;
b) eliberarea unor copii de pe înscrisurile aflate în aceste dosare
ori alte materiale;
c) eliberarea unor adeverinÆe privind apartenenÆa sau neapartenenÆa,
colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate.
Nu se elibereazå copii de pe acele înscrisuri ale dosarului al cåror
conÆinut poate afecta major o terÆå persoanå, decât cu acordul scris
336 Avocatul casei

al persoanei ce poate fi afectatå major sau al moçtenitorilor legali


sau asigurând o copie care nu cuprinde pasajele privitoare la o terÆå
persoanå ce poate fi afectatå major.
Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate
se stabileçte de cåtre Consiliu prin probele aflate în evidenÆele
organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angaja-
mentul scris çi semnat de cel în cauzå, rapoarte, sinteze informative,
înscrisuri olografe çi dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla,
din arhivele securitåÆii.
În termen de 30 de zile de la data primirii cererilor Consiliul
citeazå, în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum çi
persoana cu privire la care s-au solicitat verificåri, potrivit procedurii
stabilite prin regulament. Declançarea çi finalizarea verificårilor soli-
citate se pot face çi în lipsa persoanelor legal citate.
Dupå finalizarea verificårilor, care nu pot dura mai mult de 60 de
zile de la data primirii cererii, Consiliul comunicå în scris
solicitantului dacå persoana cu privire la care s-a cerut verificarea
a fost sau nu a fost agent ori colaborator al organelor securitåÆii, în
sensul prezentei legi.
Consiliul då publicitåÆii informaÆiile çi documentele care atestå
implicarea organelor de securitate çi a altor structuri politice çi
represive ale regimului totalitar comunist în såvârçirea unor infrac-
Æiuni grave contra vieÆii, integritåÆii fizice sau psihice çi libertåÆii per-
soanelor, precum çi a unor acte de trådare a intereselor naÆionale.

Restituirea imobilelor preluate abuziv


Cu siguranÆå cå problematica restituirii imobilelor preluate în mod
abuziv de cåtre stat de la instaurarea regimului comunist in 1946
pânå la RevoluÆia din 22 decembrie 1989, fiind vorba de clådiri,
fabrici sau terenuri, a fost una din cele mai discutate subiecte de
ordin juridic, atât în preså cât çi în cadrul procesului de legiferare din
Æara noastrå.
Dupå dezbateri succesive çi fårå rezultat concret, imediat dupå
revoluÆie, când redobândirea dreptului de proprietate se realiza pe
baza dreptului comun stabilit de Codul civil, în sfârçit în 1995 a
Alte prevederi legale 337

apårut prima lege organicå care se referea la reglementarea situa-


Æiei juridice a unor imobile cu destinaÆia de locuinÆe, trecute în pro-
prietatea statului. Legea a fost criticatå de-a lungul timpului, a re-
zolvat mai mult sau mai puÆin probleme nåscute pe perioada a 50 de
ani çi care se doreau a fi rezolvate în doar 5 ani sau chiar mai puÆin.
Acest lucru era foarte greu iar nemulÆumirile oamenilor, nedrep-
tåÆile create au fåcut necesarå çi chiar obligatorie rediscutarea
problemei restituirii acestor imobile preluate de stat în mod abuziv,
dar în variate moduri, cu titlu sau fårå titlu. Din alt punct de vedere
s-au creat în mod automat conflicte între foçtii proprietari îndreptåÆiÆi
så cearå restituirea imobilelor a cåror proprietatea au pierdut-o fårå
voia lor, pe de o parte, iar pe de altå parte chiriaçii, cårora statul le-a
creat posibilitatea de a avea o locuinÆå atunci când se erija ca
proprietar, iar aceçti oameni locuiau în imobilele respective de zeci
de ani.
Astfel, pericolul de a se crea nedreptåÆi încå o datå fie de o parte,
fie de cealaltå era practic inerent.
Prin apariÆia în 2001 a unei legi noi, ca rezultat al însuçirii greçe-
lilor din trecut, al practicii judiciare sau extrajudiciare care a demonstrat
existenÆa unui numår îngrijoråtor de mare de procese având acest
obiect, nu s-a rezolvat în totalitate problema restituirii echitabile a
imobilelor în discuÆie în interesul tuturor persoanelor implicate.
Legea stabileçte încå din primul såu articol cå imobilele preluate
în mod abuziv de stat, de organizaÆiile cooperatiste sau de orice alte
persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,
precum çi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra
rechiziÆiilor çi nerestituite se restituie, de regulå în naturå, în condiÆiile
prezentei legi.
În cazurile în care restituirea în naturå nu este posibilå se vor
stabili måsuri reparatorii prin echivalent. Måsurile reparatorii prin
echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite
în echivalent de deÆinåtor, cu acordul persoanei îndreptåÆite, în
acordare de acÆiuni la societåÆi comerciale tranzacÆionate pe piaÆa
de capital, de titluri de valoare nominalå folosite exclusiv în procesul
de privatizare sau de despågubiri båneçti.
Prin imobile preluate în mod abuziv se înÆelege:
338 Avocatul casei

a) imobilele naÆionalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru naÆiona-


lizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asiguråri, miniere çi
de transporturi, precum çi cele naÆionalizate fårå titlu valabil;
b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei
hotårâri judecåtoreçti de condamnare pentru infracÆiuni de naturå
politicå, prevåzute de legislaÆia penalå, såvârçite ca manifestare a
opoziÆiei faÆå de sistemul totalitar comunist;
c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza
unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 –
22 decembrie 1989, precum çi alte imobile donate statului, dacå
s-a admis acÆiunea în anulare sau în constatarea nulitåÆii donaÆiei
printr-o hotårâre judecåtoreascå definitivå çi irevocabilå;
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive
independente de voinÆa proprietarului sau cele considerate a fi fost
abandonate, în baza unei dispoziÆii administrative sau a unei hotårâri
judecåtoreçti, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;
e) imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte
normative nepublicate, la data preluårii, în Monitorul Oficial sau în
Buletinul Oficial;
f) imobilele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra
rechiziÆiilor çi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii
nu au primit compensaÆii echitabile;
g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, din Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publicå çi regimul juridic al acesteia;
h) orice alte imobile preluate fårå titlu valabil sau fårå respectarea
dispoziÆiilor legale în vigoare la data preluårii, precum çi cele
preluate fårå temei legal prin acte de dispoziÆie ale organelor
locale ale puterii sau ale administraÆiei de stat.
Persoanele ale cåror imobile au fost preluate fårå titlu valabil îçi
påstreazå calitatea de proprietar avutå la data preluårii, pe care o
exercitå dupå primirea deciziei sau a hotårârii judecåtoreçti de
restituire.
Sunt îndreptåÆite la måsuri reparatorii constând în restituire în
naturå sau, dupå caz, prin echivalent urmåtoarele persoane:
Alte prevederi legale 339

a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluårii în


mod abuziv a acestora;
b) persoanele fizice, asociaÆi ai persoanei juridice care deÆinea
imobilele çi alte active în proprietate la data preluårii acestora în
mod abuziv;
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod
abuziv de stat, de organizaÆii cooperatiste sau de orice alte per-
soane juridice dupå data de 6 martie 1945; îndreptåÆirea la måsu-
rile reparatorii prevåzute de prezentul articol este condiÆionatå de
continuarea activitåÆii ca persoanå juridicå pânå la data intrårii în
vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor så fi
fost interziså sau întreruptå în perioada 6 martie 1945 – 22 decem-
brie 1989, iar acestea så-çi fi reluat activitatea dupå data de 22
decembrie 1989, dacå, prin hotårâre judecåtoreascå, se constatå
cå sunt aceeaçi persoanå juridicå cu cea desfiinÆatå sau interziså,
precum çi partidele politice a cåror activitate a fost interziså sau
întreruptå în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, dacå
çi-au reluat activitatea în condiÆiile legii.
Daca restituirea este cerutå de mai multe persoane îndreptåÆite,
dreptul de proprietate se constatå sau se stabileçte în cote-pårÆi
ideale, potrivit dreptului comun.
De prevederile Legii 10/2001 beneficiazå çi moçtenitorii persoa-
nelor fizice îndreptåÆite.
Succesibilii care, dupå data de 6 martie 1945, nu au acceptat
moçtenirea sunt repuçi de drept în termenul de acceptare a succe-
siunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de
restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a
cåror restituire se solicitå în temeiul prezentei legi.
Nu sunt îndreptåÆite la restituire sau la alte måsuri reparatorii
persoanele care au primit despågubiri potrivit acordurilor interna-
Æionale încheiate de România privind reglementarea problemelor
financiare în suspensie, enumerate în anexa care face parte inte-
grantå din prezenta lege.
Prin imobile, în sensul acestei legi, se înÆelege terenurile, cu sau
fårå construcÆii, cu oricare dintre destinaÆiile avute la data preluårii în
mod abuziv, precum çi bunurile mobile devenite imobile prin încor-
340 Avocatul casei

porare în aceste construcÆii, inclusiv terenurile fårå construcÆii afec-


tate de lucråri de investiÆii de interes public aprobate, dacå nu a
început construcÆia acestora.
Måsurile reparatorii privesc çi utilajele çi instalaÆiile preluate de
stat sau de alte persoane juridice o datå cu imobilul, în afarå de
cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.
De regulå, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în naturå.
Dacå restituirea în naturå este posibilå, persoana îndreptåÆitå nu
poate opta pentru måsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile
expres prevåzute de prezenta lege. Nu intrå sub incidenÆa prezentei
legi terenurile al cåror regim juridic este reglementat prin Legea
fondului funciar nr. 18/1991, republicatå, çi prin Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agri-
cole çi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 çi ale Legii nr. 169/1997.
Regimul juridic al imobilelor care au aparÆinut cultelor religioase
sau comunitåÆilor minoritåÆilor naÆionale, preluate de stat sau de alte
persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale.
Pânå la adoptarea acestor reglementåri este interziså înstråinarea
imobilelor în cauzå sau schimbarea destinaÆiei acestora.
Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se aflå
în prezent, se restituie în naturå în starea în care se aflå la data
cererii de restituire çi libere de orice sarcini.
În cazul imobilelor care aveau numai altå destinaÆie decât aceea
de locuinÆå çi care au fost demolate sau a cåror restituire în naturå, în
tot sau în parte, nu este posibilå, restituirea prin måsuri reparatorii în
echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominalå
folosite exclusiv în procesul de privatizare, de acÆiuni la societåÆi
comerciale tranzacÆionate pe piaÆa de capital ori prin compensarea
cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deÆinåtor, cu
acordul persoanei îndreptåÆite.
În situaÆia imobilelor preluate în mod abuziv çi demolate total sau
parÆial restituirea în naturå se dispune pentru terenul liber çi pentru
construcÆiile råmase nedemolate, urmând så se respecte docu-
mentaÆiile de urbanism legal aprobate, iar pentru construcÆiile de-
molate çi terenurile ocupate måsurile reparatorii se stabilesc prin
echivalent.
Alte prevederi legale 341

În cazul în care pe terenurile imobilelor preluate în mod abuziv


s-au ridicat construcÆii, persoana îndreptåÆitå poate obÆine restituirea
în naturå a pårÆii de teren råmase liberå, urmând så se respecte
documentaÆiile de urbanism legal aprobate.
Se restituie în naturå terenurile pe care s-au ridicat construcÆii
neautorizate în condiÆiile legii dupå data de 1 ianuarie 1990, precum
çi construcÆii uçoare sau demontabile.
În cazul imobilelor preluate în mod abuziv çi distruse ca urmare a
unor calamitåÆi naturale persoana îndreptåÆitå beneficiazå de resti-
tuirea în naturå pentru terenul liber. Dacå terenul nu este liber,
måsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent.
DispoziÆiile de mai sus se aplicå în mod corespunzåtor çi imo-
bilelor rechiziÆionate în baza Legii nr. 139/1940 çi distruse în timpul
råzboiului, dacå nu au primit despågubiri. Valoarea corespunzå-
toare a construcÆiilor preluate în mod abuziv çi demolate se stabi-
leçte potrivit actelor normative în vigoare la data demolårii, actua-
lizatå cu indicele inflaÆiei la data plåÆii efective.
Valoarea terenurilor, precum çi a construcÆiilor nedemolate pre-
luate în mod abuziv, care nu se pot restitui în naturå, se stabileçte
potrivit actelor normative în vigoare. Imobilele expropriate çi ale
cåror construcÆii nu au fost demolate se pot restitui integral în naturå
persoanelor îndreptåÆite, dacå nu au fost înstråinate, cu respectarea
dispoziÆiilor legale. Dacå persoana îndreptåÆitå a primit o despå-
gubire, restituirea în naturå este condiÆionatå de rambursarea unei
sume reprezentând valoarea despågubirii primite, actualizatå cu
indicele inflaÆiei.
În cazul în care construcÆiile expropriate au fost demolate parÆial
sau total, dar nu s-au executat lucrårile pentru care s-a dispus
exproprierea, terenul liber se restituie în naturå cu construcÆiile
råmase, iar pentru construcÆiile demolate måsurile reparatorii se
stabilesc în echivalent. Dacå persoana îndreptåÆitå a primit o despå-
gubire, restituirea este condiÆionatå de rambursarea diferenÆei dintre
valoarea despågubirii primite çi valoarea construcÆiilor demolate,
actualizatå cu indicele inflaÆiei.
În cazul în care construcÆiile expropriate au fost integral demolate
çi lucrårile pentru care s-a dispus exproprierea ocupå terenul parÆial,
342 Avocatul casei

persoana îndreptåÆitå poate obÆine restituirea în naturå a pårÆii de


teren råmase liberå, pentru cea ocupatå de construcÆii noi çi pentru
cea necesarå în vederea bunei utilizåri a acestora måsurile repa-
ratorii stabilindu-se în echivalent.
În cazul în care lucrårile pentru care s-a dispus exproprierea
ocupå funcÆional întregul teren afectat, måsurile reparatorii se sta-
bilesc în echivalent pentru întregul imobil.
Valoarea construcÆiilor expropriate în vederea demolårii se sta-
bileçte potrivit actelor normative în vigoare la data exproprierii çi se
actualizeazå cu indicele inflaÆiei la data plåÆii efective.
Valoarea terenurilor aparÆinând imobilelor expropriate în vederea
demolårii se stabileçte potrivit actelor normative aplicabile la data
intrårii în vigoare a prezentei legi. În situaÆia imobilelor preluate cu
titlu valabil, deÆinute de stat, de o organizaÆie cooperatistå sau de
orice altå persoanå juridicå, dacå persoana îndreptåÆitå a primit o
despågubire, restituirea în naturå este condiÆionatå de rambursarea
unei sume reprezentând valoarea despågubirii primite, actualizatå
cu indicele inflaÆiei.
Persoana îndreptåÆitå poate opta, în cazul în care despågubirea
primitå nu a fost corespunzåtoare valorii imobilului, pentru comple-
tarea în echivalent a despågubirii de la valoarea actualizatå cu
indicele inflaÆiei a despågubirii primite pânå la valoarea corespun-
zåtoare a imobilului.
Måsurile reparatorii prin echivalent pentru situaÆiile prevåzute mai
sus se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominalå folosite
exclusiv în procesul de privatizare sau în acÆiuni la societåÆi comer-
ciale tranzacÆionate pe piaÆa de capital, în funcÆie de opÆiunea
persoanei îndreptåÆite.
În cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevå-
zute de prezenta lege sau prin hotårâre judecåtoreascå sunt aplica-
bile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în Ordo-
nanÆa de UrgenÆå a Guvernului nr. 40/1999 privind protecÆia chiria-
çilor çi stabilirea chiriei pentru spaÆiile cu destinaÆia de locuinÆe.
Contractele de închiriere pentru imobilele restituite în naturå,
ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentanÆele
organizaÆiilor internaÆionale interguvernamentale acreditate în România
Alte prevederi legale 343

çi de personalul stråin al acestora, se prelungesc de drept pentru o


perioadå de 5 ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.
Dacå imobilul face obiectul unui contract de concesiune, locaÆie
de gestiune, asociere în participaÆiune sau al unei operaÆiuni de
leasing, persoana îndreptåÆitå poate opta pentru restituirea în naturå
sau pentru måsuri reparatorii în echivalent.
În situaÆia opÆiunii pentru restituirea în naturå persoana îndrep-
tåÆitå va intra în drepturile statului sau ale persoanei juridice deÆinå-
toare în contractele prevåzute de lege, dacå aceste contracte au fost
încheiate potrivit legii.
Contractele de închiriere prevåzute la art. 6 din OrdonanÆa de
urgenÆå a Guvernului nr. 40/1999 se vor încheia pentru o perioadå
de 5 ani. În cazul în care chiriaçului i se pune la dispoziÆie o altå
locuinÆå corespunzåtoare, acesta este obligat så elibereze de îndatå
locuinÆa ocupatå.
Neîncheierea noului contract de închiriere în cazul prevåzut in
OrdonanÆa de UrgenÆå a Guvernului nr. 40/1999, cauzatå de neînÆe-
legerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de
pretenÆia acestuia de restrângere a suprafeÆei locative, atrage pre-
lungirea de drept a contractului de închiriere pânå la încheierea
noului contract.
Pentru chiriaçii persoane fizice din imobilele restituite în naturå,
precum çi pentru cei din locuinÆele prevåzute in OrdonanÆa de
urgenÆå a Guvernului nr. 40/1999, ale cåror venituri nete lunare pe
membru de familie se situeazå între venitul mediu net lunar pe
economie çi dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depåçi
25% din venitul net lunar pe familie. În cazul în care chiria astfel
calculatå este mai micå decât cea calculatå potrivit de OrdonanÆa de
urgenÆå a Guvernului nr. 40/1999, proprietarul este scutit de impo-
zitul pe teren çi clådire, de impozitul pe chirie çi este exonerat de
råspundere pentru obligaÆiile ce îi revin pe durata contractului de
închiriere respectiv.
Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevåzute în
Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri çi acordarea unor
drepturi urmaçilor acestora, råniÆilor, precum çi luptåtorilor pentru
victoria RevoluÆiei din Decembrie 1989, în Legea nr. 44/1994 privind
veteranii de råzboi, precum çi unele drepturi ale invalizilor çi vådu-
344 Avocatul casei

velor de råzboi çi în Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea


unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dic-
tatura instauratå cu începere de la 6 martie 1945, precum çi celor
deportate în stråinåtate ori constituite în prizonieri, la efectuarea
schimbului obligatoriu prevåzut la cap. II din OrdonanÆa de urgenÆå a
Guvernului nr. 40/1999 locuinÆa oferitå trebuie så asigure condiÆii de
folosinÆå similare celor existente în locuinÆa deÆinutå.
Chiriaçii ale cåror contracte de închiriere nu s-au reînnoit au
prioritate la acordarea înlesnirilor prevåzute de Legea locuinÆei nr.
114/1996, republicatå, precum çi a celor prevåzute de Legea nr.
152/1998 privind înfiinÆarea AgenÆiei NaÆionale pentru LocuinÆe.
În situaÆia imobilelor ocupate de unitåÆi bugetare din învåÆåmânt,
din sånåtate, açezåminte social-culturale sau de instituÆii publice,
sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice,
oficii consulare, reprezentanÆele organizaÆiilor internaÆionale inter-
guvernamentale acreditate în România, precum çi de personalul cu
rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuårii acti-
vitåÆilor de interes public, social-cultural sau obçtesc, foçtilor pro-
prietari li se acordå måsuri reparatorii prin echivalent, în condiÆiile
prezentei legi.
Ministerele de resort, precum çi celelalte instituÆii publice intere-
sate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotårâre, imobilele care
nu vor fi retrocedate în naturå çi pentru care se acordå måsuri
reparatorii prin echivalent.
În cazul în care imobilul nu mai este necesar potrivit scopului
legal stabilit, foçtii proprietari care beneficiazå de måsuri reparatorii
prin echivalent vor fi notificaÆi pentru a opta în viitor pentru restituirea
în naturå. În aceste cazuri persoanele beneficiare de måsuri repara-
torii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilor ori servi-
ciilor, actualizate cu rata inflaÆiei.
Litigiile se soluÆioneazå potrivit dreptului comun, cu celeritate.
Statul, precum çi instituÆiile publice, unitåÆile de învåÆåmânt sau
açezåmintele social-culturale, care ocupå imobilul cu contract de
închiriere, au drept de preemÆiune la cumpårarea acestuia. Acest
drept se poate exercita, sub sancÆiunea decåderii, în termen de 90 de
zile de la data primirii notificårii privind intenÆia de vânzare.
Alte prevederi legale 345

Notificarea se face prin executorul judecåtoresc, potrivit legii.


Contractele de vânzare-cumpårare încheiate cu încålcarea dreptului
de preemÆiune sunt lovite de nulitate.
Måsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent çi în urmå-
toarele cazuri:
a) persoana îndreptåÆitå era asociat la persoana juridicå proprie-
tarå a imobilelor çi a activelor la data preluårii acestora în mod
abuziv, cu excepÆia cazului în care persoana îndreptåÆitå era unic
asociat sau persoanele îndreptåÆite asociate erau membri ai
aceleiaçi familii;
b) imobilul nu mai existå la data intrårii în vigoare a prezentei legi,
cu excepÆia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitåÆi naturale;
c) imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în
raport cu cel preluat, dacå pårÆile nu au convenit altfel;
d) imobilul a fost înstråinat fostului chiriaç cu respectarea dispo-
ziÆiilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaÆiei juridice a
unor imobile cu destinaÆia de locuinÆe, trecute în proprietatea
statului.
Persoanele care au primit despågubiri în condiÆiile Legii nr. 112/1995
pot solicita numai restituirea în naturå, cu obligaÆia returnårii sumei
reprezentând despågubirea primitå, actualizatå cu indicele inflaÆiei,
dacå imobilul nu a fost vândut pânå la data intrårii în vigoare a Legii
10/2001.
În cazul în care persoana îndreptåÆitå a optat pentru despågubiri
çi imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995
pânå la data intrårii în vigoare a prezentei legi, persoana îndreptåÆitå
are dreptul la måsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea
corespunzåtoare a întregului imobil, teren çi construcÆii. Dacå per-
soanele îndreptåÆite au primit despågubiri, ele au dreptul la diferenÆa
dintre valoarea încasatå, actualizatå cu indicele inflaÆiei, çi valoarea
corespunzåtoare a imobilului, care se acoperå prin acordarea de
titluri de valoare nominalå folosite exclusiv în procesul de privatizare
sau prin acÆiuni la societåÆi comerciale tranzacÆionate pe piaÆa de
capital, în funcÆie de opÆiunea persoanei fizice sau juridice îndreptå-
Æite. Dacå persoanei îndreptåÆite i s-a stabilit despågubirea potrivit
346 Avocatul casei

prevederilor Legii nr. 112/1995 çi nu a încasat-o, valoarea astfel


stabilitå i se va acorda în despågubiri båneçti, iar diferenÆa pânå la
valoarea corespunzåtoare a imobilului se va acoperi prin acordarea
de titluri de valoare nominalå folosite exclusiv în procesul de priva-
tizare sau prin acÆiuni la societåÆi comerciale tranzacÆionate pe piaÆa
de capital, în funcÆie de opÆiunea acesteia.
Persoanele îndreptåÆite care nu au formulat cereri potrivit preve-
derilor Legii nr. 112/1995, precum çi cele ale cåror cereri au fost
respinse ori nu au fost soluÆionate pânå la data intrårii în vigoare a
prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere în condi-
Æiile Legii 101/2001.
Imobilele – terenuri çi construcÆii – preluate în mod abuziv, indife-
rent de destinaÆie, care sunt deÆinute la data intrårii în vigoare a
prezentei legi de o regie autonomå, o societate sau companie
naÆionalå, o societate comercialå la care statul sau o autoritate a
administraÆiei publice centrale sau locale este acÆionar ori asociat
majoritar, de o organizaÆie cooperatistå sau de orice altå persoanå
juridicå, vor fi restituite persoanei îndreptåÆite, în naturå, prin decizie
sau, dupå caz, prin dispoziÆie motivatå a organelor de conducere ale
unitåÆii deÆinåtoare.
Prevederile de mai sus sunt aplicabile çi în cazul în care statul
sau o autoritate publicå centralå sau localå ori o organizaÆie coope-
ratistå este acÆionar sau asociat minoritar al unitåÆii care deÆine
imobilul, dacå valoarea acÆiunilor sau pårÆilor sociale deÆinute este
mai mare sau egalå cu valoarea corespunzåtoare a imobilului a
cårui restituire în naturå este cerutå.
În cazul primåriilor restituirea în naturå sau prin echivalent cåtre
persoana îndreptåÆitå se face prin dispoziÆia motivatå a primarilor,
respectiv a primarului general al municipiului Bucureçti.
Prin excepÆie de la dispoziÆiile aråtate mai sus, în cazul bunurilor
deÆinute de o organizaÆie cooperatistå, persoana îndreptåÆitå poate
opta çi pentru måsuri reparatorii prin echivalent constând în com-
pensare cu alte bunuri ori servicii sau despågubiri båneçti.
Persoana îndreptåÆitå va notifica în termen de 6 luni de la data
intrårii în vigoare a prezentei legi persoana juridicå deÆinåtoare,
solicitând restituirea în naturå a imobilului. În cazul în care sunt
Alte prevederi legale 347

solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru


fiecare imobil.
Notificarea va cuprinde denumirea çi adresa persoanei notificate,
elementele de identificare a persoanei îndreptåÆite, elementele de
identificare a bunului imobil solicitat, precum çi valoarea estimatå a
acestuia.
Notificarea va fi comunicatå prin executorul judecåtoresc de pe
lângå judecåtoria în a cårei circumscripÆie teritorialå se aflå imobilul
solicitat sau în a cårei circumscripÆie îçi are sediul persoana juridicå
deÆinåtoare a imobilului. Executorul judecåtoresc va înregistra notifi-
carea çi o va comunica persoanei notificate în termen de 7 zile de la
data înregistrårii.
Notificarea înregistratå face dovada deplinå în faÆa oricåror auto-
ritåÆi, persoane fizice sau juridice, a respectårii termenului prevåzut
de lege, chiar dacå a fost adresatå altei unitåÆi decât cea care deÆine
imobilul.
Nerespectarea termenului de 6 luni prevåzut pentru trimiterea
notificårii atrage pierderea dreptului de a solicita în justiÆie måsuri
reparatorii în naturå sau prin echivalent.
Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum çi, în
cazul moçtenitorilor, cele care atestå aceastå calitate vor fi depuse
ca anexe la notificare o datå cu aceasta sau în termen de cel mult 18
luni de la data intrårii în vigoare a prezentei legi.
În termen de 60 de zile de la înregistrarea notificårii sau, dupå
caz, de la data depunerii actelor doveditoare unitatea deÆinåtoare
este obligatå så se pronunÆe, prin decizie sau, dupå caz, prin
dispoziÆie motivatå, asupra cererii de restituire în naturå.
Persoana îndreptåÆitå are dreptul så susÆinå în faÆa organelor de
conducere ale unitåÆii deÆinåtoare cererea de restituire în naturå. În
acest scop ea va fi invitatå în scris, în timp util, så ia parte la lucrårile
organului de conducere al unitåÆii deÆinåtoare.
Decizia sau, dupå caz, dispoziÆia motivatå se comunicå per-
soanei îndreptåÆite în termen de cel mult 10 zile de la data adoptårii.
Decizia sau, dupå caz, dispoziÆia de aprobare a restituirii în
naturå a imobilului face dovada proprietåÆii persoanei îndreptåÆite
asupra acestuia, are forÆa probantå a unui înscris autentic çi consti-
348 Avocatul casei

tuie titlu executoriu pentru punerea în posesie, dupå îndeplinirea


formalitåÆilor de publicitate imobiliarå.
Decizia sau, dupå caz, dispoziÆia trebuie puså în executare în
termen de 3 ani de la data primirii ei de cåtre persoana îndreptåÆitå.
Dacå restituirea în naturå nu este aprobatå sau nu este posibilå,
dupå caz, deÆinåtorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau,
dupå caz, prin dispoziÆie motivatå, în termenul prevåzut så facå
persoanei îndreptåÆite o ofertå de restituire prin echivalent, cores-
punzåtoare valorii imobilului.
În cazul imobilelor cu destinaÆia de locuinÆe, dacå restituirea în
naturå nu este posibilå, oferta de restituire prin echivalent se poate
face sub forma unor despågubiri båneçti. Persoana îndreptåÆitå
poate opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent, cores-
punzåtoare valorii imobilului.
În termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana îndrep-
tåÆitå este obligatå så råspundå în scris dacå acceptå sau refuzå
oferta. Lipsa råspunsului scris echivaleazå cu neacceptarea ofertei.
Dacå oferta acceptatå constå în titluri de valoare nominalå folo-
site exclusiv în procesul de privatizare sau, dupå caz, în acÆiuni,
persoana îndreptåÆitå va urma procedura prevåzutå la cap. IV.
Dacå oferta este refuzatå, persoana îndreptåÆitå poate ataca în
justiÆie decizia în termen de 30 de zile de la data comunicårii
acesteia.
CompetenÆa de soluÆionare revine secÆiei civile a tribunalului în a
cårui circumscripÆie teritorialå se aflå sediul unitåÆii deÆinåtoare.
Hotårârea tribunalului este supuså cåilor legale de atac ordinare
(apel, recurs) sau extraordinare (contestaÆie in anulare, revizuire,
recurs in anulare).
Aceste dispoziÆii sunt aplicabile çi în situaÆia în care persoana
juridicå notificatå deÆine numai în parte bunurile imobile solicitate. În
aceastå situaÆie persoana juridicå deÆinåtoare va emite decizia moti-
vatå de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deÆine.
Persoana juridicå notificatå va comunica persoanei îndreptåÆite
toate datele privind persoana fizicå sau juridicå deÆinåtoare a celei-
lalte pårÆi din imobilul solicitat. Totodatå, va anexa la comunicare çi
copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, dupå
Alte prevederi legale 349

caz, de administrare. În cazul în care nu deÆine aceste date, per-


soana juridicå notificatå va comunica acest fapt persoanei îndreptåÆite.
Comunicarea çi, dupå caz, actele anexate vor fi transmise per-
soanei îndreptåÆite prin scrisoare recomandatå cu confirmare de
primire.
DispoziÆiile menÆionate se aplicå în mod corespunzåtor çi în cazul
în care unitatea notificatå nu deÆine nici måcar în parte imobilul
solicitat, dar comunicå persoanei îndreptåÆite datele de identificare a
unitåÆii deÆinåtoare.
În cazul în care persoana îndreptåÆitå nu cunoaçte deÆinåtorul
bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primåriei în a cårei
razå se aflå imobilul, respectiv Primåriei Municipiului Bucureçti.
Termenul de 6 luni curge, dupå caz, de la data intrårii în vigoare a
prezentei legi sau de la data primirii comunicårii.
În termen de 30 de zile primåria notificatå este obligatå så
identifice unitatea deÆinåtoare çi så comunice persoanei îndreptåÆite
elementele de identificare a acesteia.
În cazul în care unitatea deÆinåtoare nu a fost identificatå, per-
soana îndreptåÆitå poate chema în judecatå statul, prin Ministerul
FinanÆelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a
expirat termenul, dacå nu a primit comunicarea din partea primåriei,
sau de la data comunicårii, solicitând restituirea în naturå sau, dupå
caz, måsuri reparatorii prin echivalent în formele prevåzute de pre-
zenta lege.
Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidenÆiate în patrimoniul
unei societåÆi comerciale privatizate cu respectarea dispoziÆiilor
legale, persoana îndreptåÆitå are dreptul la måsuri reparatorii prin
echivalent, constând în bunuri ori servicii, acÆiuni la societåÆi co-
merciale tranzacÆionate pe piaÆa de capital sau titluri de valoare
nominalå folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespun-
zåtoare valorii imobilelor solicitate.
Notificarea prin care se solicitå restituirea se adreseazå instituÆiei
publice implicate care a efectuat privatizarea – Autoritatea pentru
Privatizare çi Administrarea ParticipaÆiilor Statului (fostul Fond al
ProprietåÆii de Stat), ministerul de resort, autoritatea administraÆiei
publice locale – în a cårei razå este sau era situat imobilul, indiferent
de valoarea acestuia.
350 Avocatul casei

În situaÆia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstråinate


sub orice formå din patrimoniul administraÆiei publice centrale sau
locale, persoana îndreptåÆitå va notifica organele de conducere ale
acesteia.
Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, care au fost deÆinute de o
organizaÆie cooperatistå çi au fost înstråinate de aceasta cu respec-
tarea legii, persoana îndreptåÆitå are dreptul la måsuri reparatorii în
echivalent constând în bunuri ori servicii sau despågubiri båneçti.
Notificarea se adreseazå organizaÆiei cooperatiste care a deÆinut
imobilul, indiferent de valoarea acestuia.
În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei
îndreptåÆite organele de conducere ale instituÆiei publice implicate în
privatizare, respectiv ale organizaÆiei cooperatiste, vor stabili prin
decizie sau, dupå caz, prin dispoziÆie motivatå valoarea çi modali-
tatea måsurilor reparatorii corespunzåtoare convenite prin negociere.
Termenul de 60 de zile prevåzut mai sus poate fi prelungit numai
la cererea persoanei îndreptåÆite, în vederea completårii dovezilor
necesare, sau în caz de imposibilitate a prezentårii persoanei în-
dreptåÆite, doveditå cu înscrisuri. Prelungirea termenului în vederea
completårii dovezilor necesare nu poate depåçi 18 luni de la data
înregistrårii notificårii, sub sancÆiunea soluÆionårii cererii pe baza
actelor doveditoare existente la dosar.
Decizia sau, dupå caz, dispoziÆia motivatå a organului de con-
ducere al instituÆiei publice implicate în privatizare, respectiv al
organizaÆiei cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor
teritoriale ale Ministerului FinanÆelor Publice çi se va comunica
persoanei îndreptåÆite în termen de 15 zile de la data adoptårii.
Organele teritoriale ale Ministerului FinanÆelor Publice vor emite
avizul, cu respectarea condiÆiilor de fond çi de formå prevåzute de
prezenta lege.
În termen de 6 luni de la primirea deciziei sau, dupå caz, a
dispoziÆiei motivate care conferå dreptul de a primi titluri de valoare
nominalå folosite exclusiv în procesul de privatizare, persoana în-
dreptåÆitå este obligatå så solicite Ministerului FinanÆelor Publice
eliberarea acestor titluri, sub sancÆiunea diminuårii valorii stabilite cu
10% în caz de întârziere.
Alte prevederi legale 351

În termen de 3 luni de la primirea cererii persoanei îndreptåÆite


Ministerul FinanÆelor Publice este obligat så elibereze titlurile de
valoare nominalå folosite exclusiv în procesul de privatizare, garan-
tate de stat, sub sancÆiunea plåÆii unor penalitåÆi de întârziere de 0,1 %
pe zi din valoarea sumei totale.
Dacå în termenul de 3 luni nu s-a convenit asupra valorii cores-
punzåtoare çi asupra modalitåÆilor de acordare a måsurilor repa-
ratorii, se va încheia un proces-verbal de divergenÆå.
În termen de 6 luni de la data procesului-verbal de divergenÆå
persoana îndreptåÆitå se poate adresa secÆiei civile a tribunalului în a
cårui circumscripÆie teritorialå se aflå sediul persoanei juridice cu
care este în litigiu, sub sancÆiunea pierderii dreptului la måsurile
reparatorii prevåzute de prezenta lege.
Cererea se va judeca cu celeritate. La primirea cererii se va fixa
un prim termen cu citarea pårÆilor în camera de consiliu, la care se va
dispune efectuarea unei expertize având ca obiect stabilirea valorii
corespunzåtoare a imobilului în vederea acordårii måsurilor repa-
ratorii prin echivalent çi se va desemna un expert tehnic sau con-
tabil, dupå caz. Valoarea corespunzåtoare a imobilului va fi stabilitå
numai pe bazå de expertizå, care va Æine seama çi de sarcinile
bunului, atât la preluare, cât çi la restituire.
Dacå persoana îndreptåÆitå opteazå prin cerere pentru titluri de
valoare nominalå folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi
citat în cauzå çi Ministerul FinanÆelor Publice. Hotårârea tribunalului
este supuså cåilor legale de atac.
În cazul în care persoana îndreptåÆitå a optat în cererea adresatå
justiÆiei pentru acÆiuni, prin hotårâre judecåtoreascå instanÆa va
constata valoarea corespunzåtoare stabilitå prin expertizå çi va
obliga instituÆia publicå implicatå în privatizare så emitå o decizie
sau, dupå caz, o dispoziÆie motivatå în temeiul cåreia persoana
îndreptåÆitå va primi acÆiuni.
Dacå persoana îndreptåÆitå a optat în cerere pentru titluri de
valoare nominalå folosite exclusiv în procesul de privatizare, prin
hotårâre judecåtoreascå instanÆa va constata valoarea corespunzå-
toare stabilitå prin expertizå çi va obliga Ministerul FinanÆelor
Publice så emitå titlurile respective.
352 Avocatul casei

Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor ju-


ridice naÆionalizate prin Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte
normative au dreptul la måsuri reparatorii constând în acÆiuni acor-
date cu precådere la societatea comercialå care a preluat patri-
moniul persoanei juridice naÆionalizate sau cu prioritate la o altå
societate comercialå tranzacÆionatå pe piaÆa de capital. De aceste
prevederi nu beneficiazå persoanele fizice sau juridice care au
primit despågubiri pânå la data intrårii în vigoare a prezentei legi.
AcÆiunile se vor acorda, la cererea persoanei îndreptåÆite, de
cåtre instituÆia publicå implicatå în privatizarea societåÆii comerciale.
Recalcularea valorii acÆiunilor se face de cåtre instituÆia publicå
implicatå în privatizare în baza valorii activului net din ultimul bilanÆ
contabil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau
înregistrat la registrul comerÆului înaintea naÆionalizårii, cu utilizarea
coeficientului de actualizare stabilit de Banca NaÆionalå a României
çi a indicelui inflaÆiei stabilit de Institutul NaÆional de Statisticå çi
Studii Economice.
În termen de 30 de zile de la data intrårii în vigoare a prezentei
legi Banca NaÆionalå a României va stabili coeficientul de actua-
lizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pânå la data intrårii
în vigoare a prezentei legi.
În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei
îndreptåÆite sau în termenul prelungit conform art. 28 instituÆia publicå
implicatå în privatizare va stabili prin decizie sau, dupå caz, prin
dispoziÆie motivatå valoarea recalculatå a acÆiunilor.
Dacå persoana îndreptåÆitå solicitå acÆiuni, instituÆia publicå impli-
catå în privatizare va stabili în urma negocierii, prin decizie sau, dupå
caz, prin dispoziÆie motivatå, societåÆile comerciale çi numårul de
acÆiuni corespunzåtoare valorii recalculate.
Persoana îndreptåÆitå poate negocia cu instituÆia publicå impli-
catå în privatizare çi alte forme de måsuri reparatorii în echivalent.
În situaÆia imobilelor pentru care a fost stabilitå restituirea în
echivalent persoana îndreptåÆitå adreseazå notificarea primåriei în a
cårei razå s-a aflat imobilul, respectiv Primåriei Municipiului Bucureçti.
Måsurile reparatorii în echivalent se stabilesc prin dispoziÆie mo-
tivatå a primarului, respectiv a primarului general al municipiului
Bucureçti, cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului FinanÆelor
Alte prevederi legale 353

Publice, dat în urma verificårii condiÆiilor de fond çi de formå pre-


våzute de prezenta lege.
În cazul în care måsurile reparatorii în echivalent se fac prin
acÆiuni persoana îndreptåÆitå se adreseazå uneia dintre instituÆiile
publice implicate în privatizare, cu o cerere, în termen de 60 de zile
de la primirea deciziei sau, dupå caz, a dispoziÆiei motivate.
InstituÆia publicå implicatå în privatizare este obligatå ca în ter-
men de 60 de zile de la data primirii cererii så invite persoana
îndreptåÆitå pentru a negocia måsurile reparatorii în echivalent.
Notificårile prin care persoana îndreptåÆitå solicitå acordarea de
despågubiri båneçti sau opteazå pentru despågubiri båneçti se
adreseazå prefecturii în a cårei razå se aflå ori s-a aflat imobilul
preluat abuziv, în termenul çi în condiÆiile reglementate de lege.
În cazul în care persoana îndreptåÆitå a solicitat restituirea în
naturå, dar aceasta nu a fost aprobatå sau nu este posibilå, potrivit
legii, unitatea deÆinåtoare sau, dupå caz, primåria va transmite
decizia, respectiv dispoziÆia privind oferta de acordare a despå-
gubirilor båneçti, prefecturii în a cårei razå acestea îçi au sediul, în
termen de 60 de zile de la primirea notificårii. Dacå valoarea imobi-
lului s-a stabilit prin expertizå, se va anexa çi o copie de pe exper-
tizå, iar dacå oferta nu a fost acceptatå çi persoana îndreptåÆitå s-a
adresat instanÆei, se va face aceastå menÆiune. Dupå centralizarea
notificårilor çi a ofertelor de acordare a despågubirilor båneçti pre-
fecturile vor transmite centralizatoarele, împreunå cu materialele
primite, Ministerului FinanÆelor Publice.
Pentru evaluarea despågubirilor båneçti care urmeazå så fie
acordate persoanelor îndreptåÆite, în termen de 6 luni de la data
intrårii în vigoare a prezentei legi se va constitui prin decizie a
primului-ministru o comisie interministerialå formatå din 2-3 repre-
zentanÆi ai Ministerului Lucrårilor Publice, Transporturilor çi Locuin-
Æei. Secretariatul comisiei interministeriale se asigurå de Ministerul
Lucrårilor Publice, Transporturilor çi LocuinÆei.
Pe baza evaluårii despågubirilor båneçti, în termen de un an de la
expirarea termenului de 6 luni prevåzut de lege pentru depunerea
notificårilor, prin lege specialå se vor reglementa modalitåÆile, cuan-
tumul çi procedurile de acordare a despågubirilor båneçti, care pot fi
plafonate.
354 Avocatul casei

Distrugerile çi degradårile cauzate imobilelor care fac obiectul


prezentei legi dupå intrarea în vigoare a acesteia çi pânå în mo-
mentul predårii efective cåtre persoana îndreptåÆitå cad în sarcina
deÆinåtorului imobilului.
DeÆinåtorul imobilului, în prezenÆa persoanei îndreptåÆite, va în-
cheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen
de cel mult 15 zile de la data solicitårii.
În cazul nerespectårii de cåtre deÆinåtorul imobilului a termenului
de 15 zile, persoana îndreptåÆitå se poate adresa executorului
judecåtoresc, care va întocmi procesul-verbal privind situaÆia realå a
imobilului.
În vederea recuperårii cheltuielilor suportate de persoana îndrep-
tåÆitå pentru întocmirea procesului-verbal privind situaÆia de fapt a
imobilului prin executorul judecåtoresc, copia legalizatå de pe proce-
sul-verbal constituie titlu executoriu împotriva deÆinåtorului imobilului.
Imobilele care în urma procedurilor prevåzute de lege nu se
restituie persoanelor îndreptåÆite råmân în administrarea deÆinå-
torilor actuali.
Imobilele cu altå destinaÆie decât cea de locuinÆå se pot înstråina
potrivit legislaÆiei în vigoare. DeÆinåtorii cu titlu valabil la data intrårii
în vigoare a legii au drept de preemÆiune, ceea ce înseamnå cå au
drept de preferinÆå la înstråinare.
Imobilele cu destinaÆia de locuinÆe pot fi înstråinate potrivit legis-
laÆiei în vigoare, chiriaçii având drept de preemÆiune.
Chiriaçii cårora, în temeiul prevederilor Legii 112/1995, li s-au
vândut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele în
care locuiau au dreptul så le înstråineze sub orice formå înainte de
împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpårårii numai per-
soanei îndreptåÆite, fost proprietar al acelei locuinÆe.
PreÆul vânzårii nu poate fi mai mare decât valoarea actualizatå
a preÆului plåtit de chiriaç la cumpårarea locuinÆei în baza Legii
nr. 112/1995, cu excepÆia situaÆiilor când pårÆile convin altfel.
În termen de 90 de zile de la data intrårii în vigoare a legii
persoana îndreptåÆitå trebuie så notifice chiriaçului dobânditor in-
tenÆia de a cumpåra locuinÆa çi adresa unde poate fi gåsitå.
Alte prevederi legale 355

Persoana îndreptåÆitå care a primit despågubiri båneçti pentru


imobil este obligatå så restituie statului, dacå este cazul, diferenÆa
dintre valoarea despågubirilor primite çi preÆul de cumpårare plåtit
fostului chiriaç, actualizate.
Persoanele cårora li s-a restituit în naturå un imobil cu destinaÆia
de locuinÆå çi care deÆin cu chirie în aceeaçi localitate o locuinÆå din
fondul locativ de stat sunt obligate så punå la dispoziÆie primåriei
aceastå locuinÆå la data mutårii efective în imobilul restituit.
Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim
pe economie, invalizilor, pensionarilor çi persoanelor cu handicap li
se vor asigura locuinÆe sociale construite dintr-un fond constituit în
cotå de 2% din sumele obÆinute din privatizare çi care va fi prevåzut
anual în legea bugetului de stat.
Actele juridice de înstråinare, inclusiv cele întocmite în cadrul pro-
cesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu vala-
bil, sunt lovite de nulitate absolutå dacå au fost încheiate cu încål-
carea dispoziÆiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstråinårii.
Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nu-
litate, dreptul la acÆiune se prescrie în termen de un an de la data
intrårii în vigoare a prezentei legi. Prevederile Legii 10/2001 sunt
aplicabile çi în cazul acÆiunilor în curs de judecatå, persoana îndrep-
tåÆitå putând alege calea acestei legi, renunÆând la judecarea cauzei
sau solicitând suspendarea cauzei.
În cazul acÆiunilor formulate potrivit acestei legi, procedura de
restituire începutå în temeiul prezentei legi este suspendatå pânå la
soluÆionarea acelor acÆiuni prin hotårâre judecåtoreascå definitivå çi
irevocabilå. Persoana îndreptåÆitå va înçtiinÆa de îndatå persoana
notificatå.
Dacå persoanei îndreptåÆite i s-a respins, prin hotårâre judecå-
toreascå definitivå çi irevocabilå, acÆiunea privind restituirea în na-
turå a bunului solicitat, termenul de notificare curge de la data
råmânerii definitive çi irevocabile a hotårârii judecåtoreçti.
Persoanele îndreptåÆite, precum çi persoanele våtåmate într-un
drept al lor, cårora pânå la data intrårii în vigoare a prezentei legi li
s-au respins, prin hotårâri judecåtoreçti definitive çi irevocabile,
acÆiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de
organizaÆii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot
356 Avocatul casei

solicita, indiferent de natura soluÆiilor pronunÆate, måsuri reparatorii


în naturå sau prin echivalent, în condiÆiile prezentei legi Chiriaçii au
dreptul la despågubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu
destinaÆia de locuinÆå prin îmbunåtåÆirile necesare çi utile.
În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu
valabil, obligaÆia de despågubire revine persoanei îndreptåÆite.
În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fårå titlu
valabil, obligaÆia de despågubire revine statului sau unitåÆii deÆinåtoare.
Valoarea despågubirilor se stabileçte pe bazå de expertizå.
Prin îmbunåtåÆiri, în sensul prezentei legi, se înÆelege cheltuielile
necesare çi utile. Cuantumul despågubirilor se stabileçte la valoarea
actualizatå a cheltuielilor, scåzându-se gradul de uzurå al îmbunåtå-
Æirilor, în raport cu durata de viaÆå normalå a acestora, care se
suportå de chiriaçi.
Cererile sau acÆiunile în justiÆie, precum çi transcrierea sau inta-
bularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor
Legii 10/2001 çi de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite
de taxe de timbru.
Pentru a fi înlåturate orice dubii, în final Legea 10/2001 stabileçte
cå orice alte dispoziÆii contrare acesteia sunt abrogate de drept.

Legea audiovizualului
Libera exprimare a ideilor çi a opÆiunilor, precum çi libera comu-
nicare a informaÆiilor prin mijloacele de radiodifuziune çi de televi-
ziune a determinat necesitatea adoptårii unei legi speciale de regle-
mentare a acestui domeniu extrem de sensibil, specific, dar de larg
interes.
Legea nr. 48 din 21 mai 1992, cunoscutå çi sub denumirea de
Legea audiovizualului, a fost publicatå în Monitorul Oficial al României
nr. 104 din 25 mai 1992 stabileçte încå de la început câteva principii
de bazå, cum ar fi:
l Mijloacele de informare audiovizualå, publice çi private, sunt obli-
gate så asigure informarea corectå a opiniei publice.
l Cenzura de orice fel este interziså.
Alte prevederi legale 357

l Selectarea cu bunå-credinÆå a informaÆiei audio-vizuale de per-


soanele care poartå råspunderea pentru conÆinutul acesteia nu
constituie cenzurå çi se poate exercita în condiÆiile legii.
l Libertatea de exprimare audiovizualå nu poate prejudicia demni-
tatea, onoarea, viaÆa particularå a persoanei çi nici dreptul la propria
imagine.
l Sunt interzise de lege defåimarea Æårii çi a naÆiunii, îndemnul la
råzboi de agresiune, la ura naÆionalå, rasialå, de claså sau reli-
gioaså, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la vio-
lenÆå publicå.
l Este interziså difuzarea de informaÆii care, potrivit legii, au carac-
ter secret sau pot aduce prejudicii siguranÆei naÆionale.
l Sunt interzise programarea çi difuzarea de manifeståri obscene,
contrare bunurilor moravuri.
Råspunderea civilå pentru conÆinutul informaÆiei transmise prin
mijloace de comunicare audiovizuale prin care s-au adus daune
materiale sau morale revine, dupå caz, în condiÆiile legii, realiza-
torului, autorului, titularului licenÆei de emisie, proprietarului staÆiei
radioelectrice prin care s-a fåcut comunicarea.
Audiovizualul nu putea fi reglementat fårå abordarea noÆiunii de
publicitate, astfel cå art. 3 stabileçte cå publicitatea radiodifuzatå
sau cea televizatå trebuie conceputå astfel încât så poatå fi distinså
cu uçurinÆå de alte programe.
Persoana care se considerå våtåmatå într-un drept sau într-un
interes legitim, moral sau material, printr-o comunicaÆie audiovi-
zualå, are dreptul så cearå rectificarea necesarå, iar în cazul în care
acesta refuzå, are dreptul la replicå. Rectificarea çi replica vor fi
difuzate în aceleaçi condiÆii în care dreptul sau interesul i-a fost lezat.
Råspunderea pentru difuzarea rectificårii sau pentru asigurarea
dreptului la replicå revine titularului licenÆei de emisie a staÆiei prin
care s-a produs våtåmarea.
Persoanele juridice din domeniul radiodifuziunii çi din cel al tele-
viziunii care concep, produc çi emit programe sunt publice sau
private. Persoanele juridice publice sunt instituÆii de stat, regii auto-
nome sau societåÆi comerciale române cu capital integral de stat.
358 Avocatul casei

Persoanele juridice private sunt societåÆi comerciale române cu


capital integral sau parÆial privat, român sau stråin.
Pentru a preîntâmpina formarea monopolurilor în domeniul
audiovizualului art. 6 din lege statueazå cå o persoanå fizicå sau o
persoanå juridicå, publicå sau privatå, nu poate fi investitor sau
acÆionar majoritar, direct sau indirect, decât la o singurå societate de
comunicaÆie audiovizualå, iar la altele nu poate deÆine mai mult de
20% din capitalul social.
Pentru a nu permite amestecarea politicului în exprimarea prin
mijloace audiovizuale legea nu permite acordarea licenÆelor de emisie
partidelor sau altor formaÆiuni politice, nici autoritåÆilor publice.
ComunicaÆia audiovizualå în domeniul radiodifuziunii çi în cel al
televiziunii se face pe baza licenÆei de emisie çi a deciziei de
autorizare, eliberate în condiÆiile legii.
Televiziunea prin cablu a devenit o noÆiune aproape comunå, dar
puÆini çtiu cå reglementarea legalå este datå în legislaÆia românå
prin legea audiovizualului. În art. 21 aceasta statueazå cå prin
serviciile de comunicaÆie audiovizualå distribuite prin cablu se pot
efectua, separat sau cumulativ:
a) retransmisia programelor difuzate pe cale radioelectricå, terestrå
sau prin satelit;
b) retransmisia de producÆii audiovizuale înregistrate prin diverse
mijloace
c) difuzarea programelor de concepÆie proprie.
LicenÆa de emisie pentru radiodifuziune sau pentru televiziune
transmiså prin cablu se emite de Consiliul NaÆional al Audiovizua-
lului çi cuprinde natura programelor ce urmeazå a fi distribuite.
Autorizarea funcÆionårii reÆelei de distribuÆie prin cablu se face de
Ministerul ComunicaÆiilor.
Ca în orice lege, este necesarå existenÆa inserårii unui capitol
privitor la råspundere, instituindu-se o formå de coerciÆie în caz de
nerespectare a prevederilor legale existente în actul normativ supus
discuÆiei.
Legea audiovizualului nu face excepÆie çi stabileçte reguli de
råspundere specifice: Consiliul NaÆional al Audiovizualului contro-
Alte prevederi legale 359

leazå respectarea obligaÆiilor ce revin titularilor de licenÆå de emisie,


iar Ministerul ComunicaÆiilor, respectarea condiÆiilor tehnice din de-
cizia de autorizare.
În caz de încålcare a acestor obligaÆii, Consiliul NaÆional al Audio-
vizualului sau Ministerul ComunicaÆiilor, dupå caz, adreseazå con-
siliului de administraÆie al societåÆii respective observaÆii publice si
dispune reintrarea în legalitate.
Consiliul NaÆional al Audiovizualului sau Ministerul Comunica-
Æiilor, dupå caz, desemneazå pe unul dintre membrii såi spre a
expune consiliului de administraÆie al societåÆii respective conÆinutul
acestor observaÆii çi spre a hotårî, împreunå cu acesta, måsurile
necesare pentru încetarea încålcårilor; måsurile se vor aplica într-un
termen stabilit printr-o decizie a Consiliului NaÆional al Audiovi-
zualului sau, dupå caz, a Ministerului ComunicaÆiilor.
La prima încålcare a prevederilor prezentei legi, titularul de auto-
rizaÆie este somat de îndatå. SomaÆia se face publicå prin mijloacele
de informare în maså.
InfracÆiunile cu privire la respectarea prevederilor Legii audiovi-
zualului sunt pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu
amendå de la 200.000 lei la 800.000 lei. Acestea sunt:
a) emiterea sau retransmiterea de programe fårå autorizaÆie sau
fårå licenÆå de emisie ori pe timpul suspendårii acestora;
b) emiterea pe altå frecvenÆå sau cu o putere radiantå mai mare
ori dintr-un alt amplasament decât cele prevåzute în decizia de
autorizare, dacå autorul nu se conformeazå de îndatå somaÆiei
Ministerului ComunicaÆiilor.
Programarea çi difuzarea de emisiuni cu încålcarea principiilor de
bazå ale informaÆiei audio-vizuale enunÆate în art. 2 din lege consti-
tuie infracÆiune çi se pedepseçte cu diferite cuantumuri de închi-
soare, în funcÆie de principiul încålcat. În aceste cazuri Consiliul
NaÆional al Audiovizualului sau Ministerul ComunicaÆiilor, dupå caz,
sesizeazå organele de urmårire penalå çi suspendå decizia de
autorizare pânå la soluÆionarea definitivå a cauzei.
MODELE DE ACæIUNI
ÇI PLÂNGERI
Modele de acÆiuni çi plângeri

Stimate cititor, pentru uçurinÆa înÆelegerii çi pentru a-Æi veni în ajutor,


vei gåsi în paginile ce urmeazå câteva modele de acÆiuni, plângeri
ç.a. pentru adresarea ta la instanÆele de judecatå, poliÆie ori parchet,
foarte succint prezentate.
Sigur, ele sunt fåcute la modul general, un ghid pentru principalele
situaÆii în care te poÆi afla, într-o formå simplå. Oricum, eu îÆi reco-
mand ca atunci când påçeçti pe drumul judecåÆii, så îÆi asiguri
asistenÆa juridicå a unui avocat.
Nu îÆi recomand acest lucru pentru cå çi eu sunt avocat; trebuie
så te gândeçti cå vei påçi pe un drum care îÆi este stråin, cå poate nu
ai experienÆa de a vorbi liber, de a råspunde prompt la întrebårile
instanÆei, la problemele ce se pot ridica.
Så te gândeçti cå în faÆa instanÆei te vei confrunta cu un avocat,
cå instanÆele sunt gråbite, cå se pot ivi probleme care te depåçesc.
Mai mult, este posibil ca avocatul pårÆii adverse så nu fie de bunå-cre-
dinÆå, så încerce så te încurce, så fie çi el indus în eroare de
adversarul tåu.
Iatå de ce este bine så çtii ce trebuie så cuprindå o acÆiune, o
plângere, dar dacå porneçti la drum cu o acÆiune dificilå, nu fi singur,
asigurå-Æi un ajutor calificat.
l acÆiune de divorÆ – model nr. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362
l acÆiune de anulare a cåsåtoriei – model nr. 2. . . . . . . . . . . . . . 363
l acÆiune de pensie – model nr. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364
l acÆiune de majorare a pensiei – model nr. 4. . . . . . . . . . . . . . . 365
l acÆiune de sistare a pensiei – model nr. 5 . . . . . . . . . . . . . . . . 366
l acÆiune pentru stabilirea paternitåÆii – model nr. 6 . . . . . . . . . . 367
l acÆiune în tågada paternitåÆii – model nr. 7 . . . . . . . . . . . . . . . 368
l acÆiune de restituire a împrumutului – model nr. 8 . . . . . . . . . . 369
l acÆiune în revendicare – model nr. 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 370
l acÆiune în constatare – model nr. 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371
Modele de acÆiuni çi plângeri 361

l acÆiune de reintregrare în locuinÆå – model nr. 11 . . . . . . . . . . 372


l acÆiune de evacuare – model nr. 12. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373
l interogator – model nr. 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374
l acÆiune în servitute – model nr. 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375
l notificare – model nr. 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 376
l antecontract de vânzare-cumpårare – model nr. 16 . . . . . . . . 377
l cerere de renunÆare la succesiune – model nr. 17 . . . . . . . . . . 378
l cerere de acceptare a succesiunii – model nr. 18 . . . . . . . . . . 378
l cerere de poprire – model nr. 19 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 379
l testament olograf – model nr. 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380
l cerere pentru deschiderea succesiunii – model nr. 21. . . . . . . 381
l plângere penalå – model nr. 22 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382
l plângere împotriva procesului-verbal de contravenÆie –
model nr. 23 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 383
l contract de arendare – model nr. 24 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
l contestaÆie împotriva desfacerii contractului de muncå –
model nr. 25 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385
l contestaÆie împotriva deciziei de imputaÆie – model nr. 26 . . . . 386
l acÆiune în gråniÆuire – model nr. 27 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387
l contract de vânzare-cumpårare cu clauzå – model nr. 28. . . . 388
l contract de comodat – model nr. 29. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389
362 Avocatul casei

Model nr. 1

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnata (subsemnatul) ...................................... cu domiciliul


în............... chem în judecatå pe soÆul (soÆia) mea ............................
cu domiciliul în............................... pentru a dispune desfacerea din
culpa exclusivå a acestuia a cåsåtoriei noastre intervenitå între noi
la data de ................... çi trecutå în registrul stårii civile al Primåriei
................ sub nr. ............... aça cum rezultå din certificatul de cåsåtorie
seria C. nr. .............. pe care îl anexez în original (sau duplicat).
Din cåsåtorie au rezultat copiii minori ..................... nåscut la
............... çi .................... nåscut la ..................... pe care vå rog så
mi-i încredinÆaÆi spre creçtere çi educare cu obligarea pârâtului la
plata pensiei de întreÆinere corespunzåtoare.
Solicit beneficiul contractului de locaÆiune privind spaÆiul locativ
ce deÆinem la adresa sus-menÆionatå çi care a constituit domiciliul
conjugal.
Solicit så revin la numele purtat anterior cåsåtoriei, acela de
.................................. .
Vå rog så obligaÆi pârâtul la plata cheltuielilor de judecatå.
În fapt (çi aici se aratå motivele principale, spre exemplu): consu-
må båuturi alcoolice, face scandal, este violent, nu contribuie mate-
rial la cheltuielile casei, lipseçte nopÆile, umblå cu femei, este lipsit
de afecÆiune faÆå de mine, faÆå de copii etc.
Ca urmare a comportårilor pârâtului care s-au accentuat în ulti-
mele luni când s-a çi mutat la o femeie, relaÆiile noastre de familie
sunt întrerupte. Am încercat så-l determin så revinå acaså, dar a
refuzat orice discuÆii.
Consider cå atitudinea sa faÆå de familie, faÆå de copii çi de mine
personal, sunt dovada lipsei de responsabilitate cu care a tratat
viaÆa de familie încå de la începutul cåsåtoriei.
Aça fiind, vå rog så constataÆi cå relaÆiile noastre de familie sunt
grav çi iremediabil våtåmate, cå între noi nu mai existå nici prietenie
çi nici afecÆiune, motiv pentru care vå rog så admiteÆi prezenta çi så
desfaceÆi cåsåtoria din culpa sa exclusivå.
Modele de acÆiuni çi plângeri 363

Vå rog så-mi încredinÆaÆi spre creçtere çi educare copiii rezultaÆi


din cåsåtorie çi så-l obligaÆi pe pârât la plata pensiei de întreÆinere
corespunzåtoare veniturilor ce realizeazå.
Solicit beneficiul contractului de locaÆiune, cu menÆiunea cå spa-
Æiul este format din douå camere çi dependinÆe.
Solicit revenirea la numele purtat de mine anterior cåsåtoriei.
Solicit obligarea la plata cheltuielilor de judecatå reprezentând
taxa de timbru, timbrul judiciar (çi eventual onorariul de avocat).
În drept îmi întemeiez prezenta pe dispoziÆiile articolelor 2, 37, 38,
86 çi urmåtoarele din Codul Familiei.
Pentru dovedire înÆeleg så må servesc de proba cu acte, martori
çi eventual anchetå socialå.
Anexez prezentei:
– certificatul de cåsåtorie în original
– xerocopii de pe certificatele de naçtere ale minorilor
– xerocopia contractului nostru de închiriere.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI ..........................

Model nr. 2

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul (subsemnata) cu domiciliul în ............ chem în


judecatå pe soÆul (soÆia) mea cu domiciliul în ......... pentru ca pe
baza probelor ce voi administra så dispuneÆi anularea cåsåtoriei
intervenite între noi la data de ......... în faÆa primåriei .............. çi
trecutå în registrul stårii civile sub nr. .............. aça cum rezultå din
Certificatul de cåsåtorie seria ....... nr. ....... pe care-l anexez în
original.
În fapt, ulterior încheierii cåsåtoriei noastre am constatat cå mi-a
fost viciat consimÆåmântul prin aceea cå:
(aici se aratå motivele pentru care se cere anularea)
Din cåsåtorie nu au rezultat copii.
364 Avocatul casei

ConvieÆuirea noastrå a durat foarte puÆin pentru cå subsemnatul


constatând vicierea consimÆåmântului, am pus în vedere pârâtului
(pârâtei) så påråseascå domiciliul conjugal, fapt ce a çi avut loc la
data de .........
În drept îmi întemeiez prezenta pe dispoziÆia art. 21 din Codul
familiei.
Pentru dovedirea celor de mai sus, înÆeleg så må servesc de
proba cu acte, interogatoriul pârâtului care solicit så fie citat cu
aceastå menÆiune, eventual martori çi expertizå medico-legalå.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL TRIBUNALULUI JUDEæEAN..........

Model nr. 3

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnata ..................................... cu domiciliul în ...................


în calitate de reprezentant legal al minorului (minorilor) ......................
nåscut la ................................... chem în judecatå pe soÆul meu
................................ cu domiciliul la ....................................... pentru
a dispune obligarea acestuia la plata unei pensii de întreÆinere faÆå
de acest copil (aceçti copii).
În fapt, suntem cåsåtoriÆi de ....... ani, iar din cåsåtorie a rezultat
(au rezultat) minorul (minorii) ................................... Datoritå comporta-
mentului soÆului pârât, relaÆiile noastre s-au deteriorat pe parcursul
timpului, soÆul necontribuind cu nimic la creçterea çi întreÆinerea
copiilor. Lucrurile s-au agravat çi mai mult în ultimul an, de când
pârâtul a påråsit domiciliul conjugal mutându-se la o altå femeie.
Copilul se aflå la o vârstå când nevoile sale sunt din ce în ce mai
mari, iar posibilitåÆile mele materiale sunt insuficiente.
Mai mult, starea sånåtåÆii sale necesitå o alimentaÆie deosebitå,
iar pregåtirea çcolarå impune cumpårarea de cårÆi çi alte materiale
didactice costisitoare.
Modele de acÆiuni çi plângeri 365

Vå rog så dispuneÆi citarea pârâtului la adresa menÆionatå çi


solicitarea de relaÆii privind veniturile ce realizeazå la SC ..................
cu sediul în ............................ unde el este salariat în funcÆia de çofer.
În drept îmi întemeiez prezenta pe dispoziÆiile art. 86 çi urmåtoa-
rele din Codul Familiei.
Pentru dovedire må servesc de proba cu acte, interogator çi
eventual martori.
Anexez prezentei xerocopia actului de naçtere a minorului, ade-
verinÆa mea de venituri çi un certificat medical privind starea sånå-
tåÆii copilului.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI SECTORULUI


(ORAÇ) .................

Model nr. 4

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnata ........................................ cu domiciliul în .................


în calitate de reprezentantå legalå a minorului ........................ nåscut
la ............................ chem în judecatå pe fostul meu soÆ (sau pe
soÆul meu, dacå nu a intervenit divorÆul) ............................... cu
domiciliul în ...................................... pentru a dispune majorarea
pensiei de întreÆinere la care acesta este obligat faÆå de minor.
În fapt, din cåsåtoria noastrå a rezultat minorul menÆionat, faÆå de care
pârâtul, prin sentinÆa civilå nr. .......... pronunÆatå de ......................... în
dosarul nr. ................. a fost obligat la plata unei pensii de între-
Æinere lunare în sumå de ............... lei.
Cum de la data obligårii veniturile pârâtului au crescut propor-
Æional cu nevoile minorului, iar pârâtul nu se intereseazå în nici un fel
de copil,
Vå rog så admiteÆi prezenta çi så dispuneÆi majorarea pensiei faÆå
de minor la un cuantum corespunzåtor veniturilor ce realizeazå
pârâtul la SC ..................... cu sediul în .......................... unde este
salariat în funcÆia de contabil.
366 Avocatul casei

În drept îmi întemeiez prezenta pe dispoziÆiile art. 44 çi 94 raportat


la art. 86 din Codul Familiei.
Pentru dovedire må servesc de proba cu acte çi interogatoriu.
Anexez prezentei copia de pe sentinÆa civilå menÆionatå, adeverinÆa
de venituri a subsemnatei.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI SECTORULUI


(ORAÇ)..................

Model nr. 5

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul .................................... cu domiciliul în ....................


chem în judecatå pe fiul meu ................................. asistat de mama
sa ......................... ambii cu domiciliul în ................................. pentru a
dispune sistarea pensiei de întreÆinere la care sunt obligat.
În fapt, prin sentinÆa civilå nr. ............. pronunÆatå de Judecåtoria
...................... în dosar nr. ............... am fost obligat la plata unei
pensii de întreÆinere faÆå de minorul ...................... rezultat din
cåsåtoria mea cu pârâta.
În prezent, din informaÆiile ce deÆin, minorul a abandonat çcoala çi
este încadrat în muncå. În atare situaÆie consider cå el nu se mai aflå
în nevoie çi deci plata pensiei de întreÆinere de cåtre subsemnatul nu
se mai justificå.
FaÆå de cele de mai sus, vå rog så admiteÆi acÆiunea aça cum a
fost formulatå çi så dispuneÆi sistarea pensiei de întreÆinere la care
sunt obligat faÆå de minor.
În drept, articolul 86 alineatul 2 din Codul Familiei.
Pentru dovedire må servesc de acte çi interogatoriu.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI SECTORULUI


....... BUCUREÇTI
Modele de acÆiuni çi plângeri 367

Model nr. 6

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnata ................................. cu domiciliul în ........................


chem în judecatå pe ................................ cu domiciliul în ...................
pentru a se stabili cå acesta este tatål minorului ................................
nåscut la data de ............................
În fapt, am cunoscut pe pârât cu ocazia ............................. çi între
noi s-au creat relaÆii de prietenie, care au culminat prin aceea cå am
ajuns så întreÆinem relaÆii intime. SituaÆia noastrå era de notorietate,
în cercul nostru de prieteni çtiindu-se cå în toamnå ne vom cåsåtori.
Ca urmare a acestor relaÆii, am råmas însårcinatå.
Auzind despre acest lucru, pârâtul a întrerupt orice relaÆii cu mine,
mai mult, çi-a schimbat çi locul de muncå. Încercårile mele de a-l
determina så revinå la sentimentele pe care le afiça çi så ne
continuåm legåtura în vederea perfectårii cåsåtoriei aça cum era
stabilit au fost fårå rezultat. În perioada naçterii, nici la maternitate çi
nici ulterior, pârâtul nu a dat nici un semn de viaÆå. L-am cåutat într-o
zi la noul loc de muncå, dar a refuzat så stea de vorbå cu mine.
FaÆå de aceastå situaÆie, sunt obligatå så formulez prezenta
acÆiune, pentru cå nu doresc ca fiul meu så fie un copil fårå tatå.
Dovada celor aråtate de mine mai sus o pot face cu martori,
scrisori, fotografii çi cu interogatoriul pârâtului.
În drept, îmi întemeiez prezenta pe dispoziÆiile articolului 59 çi
urmåtoarele din Codul Familiei.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI SECTORULUI


......... BUCUREÇTI

MenÆiune
În cazul în care se solicitå ca minorul så poarte numele pretinsului
tatå, se solicitå acest lucru çi în partea introductivå; de asemenea,
dacå se cere obligarea la plata pensiei de întreÆinere, se face çi
aceastå menÆiune.
368 Avocatul casei

Model nr. 7

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul .............................. cu domiciliul în .........................


chem în judecatå pe .................................. cu domiciliul în .................
pentru a se stabili cå nu sunt tatål minorului ..................................
nåscut la ..............................
În fapt, sunt cåsåtorit cu pârâta din anul ................... aça cum
rezultå din certificatul de cåsåtorie seria ..... nr. ............. pe care-l
anexez în copie.
Ca urmare a unor certuri interminabile, am fost silit så påråsesc
domiciliul conjugal la data de ....................... De atunci çi pânå acum
nu am avut nici un fel de legåturi cu pârâta, despre care am aflat cå
are un prieten cu care çi locuieçte. Recent am aflat cå pârâta a dat
naçtere unui copil care a fost trecut pe numele meu, cå eu figurez cå
sunt tatål acestui copil.
Cum subsemnatul nu am întreÆinut nici un fel de relaÆii cu pârâta în
perioada de concepÆie a minorului, solicit ca pe baza probelor ce voi
administra så se constate cå nu eu sunt tatål çi så se admitå
prezenta acÆiune de tågadå a paternitåÆii.
În drept, prevederile art. 53 çi urmåtoarele din Codul Familiei.
Pentru dovedire må servesc de proba cu martori çi interogatorii.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI SECTORULUI


...... BUCUREÇTI
Modele de acÆiuni çi plângeri 369

Model nr. 8

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul ............................... cu domiciliul în .........................


chem în judecatå pe .................................. cu domiciliul în .................
pentru a dispune obligarea acestuia la plata sumei de .................
plus dobânzi legale, reprezentând un împrumut acordat de mine.
În fapt, ca urmare a unor relaÆii mai vechi, la solicitarea pârâtului
i-am acordat un împrumut în sumå de lei ..................... la data de
................. Am convenit ca restituirea så se facå pânå la data de
..................., iar în cazul cå nu va respecta acest termen så îmi
plåteascå o dobândå de ............% pentru fiecare lunå de întârziere.
Deçi termenul a expirat încå de la data de ................. pârâtul nu
mi-a restituit suma primitå. L-am notificat, l-am cåutat în repetate
rânduri, dar evitå orice discuÆie cu mine.
În aceastå situaÆie må våd silit så formulez prezenta acÆiune çi så soli-
cit obligarea la restituirea sumei împrumutate, precum çi dobânzile
aferente începând cu data de.............. çi care se ridicå pânå în
prezent la suma de.................. Solicit obligarea la dobândå pânå la
achitarea integralå.
În drept, prevederile articolelor 1176, 1576, 1584, 1587 çi urmå-
toarele din Codul Civil.
Pentru dovedire må servesc de proba cu acte çi interogatoriu.
Anexez chitanÆa intervenitå între noi, în xerocopie.

Semnåtura

AtenÆie: AcÆiunea se timbreazå la valoare plus timbru judiciar, aça


cum rezultå din cele aråtate la capitolele respective.
370 Avocatul casei

Model nr. 9

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul ............................... cu domiciliul în .........................


chem în judecatå Consiliul Local al Primåriei .............................. cu
sediul în ......................... pentru a fi obligat så-mi lase în deplinå
proprietate çi folosinÆå imobilul situat în ............................. compus
din construcÆie çi teren în suprafaÆå de ...................
În fapt, imobilul a aparÆinut pårinÆilor mei, fiind cumpårat cu act
autentic în anul ........, datå de la care l-au folosit nestingheriÆi. În anul
1951, imobilul a fost trecut în proprietatea statului fårå nici o formå
legalå. IniÆial a fost ocupat de organele locale ale partidului comunist,
pårinÆii mei fiind alungaÆi din imobil într-o noapte. Ulterior a fost
închiriat tot unor persoane din conducerea organelor locale.
Demersurile fåcute au fost fårå rezultat.
În prezent, am solicitat relaÆii cu privire la cadrul juridic în virtutea
cåruia este ståpânit imobilul, dar nu mi s-a råspuns.
În atare situaÆie vå rog så constataÆi cå dreptul nostru de proprie-
tate ca moçtenitori legali ai foçtilor proprietari este grav încålcat çi ca
urmare så dispuneÆi så ne fie låsat imobilul în deplinå proprietate çi
folosinÆå.
În drept invocåm prevederile articolului 480 çi urmåtoarele din
Codul Civil.
Pentru dovedire ne servim de proba cu acte çi interogatoriu,
precum çi orice alte probe vor rezulta din dezbateri.
Anexåm:
– copia actului de proprietate
– actele din care rezultå calitatea mea de moçtenitor.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI .....................


Modele de acÆiuni çi plângeri 371

Model nr. 10

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul ................................... cu domiciliul în .....................


chem în judecatå pe .................................. cu domiciliul în .................
pentru ca prin hotårârea ce se va pronunÆa så constataÆi cå sunt
proprietarul imobilului situat în Bucureçti str. ................ nr. ......
dobândit prin cumpårare de la pârât la data de .................
În fapt, potrivit actului sub semnåturå privatå datat ....................
am cumpårat de la pârât un teren çi construcÆia aferentå formatå din
.............. Potrivit înÆelegerii noastre, am intrat în posesia bunului
cumpårat chiar la data semnårii actului, datå de la care îl folosesc
netulburat. Am plåtit impozitele aferente, am fåcut reparaÆii, am tras
apå ç.a.
În repetate rânduri am ståruit pe lângå vânzåtor så încheiem
actele autentice la notariat, dar în mod constant mi-a spus cå el a
vândut çi nu are timp de pierdut.
În aceastå situaÆie, vå rog ca pe baza probelor ce voi administra
så constataÆi cå am devenit proprietarul imobilului respectiv prin
cumpårare, cå am achitat preÆul convenit.
În drept prevederile art. 111 Cod Procedurå Civilå, 1361, 1294 çi
urmåtoarele din Codul Civil.
Pentru dovedire må servesc de proba cu acte, interogatoriu çi
eventual martori.
Anexez xerocopia actului la care fac referire çi recipisa de plata
taxei de timbru çi timbru judiciar.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI SECTORULUI


......... BUCUREÇTI
372 Avocatul casei

Model nr. 11

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnata(ul) ........................ cu reçedinÆa în ............... chem


în judecatå pe ........... cu domiciliul în ........................... pentru ca pe
cale de
ORDONANæÅ PREÇEDINæIALÅ
så dispuneÆi reintegrarea în locuinÆa ce a constituit domiciliul comun,
a subsemnatei çi a celor doi copii minori Niculae çi Vasile rezultaÆi
din cåsåtoria noastrå.
În fapt, viaÆa noastrå de familie a fost un calvar, soÆul fiind o fire
violentå, consumator de båuturi alcoolice çi certat cu munca. Din
aceste motive între noi au avut loc certuri repetate, scandaluri çi de
multe ori am fost alungatå din locuinÆå, noaptea, împreunå cu
copiii.
Toate au culminat prin aceea cå în seara zilei de .............. a
venit acaså ca de obicei în stare de ebrietate, a provocat un nou
scandal, ne-a båtut çi ne-a alungat din locuinÆå. Am încercat så
revenim a doua zi dimineaÆa, dar soÆul pârât schimbase încuietorile
de la uçå.
StåruinÆele mele, ale rudelor çi prietenilor au fost fårå rezultat,
pârâtul refuzând så ne primeascå în locuinÆå.
Din puÆinele informaÆii pe care le-am primit de la vecini rezultå çi
faptul cå înstråineazå lucruri din caså, pe care le vinde pentru a face
rost de bani pentru båuturå.
Aça fiind, vå rog så constataÆi cå ne aflåm într-o situaÆie disperatå,
locuim în condiÆii grele la sora mea, suntem lipsiÆi de îmbråcåminte çi
de cele strict necesare.
Vå rugåm så admiteÆi prezenta çi så dispuneÆi reintegrarea noastrå
în locuinÆå.
În drept prev. art. 581 Cod procedurå civilå çi art. 25 çi urmåtoa-
rele din Codul Familiei.
Modele de acÆiuni çi plângeri 373

Pentru dovedirea celor de mai sus, înÆeleg så må servesc de


proba cu acte çi interogatoriul pârâtului care solicit så fie citat cu
aceastå menÆiune.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI SECTORULUI


......... BUCUREÇTI

Model nr. 12

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul ................................... cu domiciliul în .....................


chem în judecatå pe numiÆii .................................. çi .........................
ambii domiciliaÆi în ........................ pentru a dispune evacuarea
acestora.
În fapt, sunt proprietarul imobilului situat la adresa ........................
unde pârâÆii locuiesc fårå nici o formå legalå. Deçi le-am atras
atenÆia çi verbal çi în scris, ba chiar i-am çi notificat, aceçtia refuzå så
lase liberå locuinÆa.
În atare situaÆie vå rog så constataÆi cå ocupå imobilul meu fårå
nici un fel de titlu, cå nu posedå contract de închiriere çi nici un alt
titlu, motiv pentru care vå rog så admiteÆi acÆiunea çi så dispuneÆi
evacuarea de îndatå fårå nici o obligaÆie din partea mea.
Solicit çi obligarea la plata cheltuielilor de judecatå ocazionate.
În drept, 1410, 1429 C. C., Legea 114/1996.
Pentru dovedirea celor de mai sus, må servesc de proba cu acte
çi interogatoriu.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI SECTORULUI


........ BUCUREÇTI
374 Avocatul casei

Model nr. 13

JUDECÅTORIA SECTOR .......


Dosar nr. ........../1997
Termen la .....................

INTEROGATOR
formulat de reclamantul Popescu Ion, pârâtului
Întrebåri Råspunsuri
1. – RecunoaçteÆi cå potrivit convenÆiei intervenite între noi, Dvs.
aveaÆi obligaÆia så-mi achitaÆi suma de ............. lei?
1. –
2. – RecunoaçteÆi cå deçi am ståruit în mod deosebit, Dvs. nu aÆi
dat curs?
2. –
3. – RecunoaçteÆi cå .............
3. –
4. – ÎnÆelegeÆi cå .............
4. –

Reclamant

PREÇEDINTE

AtenÆie: Interogatoriul este o probå folositå în majoritatea cauzelor


civile, inclusiv pensie çi majorare de pensie. Modelul de faÆå aratå
care este maniera de formulare a întrebårilor. Ele trebuie så se suc-
ceadå în mod gradat, astfel ca pârâtul så fie obligat så recunoascå
obiectul acÆiunii, pretenÆiile reclamantului. Çi pârâtul poate formula
interogatoriu.
Modele de acÆiuni çi plângeri 375

Model nr. 14

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnata(ul) cu domiciliul în ............ chem în judecatå pe


............ cu domiciliul în ......... în prezenta
ACæIUNE ÎN SERVITUTE
pentru a fi obligat så-mi permitå trecerea pe terenul såu pânå la
drumul public.
În fapt, în urma reconstituirii dreptului meu de proprietate mi s-a
atribuit çi am fost pus în posesie pe un teren în suprafaÆå de .........
situat în punctul .................................... Prin poziÆia sa, terenul ce
mi-a fost atribuit nu are nici o cale de acces la drumul public,
singura mea posibilitate de acces fiind prin terenul ce aparÆine
pârâtului.
Am cåutat o cale civilizatå de rezolvare, i-am propus så-mi lase
un culoar lat de 2,5 m pentru a putea trece cu cåruÆa çi maçina, iar
eu så-l despågubesc cu o suprafaÆå egalå din terenul meu, dar
pârâtul a refuzat. Mai mult, må ameninÆå cå dacå må prinde trecând
pe terenul såu må va bate.
M-am adresat çi organelor primåriei, dar pârâtul s-a menÆinut cu
aceeaçi poziÆie refractarå.
Aça fiind, vå rog så constataÆi cå în mod practic nu am nici o cale de
acces, cå în atare situaÆie nu pot folosi terenul ce mi s-a atribuit çi cå
singura posibilitate este acordarea unei servituÆi prin terenul pârâtului.
În drept, art. 616 Cod Civil.
Pentru dovedire må servesc de proba cu acte, interogatoriul
pârâtului – care solicit så fie citat cu aceastå menÆiune – çi eventual
expertizå topometricå.
Semnåtura
DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI ........................
JUDEæ ..............
376 Avocatul casei

Model nr. 15

NOTIFICARE
cåtre: ....................................
str. ................... nr. ...... bl. .......
scara ........ et. ...... ap. .........
Localitatea ................ cod poçtal ............

Revin prin prezenta la demersurile mele anterioare çi vå pun în


vedere ca pânå la data de ...................... så-mi achitaÆi suma de
.............. lei ce îmi datoraÆi potrivit chitanÆei intervenite între noi la
data de ....................
Vå reamintesc cå termenul scadent de restituire a datoriei a fost
de ....................., datå la care nu v-aÆi respectat obligaÆia.
În måsura în care nu veÆi da curs prezentei voi fi silit så må
adresez instanÆei de judecatå, Dvs. urmând så suportaÆi çi toate
cheltuielile ce vor fi ocazionate. În plus, înÆeleg så solicit çi dobândå
începând cu data prezentei, precum çi coeficient de indexare potrivit
inflaÆiei.
................................ semnåtura çi numele în clar
adresa: str. ................ nr. ...... bloc. ....... sc. ...... et. ....... ap. .....

NB: Prezenta se redacteazå în trei exemplare. Separat se face


într-un exemplar cererea alåturatå.

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul ..................................... domiciliat în ........................


depun alåturata notificare spre a fi comunicatå numitului ..................
domiciliat în ..........................
Anexez timbrele necesare, 10.000 lei taxå de timbru çi 1.500 lei
timbru judiciar.

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI .........................


JUDEæ .......................
Modele de acÆiuni çi plângeri 377

Model nr. 16

ANTECONTRACT DE VÂNZARE-CUMPÅRARE
intervenit aståzi............................... între:
– ............................. domiciliat în............................. posesorul BI
seria ....... nr. ........... eliberat de .......................... în calitate de
vânzåtor, çi
– ............................. domiciliat în ............................. posesorul BI
seria ....... nr. ........... eliberat de .......................... în calitate de
cumpåråtor,
a intervenit prezentul contract prin care primul vinde, iar secundul
cumpårå imobilul situat în ................................ compus din .........
camere ............ dependinÆe çi teren în suprafaÆå de ................ cu
vecinåtåÆile ................
Subsemnatul vânzåtor deÆin acest imobil în baza actului de vân-
zare-cumpårare autentificat sub nr......... (sau prin moçtenire, dona-
Æie etc.) çi îl ståpânesc netulburat de la data dobândirii.
PreÆul vânzårii este de lei ................., sumå ce se achitå astfel:
– avans aståzi la data prezentului ......... suma de .................. lei
– achitarea restului de sumå pânå la data de .....................
Actul autentic se va încheia la notariatul ....................... la data de
.................. (sau pânå cel mai târziu la .....................), datå pânå la
care vânzåtorul va procura toate actele necesare.
Cumpåråtorul intrå de drept çi de fapt în posesia imobilului la data
autentificårii actului de vânzare-cumpårare, datå de la care vânzå-
torul este de acord cå nu mai are nici un drept asupra imobilului
vândut.
Taxele de vânzare-cumpårare cad în sarcina cumpåråtorului
(sau a ambilor, aça cum s-a convenit).
Dacå vânzåtorul revine asupra vânzårii, el este dator så restituie
cumpåråtorului de trei ori suma primitå cu titlul de aconto.
Cumpåråtorul, dacå nu respectå termenul ori se råzgândeçte cu
privire la cumpårarea imobilului, pierde acontul plåtit.
378 Avocatul casei

Ambii semnatari sunt de acord cu cadrul juridic al prezentei, çi


anume articolele 969 çi urmåtoarele din Codul Civil.
Prezentul contract a fost încheiat în ......... exemplare, câte unul
pentru fiecare parte.

Vânzåtor Cumpåråtor

Model nr. 17

DOMNULE NOTAR

Subsemnatul ................. cu domiciliul în .................... în calitate


de moçtenitor-moçtenitoare (legalå sau testamentarå) a defunctului
.................. cu ultimul domiciliu în .................... decedat la data de
...................... în .................
Declar cå, în temeiul prev. art. 696 Cod Civil, renunÆ la succesiu-
nea defunctului sus-menÆionat. Nu am fåcut nici un act de acceptare
tacitå sau expreså cu privire la aceastå succesiune.
Vå rog så dispuneÆi înregistrarea prezentei declaraÆii în registrul
special de renunÆåri la succesiune, aça cum prevede art. 76 al. ultim
din Legea nr. 36/1995.

Semnåtura

Model nr. 18

DOMNULE NOTAR

Subsemnatul .............. cu domiciliul în .................... în calitate de


moçtenitor al defunctului .................. cu ultimul domiciliu în .................
decedat la ...................
Declar cå accept succesiunea defunctului sus-menÆionat çi solicit
ca prezenta declaraÆie så fie înscriså în registrul special conf. art. 76
din Legea nr. 36/1995.
Modele de acÆiuni çi plângeri 379

ÎnÆeleg så beneficiez de prevederile art. 704 çi 705 Cod Civil, çi


anexez inventarul bunurilor ce constituie masa succesoralå.

Semnåtura

DOMNULUI NOTAR PUBLIC ..................

Model nr. 19

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul ...................................... domiciliat în .......................


solicit înfiinÆarea çi validarea unei popriri asupra veniturilor debitorului
meu ................................... cu domiciliul în ....................... în mâinile
terÆului poprit ............................... cu sediul în .................... pânå la
concurenÆa sumei de ...................
În fapt, prin sentinÆa civilå (penalå) nr. ......... pronunÆatå de
Judecåtoria sector ..... în dosar nr. ............, råmaså definitivå, debitorul
a fost obligat la plata sumei de .............. reprezentând daune-despå-
gubiri. Cum la somaÆiile mele acesta nu a dat curs obligaÆiei sale, må
våd silit så formulez prezenta.
În drept, invoc prevederile articolelor 452 çi urm. Cod Procedurå
Civilå.
Pentru dovedire må servesc de proba cu acte, în care scop
depun alåturat sentinÆa menÆionatå, învestitå cu formulå executorie.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI SECTORULUI


......... BUCUREÇTI
380 Avocatul casei

Model nr. 20

TESTAMENT

Subsemnatul ...................................... domiciliat(å) în ..................


aflându-må în deplinåtatea facultåÆilor mintale çi deci conçtient çi
nesilit de nimeni, pentru a nu apårea neînÆelegeri dupå încetarea
mea din viaÆå între moçtenitorii mei, am cugetat în deplinå libertate
asupra modului cum averea pe care cu trudå am agonisit-o de-a
lungul vieÆii va trebui împårÆitå dupå moartea mea. Astfel, dorinÆa
mea este:
1. SoÆia mea .............................. va moçteni urmåtoarele bunuri
.................................
2. Fiica mea ............................... va moçteni ................................
3. Fiul meu ................................. va moçteni .................................
Cotitatea disponibilå va fi împårÆitå între cei trei în mod egal sau
va fi moçtenitå de cåtre ................................
Moçtenitorii vor achita toate datoriile succesiunii, în raport cu
întinderea drepturilor pe care le primesc.
Îndatorez pe legatarii mei ca, prin bunå înÆelegere, în raport cu
întinderea valorii bunurilor primite, så contribuie dupå decesul meu
så îmi facå cuviincioaså înmormântare, cu preoÆi çi pomanå pentru
cei såraci, så-mi facå pomenile, parastasele çi altele, dupå rânduiala
bisericii noastre creçtine çi dupå obiceiul locului.
Mai îndatorez pe ................. (se indicå ce anume trebuie så facå).
Numesc ca executor al acestui testament pe ...................... domiciliat
în ..............., pe care îl rog så primeascå aceastå însårcinare çi drept
recunoçtinÆå îi las ..........................., ca suvenir al prieteniei noastre.
Acest testament l-am scris çi datat cu propria mea scriere, aståzi
................ în...............

Semnåtura testatorului

NB : Pot semna çi eventuali martori.


Modele de acÆiuni çi plângeri 381

Testamentul poate fi fåcut çi într-o formå mult mai simplå, mai


ales atunci când se laså totul unei singure persoane.

TESTAMENT
Subsemnatul .......................... domiciliat în ............ fiind în depli-
nåtatea simÆurilor mele, hotåråsc urmåtoarele pentru ceasul meu cel
din urmå.
Las soÆiei mele întreaga avere mobilå çi imobilå ce se va gåsi în
patrimoniul meu la data decesului, pentru grija çi afecÆiunea de care
a dat dovadå pânå în prezent çi de care sunt sigur cå la fel va fi çi în
viitor.
Prezentul testament a fost scris de mine personal, datat çi semnat
în prezenÆa martorilor ..........................
Martori ...................... Semnåtura
................................. Data

Model nr. 21

DOMNULE NOTAR

Subsemnatul ....................... cu domiciliul în ........................ solicit


deschiderea procedurii succesorale a defunctului ............................
cu ultimul domiciliu în ............... decedat la data de ...........................
în .............................
Moçtenitori:
1. – subsemnatul în calitate de ......................
2. – .............................. cu domiciliul în ......................... în calitate
de ....................
3. – .............................. cu domiciliul în......................... în calitate
de ....................
Masa succesoralå este formatå din:
– jumåtate din apartamentul situat în ........................ dobândit în
timpul cåsåtoriei cu ..............................
– teren agricol situat în ....................... dobândit în aceleaçi condiÆii
– autoturism marca ................. înmatriculat sub nr. .................
382 Avocatul casei

Acte:
– certificatul meu de naçtere (cåsåtorie) din care rezultå calitatea
subsemnatului (subsemnatei)
– contractul de construire a apartamentului
– actul de cumpårare a terenului
– factura de cumpårare a maçinii çi certificatul de înmatriculare.
Vå rog a dispune fixarea unui termen çi citarea celorlalÆi moçtenitori.
Îmi întemeiez prezenta pe dispoziÆiile art. 68 din Legea nr. 36/1995
çi 704 çi urm. Cod Civil.

Semnåtura

Model nr. 22

DOMNULE PROCUROR ÇEF

Subsemnatul.............................. domiciliat în................................


formulez prezenta
PLÂNGERE PENALÅ
împotriva soÆiei mele ............................. cu domiciliul necunoscut,
pentru comiterea infracÆiunii de furt între soÆi.
În fapt, sunt cåsåtorit cu fåptuitoarea de la data de ...................
aça cum rezultå din certificatul de cåsåtorie anexat.
În ultimele luni, relaÆiile noastre de familie s-au deteriorat din ce în
ce mai mult, motivat de faptul cå soÆia întreÆinea o relaÆie extra-
conjugalå. Toate acestea au culminat în ziua de................. când, în
lipsa mea de la domiciliu, soÆia a luat din caså urmåtoarele bunuri pe
care nu çtiu unde le-a transportat, çi anume:
– un cupon stofå costum bårbåtesc
– opt garnituri de pat albe çi cu flori
– 11 prosoape noi, China, pluçate, format mare
– douå verighete din aur (5,6 g) çi un inel bårbåtesc
– videocasetofon marca Philips
– televizor color marca NEI, stare nouå ç.a.
Modele de acÆiuni çi plângeri 383

Vå rog a dispune începerea urmåririi penale, iar dacå va rezulta


cå la comiterea furtului a fost ajutatå çi de alte persoane, solicit çi
trimiterea acestora în judecatå.
În drept, prevederile art. 210 C.P.
Pentru dovedirea celor de mai sus, må servesc de acte çi martori.

DOMNULUI PROCUROR ÇEF AL PARCHETULUI DE PE


LÂNGÅ JUDECÅTORIA .........................

Model nr. 23

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul .................................... cu domiciliul în ....................


formulez prezenta
PLÂNGERE
împotriva procesului-verbal de contravenÆie nr. ..... din ...............
încheiat de ............... prin care am fost amendat contravenÆional cu
suma de ............... lei în temeiul art. ........ din .....................
În fapt, am fost amendat cu suma menÆionatå de cåtre ..................
pentru cå aç fi comis fapta de .....................
SusÆin cå nu må fac vinovat de såvârçirea acestei fapte, cå în
realitate eu ............
În drept îmi întemeiez prezenta pe dispoziÆiile articolelor 31 çi 34
din Legea nr. 32/1968.
Pentru dovedire må servesc de proba cu acte çi martori.
Vå rog ca pe baza probelor ce voi administra så admiteÆi plângerea
çi så anulaÆi procesul verbal de contravenÆie.
Anexez copia procesului-verbal de contravenÆie.

Semnåtura

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI ..........................


384 Avocatul casei

Model nr. 24

CONTRACT DE ARENDARE

Intervenit aståzi ............................... între:


– ..................................... domiciliat în ................. posesorul CårÆii
de identitate (sau BI) nr. ..... seria ...... eliberat de ............. în calitate
de proprietar – denumit mai jos „arendator“, çi
– .................................... domiciliat în ................... (sau cu sediul în
............ dacå este o persoanå juridicå), posesorul CårÆii de identitate
seria ....... nr. ..... eliberat de ................ denumit mai jos „arendaç“ a
intervenit prezentul contract, prin care:
1. – Arendatorul pune la dispoziÆia arendaçului terenul proprietatea
sa plantat cu viÆå de vie, situat în ............... çi pe care îl deÆine potrivit
Titlului de proprietate nr. ........ eliberat de ................. Terenul are
suprafaÆa de ............ çi vecinåtåÆile .................., iar plantaÆia cuprinde
.............. butuci viÆå, în vârstå medie de .........
2. – Potrivit acestui contract arendaçul va prelua plantaÆia în starea
în care se aflå çi pe care ambii semnatari o considerå în stare „bunå“.
Din momentul semnårii prezentului obligaÆiile de îngrijire revin aren-
daçului.
3. – Arendatorul este obligat ca la somaÆia fåcutå de arendaç så
se prezinte cu vasele necesare pentru ridicarea unei cantitåÆi de
must stabilitå de comun acord la 0,5 l pentru fiecare butuc de viÆå.
Nerespectarea somaÆiei fåcutå cu cinci zile libere atrage o dimi-
nuare a cantitåÆii de must cu câte 0,05% pentru fiecare zi lucråtoare
de întârziere.
4. – Arendaçul va achita arendatorului o sumå de .......... lei
pentru fiecare butuc de viÆå în termen de ...... luni de la culesul
strugurilor. Nerespectarea acestui termen este de naturå så ducå la
aplicarea unei dobânzi asupra sumelor cuvenite arendatorului stabilitå
la ...... % pentru fiecare zi/såptåmânå de întârziere a plåÆii. Plata se
face în numerar la domiciliul/sediul arendaçului.
5. – Durata arendårii este de .......... ani (nu mai puÆin de cinci)
çi începe cu data semnårii prezentului (sau altå datå) çi înceteazå
la ...........
Modele de acÆiuni çi plângeri 385

Pe durata arendårii, arendatorul va suporta toate taxele çi impo-


zitele datorate statului.
6. Fiecare parte contractantå este obligatå så comunice în scris
celeilalte pårÆi dorinÆa prelungirii de reînnoire a contractului, cu cel
puÆin trei luni înaintea expirårii prezentului.
7. – Arendaçul este obligat så restituie arendatorului terenul çi
plantaÆia în aceeaçi stare. El are obligaÆia ca pe parcursul anilor de
arendare så înlocuiascå butucii de viÆå care au îmbåtrânit, care s-au
distrus ori au fost deterioraÆi.
8. – PårÆile convin urmåtoarele cu privire la araci, stâlpi, sârme
(aça cum se prezintå situaÆia în fapt).
9. – Pentru orice neînÆelegeri çi nerespectåri ale prezentului
contract, pårÆile aleg competenÆa judecåtoriei .......
Prezentul a fost încheiat în trei exemplare, câte unul pentru
fiecare parte, iar unul ce urmeazå de a fi depus la Consiliul Local al
Primåriei .............. prin grija arendaçului.

ARENDATOR-PROPRIETAR ARENDAÇ

Model nr. 25

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul .................................... cu domiciliul în ....................


formulez prezenta
CONTESTAæIE
împotriva Deciziei de desfacere a contractului meu de muncå nr.
...... din ............... emiså de SC ............, cu sediul în ........
În fapt, am funcÆionat în cadrul SC ..... în calitate de ..... de la data
de ..... Deçi am avut o comportare corectå la locul meu de muncå,
nu am absentat çi am fost disciplinat, prin decizia sus-menÆionatå mi
s-a desfåcut contractul de muncå în temeiul art ..... din Codul Muncii.
Se aratå în aceastå decizie cå eu am avut abateri disciplinare, dar
nu face referire ce abateri çi când anume.
Pot combate aceste afirmaÆii cu acte çi martori.
386 Avocatul casei

În drept îmi întemeiez prezenta pe prevederile articolului 130


litera „a“ din Codul Muncii çi articolul 174.
Pentru dovedire înÆeleg så må servesc de proba cu acte, martori
çi interogatoriu.
În mod pregåtitor, rog dispuneÆi så se solicite dosarul de anchetå
administrativå ce a stat la baza emiterii acestei decizii.
În concluzie, solicit: anularea deciziei, reintegrarea mea în aceeaçi
funcÆie deÆinutå anterior, menÆinerea vechimii neîntrerupte çi plata
drepturilor mele båneçti pânå la data reintegrårii mele.

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI .................

Model nr. 26

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul .................................... cu domiciliul în ....................


formulez prezenta
CONTESTAæIE
împotriva Deciziei de imputaÆie nr. ..... din ................... emiså de SC
............, cu sediul în ......., comunicatå mie la data de ...... çi vå rog ca
pe baza probelor ce se vor administra så dispuneÆi anularea acesteia.
În fapt, funcÆionez la SC .................... din anul ..... în funcÆia de ..... În
toatå perioada mea de activitate nu am primit sancÆiuni çi nici mustråri.
În mod surprinzåtor, la data de .................. am primit sus-menÆionata
decizie prin poçtå, deçi må aflam în concediu legal de odihnå.
Se aratå în aceastå decizie cå în cadrul activitåÆii mele am cauzat
societåÆii un prejudiciu în sumå de .............. çi må obligå pe mine la
repararea acestuia.
Mai aråt cå nu am cunoçtinÆå despre constatarea acestui preju-
diciu, cå nu am fost chemat så dau explicaÆii, cå aceastå susÆinere
este contrarå realitåÆii, determinatå, consider eu, de interese mes-
chine din partea unei persoane ce vizeazå postul meu.
În drept îmi întemeiez prezenta pe dispoziÆiile art. 110 din Codul
Muncii çi pe Legea nr. 59/1968.
Modele de acÆiuni çi plângeri 387

Pentru dovedire înÆeleg så må servesc de proba cu acte, martori çi


interogatoriu. În mod preparator rog a se cere societåÆii intimate dosa-
rul privind ancheta administrativå efectuatå în cauzå (dacå existå).

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI .................

Model nr. 27

DOMNULE PREÇEDINTE

Subsemnatul .............................. cu domiciliul în ........................


chem în judecatå pe .................................. cu domiciliul în .................
pentru ca prin hotårârea ce se va pronunÆa så dispuneÆi gråniÆuirea
proprietåÆilor noastre învecinate, çi anume
– proprietatea subsemnatului situatå în ....... învecinatå cu ..... în
suprafaÆå de ....... çi
– proprietatea pârâtului situatå în ..........., învecinatå cu ..........., în
suprafaÆå de .............
În fapt, potrivit Titlului de proprietate nr. ............ emis de ...............
mi s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului situat în
............., în suprafaÆa de ......, învecinat cu ........., aça cum rezultå
din copia anexatå.
Terenul se învecineazå cu un teren al pârâtului, care înså fårå nici
o justificare çi-a extins limitele proprietåÆii sale, ocupând o parte din
suprafaÆa terenului meu, dupå aprecierea mea cca 200 m.p.
Încercårile mele de a-l determina så rezolvåm prin bunå înÆe-
legere aceastå problemå au fost fårå rezultat, pârâtul refuzând orice
discuÆie pe aceastå temå.
FaÆå de aceastå situaÆie må våd silit så formulez prezenta acÆiune
çi vå rog ca pe baza probelor så stabiliÆi care este hotarul despårÆitor
al proprietåÆilor noastre.
În drept prevederile art. 584 Cod Civil.
Pentru dovedire solicit proba cu acte, interogator çi expertizå
tehnicå cadastralå (topograficå).

DOMNULUI PREÇEDINTE AL JUDECÅTORIEI .................


388 Avocatul casei

Model nr. 28

CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPÅRARE CU CLAUZÅ

Subsemnatul (subsemnaÆii) ............................. cu domiciliul în


.................................... denumit mai jos „vânzåtor“ çi
................... cu domiciliul în ......... denumit mai jos „cumpåråtor“,
a intervenit prezentul contract prin care vânzåtorul vinde, iar
cumpåråtorul cumpårå imobilul situat în ............. compus din ..........
camere çi dependinÆe, împreunå cu terenul în suprafaÆå totalå de
...... m.p. având vecinåtåÆile: .............................................................
Imobilul se vinde liber de orice sarcini.
Transmiterea imobilului va avea loc dupå decesul subsemnatului
vânzåtor care îmi påstrez pe tot timpul vieÆii dreptul de ....... (uzufruct
sau abitaÆie – dupå caz). În plus, cumpåråtorul se obligå så acorde
vânzåtorului îngrijire çi întreÆinere dupå cum urmeazå: alimente,
medicamente çi îmbråcåminte estimate lunar la suma de ......... lei
(echivalentå cu ........ $), va suporta costul luminii, al plåÆilor pentru
salubritate, cåldurå), precum çi plata impozitelor.
Cumpåråtorul în cadrul preÆului stabilit la suma de ............. mai
plåteçte aståzi la data întocmirii prezentului suma de ......... lei.
Eu, vânzåtorul, declar cå am dobândit imobilul prin moçtenire de
la tatål meu, aça cum rezultå din Certificatul de moçtenitor nr. ....
eliberat de ............ çi garantez pe cumpåråtor de orice evicÆiune
totalå sau parÆialå.
Cumpåråtorul declarå cå este în cunoçtinÆå de situaÆia imobilului,
cå a fost ståpânit de vânzåtor çi cå nu este trecut în proprietatea
statului.
În cazul nerespectårii clauzelor sus-menÆionate, vânzåtorul poate
cere rezoluÆiunea contractului fårå nici un drept pentru eventuale
pretenÆii din partea cumpåråtorului.
Modele de acÆiuni çi plângeri 389

Subsemnatele pårÆi contractante suntem în totul de acord cu


menÆiunile fåcute în prezentul contract çi suntem de acord cu transmi-
terea, respectiv dobândirea nudei proprietåÆi în condiÆiile aråtate.
Prezentul contract a fost întocmit aståzi ........... în ....... exemplare
(de regulå generalå 6).

VÂNZÅTOR – CUMPÅRÅTOR –
ÎNTREæINUT ÎNTREæINÅTOR

Model nr. 29

CONTRACT DE COMODAT

încheiat aståzi ….. în Bucureçti

I. PårÆile contractante:
1. Ionescu Ion, domiciliat în …… posesorul cårÆii de identitate
numårul ….. eliberatå de …. la …. în calitate de proprietar al
autoturismului marca …. capacitatea …. înmatriculat sub numårul
…. în calitate de COMODANT, çi
2. Popescu Vasile, domiciliat în …. posesorul cårÆii de identitate
numårul …. eliberatå de … la … în calitate de COMODATAR;
II. Obiectul contractului
Comodantul în calitate de proprietar al autoturismului marca ….
an de fabricaÆie … numår de motor … serie çasiu …. culoare ….
numår de locuri (tonaj) înmatriculat sub numårul ….. conform Certifi-
catului de înmatriculare seria …. numår …. eliberat de … remite spre
folosinÆå comodatarului autoturismul menÆionat.
Starea autoturismului este perfectå, în stare de funcÆionare, fårå
deterioråri ale caroseriei, vopsea curatå, fårå zgârieturi, cu echipa-
ment complet, cauciucurile cinci la numår în stare nouå.
Scopul comodatului este folosirea de cåtre comodatar a autotu-
rismului în discuÆie în interes strict personal.
390 Avocatul casei

Durata prezentului contract este de ….. luni/ani, începând cu data


semnårii prezentului care Æine loc çi de proces verbal de preda-
re-primire.
Comodatul este gratuit, fårå nici o platå din partea comodatarului.
III. ObligaÆiile comodatarului
a/ folosirea çi îngrijirea autoturismului ca un bun proprietar
b/ så-l înapoieze în aceeaçi stare de folosinÆå în care a fost primit
c/ så suporte toate cheltuielile aferente privind eventuale reparaÆii,
verificåri
d/ orice reparaÆii vor fi efectuate trebuie fåcute cu piese originale în
stare nouå çi în bune condiÆii tehnice
e/ så suporte costul combustibililor, lubrifianÆilor, lichid de frânå,
antigel çi orice va fi necesar pentru buna funcÆionare
f/ så înlocuiascå atunci când este necesar piesele de uzurå
curentå: plåcuÆe de frânå, becuri, racorduri cauciuc ç.a.
g/ så efectueze la timp revizia tehnicå a maçinii
h/ så foloseascå autoturismul strict personal
IV. ObligaÆiile comodantului
l Så suporte impozitele anuale çi taxele de asigurare.
l Så comunice comodatarului orice eventuale somaÆii sau amenzi
primite ca urmare a folosirii de cåtre comodatar.
V. Alte clauze
Prelungirea prezentului contract se face cu acordul ambelor pårÆi
semnatare çi tot în scris.
Restituirea autoturismului se va face în aceleaçi condiÆii ca çi la
remitere, la domiciliul comodantului.
Dupå predarea-primirea autoturismului nici una din pårÆi nu va
putea invoca pretenÆii privind starea autoturismului cu excepÆia
viciilor ascunse.
Prezentul contract a fost întocmit în douå exemplare, câte unul
pentru fiecare parte semnatarå.
COMODANT COMODATAR
391

Ne despårÆim, stimate cititor


Ai påçit cu dreptul în mileniul III. Este normal, pentru cå viaÆa merge
înainte, nu stå pe loc. Fiecare dintre noi trebuie så facå paçi spre mai
bine, spre o mai bunå çi corectå comportare în viaÆa lui çi în mediul în
care tråieçte.
Ajuns aici, înseamnå cå ai parcurs paginile cårÆii, îndrumårile
privind drumul ce trebuie urmat pentru a evita måcar în parte neca-
zurile, supårårile, pagubele.
Sigur, lumea dreptului, lumea justiÆiei cuprinde multe çi variate
legi, dar din toate acestea am cåutat så selecÆionez câte ceva din
cele pe care le-am considerat mai importante, mai de folos. Nu am
cuprins totul, dar dacå vei reuçi så respecÆi legile la care m-am referit
este foarte bine.
Aç vrea så îÆi mai spun ceva. Cunoaçterea çi respectarea legilor
înseamnå de fapt un adevårat echilibru al vieÆii tale de familie. Vei
evita greçelile, vei evita så faci råu altuia, vei çti så îÆi aperi drepturile.
În tot acest cadru, vei acorda mai multå atenÆie vieÆii de familie,
educaÆiei copiilor, relaÆiilor de bunå vecinåtate. Te vei bucura de mai
multå consideraÆie în ochii altora, vei privi cu mai multå bunåvoinÆå
faptele altora.
Vei dobândi mai multå liniçte sufleteascå, vei fi mai înÆelept.
Respectând pe alÆii, te vei respecta pe tine.
Iar dacå aceastå cunoaçtere o vei împårtåçi celor apropiaÆi, rude,
prieteni, nu vei avea decât de câçtigat. Într-o lume mai bunå, mai
dreaptå, viaÆa fiecåruia dintre noi este mai liniçtitå, mai echilibratå.
Iar dacå, dupå terminarea cårÆii, vei prinde gust pentru cunoaç-
terea mai pe larg a legilor Æårii noastre, nimeni nu te poate opri så te
apropii de o librårie, så cauÆi çi alte cårÆi de drept, så te opreçti
asupra altora, dar mai ales så aprofundezi legea de bazå a fiecåruia,
CONSTITUæIA.

Lucian Belcea

You might also like