You are on page 1of 27

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Relații Economice Internaționale


Specializarea Economie și afaceri internaționale

Piața metalelor prețioase

Studenți:
Mangu Anamaria-Mihaela
Manole Elena-Mirabela
Marasac Răzvan-Marius
Măndică Gabriela-Miruna
Grupa 951, Seria B, Anul III

BUCUREȘTI
2018
Cuprins
1. Introducere ........................................................................................................................................... 3
1.1 Evoluția pieței din trecut pânǎ în prezent .................................................................................... 3
1.2 Cum se prezintǎ piața la momentul actual ................................................................................... 3
2. Principalele produse tranzacționate ..................................................................................................... 5
2.1 Aurul (Au) ...................................................................................................................................... 5
2.2 Argintul (Ag) .................................................................................................................................. 6
2.3 Platina (Pt)..................................................................................................................................... 7
2.4 Paladiu (Pd) ................................................................................................................................... 7
2.5 Rodiu (Rh)...................................................................................................................................... 8
3. Principalele burse pe care se tranzacționează metalele prețioase .......................................................... 9
3.1 Aur (Au) ............................................................................................................................................... 9
3.1.1 Barrick Gold Corporation ............................................................................................................. 9
3.1.2 Royal Gold, Inc. .......................................................................................................................... 10
3.2 Argint (Ag) ......................................................................................................................................... 11
3.2.1 Northern Dynasty Minerals Ltd.................................................................................................. 11
3.2.2. Great Panther Silver Limited ..................................................................................................... 12
3.3 Platina (Pt)......................................................................................................................................... 13
3.3.1 Ivanhoe Mines Ltd...................................................................................................................... 14
4. Distribuția geografică a producătorilor și jucătorilor de pe piață....................................................... 15
4.1 Aur (Au) ....................................................................................................................................... 15
4.2 Argint (Ag) ................................................................................................................................... 16
4.3 Platina (Pt)................................................................................................................................... 18
4.4 Paladiu (Pd) ................................................................................................................................. 19
4.5 Rodiu (Rh).................................................................................................................................... 19
5. Evoluția pieței. Evenimente majore care au influențat piața ............................................................. 21
6. Contracte futures ................................................................................................................................ 25
7. Concluzii .............................................................................................................................................. 26
Bibliografie .................................................................................................................................................. 27

2
1. Introducere

Un metal prețios este un element chimic metalic rar de mare valoare economica. Ele au un luciu
ridicat, de obicei ductil, care tind să fie mai puțin reactivi decât majoritatea elementelor.
Noțiunea de metal prețios este relativă în raport cu epocile și civilizațiile, cât și în funcție de
cererea și oferta de pe piață. Acestea sunt în primul rând considerate investiții și produse
industriale. Astăzi sunt considerate metale prețioase: aurul, argintul, platina, rodiul și paladiul.

1.1 Evoluția pieței din trecut pânǎ în prezent

Evoluția aurului din ultimul deceniu ilustreazǎ în mod evident interesul crescut al investitorilor
pentru metalul prețios, dar şi o confirmare a trendului ascendent al evoluției cotațiilor. Astfel,
dupǎ atingerea unui maxim istoric în a doua jumǎtate a anului 2011 (1.920 USD / uncie), am
asistat la o corecție a prețului pânǎ spre sfarşitul anului. În ianuarie şi februarie 2012, optimismul
începutului de an a readus prețul la niveluri aproape de 1.800 USD / uncie, pentru ca lunile ce au
urmat sǎ marcheze o corecție chiar de pânǎ sub 1.600 USD / uncie. În prezent, aurul se vinde cu
aproximativ 1.300 USD / uncie, estimându-se o uşoară creştere în viitor.
Evoluția argintului se aseamǎnǎ cu cea a aurului. Recordul absolut este de 49,50 USD / uncie şi a fost
atins în ianuarie 1980. Şi totuşi, preţul aurului este locomotiva care îl trage în sus pe cel argintului, doar
că acesta din urmă, fiind şi sensibil mai mic, este mai volatil, adică tinde să fluctueze mai puternic. Astfel
că, în toamna anului 2008, când a izbucnit criza financiară, argintul nu mai valora decât 8,50 dolari /
uncia. În prezent, prețul acestuia este de 17,79 USD / uncie.

1.2 Cum se prezintǎ piața la momentul actual

Piața globală a metalelor prețioase este foarte fragmentată, cu prezența unui număr mare de
actori globali și regionali. Concurența este mai intensă la nivel regional decât la nivel mondial.
Cu un câștig de aproape 10%, aurul a avut un an decent, chiar dacă câștigurile sale au fost
umbrite de cele pentru acțiunile americane. După ce a urcat peste 1.350 de dolari / uncie troy la
începutul lunii septembrie, cel mai mare în doar peste un an, metalul prețios s-a retras de la
aproximativ 1.260 de dolari. Strategiștii de la Goldman Sachs consideră că trei forțe vor
determina scăderea prețului în următoarele câteva luni: o creștere puternică în continuare a
economiilor dezvoltate, creșterea în continuare a ratei dobânzii din Rezerva Federală și absența
probabilă a unor riscuri geopolitice severe sau o recesiune.
Paladiumul a fost cel mai performant produs în acest an, în creștere cu peste 50% până la un
nivel de 17 ani, în timp ce șoferii trec de la motoare diesel la benzină, care folosesc metalele în
catalizatorii lor. În schimb, platina, utilizată în catalizatorii diesel, a scăzut la un prag de 22 de

3
luni în decembrie de 870 de dolari pe uncie troică. Performanța stelară a paldiumului a făcut ca
metalul să fie mai scump decât platina pentru prima dată din 2001, ridicând teama că
producătorii de automobile vor trece și vor începe să folosească platina mai ieftină în catalizatori.

4
2. Principalele produse tranzacționate

2.1 Aurul (Au)

Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi timpuri. Fiind răspândit în stare nativă în
natură, el se putea obține ușor în cantități mici. Cules sub forma unor bucăți strălucitoare din
nisipurile râurilor și din depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de ornament,
apreciat pentru luciul său galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa față de agenții corozivi.
Acesta are o rǎspândire largǎ în naturǎ, aflându-se în roci solide, roci cristaline, cuarț sau chiar în
nisip şi pietriș mai mult în formǎ de minereu, aliat cu argint, cupru, fier, paladiu sau rodiu. Nu se
oxideazǎ în contact cu aerul și cu apa, nu este atacat de aproape niciun acid.
Finețea și puritatea se exprimǎ în carate (K). Caratul în cazul bijuteriilor și obiectelor din aur
aratǎ câte pǎrti de greutate din bijuteria sau obiectul respectiv sunt din aur pur. Aurul pur are 24
carate, prin urmare 14 carate înseamna ca 14 din 24 parti dintr-un aliaj sunt din aur pur, iar restul
pâmǎ la 24 sunt elemente de aliere. Dupǎ anul 1975, pentru caracterizarea aurului s-a introdus
exprimarea cu miimi a puritǎții, aurul pur fiind de 999,99 ‰ (1000).
Aurul, ca niciun alt metal din lume, are o istorie aparte, dar și calitǎți de neegalat și o
independențǎ proprie, care a influențat istorii și a declanșat isterii de îmbogǎțire. Aurul își
pǎstreazǎ intactǎ valoarea, indiferent de starea de razboi sau pace, de mersul economiilor sau de
fluctuațiile celorlalte piețe. În plus, aurul nu are naționalitate și este recunoscut ca cel mai sigur
mod de conservare a bogației.
În ciuda faptului că omenirea a răscolit pământul în căutarea aurului încă de acum câteva mii de
ani, cantitatea totală extrasă până în zilele noastre este de doar 166.600 de tone. Capacitatea de
extracţie a crescut semnificativ în ultimul secol, 75% din aurul produs vreodată fiind obţinut
după 1910.

În prezent aurul se folosește ca etalon internațional de valoare, monetǎrie, pentru confecționarea


bijuteriilor și a obiectelor religioase, la plombe dentare, ecrane pentru radiații electromagnetice și
circuite electronice, modǎ, accesorii, design interior, medicinǎ și chiar mâncare.

?!
• Cu toate acestea, tot aurul extras de-a lungul istoriei ar încăpea într-un container cubic cu
latura de 20 de metri.

• Un om de 70 kg are în corp 0,2 mg de aur

5
2.2 Argintul (Ag)

Este un metal alb, strălucitor, și, după cum îi spune și numele, argintiu. În tăietură proaspătă, are
o culoare ușor gălbuie. Este moale, maleabil și ductil, fiind metalul cu cea mai mare
conductibilitate electrică și termică. Pe lângă aur, argintul este cel mai răspândit metal
prețios. Are multe proprietăți similare cu ale aurului, dar este mai ușor și se oxidează mai
repede.
Primele mine de argint au aparut mai înainte de perioada 3000 î.Hr. Argintul a fost un metal
cunoscut de toate civilizațiile antice, însă spre deosebire de aur, este foarte rar găsit în stare
natural. Cu toate acestea, când a apărut prima oară în Egipt, a fost mult mai valoros decât aurul.
Descoperirile mari de argint din ultimele secole au modificat cursul natural de schimb
dintre aur si argint , bimetalismul nemaifiind posibil datorită încercării prin dictat, a statului, de a
menține o paritate ce favoriza argintul față de aur și, conform Legii lui Gresham, banii de aur au
dispărut din teritoriile ce impuneau un curs neconfrom cu paritatea reală.
Principalele domenii în care se utilizează argintul sunt:
• giuvaergerie – bijuterii, dar și obiecte uzuale de lux;
• baterea monedelor și a medaliilor;
• în metalurgie, pentru aliaje speciale;
• confecționarea obiectelor de cult, a broderiilor și țesăturilor;
• fabricarea oglinzilor;
• în fotografie;
• confecționarea aparaturii de laborator și a instrumentelor medicale;
• în medicină (pentru aliaje dentare și în terapeutică);
• în industria electrică, electronică și în telefonie;
• pentru argintărie;
• în industria chimică – pentru recipienți;
• la fabricarea creuzeților pentru motoare de avioane ș.a.

?!
• În Mexic, descoperirea argintului ascunde o povestioară chiar amuzantă: un fermier
mexican a găsit în stomacul purcelului pe care îl tăiase, doi bulgări de argint. Animalul
înghițise metalul când scurma pământul de la fermă. Atunci fermierul a știut că solul este
bogat în argint, iar, de pe urma “descoperirii” purcelului, atât fermierul, cât și locuitorii
orașului Guarajunto s-au îmbogățit. În cinstea “descoperitorului”, locuitorii au ridicat în
centrul orașului o statuie ce reprezenta un purcel de argint.
• În America de Nord, în Peninsula Labrador, a fost găsit cel mai mare bloc de argint din
lume, cântărind 3.200 kg.

6
2.3 Platina (Pt)

Este un metal tranzițional, dur, maleabil, ductil și prețios, de culoare gri-alb. Platina este un
metal nobil rezistent la coroziune și se găsește adesea asociat cu unele minereuri de cupru,
de argint sau de nichel, mai rar sub formă de depozite native (în Africa de Sud).

Utilizarea ei a început în antichitate și a crescut în popularitate mai ales în ultimele douǎ secole.
Platina a apǎrut şi a fost la loc mare cinste în timpul perioadei timpurii egiptene, iar oamenii din
America de Sud şi Centralǎ o prelucrau încǎ din anul 100 I.Hr. Spre sfârşitul secolului al-XIX-
lea şi prima jumǎtate a secolului XX, platina a fost metalul cel mai importat pentru bijuterii.
Platina a influențat universul modei bijuteriilor de-a lungul erei edwardiene si, de asemenea,
perioada Art Deco (1930). Totul a avut un final brusc în perioada celui de-al doilea Rǎzboi
Mondial, atunci când platina a fost declaratǎ metal strategic şi folosirea ei a fost interzisǎ pentru
nevoile non militare. În zilele noastre, platina este mai valoroasǎ decât aurul.

?!

• Spaniolii au denumit acest metal platina, adică: „argint mic”, când l-au descoperit
în Columbia. Spaniolii îl considerau drept o impuritate a argintului și îl treceau drept
rebut.

2.4 Paladiu (Pd)

Paladiul este un element chimic, metal alb-argintiu, lucios, foarte maleabil, din familia platinei,
întrebuintat drept catalizator în unele reacții sau ca înlocuitor al platinei în construcția unor
instrumente de precizie, a unor obiecte de arta etc.
Se utilizeazǎ ca materie primǎ în procesul de fabricare a bijuteriilor, al monturilor de pietre
prețioase şi la anumite piese de ceasuri. Este un element de aliaj al aurului alb, cu cât aliajul
conține mai mult paladiu, cu atât este mai alb. Unul din aspectele negative ale alierii cu paladiu
este costul ridicat, ceea ce face ca acesta sǎ fie o alternativǎ scumpǎ. Paladiul este bun conductor
de electricitate şi nu se poate magnetiza.

?!
• Paladiul a fost descoperit de William Hyde Wollaston în 1803. Acest element a fost
numit de el în 1804 după asteroidul Pallas, descoperit cu 2 ani înainte.
• În 2010, cercetătorii japonezi au creat pentru prima dată, cu ajutorul nanotehnologiei,
un aliaj artificial similar cu paladiul, obținând particule cu diametrul de cca. 10
nanometri, atomii celor două metale fiind amestecați în mod egal. Aliajul are aceleași
proprietăți ca și paladiul.

7
2.5 Rodiu (Rh)

Rodiul a fost descoperit în anul 1803 de către chimistul britanic William Hyde Wollaston, în
minereu de platină provenit din Columbia, la scurtă vreme după ce descoperise și paladiul. Este
un metal de tranziție rar, din grupa platinei, de culoare alb-argintie și cu o duritate ridicată. El se
găsește în minereurile de platină și se folosește ca element de aliere în aliajele de platină și
drept catalizator. În stare topită, rodiul absoarbe oxigen, dar odată începută solidificarea,
oxigenul este eliminat . Fiind un metal nobil, rodiul pur este inert din punct de vedere chimic, dar
devine foarte reactiv în combinațiile chimice.
Datorită durității sale foarte ridicate, este aplicat prin galvanizare sau vaporizare ca strat de
acoperire a unor instrumente optice, sau pe bijuterii din aur alb sau platină pentru a le conferi
acestora un aspect alb, lucios. Datorită rezistenței electrice scăzute și a rezistenței ridicate
la coroziune, este folosit ca material pentru contacte electrice. De asemenea, are un rol important
ca și catalizator în unele procese industriale (este utilizat în catalizatoarele autovehiculelor sau
pentru cataliza reacției de adiție a hidrosilanilor la o legătură dublă pentru fabricarea
unor cauciucuri siliconice). Se folosește și ca filtru în sisteme mamografice, datorită radiației X
caracteristice pe care o produce.
Rodiul este utilizat și pentru premii și onoruri, sau pentru a simboliza bogăția, atunci când
metalele prețioase obișnuite – argintul, aurul sau platina – sunt considerate ca insuficiente.
?!
• La 24 octombrie 1979, Guinness Book of World Records i-a decernat lui Paul
McCartney un disc acoperit cu rodiu ca premiu pentru autorul de melodii și artistul cu
cele mai mari vânzări din istorie
• Majoritatea oamenilor nu intră în contact cu compușii de rodiu, considerat ca
"foarte toxic" și cancerigen. Doza mortală pentru șobolan este de 12,6 mg de clorură
de rodiu (RhCl3) per kg de masă corporală. Rodiul nu joacă nici un
rol biologic în organismul uman.

8
3. Principalele burse pe care se tranzacționează metalele prețioase

3.1 Aur (Au)

Prețul aurului a înregistrat o creștere în ultimele 3 luni, ascensiune datorată căderii la bursă a
dolarului, o creștere care i-a permis aurului să recupereze din declinul acumulat în prima
jumătate a anului 2018. Ascensiunea recentă tinde să se mențină, lucru care poate fi speculat la
bursă până la finele acestui an.
Prețul aurului a scăzut în primele 6 luni ale anului 2018, după o creștere tumultoasă și puternică
la sfârșitul anului precedent. Acțiunile SPDR ale aurului, acțiuni care urmăresc lingourile de aur,
au scăzut la 8,81% în 2018, după ce reveniseră la 12,81% în 2017. La 15 octombrie 2018, prețul
aproximativ al unei uncii de aur era 1.228 USD.

Fig. 1. Evoluția prețului unciei de aur (USD) 02.10.2017 – 26.10.2018

3.1.1 Barrick Gold Corporation

Barrick este liderul minier în domeniului aurului, atât în ceea ce privește dimensiunile
companiei, cât și costurile de operativitate scăzute. Costurile totale de susținere (AISC) variază
de la 765 la 815 USD / uncie de aur în anul 2018. Mineritul de aur a valorizat un flux de numerar
impresionant, în valoare de 1,5 miliarde USD, ceea ce a contribuit la creșterea dividendelor cu
până la 42%. Cash-flow-ul a suferit scăderi în anul 2017, însă compania generează încă suficient
pentru a asigura plăți continue, iar randamentul dividendului este în prezent de 1,05%.

9
Fig. 2 Prețul unei acțiuni - Barrick Gold Corp (26.10.2018)

3.1.2 Royal Gold, Inc.

Royal Gold nu este precum companiile miniere tradiționale care trebuie să investească într-o
mulțime de echipamente și operațiuni costisitoare pentru a obține metalul prețios din sol,
compania câștigându-și banii prin intermediul diferitelor acorduri de redevență și de expediere cu
marile companii miniere.
De fapt, una din principalele surse de venit ale Royal Gold este un acord de expediere pentru o
mină dominicană cu Barrick Gold. Acest model de afaceri low-cost este o „mină de aur” pentru
Royal Gold în ceea ce privește fluxul de numerar – compania reușind să convertească
aproximativ 60% din veniturile sale în flux de numerar, în primele 3 sferturi ale anului 2017.
Acțiunile se tranzacționează în prezent la 78.98 USD / acțiune, cu mult sub ținta medie de 12
luni a prețului de 95.65 USD.

Fig. 3 Prețul unei acțiuni – Royal Gold, Inc (26.10.2018)

10
3.2 Argint (Ag)

Companiile care tranzacționează acest metal prețios depind într-o oarecare măsură de
randamentul certificatelor de depozite bancare sau obligațiunilor de trezorerie. Atâta timp cât
aceste instrumente plătesc rate scăzute ale dobânzilor, metalele în general, și în special argintul,
vor rămâne atractive.
Așteptările ca Rezerva Federală va continua să majoreze ratele dobânzilor, ar putea constitui o
amenințare pentru piața argintului pentru restul anului 2018, deși există o șansă ca majorările
iminente ale ratelor dobânzilor să fi fost deja evaluate în acțiunile de pe piața bursieră a
argintului.
Ultimele săptămâni au fost destul de fragile pentru prețul argintului. De-a lungul ultimei luni,
prețiosul metal a fost tranzacționat la prețuri între 14.2 USD și 14.8 USD, cu un preț mediu de
consolidare de 14.65 USD.

Fig. 4 Evoluția prețului argintului (USD) 02.10.2017 – 26.10.2018

3.2.1 Northern Dynasty Minerals Ltd.

Acest dezvoltator al proprietăților minerale își are sediul în Vancouver, Canada. Acțiunile
companiei au intrat într-o tendință ascendentă în octombrie 2016, ulterior, înregistrând o scădere
drastică în februarie 2017. Bursa acțiunilor acestei întreprinderi s-a străduit să înregistreze
câștiguri semnificative de atunci, dar a scăzut, împreună cu întreaga piață la începutul anului

11
2018. Bursa a continuat să cunoască o scădere în ultimele luni, ajungând la niveluri actuale de
aproximativ 0.53 USD / acțiune.

Fig. 5 Prețul unei acțiuni – Northern Dynasty Minerals Ltd (26.10.2018)

3.2.2. Great Panther Silver Limited

Minele companiei sunt situate în Mexic, și pe lângă argint, sunt extrase și alte minereuri, precum
aur, plumb sau zinc. Compania originală care a devenit pe parcurs Great Panther Silver, a fost
fondată în 1965, deci această întreprindere oferă stabilitate prin longevitatea sa. La acest
moment, acțiunile se tranzacționează la aproximativ 0.64 USD / acțiune, coborând drastic
datorită volatilității prețurilor, de la 1.4 USD / acțiune, în ianuarie 2018. Compania a raportat
deficite de producție datorită condițiilor meteo nefavorabile în cel de-al doilea trimestru din
2018, dar încă anticipează atingerea obiectivelor sale de producție pentru întregul an.

12
Fig. 6 Prețul unei acțiuni – Great Panther Silver Ltd (26.10.2018)

3.3 Platina (Pt)

Prețurile aurului se situează aproape de minim, de aproximativ 19 luni, zdruncinând acțiunile


multor companii, declinul înregistrându-se însă în întreaga piață a metalelor prețioase. Cu toate
acestea, platina a arătat o anumită rezistență, făcând ca acțiunile companiilor metalifere ce se
bazează pe platină, niște investiții mult mai sigure decât cele în aur. Ce este platina? Nu numai că
este folosită pentru bijuterii, ci are aplicații în circuite electrice și în medicină.

Fig. 7 Evoluția prețului platinei (USD) 01.11.2017 – 26.10.2018

13
3.3.1 Ivanhoe Mines Ltd.

Prețul acțiunilor pentru companie Ivanhoe Mines a fost volatile în ultimii ani, fără a menționa
instabilitatea acestuia în anul 2018. Acțiunile sunt în scădere cu 40% până în prezent, prețul
actual fiind 2,54 $ / acțiune. Cu toate acestea perspectivele pentru următoarele 12 luni sunt
pozitive, prognoza fiind estimată la 4,8 $ / acțiune, ceea ce ar însemna o creștere cu aproximativ
65%. Compania are un plafon de piață de 2,566 miliarde $.

Fig. 8 Prețul unei acțiuni – Ivanhoe Mines Ltd. (21.11.2018)

14
4. Distribuția geografică a producătorilor și jucătorilor de pe piață

4.1 Aur (Au)

Conform clasamentului elaborat de compania de cercetare GFMS din Londra, aceștia sunt cei
mai mari producători de aur din lume, în funcţie de cantitatea de aur produsă în 2015:

10. Ghana (Producție 2015: 85 tone aur, rezerve identificate: 1.200 tone aur)
Prețul în scădere al aurului a provocat suspendarea operațiunilor în anumite mine din Ghana, al
doilea mare producător de aur din Africa. Industria minieră contribuie cu cinci procente la PIB,
iar puțin sub jumătate din producția totală merge către export. Deși aurul reprezintă 90% din
totalul exporturilor minerale, Ghana este un producător important de bauxită, mangan și
diamante.

9. Uzbekistan (Produție 2015: 103 tone aur, rezerve identificate: 1.700 tone aur)
Uzbekistan nu deține un rol important pe harta economică a lumii, însă lucrurile stau diferit, în
industria aurului, țara lăudându-se cu cea mai mare mină de metal galben din lume (complexul
Muruntau). Economia fostei țări sovietice depinde de producția de aur, însă cea mai mare
problemă este ritmul încet de dezvoltare al minelor.

8. Mexic (Producție 2015: 120 tone aur, rezerve identificate: 1.400 tone aur)
În mod tradițional, numele Mexicului era asociat cu zăcăminte de argint, însă în ultimul deceniu,
țara și-a croit loc între cei mai mari producători de aur ai lumii, odată cu descoperirea unor noi
zăcăminte și dezvoltări de amploare a unor mine. De la un an la altul, producția de metal galben
a crescut constant, iar industria a atras aici marii investitori mondiali.

7. Africa de Sud (Producție 2015: 140 tone aur, rezerve identificate: 6.000 tone aur)
Producția de aur a Africii de Sud este în declin, deja de ani buni – dacă în 1983, peste 60% din
aurul mondial provenea de aici, în prezent, procentul este de doar 6%. Potrivit specialiștilor,
scăderea industriei nu este surprinzătoare, fiind explicată de îndesirea grevelor, învechirea
minelor existente și lipsa descoperirii unor noi zăcăminte.

6. Peru (Producție 2015: 150 tone aur, rezerve identificate: 2.800 tone aur)
Guvernul peruan s-a concentrat, în ultimii ani, pe depistarea și închiderea minelor de aur ilegale,
astfel că producția de metal prețios a scăzut constant. Anul 2015 a fost primul an în care a fost
înregistrată o creștere pe acest segment, investitorii și specialiștii estimând că această tendință va
continua și în anii ce urmează.

5. Canada (Producție 2015: 150 tone aur, rezerve identificate: 2.000 tone aur)
După mari pierderi înregistrate în urmă cu trei ani, companiile canadiene producătoare de aur și-
au schimbat ținta: în loc să se focuseze pe creșterea producției, acestea s-au concentrat pe
reducerea cheltuielilor. Drept urmare, a urmat o perioadă de stabilitate pentru industria de profil,
în timp ce banca centrală s-a debarasat încet, dar sigur, de mare parte de rezerva de metal prețios.

15
4. Statele Unite ale Americii (Producție 2015: 200 tone aur, rezerve identificate: 3.000 tone aur)
SUA deține circa 45 de filoni, câteva mine de mari dimensiuni în Alaska și numeroase mine de
mici dimensiuni în diverse state din vestul țării. Dintre toate, circa 30 furnizează 99% din totalul
produs. În ciuda zăcămintelor bogate de aur, producția americană a scăzut cu 5% față de anul
anterior, când deja coborâse cu 8% față de anul 2013.

3. Rusia (Producție 2015: 242 tone aur, rezerve identificate: 8.000 tone aur)
În ultimii cinci ani, Rusia a descoperit circa 270 de noi zăcăminte de aur, ceea ce a propulsat
această țară în topul statelor cu cele mai însemnate producții. În anul 2014, cantitatea de metal
prețios extras și prelucrat a crescut cu 40%, astfel că Rusia a reușit să depășească SUA, pentru
prima dată în ultimii 25 de ani.

2. Australia (Producție 2015: 300 tone aur, rezerve identificate: 9.100 tone aur)
Având cea mai mare rezervă de aur cunoscută, Australia a fost, încă din secolul al XIX-lea, ținta
imigranților care visau să se îmbogățească peste noapte. În prezent, Australia ocupă a doua
poziție în acest clasament, cantitatea de aur extrasă și prelucrată ajungând să fie la cel mai înalt
nivel al ultimilor 15 ani.

1. China (Producție 2015: 490 tone aur, rezerve identificate: 1.900 tone aur)
Cantitatea produsă de China crește cu câteva procente de la an la an, statul ocupând primul
loc în acest clasament pentru al nouălea an la rând. Dincolo de faptul că este cel mai mare
producător de aur, China este și cel mai mare consumator din lume (peste 985 tone aur, în 2015,
în creștere cu 3,7% față de anul anterior).

4.2 Argint (Ag)

Mai jos sunt primele 10 țări producătoare de argint din lume, pe baza datelor estimate în 2017 de
către US Geological Survey:
10: Statele Unite ale Americii
Locul al zecelea pe lista principalelor țări producătoare de argint este SUA. În 2017, a produs
1,020 de tone metrice din metal, în principal din trei mine de argint dedicate și aproape 40 de alte
operațiuni miniere de bază și metale prețioase din întreaga țară. Cele două state de top
producătoare de argint sunt Alaska și Nevada. Producția totală de argint pentru Statele Unite a
scăzut cu 130 de tone în 2017 față de 2016.
9: Kazahstan
Cu producția de argint la 1.200 de tone metrice pentru 2017, Kazahstanul este locul 9 pe această
listă. Producția de argint a crescut anul trecut cu 1,6%. Rezervele de argint pentru țară nu sunt
încă bine determinate.
8: Bolivia (se situează pe același loc cu Kazahstan)

16
Națiunea din America de Sud a Boliviei, numită oficial statul pluralist din Bolivia, se situează, de
asemenea, pe locul nouă pe listă. A produs 1200 de tone metrice de argint în 2017, cu puțin mai
puțin decât producția sa de 1.350 de tone în 2016. Țara are multe mine de argint, mai ales în
regiunea Potosi și are spațiu de extindere. Mina San Cristobal din Bolivia are a treia cea mai
mare depozitare de argint față de oricare altă mină din lume. Bolivia este aproximativ de
mărimea Texasului.
7: Chile
Chile a produs 1200 tone metrice în 2017, în scădere față de producția de 1.500 de tone metrice
din 2016. Chile este comparabilă cu mărimea Texasului și are estimate 27.000 de tone metrice de
rezerve de argint.
6: Australia
Deși producția de argint a scăzut în comparație cu anul 2016, Australia a produs 1200 de tone
metrice de argint în 2017. Australia are aproximativ 80% din mărimea Statelor Unite.
5: Polonia
Polonia a produs 1.400 de tone metrice de argint în 2017, în jur de 10% din 2016. Polonia deține
un loc unic pe piețele de argint: este legată de Australia ca având cel mai mare depozit metalic
din lume la nivel mondial. Polonia este la fel de mare ca și New Mexico.
4: Rusia
Rusia, de două ori mai mare decât Statele Unite, este a patra cea mai mare producătoare
mondială de argint. În 2017, producția de argint a fost de 1.600 de tone metrice, în ușoară
creștere de la 1.570 de tone metrice în 2016. Depozitele totale de argint ale Rusiei sunt estimate
la 55.000 de tone metrice.
3: China
În 2017, China a produs 2.500 de tone metrice de argint. Interesant, 95% din producția de argint
a Chinei este produsul secundar al altor operațiuni miniere. Țara a pierdut al doilea loc, acesta
fiind luat de Peru în 2016, iar țara produce puțin mai mult decât dublul cantității de argint pe care
o are SUA. China și Statele Unite sunt comparabile ca mărime.
2: Peru
În 2016, Peru a văzut un salt mare în producția de argint, propulsându-se pe locul al doilea.
Națiunea sud-americană a produs 4.500 de tone metrice de argint în 2017. Aceasta este o creștere
de aproximativ 3% față de producția din 2016. Se crede că are cele mai mari rezerve de argint
din lume, cu 93.000 de tone metrice. Această țară este aproximativ de mărimea Alaskăi.
1: Mexic
Cea mai importantă țară producătoare de argint din lume este Mexicul. În 2017, țara a produs
5.600 de tone metrice din metal, o creștere de 240 de tone față de 2016. Producția de argint în

17
Mexic este de așteptat să crească în continuare în 2018. Mexicul are aproximativ aceeași
dimensiune ca și Alaska.
4.3 Platina (Pt)

Mai jos este o listă a celor cinci producători de top în 2017, conform celor mai recente date din
US Geological Survey:
1. Africa de Sud (Producția de platină: 140.000 de kilograme)
Africa de Sud este cel mai mare producător de platină din lume si un important producător de
paladiu. Aceasta deține cele mai cunoscute rezerve de platină la nivel global și în prezent extrage
75% din platina planetei. Se așteaptă ca națiunea să aibă o producție redusă de platină în 2018, ca
urmare a închiderii minelor în 2017.
2. Rusia (Producția de platină: 21.000 de kilograme)
În ciuda faptului că este cea de-a doua țară din lume cu cea mai mare producție de platină,
producția anuală a Rusiei se trasează cu o marjă mare în Africa de Sud. Norilsk Nickel (MCX:
GMKN) este cel mai mare producator de paladiu din lume, citand o crestere de 6% a paladiului
de-a lungul anului, in valoare de 2,78 milioane uncii, precum si o crestere de 4% a platinei,
ajungand la 670.000 uncii.
3. Zimbabwe (Producția de platină: 15.000 de kilograme)
Zimplats (ASX: ZIM) este în prezent cel mai mare producător de platină din țară. Acesta este
deținut cu 87% de Impala Platinum Holdings din Africa de Sud (JSE: IMP) și are 48.535 de
hectare în revendicări miniere.
4. Canada (Producția de platină: 12.000 de kilograme
Producția puternică de platină din Canada îl transformă într-un jucător global pe această piață.
Țara deține doar 310.000 de kilograme de rezerve cunoscute- mai puțin de jumătate din rezervele
totale ale altor țări din această listă - dar companiile continuă să exploreze PGM-uri în Canada în
speranța că vor descoperi mai multe depozite.
5. Statele Unite (Producția de platină: 3900 kilograme)
Firma Stillwater Mining a fost singurul producător din SUA până când a fost cumpărată de
compania de minerit din Africa de Sud, Sibanye Gold, în mai 2017. Firma deține în prezent
minele de la Boulder Est și Stillwater. Împreună, aceste mine au adus 376.356 uncii în 2017.

18
4.4 Paladiu (Pd)

Țările producătoare de paladiu:


Rusia, Africa de Sud, Canada, Statele Unite ale Americii și Zimbabwe sunt primele cinci națiuni
producătoare de paladiu din lume. Rusia este țara producătoare de paladiu numărul unu, cu o
producție de 81 de tone în 2017. Norilsk Nickel, o companie rusă este cel mai mare producător
de paladiu din lume. Acesta reprezintă 39% din producția globală a acestuia.

Rank Country Palladium production (in metric tons), 2017

1 Russia 81

2 South Africa 78

3 Canada 19

4 United States 13

5 Zimbabwe 12

6 Other Countries 8.4

Fig.9 Top 5 țări producătoare de paladiu (m3, 2017)

4.5 Rodiu (Rh)

Cei mai mari producători de rodiu din lume sunt:


1. Amplats - 229.400 uncii

În pofida scăderii cu 20% a producției de rhodiu din 2013, Anglo American Platinum Ltd
("Amplats") a rămas cel mai mare rafinar din lume, reprezentând aproape un sfert din producția
mondială.
2. Implats - 157.000 de uncii

Impactat puternic de greva de șase luni din Africa de Sud din 2013, Impala Platinum (Implats) a
înregistrat o scădere a producției de rodiu cu aproximativ 30% din 2013. Cu toate acestea, se
menține pe locul 2 mondial la producția de rodiu.

19
3. Norilsk Nickel - 91.000 de uncii

Norilsk Nickel, care extrage majoritatea metalelor din grupul de platină din minereurile de nichel
din nordul Rusiei, a reușit să crească producția de rhodiu cu peste 10% în 2014, ca răspuns la
lipsa de material din Africa de Sud.

4. Lonmin - 78.400 de uncii

Un alt producător cu sediul în Africa de Sud, operațiunile firmei Lonmin Plc sunt situate pe
partea vestică a complexului Bushveld. În ciuda grevei muncitorilor, Lonmin a înregistrat doar o
ușoară scădere a producției de rodiu între 2013 și 2014, de la 80900 uncii la 78.400 de uncii.

5. African Rainbow Minerals - 35,227 de uncii

Rhodiul companiei este extras din trei operațiuni în colaborare: mina Modikwa (41,5%
proprietate), companie alăturată Amplats, mina Two Rivers (proprietate 55%, alăturată
companiei Implats și mina Nkomati (50% de proprietate), operată alături de Norilsk Nickel
Africa.

20
5. Evoluția pieței. Evenimente majore care au influențat piața

Marea Criză Economică(1929-1933)


În această perioadă s-a evidențiat o goană după metalele prețioase fară precedent.Astfel, Uniunea
Sovieticǎ, ȋn care exista o teribilǎ foamete, vindea alimente pentru obiectele din metale prețioase
scoase și din morminte. Aurul se scurgea și din statele capitaliste: Germania ajunge de la 800 t la
30 t ȋn 1933,Anglia renunțǎ la convertibilitatea lirei sterline dupǎ ce ȋn iulie 1929 a pierdut o
cincime din rezerva de metal prețios. Valul de aur din Africa de Sud duce la o refacere rapidǎ a
stocurilor, anul 1936 contabilizȃnd 2.300t. SUA introduce un control sever al fluxurilor metalice,
președintele Roosevelt ordonȃnd la 5 aprilie 1933 rechiziționarea aurului peste suma de 100 de
dolari de persoanǎ. Se zice cǎ era crizǎ economicǎ, dar stocul de metal prețios ajunge ȋn 1938 la
13.000 t. Furtuna aurului coincide cu dezlǎnțuirea cursei ȋnarmǎrilor, o adevǎratǎ tornadǎ ce va
prinde putere pe mǎsurǎ ce se apropie anul 1939. Marile puteri au trecut la masive comenzi de
avioane, vapoare de luptǎ și tancuri din ce ȋn ce mai performante, ceea ce ducea, ȋn mod firesc, la
cheltuieli sporite și la nevoia smulgerii tuturor resurselor de pe piațǎ.

Ascensiunea aurului odată cu Sistemul Bretoon Woods


Aurul a cunoscut o ascensiune rapidă datorată implementării Sistemului Bretton
Woods.Conferința Monetara Internationala din 1944, care a dat numele sistemului, ținuta în
stațiunea Bretton Woods, a fost rezultatul a mai bine de doi ani de planuri pentru reconstrucția
monetara post-belica, de către trezoreriile Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii. La
aceasta conferinta s-au luat în discuție două proiecte importate de reconstrucție monetară
postbelica, ”planul White” si 'planul Keynes”, ambele bazate pe concepție economică liberală.
Potrivit ,,Planului englez” urmă să fie creată o bancă mondială unică, la care să fie transferată
întreaga cantitate de aur deținută de băncile centrale ale țărilor participante; această banca ar fi
emis o moneda unică și anume, prin acordarea de credite în moneda respectivă țărilor membre.
Emisiunea monetară la nivel mondial, menită să alimenteze țările membre cu mijloace de plata
necesare pentru efectuarea tranzacțiilor lor externe, s-ar fi realizat, așadar, nu pe baza aurului, ci
prin credite acordate proporțional cu volumul comerțului exterior, adică printr-un mecanism
similar cu cel prin care, pe plan intern, banca centrală a unui stat emite moneda națională.
Planul american (”planul White”) prevedea crearea lichidităților internaționale prin constituirea
reciprocă de depozite (moneda scripturală) la băncile din țările membre (în principal la băncile
americane), precum și recursul limitat, proporțional cu mărimea contribuției, la un fond de
stabilizare comun, format prin aportul statelor participante.
Principalele trăsături ale sistemului monetar internațional creat la Bretton Woods au fost
următoarele:

21
a) definirea monedelor naționale prin raportarea la aur sau la dolarul american, definit el
însuși în aur; conform acestei reguli, fiecare stat membru își definește moneda națională
prin raportarea la o cantitate convențională de aur, considerat că denominator comun, ori
prin referire la dolarul american, cu conținutul sau metalic existent la acea dată (0,888671
g sau 1 uncie de aur = 34,92 dolari); referirea la dolar nu era, așadar, decât o manieră
indirectă de raportare la aur, care rămânea singurul mijloc de plata internațional
incontestabil (moneda internațională de ultima instanța);
b) fixitatea, dar ajustabilitatea cursurilor de schimb
c) liberă convertibilitate a monedelor, concretizată prin regula: fiecare stat participant se
obligă să răscumpere propria să moneda deținută de un alt stat membru, cedând în schimb
fie moneda statului dețînător, fie aur;

La început, sistemul monetar internațional rezultat din acordurile de la Bretton Woods a


funcționat, în linii mari, satisfăcător: în cadrul acestui sistem, comerțul și celelalte tranzacții
internaționale au cunoscut creșteri importante. Desigur, această dezvoltare a economiei mondiale
din perioada postbelică nu a fost determinată exclusiv de cadrul monetar internațional, însă,
alături de alți factori, stabilitatea monetară asigurată de sistemul de la Bretton Woods a contribuit
în mare măsură la amplificarea relațiilor economice internaționale. În deceniile următoare,
raportul de forță pe plan mondial s-a modificat însă rapid, ceea ce a făcut că ordinea monetară
internațională creată la Bretton Woods să nu mai corespundă noilor realități economice și
politice.

Realitatea monetară după cel de-al Doilea Război Mondial


Astfel, în anul 1944, când a fost conceput sistemul, nici una din principalele monede ale lumii nu
mai era convertibilă în aur. Monedele naționale erau în general definite legal prin raportarea lor
la o anumită cantitate convențională de aur, însă, înainte chiar de izbucnirea celui de-al Doilea
Război Mondial, toate statele din lume au abolit dreptul dețînătorilor de bancnote de a le
preschimba în aur la ghișeele băncii centrale.
În SUA autoritățile cumpărau încă din 1934 întreagă cantitate de aur care le era oferită la prețul
oficial de 34,92 dolari uncia, ceea ce făcea că prețul de piață al aurului să nu poată scădea sub
acest nivel. După semnarea acordurilor de la Bretton Woods, S.U.A s-au angajat că vor și vinde
aur celorlalte state interesate, la același preț oficial de 34,92 dolari uncia, însă, în realitate prețul
de piață al aurului a început în curând să crească, ceea ce a făcut că autoritățile americane să se
achite din ce în ce mai greu de această obligație.Astfel, deși elementul de baza al sistemului,
adică etalonul cu ajutorul căruia erau evaluate toate celelalte active, a fost, teoretic, aurul, singură
moneda convertibilă în aur era dolarul S.U.A.
O prima modificare importantă a acordurilor de la Bretton Woods intervenit în februarie 1961,
când, confruntate cu fenomenul creșterii prețului de piață al aurului, băncile centrale din primele
zece state industrializate ale lumii au înființat ceea ce în epoca s-au numit “pool – ul (cartelul)

22
aurului”. Creșterea prețului de piață al aurului a fost determinată în principal de inflația internă
din S.U.A , la care s-a adăugat amplificarea deficitului balanței de plăti a S.U.A,. Confruntate cu
acest fenomen, S.U.A ar fi trebuit să procedeze la devalorizarea dolarului, însă, după o perioada
de ezitări, autoritățile americane au respins categoric această soluție, propunând în schimb
principalelor țări dezvoltate (Belgia, Italia, Olanda, R.F.G și Marea Britanie ) să-și pună o parte
din rezervele lor de aur într-un fond comun din care să se finanțeze intervențiile pe piață liberă
pentru susținerea prețului dolarului față de aur. În modul acesta, prețul de piață al aurului a
încetat să se mai formeze liber, băncile centrale ale statelor membre ale pool – ului intervenind
pentru a-l menține la nivelul oficial de 35 dolari uncia. În pofida acestei măsuri, creșterea
prețului aurului a continuat, obligând băncile centrale să pună pe piață, prin intermediul pool –
ului, mari cantități de aur, pentru a împiedică în modul acesta creșterea prețului aurului peste
nivelul de 35 dolari uncia, și, implicit, devalorizarea dolarului. Că urmare, rezervele oficiale de
aur au început să se diminueze îngrijorător, iar în anul 1967, unele state (de exemplu Franța) s-au
retras discret din pool, în timp ce altele au cerut să fie scutite de obligația de a furniza aurul
necesar intervențiilor.

Criza din 2007-2008

De la începutul crizei, când dolarul a fost lovit din plin, odată cu prăbușirea
sistemului financiar american, băncile centrale din toată lumea s-au întrecut în cumpărarea
aurului, pentru că este singurul ce nu depinde de o țară anume.
Din anul 2000, producția mondială de aur a scăzut de la 2.620 de tone la 2.416 tone, iar prețul a
crescut cu mai mult de 250 de procente. Având în vedere criză economică, schimbarea rapidă a
valorilor diverselor monede internaționale și dorința unor state puternice, precum China, de ar
renunta la dolar drept moneda pentru rezerve, aurul este un refugiu sigur pentru păstrarea
averilor.

În România, prețul de referință pentru gramul de aur, stabilit de Banca Națională a României, se
învârte, în anul 2009, în jurul valorii de 90 de lei, Creșterea este, însă, semnificativă față de
nivelul anului 2007, când un gram de aur costă, în medie, 55 de lei. Totodată, în anul 2009
producția mondială de argint a fost estimată la 688 milioane de uncii, adică circa 21.400 tone

Noile tendințe ale ultimului deceniu

Evoluția aurului din ultimul deceniu ilustrează în mod evident interesul crescut al investitorilor
pentru metalul prețios, dar și o confirmare a trendului ascendent al evoluției cotațiilor. Astfel,
după atingerea unui maxim istoric în a două jumătate a anului 2011 (1,920 USD/uncie), am
asistat la o corecție a prețului până spre sfârșitul anului. În ianuarie și februarie 2012, optimismul
începutului de an a readus prețul la niveluri aproape de 1,800 USD/uncie, pentru că lunile ce au
urmat să marcheze o corecție chiar de până sub 1,600 USD/uncie. Această ajustare a constituit

23
un prilej foarte bun pentru investitori să între la cumpărare, iar acțiunile de stimulare economică
ce au urmat au confirmat, din nou, trendul crescător. . Anul 2015 are mari şanse să fie un an de
scădere pentru metalul galben, după ce în 2014 cotaţia aurului a stagnat, iar în 2013 aurul s-a
depreciat cu 27%. Preţul aurului a înregistrat deja o creștere de 10% în dolari în 2016, la nivel
global.În România, aurul a fost cotat official la 11,4% mai mult, în decembrie 2016 față de
decembrie 2015, potrivit mediei anunțate de Banca Națională a României (BNR).
În decembrie 2010 argintul a atins cel mai ridicat preț înregistrat din 1980 încoace, fiind cotat la
30,7 de dolari uncia. Recordul absolut este de 49,5 dolari uncia și a fost atins în ianuarie
1980. Preţul argintului a crescut cu 31% în 2010, până la un nivel maxim al ultimilor 30 de ani,
depăşind că performanţă aurul, acţiunile şi majoritatea metalelor de bază. Preţul argintului este în
prezent de 22,11 dolari pe uncie (16,09 euro, 0,78 dolari/gram), iar cel al aurului a ajuns la 1.317
de dolari pe uncie (958 de euro, 46,5 dolari/gram), astfel că raportul este de 59,6.Istoric vorbind,
argîntul este subevaluat în relaţia cu aurul, potrivit specialiştilor. Declinul argintului este legat de
încetinirea economiilor chineze şi japoneze . China asigură 15% din consumul global de argint,
iar Japonia asigură circa 12%. Argintul este cel mai des folosit în producţia de dispozitive
electronice.
Prețul paladiului a crescut cu aproximativ 9% de la începutul lui 2013 și până în prezent, în timp
ce platină s-a scumpit cu 3%, în același interval de timp, iar cererea este în continuă creștere, mai
ales că paladiul este un ingredient important în domeniul auto.

24
6. Contracte futures

Contractele futures pe aur și argint pot oferi acoperire împotriva inflației, joc speculativ,
investiții alternative sau acoperire comercială pentru investitorii care caută oportunități în afara
titlurilor tradiționale de acțiuni și a celor cu venit fix.

Ce sunt contractele futures pe metale prețioase?


Un contract futures de metale prețioase este un acord obligatoriu din punct de vedere juridic
pentru livrarea de aur sau argint la un preț convenit în viitor. Contractele sunt standardizate
printr-un schimb de cont futures în ceea ce privește cantitatea, calitatea, ora și locul livrării.
Numai prețul este variabil. Hedgers folosesc aceste contracte ca o modalitate de a gestiona riscul
de preț pe o achiziție sau vânzare anticipată a metalului fizic. Futures oferă, de asemenea,
speculatorilor posibilitatea de a participa pe piețe fără sprijin fizic.

Avantajele contractelor futures


Contractele futures oferă mai multă pârghie financiară, flexibilitate și integritate financiară decât
tranzacționarea mărfurilor în sine deoarece se tranzacționează la bursele centralizate.
Pârghia financiară este capacitatea de a tranzacționa și de a administra un produs cu o valoare de
piață ridicată la o fracțiune din valoarea totală.
EXEMPLU: Un contract futures pentru aur controlează 100 uncii de troi. Valoarea in dolari a
acestui contract este de 100 de ori prețul de piață pentru o uncie de aur. În cazul în care pe piața
se tranzacționa la 600 USD pe uncie, valoarea contractului este de 60 000 USD (600 x 100
uncii). Pe baza normelor privind marja de schimb, marja necesară pentru a controla un contract
este de numai 4.050 USD. Astfel, pentru 4.050 dolari, se poate controla aurul de 60.000 de
dolari. În calitate de investitor, acest lucru vă oferă posibilitatea de a mobiliza 1 USD pentru a
controla aproximativ 15 USD.
Există câteva contracte de aur diferite tranzacționate pe bursele din SUA: una la COMEX și două
la eCBOT. Există un contract de 100 troi-uncii care se tranzacționează la ambele burse și un mini
contract (33,2 uncii de troi) tranzacționat numai la eCBOT. Argintul are, de asemenea, două
contracte de tranzacționare la eCBOT și una la COMEX. Contractul "mare" este de 5000 de
uncii, care se tranzacționează la ambele burse, în timp ce eCBOT are un minicontract pentru
1.000 de uncii.
Funcția principală a oricărei piețe futures este de a furniza o piață centralizată pentru cei care au
un interes să cumpere sau să vândă mărfuri fizice la un moment dat în viitor. Piața futures pe
metal ajută hedgers să reducă riscul asociat cu mișcările negative ale prețurilor pe piața de
numerar. Exemplele de hedgers includ seifurile bancilor, minele, producătorii și bijutierii. Spre
deosebire de hedgers, speculatorii nu au nici un interes să preia livrarea, ci incearca să profite de
asumarea riscului de piață. Speculatorii includ investitori individuali, fonduri speculative sau
consilieri ce tranzacționeaza marfuri.

25
Concluzii

În concluzie , piață metalelor prețioase este într-o continuă dezvoltare datorită cererii mari pentru
aceste metale,dar și siguranței pe care o oferă investitorilor . Putem afirmă că,în ciuda deprecierii
aurului odată cu căderea Sistemului Bretoon Woods, acesta rămâne un etalon și cel mai sigur
mod de conservare a bogăției . Unul dintre motivele pentru care prețul aurului continuă să
crească este și cantitatea limitată de aur existența. Dolarii, de exemplu, pot fi tipăriți la nevoie,
ceea ce le scade valoarea. În schimb, nimeni nu a reușit să producă aur, încă, de aici și valoarea
să. Totodată , platină și paladiul cunosc creșteri semnificative în ultimul deceniu datorate
prelucrării tot mai intense a bijuteriilor , a echipamentelor de laborator dar și a avansării
medicine dentare .

26
Bibliografie
Anthony, Craig. https://www.investopedia.com/articles/markets-economy/083116/10-countries-
produce-most-silver.asp. 5 Aprilie 2018.

Bell, Terence. https://www.thebalance.com/the-10-biggest-rhodium-producers-2014-2339737. 12


Ianuarie 2018.

http://www.bursa.ro/.

http://www.infomine.com/.

https://www.apmex.com/.

https://www.gminsights.com/industry-analysis/precious-metals-market.

https://www.investopedia.com/.

https://www.wall-street.ro.

Kay, Amanda. https://investingnews.com/daily/resource-investing/precious-metals-investing/platinum-


investing/top-platinum-palladium-producing-countries/. 8 Noiembrie 2018.

Nag, Oishimaya Sen. https://www.worldatlas.com/articles/top-palladium-producing-countries-in-the-


world.html. 6 Iunie 2018.

27