Professional Documents
Culture Documents
CUPRINS
Stimate cititor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
DESPRE DREPT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
COMPETENæA INSTANæELOR
JUDECÅTOREÇTI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
DREPTUL FAMILIEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Despre cåsåtorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Desfacerea cåsåtoriei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Anularea cåsåtoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
ObligaÆia de întreÆinere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Despre paternitatea copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Regimul juridic al copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Tutela minorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Despre curatelå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Despre adopÆie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
InfracÆiuni contra familiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
DREPT CIVIL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Codul Civil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Despre cumpårarea unor imobile. . . . . . . . . . . . . . 78
6 Avocatul casei
Despre donaÆie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Despre mandat çi comodat . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Despre împrumut, prescripÆie çi amanet . . . . . . . . . . 90
Despre moçtenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Despre testamente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
PROCEDURA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
Despre acÆiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
PårÆile în procese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
Primul termen de judecatå . . . . . . . . . . . . . . . . 175
Despre probe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Despre martori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
Cercetarea la faÆa locului . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
Comisia rogatorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
Despre stråmutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
Despre recuzare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
Despre revizuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186
Despre cåile de atac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
Îndreptarea hotårârilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
Cheltuielile de judecatå . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
Sechestrul asiguråtor çi judiciar . . . . . . . . . . . . . . 191
Asigurarea dovezilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
Taxele judiciare de timbru . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Despre timbrul judiciar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
Repunerea în termen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
Perimarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
suntem simpli pietoni, fie cå suntem victime ale unor agresiuni sau
am încålcat noi legea, toate sunt situaÆii care pot apårea în mod
neaçteptat în viaÆå oricåruia dintre noi, în orice clipå.
Dintr-o experienÆå îndelungatå de judecåtor çi apoi de procuror, çi
dupå mulÆi ani de avocaturå am ajuns la concluzia cå majoritatea
oamenilor sunt lipsiÆi de un minim de cunoçtinÆe juridice, de un
aça-numit ABC al pregåtirii pentru viaÆa socialå, pe plan juridic çi cå
nu çtiu cum så procedeze în anumite situaÆii neprevåzute.
Dar nu numai atât. O intenså activitate publicisticå în diferite ziare
çi reviste, dar mai ales de prezentare în emisiunile radiofonice çi TV
a scrisorilor sau telefoanelor primite, a clarificårii unor probleme care
doreau un råspuns, m-a convins o datå în plus cå oamenii sunt lipsiÆi
de un bagaj elementar, un minim de cunoçtinÆe juridice.
De acest lucru înså oamenii îçi dau seama târziu, prea târziu,
atunci când deznodåmântul s-a produs, iar lucrurile nu mai pot fi
îndreptate. Drepturi nerevendicate la timp, bunuri pierdute, vieÆi
distruse, iatå un bilanÆ trist al lipsei de cunoaçtere a legii.
Noi, profesioniçtii, avem ocazia så vedem deseori în faÆa instan-
Æelor, la uçile organelor parchetului sau ale poliÆiei, oameni care se
aflå în derutå. Au fost victime ori au comis unele fapte, nu çtiu ce så
facå, nu çtiu ce så spunå, care drum e mai potrivit pentru ei. Sigur,
este simplu så spui cå drumul drept este cel mai sigur, dar e foarte
greu ca într-o stare de tensiune så çtii care anume este drumul
drept.
Chiar în ziua în care am scris aceste rânduri, într-o emisiune
radiofonicå, am primit un telefon. Un cetåÆean disperat cerea ajutor.
Spunea cå în urma cu doi ani un prieten i-a cerut o sumå de bani
împrumut; pentru cå interlocutorul meu nu avea bani, prietenul såu
l-a rugat så cearå un împrumut la o bancå, angajându-se ca el, la
rândul såu, så plåteascå lunar ratele. Sigur, este de necontestat cå
este frumos, moral çi chiar uman så sari în ajutorul unui prieten,
dacå acesta se aflå în mare încurcåturå. Omul nostru a fåcut un
împrumut la bancå, a garantat cu casa – pentru cå acestea erau
condiÆiile båncii pentru acordarea împrumutului – iar banii i-a dat
prietenului. Acesta, miçcat de atâta bunåvoinÆå, i-a mulÆumit pentru
13
gestul fåcut, l-a låudat, i-a spus cå îi este mai mult decât un frate, må
rog, vorbe frumoase. Vorbe, vorbe, dar banca cerea ratele. Prietenul
a plåtit prima ratå, dupå care a început så se scuze cå pentru
moment se afla într-o jenå financiarå, dar cå foarte curând va
rezolva çi deci nu e cazul så-çi facå griji.
Când s-a împlinit un an banca i-a fåcut o somaÆie. Între timp suma
care trebuia plåtitå se dublase. Crescuserå dobânda çi penalizårile.
Prietenul din nou l-a liniçtit spunându-i cå lucrurile se vor rezolva
urgent, cå e doar o problemå de timp. Omul nostru din nou a crezut.
A mai urmat o somaÆie, suma crescuse de trei ori, apoi a urmat
scoaterea casei la licitaÆie. Abia atunci omul nostru a înÆeles cå nu
are nici o ieçire: banii sau casa. Banii erau mulÆi, foarte mulÆi;
prietenul nu mai era de gåsit, plecase în alt oraç. Când mi-a dat
telefon, cel înçelat mai avea un rågaz de cinci zile så achite, sau
urmau så vinå organele competente så îl evacueze. Oricine ar putea
înnebuni în asemenea situaÆie. Poate unii dintre cei care citesc vor
spune cå omul nostru s-a dovedit vinovat, cå nu trebuia så aibå
încredere. Este uçor så dai sfaturi, este foarte uçor så faci observaÆii,
dar cred cå mulÆi ar putea face aceeaçi greçealå.
De aceea spunem mereu cå e bine så deschizi ochii, så te
gândeçti înainte de a face un pas care poate avea implicaÆii grave.
Chiar dacå va trebui så plåteçti o consultaÆie, este mult mai bine så
ceri sfatul unui specialist çi astfel vei fi mai ferit de marile necazuri
care Æi le poate aduce un pas necugetat.
Exact asta urmåresc paginile acestei cårÆi. Am vrea, ca cititor al
acestei lucråri, så înÆelegi cå în viaÆa cotidianå, în relaÆiile sociale, în
raporturile juridice pe care le stabilim permanent unii cu alÆii orice
pas trebuie fåcut cu prudenÆå, cu måsurå. Trebuie så te gândeçti
mai întâi, så nu te gråbeçti, så analizezi ce riscuri pot interveni.
Citind aceastå carte orizontul cunoaçterii juridice a fiecåruia devine
mai larg, mai deschis.
Sigur, multe se pot spune, dar important este cå, citind, trebuie så
spui çi celorlalÆi de lângå tine, în primul rând familiei tale. Aceastå
carte, ca çi altele asemånåtoare, trebuie så stea pe noptierå sau pe
maså, ca o carte de cåpåtâi. Oricând este cazul så iei o hotårâre poÆi
14 Avocatul casei
Autorii
CONSTITUæIA ÇI
LEGILE æÅRII
ConstituÆia çi legile Æårii
Despre cåsåtorie
Familia este, fårå nici o îndoialå, celula de bazå a societåÆii. În
familie, oamenii îçi împlinesc dorinÆele de afirmare, de realizare
materialå, de a avea copii, totul bazat pe existenÆa sentimentelor de
afecÆiune, de înÆelegere çi de prietenie, care stau la baza vieÆii de
familie, la baza cåsåtoriei.
ViaÆa socialå, aça cum o cunoaçtem, nici nu ar fi de conceput
într-o lume în care fiecare individ ar tråi singur, fårå så aibå o familie.
Ar fi o lume seacå, rece, o lume de oameni stråini unii faÆå de alÆii.
Având o familie, te apropii de alte familii, îÆi formezi grupuri de prie-
teni de familie, îÆi måreçti cercul celor apropiaÆi, cu rudele celuilalt.
Iar atunci când vine o sårbåtoare, ce poate fi mai plåcut decât o
petrecere între rude çi prieteni, alåturi de ai tåi?
Cei care tråiesc singuri, fårå så îçi închege o familie, sunt suflete
sterpe, oameni egoiçti, råi, care nu se pot apropia de alÆii, care cad
pradå viciilor çi patimilor.
Iatå de ce statul, prin legile sale, încurajeazå çi sprijinå viaÆa de
familie, cu toate prerogativele sale.
ConstituÆia statului român din 1991 spune în articolul 26 cå „Auto-
ritåÆile publice respectå çi ocrotesc viaÆa intimå, familialå çi privatå“.
Cu surprindere am constatat cå în ConstituÆia Æårii noastre din
30 Avocatul casei
dintre soÆi sunt supuse legii naÆionale comune, iar în cazul în care au
cetåÆenii diferite, sunt supuse legii domiciliului lor comun.
În lipså de cetåÆenie comunå sau de domiciliu comun, relaÆiile
personale sau patrimoniale dintre soÆi sunt supuse legii statului pe
teritoriul cåruia au ori au avut reçedinÆa comunå sau în care întreÆin
în comun cele mai strânse legåturi.
Desfacerea cåsåtoriei
ViaÆa de familie este supuså tot mai mult traumelor zilnice, motiv
pentru care numårul divorÆurilor este în permanentå creçtere, în
toatå lumea. Cu siguranÆå înså cå la aceastå situaÆie o contribuÆie
importantå o are consumul de båuturi alcoolice, viaÆa imoralå.
Unele studii au aråtat cå, în decurs de 50 de ani, numårul
divorÆurilor a crescut în FranÆa de la 2,3% la 10,7%, în Germania de
la 1,8% la 14,6%, iar în Suedia de la 1,3% la 14,8%. Recordul îl deÆin
S.U.A., unde s-a ajuns de la 7% la 23%.
Sigur, sunt date relative, ce corespund unei etape, dar ele dove-
desc fårå putinÆå de tågadå cå numårul divorÆurilor este în creçtere în
toatå lumea.
O asemenea stare de fapt necesitå, spunem noi, cunoaçterea
cadrului juridic, a situaÆiilor çi a modalitåÆilor în care se poate ajunge
la desfacerea cåsåtoriei, în legislaÆia noastrå.
Se aratå în articolul 37 din Codul Familiei cå desfacerea cåsåtoriei
se poate face prin moartea unuia dintre soÆi, prin declararea judecå-
toreascå a morÆii unuia dintre soÆi sau prin divorÆ.
Primele douå forme de desfacere a cåsåtoriei sunt, ca så zicem
aça, exterioare, în afara voinÆei pårÆilor, situaÆii în faÆa cårora nu
avem nici o posibilitate de opunere, de acÆionare, de împiedicare.
Acestea sunt mai presus de voinÆa celuilalt soÆ, sunt cazuri în care
nu se poate face nimic.
DivorÆul este înså calea cea mai des întâlnitå, rezultat al voinÆei
unuia dintre soÆi, care nu mai vrea, nu mai acceptå continuarea
cåsåtoriei. Indiferent de motive (care ar putea fi chiar vinovåÆia lui) unul
dintre soÆi nu mai vrea så convieÆuiascå. În prezent, modificårile au pus
de acord unele situaÆii când ambii soÆi doreau så divorÆeze, dar legea
cerea imperios så se facå dovada imposibilitåÆii continuårii cåsåtoriei.
Dreptul familiei 35
duçmåneascå, îçi fac unuia altuia diferite çicane, iar toate se reflectå
în creçterea çi educarea copiilor.
Pentru divorÆ urmeazå a se formula deci o acÆiune de divorÆ, o
acÆiune care trebuie fåcutå dupå o anumitå regulå.
În principiu, acÆiunea de divorÆ trebuie så cuprindå urmåtoarele
elemente:
l numele çi adresa reclamantului;
l numele çi adresa pârâtului;
l menÆiunea datei çi a locului unde s-a încheiat cåsåtoria;
l dacå existå copii, numele çi data naçterii acestora;
l date cu privire la locuinÆå, în cazul în care se solicitå, dacå este în-
chiriatå ori proprietate, dacå aparÆine pårinÆilor uneia din pårÆi ç.a.m.d.;
l date cu privire la nume, adicå dacå se solicitå revenirea la numele
avut anterior ori påstrarea numelui din cåsåtorie.
În legåturå cu numele de familie de dupå divorÆ, aç vrea så fac
unele precizåri. În cazul în care soÆia a luat prin cåsåtorie numele
soÆului, atunci la divorÆ ea va reveni, în mod normal, la numele avut
anterior cåsåtoriei. Dacå, înså, are anumite motive pentru a påstra
numele avut în timpul cåsåtoriei, trebuie ca în acÆiune så arate
acest lucru çi så-l argumenteze cu acte. În principiu, un motiv ar fi
acela cå, desfåçurând o activitate çtiinÆificå, artisticå, culturalå, este
cunoscutå sub acest nume, iar schimbarea lui ar produce anumite
prejudicii.
În varianta în care, prin cåsåtorie, soÆii au luat ca nume de familie
numele lor reunite, soluÆia cea mai bunå este revenirea la numele
avut anterior de cåtre fiecare dintre soÆi.
Personal, consider cå nu este recomandabil ca o femeie tânårå
så-çi påstreze numele avut în timpul cåsåtoriei, motivând cå ar vrea
så aibå acelaçi nume cu copiii. Dacå suntem realiçti, vom cådea de
acord cå o femeie tânårå se va recåsåtori çi, oricum, va avea un alt
nume. În plus, copiii crescând, e posibil så nu se mai punå problema
unui nume comun.
Revenind la datele care trebuie cuprinse în acÆiunea de divorÆ,
menÆionåm:
l problema pensiei de întreÆinere – atunci când sunt copii;
Dreptul familiei 39
Anularea cåsåtoriei
Încheierea cåsåtoriei, aça cum am mai spus, dar mai ales potrivit
concepÆiei unanime a viitorilor soÆi, trebuie så se bazeze pe since-
ritate, corectitudine, afecÆiune. Numai aça, consimÆåmântul viitorilor
soÆi este dat în deplinå cunoçtinÆå de cauzå.
Sunt înså cazuri când unul dintre soÆi a fost incorect çi a ascuns
celuilalt un motiv, o situaÆie pe care dacå celålalt ar fi cunoscut-o nu
se mai ajungea la încheierea cåsåtoriei.
Articolul 19 din Codul Familiei spune cå este nulå cåsåtoria
încheiatå cu încålcarea articolelor 4 (condiÆia de vârstå), 5 (condiÆia
de a nu fi cåsåtorit la data încheierii unei noi cåsåtorii), 6 (så nu fie
rudå în grad interzis), 9 (så nu fie alienat mintal, debil mintal ç.a.), 16
(consimÆåmântul så fi fost dat în mod public).
La articolul 21, se aratå cå poate fi anulatå cåsåtoria la cererea
unuia dintre soÆi al cårui consimÆåmânt a fost viciat prin eroare cu
privire la identitatea fizicå a celuilalt soÆ, prin viclenie sau prin violenÆå.
În aceste situaÆii acÆiunea de anulare a cåsåtoriei se poate formula
în termen de çase luni de la încetarea violenÆei ori de la descoperirea
erorii sau vicleniei.
Într-o atare acÆiune, dacå existå copii, se poate solicita çi obli-
garea pârâtului la plata pensiei de întreÆinere.
Dacå în perioada convieÆuirii au fost realizate çi bunuri comune, o
datå cu acÆiunea se poate solicita çi partajarea lor.
Trebuie reÆinut çi faptul cå acÆiunea are caracter strict personal,
iar în cazul decesului reclamantului, acÆiunea nu poate fi continuatå
de urmaçi.
ObligaÆia de întreÆinere
Atunci când oamenii întreÆin relaÆii intime, în cadrul instituÆiei cåså-
toriei sau chiar în afara ei, îçi asumå riscul naçterii unui copil sau
chiar îçi doresc acest lucru. Dând viaÆå unui copil, pårinÆii sunt datori
så îi asigure toate cele necesare pentru a ajunge çi el, la majorat, un
om integrat în societate.
Din påcate înså, nu toÆi înÆeleg cå venirea pe lume a unui copil
înseamnå o serie de obligaÆii. Începând cu nerecunoaçterea pater-
Dreptul familiei 43
copiilor lor. Se întâmplå, aça cum spune o vorbå din båtrâni, cå „un
pårinte creçte zece copii, dar zece copii nu pot îngriji un pårinte“.
Se aratå deci în Codul Familiei cå în cazul în care mai multe
persoane – copii – sunt obligate så întreÆinå aceeaçi persoanå – un
pårinte – ele vor fi obligate la plata întreÆinerii proporÆional cu mijloa-
cele materiale pe care le au. Dacå un pårinte se aflå în nevoie, în caz
de urgenÆå, el poate så porneascå o acÆiune numai împotriva unuia
dintre copii, acesta putând apoi så se întoarcå împotriva celorlalÆi,
împotriva fraÆilor såi.
Sigur, asemenea cazuri sunt foarte rare çi ele constituie o ruçine
pentru acei copii care îçi pot neglija în asemenea grad propriii lor
pårinÆi. Fårå så vreau, îmi vine în minte o discuÆie cu o doamnå…
profesoarå. A venit så mi se plângå cå, fiind douå surori, dânsa îi då
mamei de mâncare patru zile pe såptåmânå, iar cealaltå sorå,
numai de trei ori. Era nemulÆumitå çi voia så deschidå un proces.
M-a lovit murdåria unui asemenea raÆionament. Nu m-am gândit
decât la biata femeie, cåreia cred cå i se dådea mâncare cu econo-
mie, fårå dragoste, fårå grijå.
Sigur, toÆi avem probleme, salariile sunt insuficiente, lipsurile mari,
dar chiar så ajungi pânå la aça o situaÆie, mi se pare nedemn, inuman.
Çi nu întâmplåtor am menÆionat cå era vorba despre o profesoarå!
ObligaÆia de întreÆinere existå çi între soÆi. Legea prevede, ca o
condiÆie indispensabilå, ca cel care solicitå pensia så se afle într-o
realå stare de nevoie çi så nu poatå realiza venituri din muncå, din
cauza incapacitåÆii sale. Astfel de situaÆii se întâlnesc în cazul
despårÆirilor fåcute la båtrâneÆe, mai ales când unul dintre soÆi nu a
avut niciodatå serviciu, când, din cauza vârstei çi a bolilor inerente
ei, nu se mai poate pune problema muncii.
Neplata pensiei de întreÆinere stabilitå de instanÆa de judecatå
constituie infracÆiune çi se pedepseçte potrivit prevederilor articolului
305 din Codul Penal care statueazå abandonul de familie. Tot
infracÆiune reprezintå çi neplata cu rea-credinÆå timp de 2 (douå) luni
a pensiei de întreÆinere stabilite de instanÆå, iar pedeapsa poate fi
amenda, dar çi închisoarea pânå la 3 ani. Este adevårat cå acÆiunea
penalå se pune în miçcare la plângerea prealabilå, iar împåcarea
pårÆilor poate duce la stingerea acestei acÆiuni.
46 Avocatul casei
Îmi vine în minte cazul unei fete care a dat naçtere unui copil.
Pentru cå nici un bårbat nu recunoçtea a fi autorul, ea a chemat în
judecatå trei bårbaÆi, la trei instanÆe de judecatå diferite. În fiecare
acÆiune aråta cå a întreÆinut relaÆii cu bårbatul respectiv çi cå acesta
refuzå så recunoascå copilul. Cum în fiecare dosar aråta cå nu a mai
întreÆinut relaÆii cu alÆi bårbaÆi, este justificatå ruçinea atunci când
cele trei cauze au devenit cunoscute la toate cele trei instanÆe.
Din activitatea mea profesionalå, mai reÆin un caz, ce pare ciudat
la prima vedere. O fatå a dat naçtere la doi copii gemeni, un båiat çi o
fatå. A chemat în judecatå pe un bårbat pretinzând cå acesta este
tatål copiilor. La primul termen de judecatå, bårbatul a declarat cå el
recunoaçte båiatul ca fiind al lui, dar fata, nu.
Expertiza medico-legalå efectuatå în cauzå a confirmat faptul cå
båiatul este posibil så-l aibå ca tatå pe bårbatul în cauzå, în privinÆa
fetei fiind înså excluså aceastå posibilitate. ExplicaÆia: femeia în
cauzå a avut raporturi sexuale la scurt timp cu doi bårbaÆi diferiÆi:
unul, cel chemat în judecatå, altul, cine çtie! Iatå deci urmårile unei
vieÆi imorale, uçuratice. Paradoxul îl constituie înså faptul cå doi copii
gemeni au doar aceeaçi mamå, nu çi acelaçi tatå. Trebuie så
recunoaçtem cå este o situaÆie ciudatå çi plinå de – trist – umor.
Tutela minorului
Articolul 113 din Codul Familiei spune cå: „În cazul în care ambii
pårinÆi fiind morÆi, necunoscuÆi, decåzuÆi din drepturile lor pårinteçti,
puçi sub interdicÆie, dispåruÆi ori declaraÆi morÆi, copilul este lipsit de
îngrijirea ambilor pårinÆi, precum çi în cazul prevåzut de articolul 85
(la desfacerea adopÆiei, când pårinÆii fireçti redobândesc drepturile
pårinteçti) copilul va fi pus sub tutelå.“
Tutela se exercitå numai în interesul minorului.
Despre situaÆia copiilor, a minorilor care necesitå desemnarea
unui tutore, existå obligaÆia ca cei care iau cunoçtinÆå despre un
asemenea caz så sesizeze organele competente. Se aratå mai
departe în Codul Familiei, la articolul 115, cå: „Au obligaÆia ca, în
termen de cel mult cinci zile de la data când se aflå de existenÆa unui
minor lipsit de îngrijire pårinteascå în cazurile prevåzute la articolul
113, så înçtiinÆeze autoritatea tutelarå:
Dreptul familiei 55
Despre curatelå
Se pot întâlni situaÆii când o persoanå nu mai poate så se îngri-
jeascå, så-çi administreze veniturile, averea. Se aratå în articolul 152
din Codul Familiei cå se poate institui curatelå în urmåtoarele cazuri
(altele decât cele prevåzute de lege, cum ar fi interesele contrare
între minor, pårinte sau tutore):
a) dacå, din cauza båtrâneÆii, a bolii sau a unei infirmitåÆi fizice, o
persoanå, deçi capabilå, nu poate så-çi administreze personal
bunurile sau så-çi apere interesele în condiÆii mulÆumitoare çi, din
motive temeinice, nu-çi poate numi un reprezentant;
b) dacå, din cauza bolii sau din alte motive, o persoanå, deçi
capabilå, nu poate, nici personal, nici prin reprezentanÆi, så ia
måsurile necesare în cazuri a cåror rezolvare nu suferå amânare;
c) dacå, din cauza bolii sau din alte motive, pårintele sau tutorele
este împiedicat så îndeplineascå un anumit act în numele
persoanei pe care o reprezintå sau ale cårei acte le încuviinÆeazå;
d) dacå o persoanå, fiind obligatå så lipseascå vreme îndelungatå
de la domiciliu, nu a låsat un mandatar general;
e) dacå o persoanå a dispårut fårå a se avea çtiri despre ea çi nu
a låsat un mandatar general.
De asemenea, se poate institui curatela çi atunci când o persoanå
cu privire la care s-a solicitat punerea sub interdicÆie necesitå måsuri
urgente de îngrijire çi reprezentare.
Curatela se poate institui la cererea celui care urmeazå a fi
reprezentat, a soÆului, a rudelor, a celor aråtaÆi la articolul 115 (în
capitolul referitor la tutelå). Autoritatea tutelarå poate institui curatela
çi din oficiu.
Curatorul poate cere înlocuirea sa dupå trei ani de la numire.
Sigur, existå çi aici excepÆii, în cazul unor situaÆii neprevåzute:
decesul curatorului, arestarea sa, plecarea din Æarå ç.a.
În situaÆia în care cauzele care au provocat instituirea curatelei au
încetat, aceasta urmeazå a fi ridicatå la cererea curatorului, a celui
Dreptul familiei 59
Despre adopÆie
Înfierea – sau adopÆia, cum se spune în limbaj juridic – este un act
juridic prin care un copil din pårinÆi necunoscuÆi ori dintr-o familie cu
situaÆie materialå precarå este preluat de o familie nouå, în interesul
exclusiv al minorului.
Cererea pentru încuviinÆarea adopÆiei trebuie så cuprindå în anexå
o serie de acte, printre care menÆionåm certificatul de naçtere al
copilului, cel de cåsåtorie al înfietorilor, declaraÆie de consimÆåmânt
din partea pårinÆilor fireçti, consimÆåmântul pentru adopÆie, acte
medicale privind starea sånåtåÆii copilului, dar çi a celor ce solicitå
înfierea, avizul Comitetului român pentru adopÆii ç.a.
Legea prevede cå sunt interzise orice tranzacÆii de ordin financiar
între pårinÆii fireçti çi cei înfietori. Este o problemå care trebuie så
aducå la realitate pe aça-ziçii „vânzåtori de copii“ çi care sunt pasibili
de pedepse cu închisoarea.
Articolele 66-85 din Codul Familiei care se refereau la adopÆie au
fost modificate prin OrdonanÆa de urgenÆå a guvernului nr. 25/1997.
Problema adopÆiei a fost reglementatå prin Legea nr. 11/1990 modi-
ficatå prin Legea nr. 18/1991 çi 65/1995. Aceste acte normative au
fost abrogate prin OrdonanÆa de urgenÆå a guvernului nr. 25/1997,*
care a dat o nouå reglementare regimului juridic al adopÆiei.
Se aratå cå adopÆia este o måsurå specialå de protecÆie a
drepturilor copilului, prin care se stabileçte filiaÆia între cel care
adoptå çi copil, precum çi rudenia dintre copil çi rudele adoptatorului.
AdopÆia se poate face pentru minori, dar este posibilå çi pentru
copii majori, dacå persoana înfietoare i-a crescut. Este interziså
adopÆia între fraÆi. Este normal så fie aça, pentru cå în caz contrar
s-ar ajunge la situaÆia ridicolå ca fratele så devinå tatål fratelui såu!
Nu este permiså adopÆia unui copil de mai multe persoane, sin-
gura excepÆie fiind atunci când se face de cåtre soÆ çi soÆie, simultan
sau succesiv. Dacå persoana care doreçte så adopte un copil este
cåsåtoritå, este necesar çi consimÆåmântul celuilalt soÆ. Între înfiat çi
înfietor trebuie så fie o diferenÆå de vârstå de cel puÆin 18 ani.
Se mai aratå cå nu pot adopta decât persoanele sau familiile care
prezintå condiÆii materiale çi garanÆii morale necesare asigurårii
dezvoltårii armonioase a copilului.
Un rol important în aprobarea adopÆiei revine Comisiei pentru
protecÆia copilului, care este în måsurå så constate existenÆa con-
diÆiilor çi a garanÆiilor privind faptul cå persoana care adoptå este
aptå så facå acest lucru.
În cazurile în care copilul a depåçit vârsta de zece ani, el va fi
audiat de instanÆa de judecatå care are dosarul spre soluÆionare.
AdopÆia poate fi desfåcutå sau anulatå.
Problema adopÆiei este o problemå deosebit de serioaså. Sunt
cazuri când oamenii se hotåråsc så adopte un copil, dar nu îçi dau
seama de multitudinea de probleme ce se pot ivi. Nu de puÆine ori, în
scrisorile pe care le primesc din toatå Æara, mi se cere sprijinul pentru
desfacerea unei înfieri. Problema este complicatå çi de multe ori nu se
poate rezolva. În asemenea cazuri, copilul înfiat çi înfietorii nu sunt
legaÆi de sentimente ce ar trebui så existe într-o familie, ba mai mult,
pårinÆii fireçti ridicå çi ei pretenÆii. Nu este greu de înÆeles cå educaÆia çi
formarea unui copil crescut într-o asemenea atmosferå este dåunåtoare.
Dintr-o atitudine poate de bunå-credinÆå se ajunge la situaÆii de
duçmånie, la procese, la neînÆelegeri ce nu se mai pot repara.
Iatå de ce aceia care vor så porneascå pe un asemenea drum
trebuie så se gândeascå bine, så analizeze cu calm çi råbdare
posibilitåÆile lor morale çi materiale, precum çi eventualele dificultåÆi
apårute din cauza comportårii copilului.
Nimeni nu are dreptul så se joace cu sufletul unui copil.
Dreptul familiei 61
Codul Civil
Codul Civil este culegerea de norme juridice, de prevederi referi-
toare la raporturile patrimoniale dintre cetåÆeni, reprezentând o sferå
largå care cuprinde o mare parte dintre relaÆiile ce stau la baza vieÆii
sociale.
Codul Civil român a fost decretat la 26 noiembrie 1864, pro-
mulgat la 4 decembrie 1864 çi pus în aplicare la 1 decembrie
1865. Cuprindea, ca çi în prezent, 1914 articole, majoritatea fiind
traduceri fidele din „Codul Napoleon“ din 1807, care avea 2281
articole. S-a mai avut în vedere Codul Civil italian al ministrului
Pisanelli çi Legea belgianå din 16 decembrie 1851. Pe parcursul
celor aproape 133 de ani de existenÆå, Codul Civil a suferit
numeroase modificåri, completåri, abrogåri implicite çi adnotåri,
mai ales dupå 22 decembrie 1989.
În Codul Civil gåsim prevederi privind problemele de proprietate,
cum se dobândeçte, cum se pierde proprietatea, despre testamente
çi donaÆii, despre contractele civile, amanet etc.
Dar så încercåm så le trecem în revistå prevederile cele mai
importante, care trebuie cunoscute în primul rând.
O primå subliniere este aceea cå, de la început, Codul Civil face
unele precizåri importante. Nu am greçit când am afirmat cå aceste
precizåri se fac de la început, motivat de faptul cå în prima sa parte
Codul Civil are abrogate foarte multe articole, dar s-a påstrat vechea
numerotare. Se aratå în articolul 461 cå bunurile sunt mobile çi
Drept civil 67
naturalå a locurilor, fie din obligaÆia impuså de lege sau din convenÆia
intervenitå între proprietari.
În atare situaÆie, proprietarul locului înfundat are dreptul så solicite
vecinului o modalitate de ieçire la drum, sau ceea ce se numeçte în
limbaj juridic „servitute de trecere“. Sigur, ideal este ca oamenii, ca
buni vecini, så gåseascå o cale de rezolvare, dar dacå nu se poate
ajunge aici, atunci singura modalitate de rezolvare a situaÆiei este un
proces în care instanÆa de judecatå, pe baza unei expertize tehnice,
topografice, stabileçte posibilitatea ca çi terenul înfundat så poatå fi
folosit. InstanÆa mai stabileçte o eventualå despågubire pentru cel
pe al cårui teren se acordå trecerea, ori o compensaÆie în naturå, o
suprafaÆå de teren echivalentå.
Prin natura situaÆiei unor terenuri se ajunge så avem vecinåtåÆi pe
laturile proprietåÆii noastre, ba chiar, aça cum am våzut, pot exista
situaÆii când un teren este complet fårå ieçire. Articolul 584 din Codul
Civil aratå cå „orice proprietar poate îndatora pe vecinul såu la
gråniÆuirea proprietåÆii lipite de a sa; cheltuielile gråniÆuirii se vor face
la jumåtate“.
Iatå, spre exemplu, cå orice zid care serveçte la despårÆirea
dintre clådiri sau curte çi grådinå se socoteçte cå este comun
ambelor proprietåÆi vecine, dacå nu existå probe contrarii. În cazul
în care se terminå cu o coamå înclinatå spre una din laturi, atunci
proprietar al zidului este cel spre care se aflå înclinatå coama. În
cazurile în care este necesarå refacerea ori reparaÆia unui astfel de
zid, toÆi cei alåturaÆi lui au obligaÆia de a contribui la lucrare.
Aceeaçi situaÆie o are orice gard despårÆitor, indiferent din ce
material este fåcut.
Codul Civil mai reglementeazå çi problema çanÆurilor care des-
part douå proprietåÆi. ÇanÆul poate fi comun ori poate så aparÆinå
celui în partea cåruia este aruncat påmântul unde se aflå malul.
Chiar în urmå cu câteva zile am fost solicitat cu o întrebare, de o
ascultåtoare. Spunea cå vecinul såu a plantat pe linia gardului, de
mai mulÆi ani, un çir de salcâmi, care au crescut çi o deranjeazå. Må
întreba ce poate face, pentru cå vecinul nici nu vrea så stea de vorbå
pe aceastå problemå.
Drept civil 71
Articolul 607 aratå clar care este regimul plantaÆiilor de pomi între
vecini. În acest articol se spune cå arborii înalÆi trebuie så fie la cel
puÆin doi metri de linia despårÆitoare, iar gardurile vii, la jumåtate de
metru. Chiar în aceastå situaÆie, crengile care trec spre curtea
vecinå trebuie tåiate; dacå rådåcinile ajung pe terenul vecinului, el le
poate tåia singur.
Nimeni nu îi poate înså opri pe vecini ca, de comun acord, så facå
o plantaÆie de arbori chiar pe linia gardului, dar, repet, dacå ambii
sunt de acord. În cazul în care aceçti arbori vor fi tåiaÆi, ei revin în
egalå måsurå ambilor vecini.
Tot acum, o datå cu reconstituirea drepturilor de proprietate
asupra terenurilor, mulÆi îçi refac sau îçi construiesc case. Retra-
gerea la vârsta pensionårii într-un sat, într-o localitate micå, este o
dorinÆå justificatå a mai multor persoane. Çi aici înså trebuie respec-
tate o serie de norme. De exemplu, cel care vrea så construiascå un
closet trebuie så respecte proprietatea vecinå, astfel cå mirosul çi
eventualele scurgeri så nu-l deranjeze pe vecin. Existå cu privire la
aceste situaÆii o serie de norme clare, aplicabile în funcÆie de poziÆia
locului, de mediu etc.
Atunci când cineva îçi construieçte o caså trebuie så aibå în ve-
dere faptul cå amplasamentul ferestrelor nu este la voia întâmplårii.
Nimeni nu poate avea ferestre, balcoane mai aproape de 19 deci-
metri faÆå de proprietatea vecinå. Çi este normal så fie aça, pentru
cå nu este moral, nu este corect så te uiÆi în curtea vecinului aça...
direct de la gard.
Un lucru aparent minor çi totuçi reglementat de lege este cel
privitor la picåtura streaçinei. Articolul 615 spune cå: „tot proprietarul
este dator de a-çi face streaçina casei sale încât apele din ploi så se
scurgå pe terenul såu sau pe uliÆe, iar nu pe locul vecinului“.
Sigur, aceste prevederi pot crea la un moment dat sentimentul cå
legea te îngrådeçte în tot ceea ce faci, dar acest lucru este doar o
aparenÆå, pentru cå în realitate toate aceste prevederi nu fac decât
så asigure respectarea proprietåÆii çi a drepturilor de cåtre fiecare
dintre noi.
72 Avocatul casei
Cei interesaÆi pot gåsi explicaÆii ample citind articolele din Codul
Civil, de la 576 pânå la 643. Çi poate cå nu este råu ca cei care
pornesc la drum så se asigure cå nu greçesc.
Fårå îndoialå cå cei care îçi construiesc o caså întreprind un lucru
important, cumpårå bunuri, au în vedere o viaÆå mai bunå, o asi-
gurare a båtrâneÆii, dar nu de puÆine ori se gândesc la copii çi nepoÆi,
pentru ca aceçtia så nu mai cunoascå greutåÆile de început ale vieÆii.
De multe ori se spune cå... noi am început de la lingurå çi nu am vrea
ca çi ei så înceapå la fel. De aceea, oamenii adunå roadele muncii
lor, îçi asigurå cele necesare, dar çi pun de-o parte câte ceva.
Urmaçii sunt prevåzuÆi de lege ca moçtenitori. Ei vin de la sine la
moçtenirea pårinteascå; ei sunt – cum se spune – moçtenitori
rezervatari çi nu pot fi înlåturaÆi de la moçtenire în nici un fel. Dar,
dincolo de moçtenitorii rezervatari, adicå de cei la care se gândesc
întotdeauna pårinÆii, moçtenirea este doritå de mulÆi alÆii, mai ales
atunci când nu existå copii care så moçteneascå.
Problema moçtenirii este una dintre cele mai viu discutate, mai
ales când s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra påmântului,
acum când se restituie unele imobile, acÆiunile pentru societåÆi çi
câte altele.
Trebuie så înÆelegem cå toate aceste bunuri au aparÆinut cândva
altor persoane, persoane care s-au stins din viaÆå de mult timp, iar
acum ele revin în proprietatea urmaçilor. Sigur, este o måsurå
reparatorie binevenitå, dar ea creeazå foarte multe probleme.
Din miile de scrisori primite de mine la radio, la televiziune çi la
diferite organe de preså, pot spune cå cea mai arzåtoare problemå,
cel mai des întâlnitå, o constituie aståzi moçtenirea. Iatå de ce
aceastå problemå importantå o vom analiza separat, într-un capitol
distinct.
Recent, m-a vizitat o doamnå care mi-a prezentat o convenÆie çi
m-a întrebat cum o poate pune în practicå. Despre ce era vorba?
Datoritå efectuårii unor lucråri de termoficare, pe terenul viran care îi
aparÆinea doamnei în cauzå au fost depozitate materiale, ocazie cu
care i s-a dårâmat gardul. Când a våzut ce s-a întâmplat, s-a certat
cu un muncitor, adicå cu cel care era paznicul materialelor, iar
doamna i-a pus în vedere så-i repare gardul. Amândoi, la cererea
doamnei, au cåzut de acord çi au încheiat... convenÆia, în care se
Drept civil 73
Despre donaÆie
Se vorbeçte deseori în viaÆa de toate zilele despre donaÆie, ca formå
de înstråinare çi, respectiv, dobândire a unui bun. Problema este,
din punct de vedere juridic, cel puÆin delicatå. Este greu de înÆeles
cum çi cu ce motivare realå cineva renunÆå la bunul såu çi îl
dåruieçte altuia. În fond, fiecare dintre noi se stråduieçte så acu-
muleze ceva çi este greu de înÆeles cum poÆi renunÆa la bunul pentru
care ai muncit, te-ai stråduit, l-ai moçtenit.
Çi totuçi, donaÆia este o instituÆie prevåzutå în Codul Civil (la
articolele 800 çi urmåtoarele). Prin donaÆie se înÆelege contractul prin
care o persoanå, denumitå „donator“, transmite definitiv çi irevocabil
unei alte persoane, denumite „donatar“, dreptul de proprietate asupra
unui bun anume determinat, cu condiÆia acceptårii donaÆiei de cåtre
donatar.
Pentru a înÆelege sensurile donaÆiei este bine så reÆinem câteva
tråsåturi esenÆiale:
–-donatorul nu primeçte nimic (material ori moral) din partea
donatarului pentru bunul donat;
–-donaÆia se face printr-un act autentic, încheiat în faÆa notarului,
în caz contrar donaÆia fiind lovitå de nulitate;
–-prin donaÆie, dreptul de proprietate trece de la donator la
donatar;
88 Avocatul casei
Se mai aratå în lege, aça cum am mai spus, cå actul prin care
cineva recunoaçte primirea unei sume de bani trebuie scris în
întregul lui de acela care l-a subscris sau, cel puÆin, înainte de a
semna actul, cel în cauzå så adauge la sfârçit cuvintele „bun çi
aprobat“, scriind totodatå în litere suma împrumutatå çi apoi så
iscåleascå. Toate acestea sunt necesare pentru ca, în situaÆia în
care împrumutatul va contesta, instanÆa, dispunând efectuarea
unei expertize grafologice, så aibå elemente ale scrisului pentru
comparaÆie.
De la aceastå regulå sunt excluçi comercianÆii, plugarii, perso-
nalul de serviciu, adicå aceia care se aflå în raporturi båneçti perma-
nente cu cel de la care primesc sume de bani.
În cazurile în care a existat un proces prin care împrumutatul a
fost obligat la restituirea sumei împrumutate, a eventualelor dobânzi
çi cheltuieli de judecatå, urmeazå ca hotårârea så fie aduså la înde-
plinire. Pentru aceasta existå douå posibilitåÆi. Fie chemarea în
judecatå printr-o acÆiune de poprire asupra veniturilor debitorului,
aceasta în måsura în care este cunoscut locul såu de muncå, fie
printr-un sechestru çi scoaterea la vânzare a bunurilor care îi aparÆin.
Pentru aceasta, creditorul se adreseazå cu o cerere la executorii
judecåtoreçti çi solicitå executarea sentinÆei. Çi aici, depåçirea ter-
menului de trei ani atrage imposibilitatea urmåririi.
Am acordat tot acest spaÆiu pentru cå împrumuturile sunt cele
care ocazioneazå foarte multe procese çi, deseori, aceste procese
sunt pierdute chiar de cel care are de fapt dreptate.
PoÆi avea dreptate cu carul; dacå nu dovedeçti, totul este
zadarnic, nu te ajutå la absolut nimic, ba dimpotrivå, chiar îÆi
sporeçte suferinÆa. Se mai poate ivi o situaÆie de nerezolvat. Dupå
ce ai fåcut o acÆiune în justiÆie, dupå ce ai plåtit taxe de timbru, timbru
judiciar, onorariu de avocat, ei bine, atunci când consideri cå în
sfârçit va urma obÆinerea banilor, se constatå cå debitorul nu are
avere, nu este încadrat într-un serviciu, nu are venituri. Çi te poÆi gåsi
în situaÆia în care deçi dreptul tåu este stabilit, nu îl poÆi realiza. De
aceea este înÆelept så nu acorzi împrumuturi persoanelor prea puÆin
cunoscute.
Drept civil 95
Despre moçtenire
ViaÆa în sine ne determinå, ne obligå, så acumulåm o serie de bunuri
indispensabile, fårå de care nu putem så tråim. Dacå o locuinÆå o
mai poÆi închiria, totuçi mobilierul strict necesar, obiectele de uz
gospodåresc, îmbråcåmintea çi multe altele sunt personale, ale tale.
96 Avocatul casei
Despre testamente
Aça cum am mai aråtat çi cu alte ocazii, Codul Civil prevede în
articolul 650 cå „succesiunea se deferå sau prin lege sau, dupå
voinÆa omului, prin testament“, ceea ce înseamnå cå, în lipsa unui
testament legal întocmit, çi deci valabil, averea celui care a decedat
se va împårÆi moçtenitorilor acestuia, potrivit legii.
Legea permite persoanelor fizice ca printr-un act juridic numit
testament sau legat så dispunå de averea lor, dupå data decesului.
Tot Codul Civil, în articolul 802 de aceastå datå, då o definiÆie
testamentului: „Testamentul este un act revocabil prin care testa-
torul dispune, pentru timpul încetårii sale din viaÆå, de tot sau parte
din avutul såu.“
Testamentul exprimå voinÆa unei singure persoane çi produce
efecte juridice prin voinÆa singularå a testatorului, adicå a celui care
102 Avocatul casei
PARTEA GENERALÅ
Din cuprinsul pårÆii generale, consideråm util så menÆionåm
câteva prevederi.
Se aratå în articolul 1: „Legea penalå apårå, împotriva infrac-
Æiunilor, România, suveranitatea, independenÆa, unitatea çi indivizi-
bilitatea statului, persoana, drepturile çi libertåÆile acesteia, proprie-
tatea, precum çi întreaga ordine de drept.“
Definirea infracÆiunii o gåsim în articolul 17, unde se spune cå
infracÆiunea este fapta care prezintå pericol social, såvârçitå cu
vinovåÆie çi prevåzutå de legea penalå.
Articolul urmåtor explicå ce se înÆelege prin pericol social al unei
fapte: orice acÆiune sau inacÆiune prin care se aduce atingere uneia
dintre valorile aråtate la articolul 1 çi pentru sancÆionarea cåreia este
necesarå aplicarea unei pedepse.
Elementul principal al faptelor penale îl constituie vinovåÆia. Existå
vinovåÆie atunci când o faptå ce prezintå pericol social este såvârçitå
cu intenÆie sau din culpå (articolul 19).
Drept penal 111
Despre infracÆiune
Såvârçirea unei fapte penale poate fi un act al uneia sau mai multor
persoane, numite autori. Dacå, spre exemplu, mai multe persoane
participå la comiterea unui furt sau a unui viol, toÆi au calitatea de
coautori.
În afara lor, mai putem întâlni çi participanÆi la comiterea unei
infracÆiuni:
l instigatorul, adicå cel care cu intenÆie îndeamnå çi determinå pe
cineva så comitå o infracÆiune (art. 25 Cod Penal);
l complicele, adicå cel care cu intenÆie înlesneçte sau ajutå în
orice mod la såvârçirea unei fapte prevåzute de legea penalå. Este
complice çi acela care promite, înainte sau în timpul såvârçirii faptei,
cå va tåinui bunurile provenite din aceasta sau cå va favoriza pe
fåptuitor (art. 26 Cod Penal).
Cu privire la aceçti participanÆi, aç vrea så menÆionez cå, deseori,
unii oameni ajung în faÆa instanÆelor, implicaÆi în procese penale, în
calitate de instigatori, dar mai ales de complici. Asemenea oameni,
cu o uçurinÆå condamnabilå, se oferå så ajute infractorii, fårå så se
gândeascå la ce se poate întâmpla. Este firesc så te întrebi cum un
vecin ori un prieten ajunge så te roage så-i påstrezi o serie de bunuri
de valoare: casetofoane, aparate video, aparate foto sau altele. Nu îl
çtii negustor, îl cunoçti cå este un om obiçnuit care nu are de unde çi
mai ales de ce så îÆi aducå Æie, pentru påstrare, asemenea bunuri.
112 Avocatul casei
comite mai multe fapte, i se aplicå pedeapsa cea mai mare, care
poate fi sporitå cu un numår de ani. Dacå cineva a mai avut o
condamnare, iar dupå executarea pedepsei comite o altå infrac-
Æiune, el este recidivist, iar pedeapsa ce i se aplicå este mai mare.
Çi este çi firesc så fie aça. Dacå ai greçit o datå, pedeapsa este
mai micå, judecåtorii manifestå mai multå înÆelegere, dar dacå ai
comis mai multe fapte penale ori dacå eçti recidivist, cine poate så
mai creadå cå regreÆi faptele comise sau cå nu vei mai face çi
altele.
Så vedem înså ce este pedeapsa.
Despre pedepse
Articolul 52 spune cå pedeapsa este o måsurå de constrângere çi un
mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea
såvârçirii de noi infracÆiuni. Prin executarea pedepsei se urmåreçte
formarea unei atitudini corecte faÆå de muncå, faÆå de ordinea de
drept çi faÆå de regulile de convieÆuire socialå.
Se aratå cå pedepsele pot fi principale (închisoare de la 15 zile
pânå la 30 de ani sau amendå), complementare (interzicerea unor
drepturi, degradarea militarå) çi accesorii (adicå interzicerea unor
drepturi prevåzute de lege). Articolul 54 din Codul Penal mai prevede
çi detenÆia pe viaÆå.
Forma principalå de executare a pedepselor este închisoarea, pe
durata executårii condamnaÆii având obligaÆia de a presta o muncå
utilå, potrivit posibilitåÆilor çi calificårii fiecåruia. CondamnaÆii în vârstå
nu au obligaÆia de a munci. Pentru munca prestatå condamnaÆii
primesc o remuneraÆie.
Existå çi situaÆii când cineva, deçi a comis o faptå penalå, nu este
tras la råspundere pentru acest lucru. Legiuitorul a avut în vedere
acele cazuri când au existat motive obiective care så scuze, så
înlåture vinovåÆia unei persoane. Printre cauzele care înlåturå carac-
terul penal al unei fapte putem întâlni: legitima apårare, starea de
necesitate, constrângerea fizicå çi moralå, cazul fortuit, iresponsa-
bilitatea, eroarea de fapt. Legea mai prevede çi starea de beÆie
involuntarå, produså de alcool sau de alte substanÆe. Subliniez cå
114 Avocatul casei
Liberarea condiÆionatå
În cazurile în care condamnatul este ståruitor în muncå, disciplinat çi
då dovezi temeinice de îndreptare, el poate fi liberat condiÆionat
înainte de termen.
118 Avocatul casei
Minorii infractori
Legea penalå are o serie de prevederi referitoare la minorii infrac-
tori. Ele vizeazå protecÆia socialå a minorilor care, din cauza vârstei,
fie nu råspund penal, fie au un discernåmânt diminuat. Se considerå
cå minorul care nu a împlinit 14 ani nu råspunde penal. Minorul care
are vârsta cuprinså între 14 çi 16 ani råspunde penal numai dacå se
dovedeçte cå a såvârçit fapta cu discernåmânt. Minorul care a
împlinit vârsta de 16 ani råspunde penal.
Întreaga noastrå legislaÆie penalå manifestå o preocupare deose-
bitå cu privire la pedepsele ce se pot aplica minorilor. Atunci când un
minor ajunge så fie judecat, împotriva lui se pot lua o serie de måsuri
educative çi anume: mustrarea, libertatea supravegheatå, inter-
narea într-un centru de reeducare, internarea într-un institut
medical educativ.
Måsura educativå a mustrårii (prevåzutå de articolul 102 Cod
Penal) constå în dojenirea minorului, în aråtare pericolului social al
faptei såvârçite, în sfåtuirea sa så se poarte în aça fel încât så dea
dovadå de îndreptare, atrågându-i-se atenÆia cå dacå va mai såvârçi
o nouå infracÆiune, se va lua faÆå de el o måsurå mai severå sau i se
va aplica o pedeapså.
Libertatea supravegheatå constå în låsarea minorului în libertate
pe timp de un an de zile, sub supraveghere deosebitå a pårinÆilor
sau, dupå caz, a unei persoane de încredere ori a unei instituÆii
însårcinate cu supravegherea minorilor. InstanÆa poate så impunå
minorului respectarea unor reguli: så nu frecventeze anumite locuri,
så nu intre în legåturi cu anumite persoane, så presteze o anume
activitate ç.a.
Am considerat necesar så ståruim asupra acestor måsuri, mai
ales din dorinÆa de a atrage atenÆia pårinÆilor cå înÆelegerea instan-
Æelor de judecatå, acordarea unei anumite încrederi obligå! Dacå
totuçi instanÆa de judecatå apreciazå cå, faÆå de faptå çi com-
portarea în general a minorului, måsurile educative nu sunt sufi-
ciente, împotriva sa se poate dispune condamnarea la o pedeapså
Drept penal 121
Reabilitarea
O instituÆie prevåzutå de Codul Penal çi care este mult açteptatå de
cei care au suferit pedepse este reabilitarea.
Orice condamnare pentru såvârçirea unei infracÆiuni atrage dupå
sine o serie de decåderi çi interdicÆii, precum çi unele incapacitåÆi,
pentru cå este normal ca, dupå executarea unei pedepse, cel care a
såvârçit o faptå antisocialå så se afle un timp sub semnul incerti-
tudinilor privind comportarea sa. Legea penalå prevede înså cå,
dupå un timp, cel care a executat pedeapsa poate så-çi redobân-
deascå încrederea publicå, adicå poate fi reabilitat.
Articolul 133 çi urmåtoarele din Codul Penal prevåd cå reabili-
tarea face så înceteze decåderile çi interdicÆiile, precum çi incapa-
citåÆile care rezultå din condamnare.
Reabilitarea se poate obÆine printr-o cerere care se adreseazå
instanÆei de judecatå çi la care se anexeazå acte din care så rezulte
condamnarea, un cazier recent din care så rezulte cå nu a mai suferit
alte condamnåri, acte din care så rezulte activitatea desfåçuratå çi
comportarea pe care a avut-o de la terminarea pedepsei pânå la
formularea cererii de reabilitare.
Articolul 135 Cod Penal prevede cå reabilitarea se poate cere
dupå trecerea unor perioade de timp:
l în cazul condamnårii la pedeapsa cu închisoarea pânå la 5 ani
pentru infracÆiuni contra avutului public, precum çi în cazul condam-
nårii la pedeapsa cu închisoarea între 1 çi 5 ani, pentru celelalte
infracÆiuni, dupå trecerea unui termen de 4 ani, la care se adaugå
jumåtate din durata pedepsei pronunÆate;
l în cazul condamnårii la pedeapsa cu închisoarea între 5 çi 10 ani,
dupå trecerea unui termen de 5 ani, la care se adaugå jumåtate din
durata pedepsei pronunÆate;
122 Avocatul casei
PARTEA SPECIALÅ
cumnatul. Era deja sub influenÆa alcoolului, iar o datå ajuns acolo, a
båut în continuare. În starea în care era, çi-a amintit de certuri çi
supåråri mai vechi. A devenit violent, çi-a lovit sora, soÆia gazdei, a
lovit-o pe fiica lor, a spart un geam, a pus apoi mâna pe un cuÆit çi
le-a înjunghiat. Cele douå femei au avut leziuni ce au necesitat 20,
respectiv 30 de zile timp de vindecare. Gazda, în mod firesc, a
intervenit, a avut loc o luptå pentru a-l deposeda de cuÆit, timp în care
i-a aplicat agresorului o loviturå mortalå. Aç vrea så subliniez cå la
cele de mai sus a asistat çi mama victimei, respectiv soacra
criminalului.
Sigur, instanÆa de judecatå a aplicat criminalului circumstanÆa
atenuantå a scuzei provocårii. Era evident cå, fårå agresiunea
începutå de victimå, fapta nu ar fi avut loc. Dar nu se poate så nu te
întrebi cum a fost posibil ca, fiind de faÆå atâÆia oameni, så nu se
poatå împiedica acest sfârçit dramatic al incidentului.
O situaÆie relativ asemånåtoare s-a petrecut çi pe raza judeÆului
Covasna. SoÆul, care îçi båtea mereu çi în mod sålbatic soÆia, s-a
întors într-o searå îndârjit de båuturå. Çi-a båtut soÆia din nou,
provocându-i leziuni grave. Femeia a reuçit cu greu så trimitå
copilul så anunÆe çeful de post despre cele ce se întâmplå. SoÆul a
încercat så opreascå copilul, dar nu a reuçit, motiv pentru care a
devenit çi mai violent. Femeia a încercat så se retragå spre uçå, din
dorinÆa de a ieçi din locuinÆå. Aproape de uçå, pe o maså, se afla un
cuÆit. L-a luat cu mâna stângå çi l-a îndreptat spre agresor, în timp
ce cu mâna dreaptå încerca så se apere de lovituri. Un atac al
acestuia a fåcut ca el så fie lovit cu cuÆitul în piept. Moartea a
survenit imediat.
Sigur, instanÆele au avut în vedere condiÆiile concrete în care s-au
petrecut faptele çi au aplicat scuza provocårii, situaÆie în care pe-
deapsa a fost de cinci ani. Dar grav este cå aceste fapte se repetau
mereu, cå rudele çi vecinii çtiau despre viaÆa acestei femei çi a
copilului çi totuçi nimeni nu a intervenit niciodatå. Çtim, cu un beÆiv
nu te poÆi pune, dar au fost çi momente când era treaz. Chiar nimeni
nu a putut så preîntâmpine un asemenea deznodåmânt?
Sigur, omorul prezintå un pericol social deosebit, dar uneori noi,
specialiçtii în materie, ne întrebåm cum de nu s-a putut preîntâmpina
o dramå care era previzibilå.
128 Avocatul casei
InfracÆiuni de serviciu
Un capitol aparte îl constituie infracÆiunile de serviciu sau în
legåturå cu serviciul çi care se gåsesc la articolele 246-258 din
Codul Penal. Cunoaçtem din preså despre måsurile ce se încearcå
a fi luate împotriva celor care, îndeplinind o funcÆie în aparatul de
stat, îçi fac din asta o surså de venituri necuvenite. Întâlnim printre
aceste infracÆiuni pe aceea de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, prin îngrådirea unor drepturi, contra intereselor
publice. FuncÆionarul public, învestit cu anumite puteri, este obligat
prin natura funcÆiei sale så le exercite în interesul cetåÆenilor, în
spiritul legii. Nimeni çi nimic nu-i då dreptul så fie abuziv, så nu înde-
plineascå anumite obligaÆii, så nedreptåÆeascå pe cineva. Cel care
ocupå un loc în aparatul de stat, în administraÆie, are o serie de
obligaÆii pe care, dacå le încalcå, ne nedreptåÆeçte pe noi, cei care
solicitåm sprijinul autoritåÆii. Çtim din practica vieÆii noastre cå de
multe ori suntem amânaÆi de azi pe mâine pentru un lucru care se
poate rezolva simplu, pe loc. Aça preferå anumite persoane så se
comporte, dar împotriva lor se pot lua måsuri dacå se constatå cå
fac aceste lucruri cu bunå çtiinÆå. Atunci când abuzul în serviciu a
avut consecinÆe deosebit de grave pedeapsa poate ajunge pânå la
15 ani de închisoare.
O altå infracÆiune este çi neglijenÆa în serviciu, care constå în
încålcarea de cåtre un funcÆionar public a unei îndatoriri de serviciu,
prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea sa defectuoaså,
dacå s-a cauzat o tulburare însemnatå a activitåÆii unei instituÆii sau o
våtåmare importantå a intereselor legale ale unei persoane fizice.
148 Avocatul casei
Despre acÆiuni
Sunt multe çi felurite situaÆiile în care cineva doreçte så se adreseze
instanÆelor de judecatå. Modalitatea de adresare este diferitå în
funcÆie de natura cauzelor.
În materie civilå, forma obiçnuitå este cererea sau acÆiunea, aça
cum i se spune în vorbirea curentå. Pentru ca o acÆiune så fie
admisibilå, trebuie så îndeplineascå anumite cerinÆe:
Procedura 169
PårÆile în procese
Atât în materie penalå, cât çi în materie civilå, persoanele care sunt
chemate în faÆa completelor de judecatå au anumite calitåÆi procesuale,
calitåÆi în virtutea cårora se aflå acolo, iar ele poartå anumite denumiri.
Astfel, în cadrul unui proces penal sunt chemate mai multe
persoane, fiecare având o altå poziÆie procesualå, adicå unii pot fi
vinovaÆi, alÆii pågubiÆi ori aflaÆi în alte situaÆii.
Codul de Procedurå Penalå stabileçte cine sunt çi ce calitåÆi pot
avea pårÆile, persoanele chemate într-un proces penal.
Inculpatul este cel presupus vinovat, el este persoana împotriva
cåreia s-a pornit procesul penal çi care este supuså judecåÆii. Pe
toatå durata judecåÆii, cu privire la inculpat opereazå principiul juridic
numit prezumÆia de nevinovåÆie, adicå el ar putea fi scos din cauzå,
achitat, dacå instanÆa de judecatå ar stabili nevinovåÆia acestuia.
172 Avocatul casei
Despre probe
În faÆa instanÆei de judecatå, fiecare dintre pårÆi este interesatå så facå
dovada celor susÆinute. Fie cå este vorba de reclamant ori de pârât,
pentru formarea convingerii judecåtorului este necesar ca fiecare så
probeze, så facå dovada cå situaÆia de fapt este aça cum susÆine el.
Probele se solicitå în prima fazå a procesului, respectiv la primul
termen cu procedurå completå çi trebuie solicitate integral çi, pe cât
posibil, în scris.
În ce constau probele? Acestea se definesc relativ simplu, repre-
zentând toate acele dovezi care confirmå susÆinerile reclamantului.
La rândul såu, pârâtul solicitå contraprobe.
Probele pot fi de mai multe feluri, çi anume:
–-acte, adicå diferite înscrisuri oficiale cu care fiecare parte încearcå
så demonstreze susÆinerea sa;
–-înscrisuri private, emanând de la partea adverså sau chiar de la
terÆe persoane, dacå au legåturå cu cauza;
–-martori, adicå persoane care pot face declaraÆii cu privire la
situaÆia de fapt, modul în care s-au petrecut lucrurile, ori cunosc în
mod indirect anumite situaÆii etc.
–-probe materiale, un anume obiect care poate contribui semni-
ficativ la formarea convingerii magistratului, la stabilirea adevårului;
–-expertize tehnice, contabile, grafice, topografice çi multe altele
care pot contribui, prin constatårile unor specialiçti, la stabilirea ade-
vårului;
–-interogatoriu, respectiv punerea unor întrebåri pårÆii adverse în
scopul de a scoate adevårul la luminå.
Problema probelor ce se pot administra într-o cauzå trebuie så
preocupe pe reclamant încå înainte de introducerea cauzei la instan-
Æå. Chiar dacå çtii cå ai dreptate, trebuie så te gândeçti cum o dove-
deçti, prin ce mijloace de probå. La rândul såu çi pârâtul, partea
adverså, imediat ce ia cunoçtinÆå de cauzå, trebuie så se preocupe
cum se va apåra, ce probå poate administra.
Procedura 177
Despre martori
În faÆa instanÆei de judecatå, dovezile celor aråtate de reclamant în
acÆiune çi combaterea acestora de cåtre pârât se pot face çi cu
ajutorul probei cu martori.
Articolul 112 din Codul de Procedurå Civilå aratå cå, atunci când
reclamantul vrea så-çi dovedeascå cu martori motivele invocate în
acÆiune, va trebui så indice numele çi domiciliul acestora. În practicå
înså, chiar dacå martorii nu au fost indicaÆi la introducerea acÆiunii, ei
pot fi solicitaÆi la primul termen de judecatå.
178 Avocatul casei
Comisia rogatorie
Articolul 169 din Codul de Procedurå Civilå spune cå administrarea
dovezilor se face în faÆa instanÆei de judecatå sau, mai clar, în faÆa
instanÆei pe rolul cåreia se aflå dosarul în discuÆie.
Procedura 183
Despre stråmutare
Nu de puÆine ori, unele persoane care se aflå în curs de judecatå au
impresia cå desfåçurarea procesului se face cu nedreptåÆirea lor,
cå partea adverså ar avea o anume trecere pe lângå magistraÆi.
În asemenea situaÆii se încearcå schimbarea instanÆei care solu-
Æioneazå cauza, cu o altå instanÆå. Modalitatea juridicå este stråmu-
tarea cauzei.
Din practicå, pot spune cå marea majoritate a cererilor de stråmu-
tare nu sunt întemeiate, cå nu se urmåreçte decât o tergiversare a
soluÆionårii cauzei, cu iluzia cå în faÆa altei instanÆe se vor schimba
çansele în proces.
În cerere se aratå care sunt pårÆile în proces (cu indicarea
numelui çi a domiciliului exact), instanÆa la care se aflå cauza pe rol,
numårul de dosar, termenul de judecatå.
Nu se poate cere stråmutarea cauzelor care s-au judecat sau
care sunt suspendate.
În articolul 37 din Codul de Procedurå Civilå se aratå cå se poate
cere stråmutarea unei cauze atunci când una dintre pårÆi are rude
printre judecåtori sau când existå motive de bånuialå legitimå. Se
înÆelege prin motive de bånuialå legitimå situaÆia când obiectivitatea
judecåtorilor ar putea fi çtirbitå datoritå unor împrejuråri ale cauzei,
calitåÆii pårÆilor ori unei duçmånii locale.
În materie penalå, stråmutarea se poate cere atunci când se
apreciazå cå se impune pentru o desfåçurare normalå a procesului.
Se aratå în articolul 55 din Codul de Procedurå Penalå cå cererea de
stråmutare se poate formula de partea interesatå, de procuror sau
de ministrul de JustiÆie.
Cererea se adreseazå CurÆii Supreme de JustiÆie. Pânå la jude-
care, se elibereazå un certificat pe baza cåruia se amânå cauza a
cårei stråmutare se cere. Dacå cererea a fost admiså, acest certifi-
cat se depune la instanÆa al cårei dosar a fost stråmutat. Aceastå
Procedura 185
Despre recuzare
Pe parcursul judecårii unei cauze, în mod firesc, una dintre pårÆi are
impresia, falså fårå îndoialå, cå judecåtorul ar Æine cu partea adverså.
În astfel de cazuri, sigur cå ar vrea så fie schimbat judecåtorul, dar
acest lucru, deçi nu este imposibil, nu poate avea loc oricum, dupå
toanele fiecåruia, pentru cå existå un principiu al continuitåÆii instanÆei,
care prevede ca, pe cât posibil, acelaçi judecåtor så soluÆioneze un
dosar pe tot parcursul lui, de la început pânå la sfârçit.
Legea prevede înså cå, în anumite situaÆii justificate, judecåtorul
poate fi recuzat, çi anume:
l când el, soÆul sau soÆia, ascendenÆii ori descendenÆii lor au un
interes în cauza supuså judecåÆii;
l când este soÆ sau rudå cu una dintre pårÆi ori cu avocatul uneia
dintre pårÆi ç.a.
În aceste cazuri, partea interesatå poate formula o cerere de
recuzare, care se judecå de cåtre un alt complet de judecatå. Dacå
cererea este întemeiatå, cauza se trece la un alt judecåtor, dar dacå
nu este întemeiatå, cel care a formulat-o cu rea-credinÆå poate fi
amendat çi obligat la plata de daune faÆå de partea våtåmatå.
Cererea de recuzare formulatå în materie civilå trebuie timbratå
cu suma de 10.000 lei, plus timbru judiciar. Netimbrarea cererii
atrage anularea ei.
Judecåtorul care este incompatibil, indiferent de motiv, are datoria
de onoare de a se retrage din proces. Sigur, dacå nu o face, se poate
cere (dacå existå bunå-credinÆå çi motive justificate) recuzarea.
186 Avocatul casei
Despre revizuire
Revizuirea este o cale extraordinarå, o instituÆie juridicå foarte clarå,
precis delimitatå de lege. Se poate solicita revizuirea unei hotårâri
judecåtoreçti numai dacå sunt îndeplinite anumite cerinÆe, expres
prevåzute în articolul 322 din Codul de Procedurå Civilå. Se aratå
aici cå revizuirea se poate cere dacå dispozitivul hotårârii cuprinde
dispoziÆii contradictorii, deçi nu s-au pronunÆat asupra unui lucru
cerut, dacå, dupå data hotårârii, au apårut înscrisuri noi, care se
aflau în posesia pårÆii adverse etc.
În principiu, termenul de formulare a cererii de revizuire este de o
lunå de la data când cel interesat a luat cunoçtinÆå de un motiv dintre
cele menÆionate.
Aça fiind, este bine de reÆinut faptul cå pentru a se formula o
cerere de revizuire trebuie analizate motivele çi dacå ele se înscriu
în prevederile legale.
În materie penalå, se aratå în articolul 394 din Codul de Procedurå
Penalå care sunt cauzele legale de revizuire: când s-au descoperit
fapte sau împrejuråri care nu au fost cunoscute de instanÆå la
soluÆionarea cauzei; când un martor, un expert sau un interpret a
såvârçit infracÆiunea de mårturie mincinoaså în cauza a cårei revi-
zuire se cere; când un înscris care a servit ca temei al hotårârii a
cårei revizuire se cere a fost declarat fals; când un membru al
completului de judecatå, procurorul ori persoana care a efectuat
acte de cercetare penalå a comis o infracÆiune în legåturå cu cauza a
cårei revizuire se cere; când douå sau mai multe hotårâri judecåto-
reçti definitive nu se pot concilia.
Cererea de revizuire se adreseazå procurorului de la Parchetul
de pe lângå instanÆa care a judecat iniÆial. Cererea se face în scris,
cu aråtarea cazului de revizuire pe care se întemeiazå, precum çi a
mijloacelor de probå în dovedire.
Sunt cazuri când unii condamnaÆi definitiv pretind cå nu sunt vino-
vaÆi çi formuleazå cereri de revizuire, deçi nu sunt îndeplinite condi-
Æiile. În realitate ei solicitå o rejudecare, un recurs în anulare, care
Procedura 187
Îndreptarea hotårârilor
Hotårârile judecåtoreçti, adicå cele pronunÆate de instanÆele de
judecatå, pot – omeneçte vorbind – så fie greçite. Nu må refer la
greçelile majore, acolo unde nu suntem de acord cu dispozitivul
hotårârii çi când avem posibilitatea de a face apel sau recurs. Må
refer la greçelile mici: o literå, o cifrå sau un nume, evident trecute
greçit.
Articolul 281 din Codul de Procedurå Civilå aratå cå atunci când
existå greçeli asupra numelui, calitåÆii çi susÆinerii pårÆilor sau
greçeli în socoteli, precum çi orice alte greçeli materiale strecurate
în hotårâre, ele pot fi îndreptate din oficiu sau la cererea uneia
dintre pårÆi.
Dacå, spre exemplu, se trece într-o hotårâre de divorÆ cå au fost
încredinÆaÆi copiii mamei çi când li se trece numele, la un copil se
Procedura 189
Cheltuielile de judecatå
Orice proces înseamnå çi efectuarea unor cheltuieli care, de multe ori,
sunt importante. În aceastå categorie se include taxa de timbru (care
diferå în funcÆie de caracterul patrimonial sau nepatrimonial al acÆiunii
introduse la instanÆå), onorariile de avocat, expert, deplasåri etc.
Aceste cheltuieli se fac de cåtre reclamant, dar çi de cåtre pârât,
mai puÆin taxa de timbru, pe care o plåteçte doar reclamantul la
introducerea acÆiunii.
În måsura în care çi pârâtul a introdus cerere reconvenÆionalå, çi
el trebuie så timbreze la valoare. Dacå înså sunt situaÆii aparte, nu
trebuie så se timbreze integral, înainte de a se discuta în çedinÆå cu
judecåtorul.
Iatå un exemplu: reclamantul, fostul soÆ, pretinde cå autoturismul
este bun comun. Tu, pârâtul, susÆii cå autoturismul este bun propriu,
pentru cå ai avut altå maçinå la cåsåtorie, pe care ai vândut-o çi cu
banii rezultaÆi ai cumpårat-o pe cea actualå. Dacå se dovedeçte cå
aça stau lucrurile, autoturismul se scoate de la masa partajabilå.
Pentru a putea så susÆii acest punct de vedere trebuie så faci o
acÆiune reconvenÆionalå. Problema care se pune este aceea a
timbrårii çi anume la ce valoare timbrezi. Råspunsul este chiar foarte
simplu: la jumåtate din valoare; chiar prin acÆiune, unde s-a pretins
cå autoturismul este bun comun, Æi se recunoçtea jumåtate din
valoare. Deci, efectiv, tu prin cererea reconvenÆionalå nu faci decât
så soliciÆi cealaltå jumåtate.
Dar, aça cum spuneam, cuantumul exact se stabileçte de cåtre
judecåtor în çedinÆå, când se scade partea din taxa achitatå la
depunerea acÆiunii, stabilindu-se cât mai trebuie depus pânå la ter-
menul viitor.
190 Avocatul casei
Asigurarea dovezilor
Orice persoanå care are interes så constate de urgenÆå mårturia
cuiva, pårerea unui expert, starea unor lucruri miçcåtoare sau nemiç-
cåtoare sau så dobândeascå recunoaçterea unui înscris, a unui fapt
drept, va putea cere administrarea acestor dovezi dacå este primej-
die ca ele så disparå sau så fie mai grea administrarea lor în viitor
(articolul 235 din Codul de Procedurå Civilå).
Deci, în anume cazuri de urgenÆå, cel care vrea så aibå o dovadå
se poate adresa Judecåtoriei solicitând consemnarea unei declaraÆii
ori pårerea unui expert cu privire la o anumitå situaÆie. Problema este
deosebit de actualå, mai ales acum când mulÆi obÆin terenuri, locuinÆe,
çi existå pericolul ca în viitor så nu se mai poatå face unele dovezi.
În cerere trebuie så se arate cine este partea adverså, adicå în
contradictoriu cu cel ce solicitå administrarea dovezilor. Pârâtul
poate depune întâmpinare în care fie cå recunoaçte solicitarea
Procedura 193
Repunerea în termen
Orice act procedural, declararea unei contestaÆii, un apel ori un recurs,
depunerea unei acÆiuni, a unei liste de probe, toate trebuie fåcute în
anumite termene, prevåzute de lege, pentru fiecare caz în parte.
Existå înså situaÆii când, din anumite motive obiective, una dintre
pårÆi nu poate respecta un anumit termen. Depåçirea termenului-limitå
legal pentru a folosi o anume cale judiciarå atrage de regulå respin-
gerea ca tardivå a acÆiunii sau cåii folosite.
Legea prevede, la articolul 103 din Codul de Procedurå Civilå,
posibilitatea repunerii în termen dacå partea dovedeçte cå a fost
împiedicatå printr-o împrejurare mai presus de voinÆa ei.
Pentru a putea beneficia de calea judiciarå a repunerii în termen,
cel în cauzå se poate adresa organului competent (acolo unde a
pierdut termenul) solicitând repunerea în termen cu motivarea cå
poate face dovada împiedicårii. Aceastå cerere se face de regulå o
datå cu acÆiunea sau calea de atac, fåcându-se înså çi menÆiunea ei.
Cererea trebuie fåcutå în termen de cel mult 15 zile de la data
încetårii motivelor împiedicårii.
Dovada împiedicårii se poate face cu acte çi trebuie så fie seri-
oaså, pentru cå numai aça instanÆa de judecatå poate aprecia cå a
fost cu adevårat o împiedicare de a folosi termenul normal. O
asemenea împiedicare o poate constitui internarea urgentå în spital,
un accident de circulaÆie, un deces ç.a.
Folosirea repunerii în termen trebuie fåcutå cu bunå-credinÆå,
pentru cå, dacå se dovedeçte neîntemeiatå, poate obliga la plata
cheltuielilor ce au fost ocazionate pårÆii adverse.
204 Avocatul casei
Perimarea
Atunci când o cauzå înregistratå pe rolul unei instanÆe de jude-
catå råmâne în nelucrare timp de cel puÆin un an, din vina pårÆilor, se
constatå de completul de judecatå perimarea pricinei. Constatarea
perimårii se face din oficiu de conducerea instanÆei atunci când
constatå cå un dosar se aflå în nelucrare de cel puÆin un an, sau
poate fi cerutå de una din pårÆile interesate.
Dovezile administrate în cauzå, aça cum se aflå ele la dosar, pot
fi folosite într-o altå cauzå.
Culpa låsårii unei cauze în nelucrare timp îndelungat revine
reclamantului, motiv pentru care acesta poate fi obligat la plata
cheltulielilor de judecatå ocazionate pârâtului.
Sediul materiei se aflå la articolele 248-254 Cod Procedurå Civilå.
DREPT COMERCIAL
Drept comercial
Despre comerÆ
Activitatea de comerÆ, aceea de vânzare çi cumpårare a produselor
de tot felul, este parte intrinsecå din viaÆa noastrå; ar fi de neconceput
viaÆa noastrå fårå comerÆ, fårå comercianÆi. Vrem, nu vrem, suntem
tributari activitåÆilor comerciale. Tot ce mâncåm, tot ce îmbråcåm, tot
ce facem sunt rezultate ale activitåÆii comerciale.
Codul Comercial aratå în articolul 3 ce se înÆelege prin fapte de
comerÆ, çi anume cumpårarea de produse sau mårfuri spre a fi
revândute fie în naturå, fie prelucrate, ori închiriate, sferå deosebit
de largå, care cuprinde tot ce se aflå în jurul nostru, tot ce ne este
necesar.
În afara celor menÆionate mai sus în mod succint, mai constituie
fapte de comerÆ cumpårarea çi revânzarea de acÆiuni, activitåÆile de
construcÆii, operaÆiunile de bancå çi schimbul valutar etc.
NoÆiunea de fapte de comerÆ se confundå uneori cu aceea de acte
de comerÆ, denumire ce o gåsim la primul articol al Legii nr. 31/1990
privind societåÆile comerciale. Denumirea nu are nici o relevanÆå în
vorbirea curentå, fiind o simplå problemå de interpretare teoreticå.
În articolul 7 din acelaçi Cod Comercial, aflåm cå sunt comercianÆi
aceia care fac fapte de comerÆ, având comerÆul ca profesie obiçnuitå,
precum çi societåÆile comerciale având asemenea activitåÆi.
Cadrul juridic al activitåÆilor comerciale este extrem de larg çi în
nici un caz lucrarea de faÆå nu îl poate cuprinde. Totuçi ne vom referi
doar la reglementårile legale de importanÆå majorå, în primul rând la
Legea 31/1990 din 16 noiembrie 1990 privind societåÆile comerciale,
publicatå în Monitorul Oficial al României nr. 126 din 17 noiembrie
1990, modificatå çi completatå de OrdonanÆa de UrgenÆå nr. 32/1997
publicatå în Monitorul Oficial nr. 133 din 27 iunie 1997, de OrdonanÆa
de UrgenÆå 74/2001 çi de Hotårârea 625/2001.
206 Avocatul casei
AsociaÆiile familiale
Mai existå o formå de desfåçurare a activitåÆilor comerciale pe baza
liberei iniÆiative, aceea a asociaÆiilor familiale, reglementatå prin De-
cretul-lege nr. 54/5.02.1990. Deçi o serie de prevederi au fost abro-
gate, aceastå formå de activitate continuå så existe.
Principalele sale caracteristici sunt urmåtoarele:
l ele se pot constitui numai între membrii unei familii cu gospo-
dårie comunå;
l pot fi constituite numai de persoane fizice cetåÆeni români;
l autorizaÆia de funcÆionare se poate obÆine prin cerere çi depu-
nerea unui dosar la prefectura judeÆului respectiv sau la primåriile de
sector în Bucureçti;
l obiectul de activitate este limitat faÆå de societåÆile comerciale
constituite potrivit Legii nr. 31/1990;
l pentru exercitarea unor profesii se cere depunerea unui atestat
de calificare.
AsociaÆia familialå prezintå unele avantaje: forme simple de consti-
tuire, taxe de înfiinÆare mai reduse, impozitare mai avantajoaså. În
218 Avocatul casei
Codul Vamal
Prin Legea nr. 141 din 24 iulie 1997 publicatå în Monitorul Oficial
nr. 180 din 1 august 1997, au fost stabilite prevederile ce se aplicå
tuturor bunurilor introduse sau scoase din Æarå de cåtre persoane
fizice sau persoane juridice.
Codul vamal este nediscriminatoriu çi se aplicå în mod uniform pe
întreg teritoriul României.
Sunt de reÆinut precizårile fåcute la articolul 2, çi anume:
(1) Introducerea sau scoaterea din Æarå a mårfurilor, a mijloacelor
de transport çi a oricåror alte bunuri este permiså numai prin
punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
(2) La trecerea frontierei de stat, mårfurile, mijloacele de transport çi
orice alte bunuri sunt supuse våmuirii de cåtre autoritåÆile vamale.
(3) În punctele de control pentru trecerea frontierei çi pe teritoriul
Æårii sunt organizate birouri vamale care funcÆioneazå potrivit legii.
Pentru cunoaçterea çi înÆelegerea prevederilor Codului vamal,
sunt de reÆinut o serie de termeni, aça cum sunt ei prezentaÆi la
articolul 3:
a) reglementåri vamale – dispoziÆiile cuprinse în prezentul cod, în
regulamantul vamal de aplicare a acestuia, precum çi în alte acte
normative care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal;
b) persoanå – persoanå fizicå sau juridicå;
c) persoanå stabilitå în România – o persoanå fizicå având
domiciliul în România sau o persoanå juridicå românå;
d) autoritate vamalå – autoritate investitå pentru aplicarea
reglementårilor vamale;
e) birou vamal çi punct vamal – unitåÆi ale autoritåÆii vamale în
care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalitåÆile prevå-
zute de reglementårile vamale;
224 Avocatul casei
Despre corupÆie
Toatå lumea spune cå existå corupÆie, cå nu poÆi rezolva o problemå
în faÆa unei autoritåÆi, fårå så dai ceva. Sigur, nu se poate generaliza
o asemenea situaÆie, dar trebuie så recunoaçtem cå existå çi ase-
menea cazuri.
Prin Legea nr. 78 din 8 mai 2000 publicatå în Monitorul Oficial
nr. 219 din 18 mai 2000, s-au instituit måsuri de prevenire, descope-
rire çi sancÆionare a faptelor de corupÆie. Este o reglementare bine-
venitå, açteptatå çi, speråm, eficientå.
În articolul 1 se aratå care sunt persoanele cårora li se aplicå
prevederile acestor legi:
l cei care exercitå o funcÆie publicå în cadrul autoritåÆilor publice
sau al instituÆiilor publice;
l cei care în virtutea funcÆiei participå la luarea unor decizii sau le
pot influenÆa;
l cei care exercitå atribuÆii de control, potrivit legii;
l cei care deÆin o funcÆie de conducere într-un partid sau într-o
formaÆiune politicå, într-un sindicat, într-o organizaÆie patronalå ori
într-o asociaÆie fårå scop lucrativ sau fundaÆie ç.a.
EsenÆa acestei legi consider cå o gåsim clar expuså în articolul 2,
care spune: „persoanele prevåzute la art. 1 sunt obligate så îndepli-
neascå îndatoririle ce le revin din exercitarea funcÆiilor, atribuÆiilor
sau însårcinårilor încredinÆate, cu respectarea strictå a legilor çi a
normelor de conduitå profesionalå, çi så asigure ocrotirea çi realiza-
rea drepturilor çi intereselor legitime ale cetåÆenilor, fårå så se
foloseascå de funcÆiile, atribuÆiile ori însårcinårile primite, pentru
dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau
alte foloase necuvenite“.
În afara faptelor penale aça cum sunt ele prevåzute în Codul
Penal, mai sunt asimilate infracÆiunilor de corupÆie çi altele dacå sunt
såvârçite în scopul obÆinerii pentru sine sau pentru altul de bani,
bunuri sau alte foloase necuvenite:
232 Avocatul casei
Despre droguri
Problemå de interes general, problema drogurilor a fost prea puÆin în
atenÆia organelor de stat din Æara noastrå, datoritå faptului cå foarte
mulÆi ani noi nu am fost implicaÆi în aceste chestiuni.
Iatå înså cå anii recenÆi au început så ne includå çi pe noi în rândul
Æårilor cu probleme în materie de droguri. Prin Æara noastrå au
început så tranziteze diverse persoane care aveau asupra lor impor-
tante cantitåÆi de droguri; mai mult, au apårut çi consumatori.
Prin Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 publicatå în Monitorul Oficial
nr. 362 din 3 august 2000, denumitå „Lege pentru combaterea
traficului çi consumului ilicit de droguri“, aceastå problemå devine de
mare interes. LegislaÆia Æårii noastre se aliniazå astfel la lupta multor
Æåri împotriva acestui flagel al omenirii.
Alte prevederi legale 233
Despre contravenÆii
Existå fapte, comportåri, manifeståri ale unor oameni, ale unor
cetåÆeni, care depåçesc limitele normalului, dar care nu ajung la
pericolul social al unor infracÆiuni, adicå nu se înscriu în faptele
prevåzute çi pedepsite de Codul Penal. Asemenea fapte sunt con-
travenÆiile çi ele se sancÆioneazå contravenÆional.
Så reÆinem deci cå pe scara comportårilor lipsite de simÆ civic,
înainte de a se ajunge la comiterea unor infracÆiuni, se pot comite çi
fapte cu pericol social mai redus, dar care trebuie så constituie un
semnal de alarmå. Pentru cå aça spune o vorbå din båtrâni: cine
furå azi un ou, mâine va fura un bou!
Aça se întâmplå cu unii tineri care manifestå lipså de respect faÆå
de oameni, faÆå de societate, de bunuri, tineri care comit fapte ce
denotå lipså de respect pentru orice çi pentru oricine. Dacå nu sunt
opriÆi, dacå nu sunt atenÆionaÆi la vreme, ajung pe drumul infrac-
Æiunilor, ajung clienÆii justiÆiei.
Articolul 1 al Legii nr. 61 din 27 septembrie 1991, publicatå în
Monitorul Oficial nr. 196 din 27 septembrie 1991, aratå scopul
acestei legi: pentru asigurarea climatului de ordine çi liniçte publicå
necesar desfåçurårii normale a activitåÆii economice çi social-cultu-
rale çi promovarea unor relaÆii civilizate în viaÆa cotidianå. CetåÆenii
sunt obligaÆi så aibå un comportament civic moral çi responsabil, în
spiritul legilor Æårii çi al normelor de convieÆuire socialå.
Potrivit prevederilor acestei legi, constituie contravenÆii acele
fapte care nu întrunesc pericolul unor infracÆiuni, çi anume:
a) såvârçirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, profe-
rarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninÆåri cu acte de
violenÆå împotriva persoanelor çi a bunurilor acestora, de naturå så
tulbure ordinea çi liniçtea publicå sau så provoace indignarea
cetåÆenilor ori så lezeze demnitatea çi onoarea acestora sau a
instituÆiilor publice;
Alte prevederi legale 237
ProtecÆia mediului
Indiferent cât de mare ni s-ar pårea spaÆiul geografic în care locuim,
el este totuçi limitat, aça cå, vrând nevrând, suntem interesaÆi,
trebuie så fim interesaÆi ca acest spaÆiu så fie curat. Dacå mediul în
care tråim este poluat, fårå îndoialå cå viaÆa noastrå are de suferit;
copiii noçtri sunt mai uçor expuçi bolilor, cresc cu un organism viciat
de noxe, de substanÆe dåunåtoare.
AparenÆa unui spaÆiu nelimitat råmâne o simplå aparenÆå, spaÆiul
nostru de existenÆå fiind totuçi limitat. Tråim, respiråm, ne alimentåm
cu ce se aflå în jurul nostru. Dacå aerul, produsele, apa sunt curate,
nepoluate, suntem feriÆi de boli; dacå sunt viciate, avem de suferit
noi, sånåtatea noastrå.
În toatå lumea se duce o campanie de protejare a mediului
înconjuråtor, campanie susÆinutå de guverne, de grupuri de oameni
care au înÆeles importanÆa påstrårii în limite curate a mediului de
existenÆå.
Problema a devenit importantå çi pentru legiuitori. Legea nr.
137/1995, republicatå în Monitorul Oficial nr. 70 din 17 februarie
2000, aratå de la primul articol cå obiectul såu îl constituie reglemen-
tarea protecÆiei mediului, obiectiv de interes major, pe baza prin-
cipiilor çi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilå
a societåÆii.
Articolul 6 aratå cå „protecÆia mediului constituie o obligaÆie a
autoritåÆilor administraÆiei publice centrale çi locale, precum çi a
tuturor persoanelor fizice çi juridice“.
EsenÆa acestei legi consideråm cå rezultå din prevederile artico-
lului 5: „statul recunoaçte tuturor persoanelor dreptul la un mediu
sånåtos, garantând în acest scop:
a) accesul la informaÆiile privind calitatea mediului;
b) dreptul de a se asocia în organizaÆii de apårare a calitåÆii mediului;
c) dreptul de consultare în vederea luårii deciziilor privind dezvol-
tarea politicilor, legislaÆiei çi normelor de mediu, eliberarea acordu-
rilor çi a autorizaÆiilor de mediu, inclusiv planurile de amenajare a
teritoriului çi de urbanism;
Alte prevederi legale 245
Despre referendum
În concepÆia democraticå a societåÆii noastre de aståzi, orice
måsurå de interes general trebuie luatå în interesul oamenilor çi pe
cât posibil cu consultarea lor.
Legea nr. 3 din 22 februarie 2000, publicatå în Monitorul Oficial
nr. 84 din 24 februarie 2000, aratå la articolul 1 cå „În România,
suveranitatea naÆionalå aparÆine poporului român care o exercitå
prin organele sale reprezentative çi prin referendum.“
Articolul 2 aratå ce este referendumul: „Referendumul naÆional
constituie forma çi mijlocul de consultare directå çi de exprimare a
voinÆei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea ConstituÆiei
b) demiterea Preçedintelui României
c) probleme de interes naÆional.“
În afara referendumului naÆional mai existå çi referendumul local,
ce se poate desfåçura în toate satele çi localitåÆile componente ale
unei comune sau în oraç sau la nivel judeÆean, în funcÆie de proble-
mele supuse consultårii çi avizårii publice.
Legea are unele prevederi de naturå a ne atrage atenÆia în mod
deosebit. Referendumul trebuie så fie o manifestare de voinÆå liberå
246 Avocatul casei
Despre circulaÆie
Problema circulaÆiei rutiere este aståzi, la noi, ca çi în toatå lumea, o
problemå majorå. Circulåm zilnic, çi nu am putea concepe civilizaÆia
fårå mijloace de transport. Automobilul devine pe zi ce trece tot mai
mult o necesitate, nu un lux. Autocamioanele care transportå mår-
furi, cisternele, ca çi toate celelalte maçini care împânzesc drumurile
fac aståzi parte din... abc-ul vieÆii noastre moderne.
De aceea trebuie acordatå mai multå atenÆie problemelor de
circulaÆie, respectårii legislaÆiei în materie.
A te urca la volan sub influenÆa båuturii alcoolice este o crimå çi
aceasta nu numai împotriva ta – fiecare îçi aranjeazå viaÆa cum vrea
çi poate face cu viaÆa lui ceea ce vrea – ci mai ales împotriva celor-
lalÆi, nevinovaÆi.
Zilnic aflåm despre accidente grave, soldate cu pierderi de vieÆi
omeneçti, råniri, pagube materiale. Copiii care sunt imprudenÆi plå-
tesc deseori un tribut cumplit. Este suficient så te uiÆi la o emisiune la
televizor çi så vezi un copil care zace într-un pat de spital de pe urma
unui accident de circulaÆie. Nu se poate ca aceastå imagine så nu Æi
se întipåreascå în memorie, så te urmåreascå.
Un çofer de autobuz din Bucureçti a comis un accident de circu-
laÆie mortal. La plecarea din staÆie a omorât un copil. Organele de
poliÆie çi procurorul care au cercetat cazul au constatat cå de la
înålÆimea scaunului såu din autobuz çoferul nu putea vedea dacå
cineva de staturå foarte micå – aça cum era copilul – s-ar fi aflat în
faÆa maçinii.
Alte prevederi legale 247
Iar dacå victima a avut leziuni mai grave, care au necesitat internåri
repetate, atunci costul spitalizårilor se ridicå la sume importante.
Toate cele anterior menÆionate ar trebui så fie cunoscute çi de cei
care încredinÆeazå autovehiculul altor persoane, pentru cå, în caz de
accident, proprietarul maçinii råspunde din punct de vedere civil,
adicå prin plata despågubirilor, alåturi de cel vinovat.
Çi toate acestea, ca çi multe altele, s-ar putea evita dacå cel aflat
la volan ar gândi cå viteza çi båutura aduc numai necazuri.
În aceeaçi ordine de idei, circulaÆia cu un autovehicul neînma-
triculat, adicå neînscris legal în circulaÆie, este o faptå gravå pe care
o comit mulÆi care fie îçi cumpårå o maçinå, iar dupå întocmirea
actelor nu çi-o înmatriculeazå çi continuå så utilizeze vechiul numår,
fie îçi aduc maçini din stråinåtate çi continuå så circule cu numere
stråine pentru cå nu a fost posibilå înmatricularea, mai ales dacå
maçina este mai veche de 8 ani, dupå noile reglementåri. Sigur,
organele de poliÆie au în vedere necesitatea obiectivå de a folosi
un timp limitat vechiul numår, cåci nu este posibil så vii cu o maçinå
în Æarå çi de la frontierå så nu poÆi circula cu ea. Dar de aici çi pânå
la a circula luni de zile cu un numår care a devenit clandestin este o
cale lungå. Så nu uitåm deci cå, pentru a putea circula, este nevoie
så înmatriculåm maçina la organele de poliÆie.
Cadrul legal pentru circulaÆia pe drumurile publice în Æara noastrå
este cuprins în Decretul nr. 328/29 aprilie 1966, republicat în 1984 çi
modificat de multe ori pânå în prezent, precum çi în Regulamentul
pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaÆia pe dru-
murile publice çi pentru stabilirea çi sancÆionarea contravenÆiilor în
acest sector.
Fireçte cå aceste norme legale se referå în amånunÆime la regulile
de înmatriculare çi la radierea autovehiculelor. Ne vom opri doar la
câteva dintre aceste reguli, la cele mai importante, fireçte. Astfel,
autovehiculele cu o capacitate cilindricå pânå la 69 cmc inclusiv se
înmatriculeazå la poliÆia municipalå sau oråçeneascå în raza cåreia
îçi au domiciliul (sediul) deÆinåtorii, ori la poliÆia judeÆeanå, dacå deÆi-
nåtorii îçi au domiciliul (sediul) în comunå. Autovehiculele cu capaci-
tatea cilindricå mai mare de 69 cmc se înmatriculeazå la poliÆia jude-
Æeanå, respectiv la PoliÆia Municipiului Bucureçti, în raza cåreia îçi
Alte prevederi legale 249
a) în localitåÆi:
l autoturisme – 60 km/h
l autobuze, microbuze (autofurgonete), autocamioane (auto-
camionete), autospeciale, motociclete, tramvaie çi troleibuze –
40 km/h
l autovehicule care transportå materiale uçor inflamabile sau
explozive – 30 km/h
l tractoare rutiere – 20 km/h
b) în afara localitåÆilor çi pe autostråzi:
l autoturisme dotate cu motoare peste 1.800 cmc, cu excepÆia
autoturismelor Volga, Pobeda çi Warswa – 90 km/h
l autoturisme Dacia çi cele dotate cu motoare de la 1.100 la
1.800 cmc – 80 km/h etc.
În articolul 49 al Regulamentului de circulaÆie se stabileçte faptul
cå conducåtorii autovehiculelor sunt obligaÆi så se conformeze res-
tricÆiilor impuse de indicatorul „Limitå de vitezå“ pe sectoarele de
drum unde acÆioneazå, iar în urmåtoarele situaÆii, så reducå viteza
pânå la limita evitårii oricårui pericol:
a) la trecerea prin intersecÆiile cu circulaÆie nedirijatå;
b) pe poduri;
c) la curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate;
d) la trecerile de nivel cu calea feratå, prevåzute cu bariere sau
semibariere;
e) la trecerea pe lângå grupuri çi coloane, indiferent dacå acestea
se aflå în mers sau staÆioneazå;
f) la trecerea pe lângå animale;
g) în pieÆe aglomerate;
h) când se circulå din direcÆie opuså tramvaielor, troleibuzelor çi
autobuzelor oprite în staÆii;
i) la trecerea prin dreptul staÆiilor de tramvai;
j) la depåçirea troleibuzelor, autobuzelor;
k) pe timp de ceaÆå, ploi torenÆiale çi ninsori abundente;
254 Avocatul casei
Protejarea populaÆiei
Statul, prin organele sale, manifestå o preocupare deosebitå pentru
apårarea populaÆiei în relaÆiile cu comercianÆii, çi nu numai. Çi este
normal så fie aça, pentru cå statul poartå grija întregii populaÆii a Æårii,
asigurå asistenÆå medicalå, îngrijire etc.
Legea nr. 12 din 1990 republicatå çi modificatå prin Legea nr. 42
din 17 iunie 1991, republicatå în Monitorul Oficial nr. 144 din 30 iunie
1991, se referå la protejarea populaÆiei împotriva unor activitåÆi co-
merciale ilicite.
Se aratå în articolul 1 din lege care anume fapte constituie
activitåÆi comerciale ilicite çi atrag råspunderea contravenÆionalå
sau penalå, dupå caz, çi anume:
a) efectuarea de acte sau fapte de comerÆ de natura celor prevå-
zute de Codul Comercial sau de alte legi, fårå îndeplinirea condiÆiilor
stabilite de lege;
b) vânzarea ambulantå a oricåror mårfuri în alte locuri decât cele
autorizate de primårii sau prefecturi;
c) condiÆionarea vânzårii unor mårfuri de cumpårarea altor mårfuri;
d) expunerea spre vânzare sau vânzarea de mårfuri sau orice alte
produse fårå specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul
de valabilitate expirat;
e) efectuarea de acte sau fapte de comerÆ cu bunuri a cåror prove-
nienÆå nu poate fi doveditå, în condiÆiile legii;
f) nedeclararea de cåtre agenÆii economici la organele fiscale,
înainte de aplicare, a adaosurilor comerciale çi a celor de comision;
g) cumpårarea de mårfuri sau produse în scop de revânzare, de la
unitåÆile de desfacere cu amånuntul, de alimentaÆie publicå,
cantine, unitåÆi de turism çi alte unitåÆi similare;
h) omisiunea întocmirii çi afiçårii, în unitate, la locurile de desfacere
sau de servire, de cåtre agenÆii economici, a preÆurilor çi tarifelor, a
categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde
este cazul, a listei de preÆuri çi tarife;
262 Avocatul casei
Despre publicitate
Publicitatea este o activitate de care beneficiem cu toÆii între anumite
limite, dar din cauza cåreia avem uneori çi multe de suferit.
Sunt multe formele prin care se efectueazå publicitatea, reclama
unor produse çi – de ce så nu o recunoaçtem, nu întotdeauna
corecte çi benefice pentru noi, consumatorii de publicitate.
Pentru cå problema are dimensiuni de ordin naÆional, a fost
emiså çi promulgatå Legea nr. 148 din 26 iulie 2000, publicatå în
Monitorul Oficial nr. 359 din 2 august 2000, lege cunoscutå sub
numele de „Lege privind publicitatea“.
Se aratå în articolul 1 cå „Prezenta lege are drept scop protecÆia
consumatorilor de produse çi servicii, protecÆia persoanelor care
desfåçoarå o activitate de producÆie, de comerÆ, presteazå un servi-
ciu sau practicå o meserie ori o profesie, precum çi protecÆia intere-
sului public general împotriva publicitåÆii înçelåtoare, a consecinÆelor
negative ale publicitåÆii çi stabileçte condiÆiile în care este permiså
publicitatea comparativå“.
În articolul 4 se fac unele definiri çi anume:
l publicitatea este forma de prezentare a unei activitåÆi comerciale,
industriale, artizanale sau liber profesioniste, având ca scop promo-
varea vânzårii de bunuri, servicii, de drepturi çi obligaÆii;
264 Avocatul casei
Avocatul Poporului
Aceastå denumire nu se referå la un individ, la o persoanå anume, ci
la o întreagå instituÆie, care, ce-i drept, apare în peisajul juridic
românesc ca o instituÆie ineditå, dar nu ne îndoim cå ea va contribui
la consolidarea statului de drept, pentru cå ea trebuie så constituie
un element structural çi funcÆional într-o societate democraticå.
Chiar legea fundamentalå a statului român, ConstituÆia, a înÆeles
så-i consacre un întreg capitol, cel de-al patrulea din cadrul titlului
mai larg denumit „Drepturile, libertåÆile çi îndatoririle fundamentale“.
Conform ConstituÆiei, organizarea çi funcÆionarea instituÆiei Avocatul
Poporului trebuie så se stabileascå prin lege organicå, lege care a
întârziat så aparå. În cele din urmå a fost elaboratå çi adoptatå
Legea nr. 35/1997 privind organizarea çi funcÆionarea instituÆiei
Avocatul Poporului apårutå în Monitorul Oficial nr. 48 din 24 fe-
bruarie 1997, potrivit cåreia aceastå instituÆie are drept scop apå-
rarea drepturilor çi libertåÆilor cetåÆenilor în raporturile acestora cu
autoritåÆile publice.
Legea nu se referå înså exclusiv la persoanele fizice, la indivizi çi
la persoanele juridice. Deçi denumirea instituÆiei poate deruta la
prima vedere, nu este vorba despre o asistenÆå gratuitå, garantatå çi
suportatå de stat faÆå de cei nemulÆumiÆi de „prestaÆiile“ justiÆiei
româneçti. Putem spune mai degrabå cå rolul Avocatului Poporului
270 Avocatul casei
Contenciosul administrativ
În relaÆiile noastre, ale cetåÆenilor, cu autoritåÆile administrative,
atunci când suntem în situaÆia revendicårii unui drept, iar adminis-
traÆia refuzå nejustificat så ne soluÆioneze problema, legea prevede
posibilitatea ca cel în cauzå så se adreseze instanÆei judecåtoreçti
pentru anularea unui act, pentru recunoaçterea dreptului pretins çi
repararea pagubei care a fost cauzatå.
272 Avocatul casei
Despre domiciliu
Fiecare dintre noi are un domiciliu, o adreså unde îçi are locuinÆa.
Chiar dacå eçti plecat în alte localitåÆi, dacå te afli în satisfacerea
stagiului militar ori locuieçti efectiv în altå parte, domiciliul tåu stabil
este acolo unde ai adresa de pe buletin.
Aceastå problemå este deosebit de importantå în cadrul unui
proces. Dacå vrei så te judeci cu cineva, ai obligaÆia så indici în
acÆiune domiciliul celui pe care îl chemi în judecatå. Dacå domiciliul
nu corespunde, citaÆia prin care acesta este chemat în judecatå se
reîntoarce cu menÆiunea „necunoscut“, ceea ce înseamnå lipså de
procedurå çi implicit amânarea cauzei.
Dacå, prin absurd, din vina factorului poçtal nu se face menÆiunea
cå cel în cauzå este necunoscut la domiciliul indicat, se poate
întâmpla så se judece cauza, considerându-se cå el nu vrea så se
prezinte. Ulterior înså, el poate face contestaÆie în care så arate cå
s-a judecat cauza cu lipså de procedurå.
Acest lucru înseamnå rejudecarea cauzei, tot ce s-a realizat fiind
considerat nul. De aceea, problema domiciliului este deosebit de
importantå în justiÆie.
Dacå totuçi, cu toate eforturile, nu reuçim så aflåm domiciliul unei
persoane care urmeazå så ne fie parte adverså în proces, se aratå
cå ea este cu domiciliul necunoscut çi atunci instanÆa dispune
citarea prin preså, adicå prin publicare într-un ziar de mare tiraj çi
prin afiçarea citaÆiei la uça instanÆei çi la uça primåriei.
În måsura în care o persoanå chematå în judecatå îçi schimbå
domiciliul pe parcursul judecåÆii, ea trebuie så încunoçtinÆeze
instanÆa printr-o cerere depuså la dosar, în caz contrar revenindu-i
riscul de a pierde termene procesuale de declarare a apelului,
recursului ori altele.
PårÆile pot så-çi aleagå çi un anumit domiciliu pe durata unui
proces, de obicei la avocat, situaÆie despre care se face menÆiune
expreså: „cu domiciliul ales la...“.
CitaÆiile se emit de instanÆå çi se expediazå la domiciliile pårÆilor,
au rubrici speciale, tocmai pentru a se evita necunoaçterea exis-
tenÆei unui proces a uneia din pårÆile unui dosar.
276 Avocatul casei
Despre notariate
Sunt frecvente situaÆiile în care se vorbeçte despre notari, despre
acte notariale, despre autentificarea unor acte, moçteniri, certificate
de moçtenitor ç.a. Dar çtim ce sunt notarii çi ce atribuÆii au? Ce
putem rezolva dacå mergem la notariat?
Legea nr. 36 din 12 mai 1995 publicatå în Monitorul Oficial nr. 92
din 16 mai 1995, completatå cu Ordinul nr. 710/C din 5 iulie 1995 çi
regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici çi a
activitåÆii notariale asigurå, aça cum se spune în articolul 1 din lege,
persoanelor fizice çi juridice constatarea raporturilor juridice civile
sau comerciale nelitigioase, precum çi exerciÆiul drepturilor çi ocro-
tirea intereselor în conformitate cu legea.
Notarul public, spune articolul 2, este învestit så îndeplineascå un
serviciu de interes public çi are statutul unei funcÆii autonome.
În articolul 4 se aratå cå: „Actul îndeplinit de notarul public,
purtând sigiliul çi semnåtura acestuia, este de autoritate publicå çi
are forÆa probantå prevåzutå de lege.“
Alte prevederi legale 277
Toate acestea sunt numai câteva din formele prin care statul se
preocupå de asigurarea existenÆei materiale a cetåÆenilor såi. Dar,
pentru ca tot acest sistem så funcÆioneze normal, se impune ca cei
obligaÆi så contribuie la completarea fondurilor asigurårilor sociale
så fie de bunå-credinÆå, så verse la timp sumele ce se cuvin, så nu
caute metode ilegale pentru a se sustrage de la plata lor.
Cum problema asigurårilor sociale de stat este o problemå ce
trebuie så ne intereseze pe toÆi çi chiar ne intereseazå pe toÆi, mai
devreme sau mai târziu, trebuie så veghem la respectarea obliga-
Æiilor ce revin întreprinzåtorilor cu privire la plata contribuÆiei cuvenite.
Ca mâine, çi tu poÆi fi beneficiar al unor drepturi din partea
asigurårilor sociale de stat, çi nu îÆi poate fi indiferent dacå ajutorul
primit este mai mare ori mai mic!
Dreptul la pensie
Muncim ani çi ani, dar vine o vreme când nu mai avem nici capaci-
tatea de muncå, nici puterea, çi atunci, în mod firesc, se pune
problema existenÆei pe baza pensiei cuvenite pentru anii de muncå
prestatå, pentru vârstå, pentru activitatea depuså.
În literatura de specialitate, pensiile de asiguråri sociale de stat
sunt definite ca drepturi båneçti acordate salariaÆilor, la expirarea
unei perioade determinate de activitate çi la împlinirea vârstei prevå-
zute de lege, ori în cazul pierderii totale sau parÆiale a capacitåÆii de
muncå, precum çi urmaçilor acestor persoane.
Potrivit noului sistem de asiguråri sociale reglementate de Legea
nr. 19 din 27 martie 2000 privind sistemul public de pensii çi alte
drepturi de asiguråri sociale publicatå în Monitorul Oficial al României
nr. 140 din 1 aprilie 2000, tipurile de pensii acordate sunt urmåtoarele:
a) pensia pentru limitå de vârstå
b) pensia anticipatå;
c) pensia anticipatå parÆialå;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaç.
Pensia pentru limitå de vârstå se acordå asiguraÆilor care îndepli-
nesc, cumulativ, la data pensionårii, condiÆiile privind vârsta standard
de pensionare çi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei çi
65 de ani pentru bårbaÆi. Atingerea vârstei standard de pensionare
se va realiza în termen de 13 ani de la data intrårii în vigoare a
prezentei legi, prin creçterea vârstelor de pensionare, pornindu-se
de la 57 de ani pentru femei çi de la 62 de ani pentru bårbaÆi,
conform eçalonårii prevåzute în anexa nr. 3.
AsiguraÆii care îndeplinesc anumite condiÆii stabilite în mod clar
de Lege pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.
298 Avocatul casei
ProtecÆia chiriaçilor
Problema chiriaçilor este o problemå de stat. Numårul imobilelor
retrocedate, numårul mare al imobilelor cumpårate çi revândute,
totul creeazå un alt echilibru între proprietari çi chiriaçi.
Pentru reglementarea acestor relaÆii a fost emiså OrdonanÆa de
urgenÆå nr. 40 din 8 aprilie 1999 publicatå în Monitorul Oficial nr. 148
din 8 aprilie 1999, cunoscutå sub numele de „OrdonanÆa privind
protecÆia chiriaçilor çi stabilirea chiriei pentru spaÆiile cu destinaÆie de
locuinÆe“.
Se face de la început precizarea cå durata contractelor de închi-
riere pentru suprafeÆele locative deÆinute pe bazå de contracte ori
prin reînnoirea contractelor pentru suprafeÆele cu destinaÆia de
locuinÆå se prelungeçte cu cel mult 5 ani de la intrarea în vigoare a
prezentei ordonanÆe.
Noul proprietar are datoria ca în termen de 30 de zile så notifice
chiriaçului data çi locul întâlnirii. Comunicarea se face recomandat,
cu confirmare de primire. La rândul såu çi chiriaçul are obligaÆia ca în
termen de 30 de zile så-i comunice proprietarului în scris, recoman-
dat, cu confirmare de primire, cererea sa pentru încheierea unui nou
contract de închiriere.
În cazul în care chiriaçul sau fostul chiriaç comunicå proprietarului
cå nu cere încheierea unui nou contract de închiriere, el are obligaÆia
så predea proprietarului pe bazå de proces verbal locuinÆa în termen
de cel mult 60 de zile. Nepredarea locuinÆei înlåuntrul acestui termen îl
Alte prevederi legale 313
Legea arendårii
Devenind din nou proprietari de terenuri agricole, este bine så çtim
ce anume se poate face, în spiritul legii. Acest lucru este deosebit de
necesar pentru cå situaÆia noastrå, a celor mai mulÆi, socialå, profe-
sionalå, s-a schimbat. Din cauza vârstei, din cauza depårtårii de lo-
calitåÆile unde se aflå terenurile, chiar çi din cauza nepriceperii noastre,
pentru cei mai mulÆi se pune problema a ce anume se poate face.
Legea nr. 16 din 19 februarie 1994, publicatå în Monitorul Oficial
nr. 19 din 7 aprilie 1994, ne aduce explicaÆiile necesare.
Se aratå în articolul 1 care sunt bunurile ce pot fi arendate:
terenuri cu destinaÆie agricolå, viticolå, pomicolå, påçuni împådurite,
construcÆii çi instalaÆii zootehnice, îmbunåtåÆiri funciare ç.a.
Prin arendare se înÆelege contractul ce se încheie între proprietar çi
arendaç, cu privire la exploatarea unor bunuri agricole, pe o duratå
determinatå çi la un preÆ stabilit de comun acord de ambele pårÆi. Se
precizeazå cå pårÆile contractante pot fi persoane fizice, dar çi juridice.
Arendarea se face prin contract scris, încheiat între arendator, pe
de o parte, çi arendaç, pe de altå parte.
Alte prevederi legale 317
FacilitåÆi
Prin Legea nr. 144 din 26 iulie 2000, publicatå în Monitorul Oficial
nr. 362 din 3 august 2000, se acordå o serie de facilitåÆi persoanelor
care au domiciliul în localitåÆile rurale aflate în zonele montane.
Alte prevederi legale 321
Medicina legalå
În vorbirea curentå, dar mai ales când se ajunge la unele probleme
în faÆa instanÆelor de judecatå, se menÆioneazå despre certificatul
medico-legal. Înså prea puÆini sunt cei care cunosc de fapt ce este
un asemenea certificat, cine îl elibereazå, în ce condiÆii çi, mai ales,
ce sunt expertizele medico-legale.
Çi dacå este så o luåm sistematic, trebuie så spunem de la bun
început cå medicina legalå este o ramurå a çtiinÆelor medicale care
contribuie cu constatåri çtiinÆifice la administrarea justiÆiei çi, implicit,
la apårarea intereselor çi drepturilor cetåÆenilor, la protejarea intere-
selor generale ale societåÆii.
322 Avocatul casei
AgenÆii imobiliari
Tot mai mult se discutå despre vânzåri, cumpåråri sau schimburi de
proprietari, de imobile – terenuri sau construcÆii. Aceste operaÆiuni
sunt efectuate cu succes sau dimpotrivå, în pierdere, prin interme-
diul agenÆiilor imobiliare.
În fond este firesc så ne întrebåm ce sunt de fapt agenÆiile
imobiliare, dacå existå un cadru legal al funcÆionårii lor. Trecând
peste activitatea unor persoane care doar pretind cå sunt agenÆi
imobiliari – çi care nu fac decât greutåÆi çi încurcåturi oamenilor mai
naivi cu scopul unor câçtiguri uçoare – trebuie så çtim cå aceastå
activitate are o desfåçurare legalå, existå o reglementare preciså.
Prin OrdonanÆa Guvernului nr. 3/21.01.2000 publicatå în Monito-
rul Oficial nr. 26 din 25.01.2000 a fost înfiinÆatå Uniunea NaÆionalå a
AgenÆilor Imobiliari. O.G. 3/2000 a creat cadrul legal de organizare çi
funcÆionare a activitåÆii agenÆilor imobiliari. Astfel, agenÆii imobiliari îçi
pot desfåçura activitatea, la alegere, fie individual, în calitate de
comerciant, fie în cadrul unei societåÆi comerciale, în calitate de
asociat ori acÆionar, fie în calitate de agent imobiliar salarizat în interio-
rul activitåÆii.
Agentul imobiliar, societate comercialå, trebuie så îndeplineascå
câteva condiÆii: så aibå ca principal obiect de activitate intermedierile
imobiliare çi cel puÆin unul dintre administratori så aibå calitatea de
agent imobiliar.
Alte prevederi legale 325
Executorii judecåtoreçti
Pânå în 2000 executorii judecåtoreçti îçi desfåçurau activitatea pe
lângå instanÆele de judecatå. Prin Legea nr. 188 din 1 noiembrie
2000 privind executorii judecåtoreçti publicatå în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 559 din 10 noiembrie 2000, activitatea acestora se
schimbå radical, devenind privatå, dar totodatå stând sub semnul
autoritåÆii publice.
Executorii judecåtoreçti îndeplinesc un serviciu de interes public,
iar actul îndeplinit de executorul judecåtoresc semnat çi çtampilat de
acesta çi având numårul de înregistrare çi data este act de autoritate
publicå çi are forÆå probantå.
Executorul judecåtoresc este obligat så påstreze secretul infor-
maÆiilor primite çi nu poate refuza îndeplinirea unui act dat în com-
petenÆa lui decât în cazurile çi în condiÆiile prevåzute de lege.
Ministerul JustiÆiei este cel care coordoneazå çi controleazå acti-
vitatea executorilor judecåtoreçti.
Executorul judecåtoresc are urmåtoarele atribuÆii:
a) punerea în executare a dispoziÆiilor cu caracter civil din titlurile
executorii;
b) notificarea actelor judiciare çi extrajudiciare;
c) comunicarea actelor de procedurå;
d) recuperarea pe cale amiabilå a oricårei creanÆe;
e) aplicarea måsurilor asiguråtorii dispuse de instanÆa judecåtoreascå;
f) constatarea unor ståri de fapt în condiÆiile prevåzute de Codul de
procedurå civilå;
Alte prevederi legale 327
Despre vânåtoare
Pasiune bine cunoscutå multora dintre cititorii noçtri, microbiçti
alåturi de pescari, vânåtoarea are reguli çi reglementåri foarte clare
çi chiar o lege.
Astfel, Legea fondului cinegetic çi a protecÆiei vânatului nr. 103
din 23 septembrie 1996 a fost publicatå în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 235 din 27 septembrie 1996 modificatå prin Legea nr. 654 din 20
noiembrie 2001 publicatå în Monitorul Oficial nr. 749 din 23 noiem-
brie 2001.
Se aratå ca fondul cinegetic al României este formatå din ani-
malele sålbatice cuprinse în anexele 1 çi 2 ale acestei legi. Anexele
cuprind: 20 specii mamifere, 53 de specii de påsåri a cåror vânå-
toare este permiså doar în anumite perioade. Anexele cuprind çi
fauna interziså vânatului. În aceste anexe se aratå çi amenzile care
trebuie suportate de cei care nu respectå legea.
În continuare, anexele cuprind fauna la care vânarea este inter-
ziså permanent. Amenzile sunt destul de serioase fiind justificate de
raritatea unor påsåri çi animale, aflate în curs de dispariÆie. MenÆio-
nåm doar informativ cå pentru vânarea unui urs amenda este de
200.000.000 lei, a unei dropii este 15.000.000 lei, a unui vultur
5.000.000 lei. Consideråm cå nu este necesar så mai subliniem cå
unele fapte pot atrage råspundere penalå, cum ar fi cele prevåzute
la art. 35 din lege.
Articolele 3 çi 4 stabilesc ce înseamnå Fondul cinegetic al
României çi fondurile de vânåtoare. Un alt articol care consideråm
cå prezintå interes este cel referitor la eliberarea permiselor de
vânåtoare (art. 26). Se aratå cå tinerii pot obÆine permis numai dacå
au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an de stagiu, au luat parte
la o instruire practicå într-un poligon de vânåtoare çi au absolvit
examenul de vânåtoare susÆinut în faÆa unei comisii de examinare
constituit la nivel judeÆean.
330 Avocatul casei
Personalul didactic
Existå o categorie profesionalå cåreia toÆi îi suntem datori çi veçnic
recunoscåtori: dascålii noçtri, cadrele didactice, adicå aceia care
ne-au pus creionul în mânå, ne-au cålåuzit pe drumul învåÆårii
literelor, aceia care ne-au dus paçii pe drumul cunoaçterii.
Fårå cadrele didactice, nimic din tot ce vedem în jurul nostru nu ar
fi existat; totul ar fi fost o junglå, o lume amorfå, înapoiatå. Iar noi,
intelectuali ori simpli muncitori, am fi fost niçte sålbatici.
Lor, cadrelor didactice, societatea le datoreazå mult, cu toate cå
în realitate facem aça de puÆin pentru ei.
Iatå de ce, în câteva rânduri vom prezenta cadrul legal al acti-
vitåÆii cadrelor didactice, statutul acestei profesii.
Legea de bazå o reprezintå Legea nr. 128 din 12 iulie 1997, cu
modificårile çi completårile aduse prin OrdonanÆa de urgenÆå a Gu-
vernului nr. 8 din 23 februarie 2000, Legea nr. 154/1998 privind sis-
temul de stabilire a salariilor de bazå în acest sector de activitate ç.a.
Se aratå în articolul 3 din Statut cå personalul didactic cuprinde
persoanele din sistemul de învåÆåmânt responsabile cu instrucÆia çi
educaÆia. Din personalul didactic pot face parte persoanele care
îndeplinesc condiÆiile de studii prevåzute de lege, care au capaci-
tatea de exercitare deplinå a drepturilor, o conduitå moralå con-
formå deontologiei profesionale çi sunt apte din punct de vedere
medical pentru îndeplinirea funcÆiei.
FuncÆiile didactice sunt:
a) educator/educatoare, institutor/institutoare – în învåÆåmântul
preçcolar;
b) educatoar/educatoare, institutor/institutoare – în învåÆåmântul
primar;
c) profesor, profesor psiho-pedagog, profesor pedagog social,
maistru-instructor – în învåÆåmântul secundar;
Alte prevederi legale 331
Legea audiovizualului
Libera exprimare a ideilor çi a opÆiunilor, precum çi libera comu-
nicare a informaÆiilor prin mijloacele de radiodifuziune çi de televi-
ziune a determinat necesitatea adoptårii unei legi speciale de regle-
mentare a acestui domeniu extrem de sensibil, specific, dar de larg
interes.
Legea nr. 48 din 21 mai 1992, cunoscutå çi sub denumirea de
Legea audiovizualului, a fost publicatå în Monitorul Oficial al României
nr. 104 din 25 mai 1992 stabileçte încå de la început câteva principii
de bazå, cum ar fi:
l Mijloacele de informare audiovizualå, publice çi private, sunt obli-
gate så asigure informarea corectå a opiniei publice.
l Cenzura de orice fel este interziså.
Alte prevederi legale 357
Model nr. 1
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 2
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 3
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 4
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 5
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 6
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
MenÆiune
În cazul în care se solicitå ca minorul så poarte numele pretinsului
tatå, se solicitå acest lucru çi în partea introductivå; de asemenea,
dacå se cere obligarea la plata pensiei de întreÆinere, se face çi
aceastå menÆiune.
368 Avocatul casei
Model nr. 7
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 8
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 9
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 10
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 11
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 12
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 13
INTEROGATOR
formulat de reclamantul Popescu Ion, pârâtului
Întrebåri Råspunsuri
1. – RecunoaçteÆi cå potrivit convenÆiei intervenite între noi, Dvs.
aveaÆi obligaÆia så-mi achitaÆi suma de ............. lei?
1. –
2. – RecunoaçteÆi cå deçi am ståruit în mod deosebit, Dvs. nu aÆi
dat curs?
2. –
3. – RecunoaçteÆi cå .............
3. –
4. – ÎnÆelegeÆi cå .............
4. –
Reclamant
PREÇEDINTE
Model nr. 14
DOMNULE PREÇEDINTE
Model nr. 15
NOTIFICARE
cåtre: ....................................
str. ................... nr. ...... bl. .......
scara ........ et. ...... ap. .........
Localitatea ................ cod poçtal ............
DOMNULE PREÇEDINTE
Model nr. 16
ANTECONTRACT DE VÂNZARE-CUMPÅRARE
intervenit aståzi............................... între:
– ............................. domiciliat în............................. posesorul BI
seria ....... nr. ........... eliberat de .......................... în calitate de
vânzåtor, çi
– ............................. domiciliat în ............................. posesorul BI
seria ....... nr. ........... eliberat de .......................... în calitate de
cumpåråtor,
a intervenit prezentul contract prin care primul vinde, iar secundul
cumpårå imobilul situat în ................................ compus din .........
camere ............ dependinÆe çi teren în suprafaÆå de ................ cu
vecinåtåÆile ................
Subsemnatul vânzåtor deÆin acest imobil în baza actului de vân-
zare-cumpårare autentificat sub nr......... (sau prin moçtenire, dona-
Æie etc.) çi îl ståpânesc netulburat de la data dobândirii.
PreÆul vânzårii este de lei ................., sumå ce se achitå astfel:
– avans aståzi la data prezentului ......... suma de .................. lei
– achitarea restului de sumå pânå la data de .....................
Actul autentic se va încheia la notariatul ....................... la data de
.................. (sau pânå cel mai târziu la .....................), datå pânå la
care vânzåtorul va procura toate actele necesare.
Cumpåråtorul intrå de drept çi de fapt în posesia imobilului la data
autentificårii actului de vânzare-cumpårare, datå de la care vânzå-
torul este de acord cå nu mai are nici un drept asupra imobilului
vândut.
Taxele de vânzare-cumpårare cad în sarcina cumpåråtorului
(sau a ambilor, aça cum s-a convenit).
Dacå vânzåtorul revine asupra vânzårii, el este dator så restituie
cumpåråtorului de trei ori suma primitå cu titlul de aconto.
Cumpåråtorul, dacå nu respectå termenul ori se råzgândeçte cu
privire la cumpårarea imobilului, pierde acontul plåtit.
378 Avocatul casei
Vânzåtor Cumpåråtor
Model nr. 17
DOMNULE NOTAR
Semnåtura
Model nr. 18
DOMNULE NOTAR
Semnåtura
Model nr. 19
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 20
TESTAMENT
Semnåtura testatorului
TESTAMENT
Subsemnatul .......................... domiciliat în ............ fiind în depli-
nåtatea simÆurilor mele, hotåråsc urmåtoarele pentru ceasul meu cel
din urmå.
Las soÆiei mele întreaga avere mobilå çi imobilå ce se va gåsi în
patrimoniul meu la data decesului, pentru grija çi afecÆiunea de care
a dat dovadå pânå în prezent çi de care sunt sigur cå la fel va fi çi în
viitor.
Prezentul testament a fost scris de mine personal, datat çi semnat
în prezenÆa martorilor ..........................
Martori ...................... Semnåtura
................................. Data
Model nr. 21
DOMNULE NOTAR
Acte:
– certificatul meu de naçtere (cåsåtorie) din care rezultå calitatea
subsemnatului (subsemnatei)
– contractul de construire a apartamentului
– actul de cumpårare a terenului
– factura de cumpårare a maçinii çi certificatul de înmatriculare.
Vå rog a dispune fixarea unui termen çi citarea celorlalÆi moçtenitori.
Îmi întemeiez prezenta pe dispoziÆiile art. 68 din Legea nr. 36/1995
çi 704 çi urm. Cod Civil.
Semnåtura
Model nr. 22
Model nr. 23
DOMNULE PREÇEDINTE
Semnåtura
Model nr. 24
CONTRACT DE ARENDARE
ARENDATOR-PROPRIETAR ARENDAÇ
Model nr. 25
DOMNULE PREÇEDINTE
Model nr. 26
DOMNULE PREÇEDINTE
Model nr. 27
DOMNULE PREÇEDINTE
Model nr. 28
VÂNZÅTOR – CUMPÅRÅTOR –
ÎNTREæINUT ÎNTREæINÅTOR
Model nr. 29
CONTRACT DE COMODAT
I. PårÆile contractante:
1. Ionescu Ion, domiciliat în …… posesorul cårÆii de identitate
numårul ….. eliberatå de …. la …. în calitate de proprietar al
autoturismului marca …. capacitatea …. înmatriculat sub numårul
…. în calitate de COMODANT, çi
2. Popescu Vasile, domiciliat în …. posesorul cårÆii de identitate
numårul …. eliberatå de … la … în calitate de COMODATAR;
II. Obiectul contractului
Comodantul în calitate de proprietar al autoturismului marca ….
an de fabricaÆie … numår de motor … serie çasiu …. culoare ….
numår de locuri (tonaj) înmatriculat sub numårul ….. conform Certifi-
catului de înmatriculare seria …. numår …. eliberat de … remite spre
folosinÆå comodatarului autoturismul menÆionat.
Starea autoturismului este perfectå, în stare de funcÆionare, fårå
deterioråri ale caroseriei, vopsea curatå, fårå zgârieturi, cu echipa-
ment complet, cauciucurile cinci la numår în stare nouå.
Scopul comodatului este folosirea de cåtre comodatar a autotu-
rismului în discuÆie în interes strict personal.
390 Avocatul casei
Lucian Belcea