STRESUL

PROFESIONAL LA
ASISTENTII MEDICALI
Psiholog
Mariana Suciaghi
,,Important este nu ceea ce ţi se intamplă ci felul în care reactionezi’’ (Hans Selye)
 Stresul. Notiuni generale.

• Stresul este unul dintre factorii cei mai

importanti care influentează viata omului
înca de la nastere si care poate avea un
- efect pozitiv
sau
- nociv
• De origine engleză, cuvântul "stres"
circumscrie o serie de substantive înrudite
ca inteles, dar ce au totusi nuanțe usor
diferite:
- presiune,
- efort,
- solicitare,
- tensiune,
- constrângere,
- încordare nervoasă.
 Definitia stresului:
• Cel care lansează in limbajul medical
conceptul de stres este fiziologul austriac
Hans Selye in anul 1936, an în care
descrie si "sindromul general de adaptare"
(SGA) si pe care îl defineste ca fiind
efortul făcut de organism pentru a
răspunde solicitărilor mediului.
 In conceptia lui Selye, stresul este:
• o reactie biologica generală
• un ansamblu de reacții a organismului
față de o acțiune externă, exercitată
asupra sa de către o serie de agenți
cauzali:
• fizici (traumatisme,arsuri),
• chimici, biologici (infectii),
• psihici constand in aparitia unor variate
modificari morfofunctionale, in special
endocrine (hipofiza, suprarenale)
• răspunsul organismului agresat este un răspuns adaptativ - ca
urmare acest răspuns este un “sindrom general de adaptare”,
care are 3 faze evolutive:
•  de alarmă,  de rezistenţă  de epuizare - . Selye, 1946

• “Orice răspuns al organismului consecutiv oricărei cereri sau

solicitări exersate asupra sa”- Selye, 1976

• “Stare de tensiune acută şi puternică a organismului obligat să îşi

mobilizeze mijloacele pentru a face faţă unei situaţii ameninţătoare”, .
Delay J, 1980.
• In zilele noastre ponderea cea mai mare o
are, asupra organismului, stresul psihic,
care influentează:
- randamentul la locul de munca,
- relațiile afective,
- relațiile de familie.
 Stora defineste stresul, in sensul sau activ, ca
fiind :
• o forta care produce o tensiune,
• un stimulul extern:- agent fizic
sau
- agent psihologic
• rezultatul acțiunii exercitate de un stresor, agent
fizic si/sau psihologic si/sau social, asupra
sanatatii unei persoane (Stora, 1997, Le stress,
nr. 2575, Paris, PUF)
• Jonas și Crocq propun urmatoarea
definiție:
"Stresul este o reactie
fiziologica,psihologica de alarma, de
mobilizare si de apărare a organismului
(sau, mai bine, a individului, a persoanei)
fața de o agresiune, o amenintare sau
chiar - s-ar putea spune –fața de o situație
traită neobișnuit". (Jonas, Crocq, 1996,
Les consequences clinique du
traumatisme psychique, p. 23-28)
 Jeammet si colaboratorii săi:
• "Noțiunea de stres, în accepțiunea ei cea
mai largă, cuprinde orice agresiune asupra
organismului, de origine externă sau
internă, care întrerupe echilibrul
homeostatic. Ea poate viza nivelurile cele
mai inalte ale integrării senzoriale si
cognitive, perturbarea atingând în acest
caz sistemul de relație al subiectului cu
mediul său". (Jeammet, Reynaud, Consoli,
1989, Psychologie medicale, p.183-185)
• Landy defineste stresul ca: "dezechilibru intens
perceput subiectiv intre cerintele organismului si
capacitatea sa de raspuns". (Landy, 1990,
p.217-239)

0 definifie mai larga este data de Golu:

• stresul psihic reprezintă "o stare de tensiune,
incordare si discomfort determinată de agenți
afectogeni cu semnificație negativă,de frustrarea
sau reprimarea unor stari de motivatie(trebuinte,
dorinte, aspiratii) de dificultatea sau
imposibilitatea rezolvarii unor probleme". (Golu,
1981, Diciionar de psihologie sociala')
 Agentii stresori:
• Agentii stresori psihici sunt in marea
majoritate stimuli verbali (incluzând si
limbajul interior) si sunt vehiculati pe cai
nervoase la si de la cortexul cerebral.
 Rol deosebit in aparitia si
amploarea stresului psihic il au:
• particularitatile genetice cognitive,
afective, motivationale si volitionale ale
subiectului
• particularitatile personalitatii sunt
influentate de biografia individului si de o
serie de afectiuni somatice sau psihice.
 Influenta stresului psihic asupra
organismului
• La nivelul organismului, in situatie de stres :
-ritmul respirator se accelereaza,
-furnizand mai mult oxigen, datorită acestui lucru
-creste ritmul cardiac, favorizand
-cresterea ritmului cerebral,
-activitatea muschilor este stimulata de aportul crescut
de oxigen si zahar,
-apararea imunitara a organismului se activeaza.
 Rolul adrenalinei in sistemul
simpatic in cazul unei emotii
• Glandele suprarenale sunt situate
deasupra fiecarui rinichi si sunt alcatuite
din doua parti:
• - partea centrala sau medulorenala
• - partea periferica sau supracorticorenala
Secretia catecolaminelor (adrenalina si
noradrenalina) se eliberează în cazul când
este nevoie de un raspuns rapid si de
mobilizarea energiei, în vederea unui
obiectiv: fie lupta, fie fuga
Cantitatea de adrenalina eliberata este mai ridicata in
cazul:

• fricii
• starilor depresive
• anxietatii

• Cantitatea de noradrenalina eliberata este

mai ridicata in cazul:
• furiei
• starilor agresive.
 Mobilizarea de catecolamine este

• Utilă, în:
• situațiile reale de fugă sau luptă

• Nocivă, când:
• situația emoțională este imaginară
•
 Corticosuprarenala:
• descarcă o serie de hormoni de constituție
steroidă, numiți corticoizi sau "hormoni ai
stresului":
• glucocortizoizii, din care cortizolul si
cortizonul, si
• mineralocorticoizii, cum sunt aldosteronul
si corticosteronul.
 Hormonii stresului sunt eliberati în sânge ca
răspuns la prezența unui alt hormon
secretat de antehipofiza: hormonul
adrenocorticotrop.

• Acest hormon este produs sub

• Acțiunea unor hormoni hipotalamici numiți
"cortico-releasing factor" (CRF).
 Hipofiza:
• este compusă din două părți:
• - hipofiza anterioara - care la stres elimină
o cantitate mare de ACHT si de
• somatrofina sau STH (hormon de
creștere);
• - hipofiza posterioara - care secretă
vasopresina, hormonul diuretic și
hipertensiv.
• Stresul are un mecanism hipofizosuprarenal, si
experiența demonstrează că anumiți hormoni
(ACTH, glocucorticoizii) împiedică prejudiciile, in
timp ce alții cum sunt mineralcorticoizii le
provoacă.
 Aceste maladii apar in cazul:

• hipoadaptării si deficit de • hiperadaptării datorită

corticoizi mineralcorticoizilor

• datorită glucocorticoizilor • maladii

psihosomatice
 La nivelul sferei psihice, stresul
psihic produce:
• Tulburari nevrotice:
• anxietatea,
• insomnia,
• cefaleea,
• depresia
sau
• boli psihosomatice:
• astmul bronsic,
• ulcerul duodenal,
• hipertensiunea.
Important de retinut este însa si
faptul ca stresul poate fi :
pozitiv (eustres)
sau
negativ (distres).
 Eustresul (,,stresul pozitiv")

• are efecte benefice asupra organismului uman,

• apare in cazul in care agenții stresori au o
semnificație favorabilă pentru individ.
• Aceștia declanșează afecte pozitive (bucurie
intensa, extaz, triumf, rasul in hohote),
• mai apare în cursul unor stări emoționale
pozitive cuplate sau nu cu efort fizic moderat
(ex.actul sexual sau jogging-ul).
• este prin excelenta acut.
Distresul (,,stres psihic negativ")
• este recunoscut unanim ca patologic.
• produce de obicei, suferinta si
dezadaptare, ca urmare a contactului cu
un agent stresor.
Dupa Shaffer (1982), stresul se manifestă prin trei categorii
de simptome:

• somatice
• psihice
• motorii
 Simptomele somatice:

• bufeuri, • eructații,
• transpirații, • grețuri,
• palpitatii, • varsături,
• tahicardie, • flatulență,
• creșteri ale TA, • micțiuni frecvente (chiar
• cefalee, imperioase),
• senzație de slabiciune, • oboseală,
 Simptomele psihice:
• anxietate • distractibilitate
• aprehensiune • dismnezii
• fatigabilitate • insomnie
• depresie • coșmaruri
• iritabilitate • teama de moarte sau
• scăderea capacității de boala.
de concentrare
Simptomele motorii ale stresului
• tensiune musculară • Reacții de tresărire
• dureri lombare exagerate
• tremor • coordonare motorie
• spasme musculare diminuată
(similare unor ticuri), • oftat frecvent
• senzație de
imobilizare, de
paralizare.
 Cum afecteaza stresul diverse organe si sisteme
• Tractul digestiv
• Organele de reproducere
• Vezica urinara
• Sistem nervos central
• Păr
• Orificiul bucal
• Plamani
• Inima
• Musculatura
Stresul profesional
(ocupational).
 In stresul profesional participă
agenți stresogeni:

• fizici
• chimici
• psihologici
• Exista o interacțiune intre factorii
• implicati în activitatea profesionala,
• cei tinând de aptitudini si atitudini
• si de condițiile de viata.

• Aceste interacțiuni au influența asupra

performanței si satisfacției în muncă ca si
în impactul asupra sanătătii.( Levi)
 Modele ale stresului:
• Mediu- Persoana-Reactie:
• mediul afectează percepția persoanei,
care la randul ei îi afectează răspunsurile
si care in final influențeaza sanătatea
individului.
• acesta susține ca reacțiile de stres au loc
în momentul în care relația dintre
persoană si mediu este in dezechilibru.
Situatia-Persoana-Rezultatele:

stresul este considerat ca:

- o variabilă care intervine în baza unor
cauze anterioare cat, si
- o consecință comportamentală asociată
cu reacții psihologice si fiziologice
specifice.
 Situatia-Persoana-Rezultatele:
• Poate fi subdivizat in șase arii de intervenție:
- condițiile politice, economice si de viața
- cerințele formulate de organizație, respectiv postul
ocupat
- strategiile/mecanismele de management al stresului,
caracteristici demografice si diferențele individuale care
pot modera si influența factorii generatori de stres
ocupațional
- process-facet (dupa Beehe si Newman, 1978)
- aria comportamentala : performantele
profesionale/organizationale si consecintelor
comportamentale
• - feed-back-ul
• - timpul.
Consecintele stresului sunt
reflectate in:

- performanța profesională dar si in

rezultatele acesteia, si
- reacții comportamentale fizice,
psihologice și fiziologice/somatice
Strategii de adaptare si control al
stresului:
• Oamenii raspund în două feluri la stres:
• - strategia raţionala de control al stresului prin
rezolvarea de probleme (Folkrnan si Lazarus
1988
• - strategia de control emoţional al stresului.
Această strategie la limită, presupune
comportamente de refuz sau evitare a deciziei
(Anderson, 2003).
• Exista mai multe categorii de răspunsuri in
strategiile rationale de control al stresului:
- planificare
- actiune directă
- cautarea sprijinului si
-renunțarea la anumite activități pe
perioade scurte sau mai lungi.
(Carver si colaboratorii (1989))
 Carver propune 14 strategii
rationale de control al stresului:
• - reintegrarea pozitivă si crestere
• - modalitate activă de control al stresului
• - palnificare
• - cautarea sprijinului social pentru probleme instrumentale
• - renunțarea la activitați concurente
• - religie
• - acceptare
• - dezangajare mentala
• - concentrare pe emoții
• - dezangajare comportamentala
• - negare
• - consum de alcool
 Stresul profesional al cadrelor
medicale din spitale.

• Pană la această oră, în lume au fost

efectuate numeroase studii în ceea ce
priveste existenta stresului profesional la
cadrele medicale cât si apariția depresiei
la această categorie profesională.
 Şapte surse de stres:
(dupa http://www.springerlink.com, 1981)

• trăirile anxioase date de îngrijirea bolnavilor gravi,

• satisfacția în munca,
• conflictele de la locul de munca,
• nesiguranța ca aplica tratamentul cel mai adecvat
si corect,
• lipsa suportului moral dat de membrii familiei,
prieteni
• programul specific din sistemul sanitar care prevede
rotirea turelor din 12 in 12 ore,
• numarul relativ mare al bolnavilor decedați
• Prima sursa de stres este activitatea in sine si
este legata de:
- insuficiența efectivelor si ca urmare de
- supraaglomerarea sarcinilor, chiar si
• - natura acestora este neplacuta pentru
ca se ocupa de corpul pacientilor si de tot ce
apartine acesteia: sânge, urină, vomă,
• mirosuri.
 Alte surse de stres sunt:
• Insuficiența echipamentelor in anumite servicii,
• stocul redus de medicamente (chiar lipsa lor),
• orele de activitate care izoleaza asistentele de ritmul
vieții sociale,
• schimbarea ritmului de somn-veghe,
• remunerația mediocra,
• situațiile pe care le au de infruntat (urgențe) si
raspunderea fată de bolnavi (în serviciul de noapte, de
exemplu)
• relația cu bolnavii face sa creasca anxietatea datorită
diferentelor locale, culturale, trasăturilor de caracter
(pacienți mai mult sau mai puțin docili), la care se
adaugă
• presiunea familiilor si prietenilor, pentru ameliorarea
calitații ingrijirilor acordate.
• Problema este diferită la bolnavi în diverse
faze ale bolii si devine acuta mai ales in
faza finală: moartea.
• Cercetările efectuate de Kubler-Ross
(1969) identifică cinci etape pe care le
parcurg bolnavii :
• - refuzul
• - izolarea
• - mania (furia)
• - negocierea
• - acceptarea
• Sursele de stres provin si de la organizarea muncii si de
modul in care ea a fost acceptată.
• Au fost evidențiate în mod special, noua surse de acest
gen:
• - insuficienta atentie acordata calitatii vietii bolnavului
• - teama fizica a bolnavului
• - nepotrivitrivirea orelor
• - experienta emoțională a tratamentelor împinse la limită
• - lipsa de recunoștină a bolnavilor față de îngrijirile date
• - imposibilitatea de a-ți organiza munca
• - lipsa de considerație,
• - neglijarea cunoașterii umane a bolnavului in luarea
unei hotărâri medicale
• - aversiunea din punct de vedere vizual in acordarea
îngirjirilor.
Burn out si aparitia depresiei
• Supuși unui stres îndelungat, permanent si
la nivel înalt,
• solicitandu-se excesiv de energie, forta si
de resurse,
cu timpul apare in randul
personalului medical epuizarea,
• sindromul de "burn out'' care a fost descris
de Freudenberger (1974)
 El a cuantificat acest
sindrom print-o scara de evaluare
in trei dimensiuni:

• - dezinteresul pentru profesie

• - epuizare emoţională
• - realizarea personală-dezinteresul
Scala de "bourn out" si Nursing Stress Scale
exploreaza sapte tipuri de situatii
stresante:
– obligatii de serviciu
– asistenta muribunzilor
– decesul pacientilor
– lipsa de sustinere
– insuficienta pregatire
– nesiguranta in privinta tratamentelor
administrate
– conflictele cu medicii si cu alte asistente
• Personalul medical plăteste un preţ ridicat,
pentru ca aceste surse de stres, le
cauzează:
• tulburări ale somnului,
• depresii, însotite de un consum ridicat de
somnifere.
• Daca apare si o lipsa de buna dispozitie, pierderea
interesului sau a placerii de orice activitate sau distractie
obisnuita si se adauga inca cel putin patru din urmatoarele
simptome, pe o perioada mai lunga de doua saptamani,
este vorba de o depresie majora:
• - pierederea apetitului sau scaderea semnificativa in
greutate
• - insomnie sau hipersomnie
• - hiperactivitate sau apatie
• - pirderea interesului sau placerii in activitaţile obişnuite
sau a libidoului
• - pierderea energiei, oboseala
• - sentimentul de inutilitate sau sentimentul de reproş,sau
culpabilitate excesivă
• - lamentaţii excesive, capacitate de gandire sau
concentrare diminuată
• - ganduri frecvente de moarte sau sinucidere, tentative de
sinucidere
 De unde ştii ca suferi de stres?

Te afecteaza în diferite feluri.

Este evenimentul stresant temporar sau

permanent?
 Simptome afective

• ● Pierderea încrederii în capacitatea de a-ţi îndeplini

îndatoririle.
• ● Incapacitatea de a te concentra asupra sarcinii.
• ● Irascibilitate faţa de colegi
• ● Vărsare de lacrimi
• ● Nesociabil
• ● Letargie
• ● Sentimentul de pierdere a controlului.
 Simptome fizice
• ● Dureri de cap datorate stresului.
• ● Insomnie – somn neodihnitor.
• ● Pierdere/crestere a poftei de mâncare.
• ● Sentimentul permanent de epuizare fizică.
• ● Cu sufletul la gură.
• ● Atacuri de panica.
• Sentimentele si emoţiile legate de aceşti factori
de stres se pot regla prin diverse metode, pentru
a ajunge din nou la un echilibru psihic, emotional
şi somatic adica homeostaza.

• Echilibrul între sistemul fiziologic si cel psihic

este dat de factorul conducator al personalitaţii
umane, pe care psihanaliştii il numesc Ego
• ( agentie de sinteza si reglare)
 Mecanisme de reglare a stresului:
• Mecanisme de reglare a stresului zilnic:
1. Cautarea prezenţei materne
2. Consolidarea dragostei de sine prin aprobarea cuiva
3. Rasul, plansul, înjurătura
4. Retragerea emoţională,spovedania, rugaciunea
5. Intelectualizarea problemei
6. Comportamentul activ/descarcarea tensiunilor: jocul,
munca fizica, sportul
7. Activitaţi fantasmatice
8. Descarcări organice ale tensiunilor prin intermediul
functiilor somatice: urinat, defecat, mancat, fumat,
consum de alcool( dupa Stora, 1999)
Mecanisme de reglare a stresului major:
 Mecanisme de reglare la al doilea nivel:

• - sustragere din realitate prin disociere

• - retragere din realitate prin ,,deplasare’’
• - folosirea simbolurilor, limbajului,
ritualurilor
• - sacrificiul
 Mecanisme de reglare la al treilea nivel:

• - dezorganizare Eului care survine datorita

aparitiei necontrolate a impulsurilor
instinctuale periculoase, induse de stres(
evenimente durabile, evenimente
episodice, punctuale si recurente)- pot
duce la violente, explozii de furie
necontrolata, chiar automutilari sau
sinucidere.
 Mecanisme de reglare la al patrulea nivel:

-desprindere de realitate ca urmare a

rupturii agresive a Eului- stări delirante,
halucinate, psihotice.

• Mecanisme de reglare la al cincelea nivel:

-fiinţa umană ajunge la limita epuizarii si
deces, datorita forţelor de destructurare
însotite de o energie distructivă
considerabilă ( Stora, 1999)
 STRATEGII DE PREVENIRE A STRESULUI

• stabileste-ti scopuri si limite realiste

• priveşte lucrurile în ansamblu si încearcă sa nu-ţi
schimbi buna dispozitie din cauza unor aspecte
insignifiante;
• gaseste-ţi timp pentru activitaţile care iţi procură
placere si o stare buna de spirit;
• execută regulat exercitii fizice;
• pastrează-ti o privire optimistă indiferent de dificultaţile
ivite;
• rasplăteşte-te pentru lucrurile bune facute pe parcursul
unei zile.
STRATEGII DE DIMINUARE A STRESULUI

• Adoptă o manieră pozitivă de a privi lucrurile

• Fă-ti timp pentru tine!
• Somnul
• Alimentaţia sanătoasa
• Mişcarea
• Relaxarea
• Vorbeşte cu prietenii tăi!
• Evită sa-ţi administrezi singur calmante sau sa
gaseşti alte "fugi"
• Apelează la sfatul unui specialist!
• Stabileste-ţi ţinte tangibile
• Nu te supraîncarca
• Nu face mult zgomot pentru nimic
• Scrie-ţi gândurile!
• Ajuta-i pe alţii!
• Gaseşte-ti un hobby!
• Fixeaza-ţi limite! Nu te teme sa spui
"Nu”.
• Planifica-ţi timpul!
 Metode de luptă împotriva
stresului:
• Au ca scop:
• - diminuarea progresivă a tensiunilor psihice si
musculare si
• - scaderea excitaţiilor senzoriale ( auditive,
vizuale), cu importante consecinţe de relaxare
asupra majoritatii funcţiilor vitale.
Cea mai eficientă metodă de diminuare a stresului
se consideră a fi terapiile de relaxare, cum de
exemplu sunt:

- exercitii de relaxare corporală, unde intră şi

gimnastica aerobica, activitaţi cu impact scazut
la stres

- exercitii de respiraţie adâncă, pentru relaxare

- metode de relaxare mentală, ca meditatia sau
imageria dirijată

• - metode care însotesc mijloace tehnice,

“relaxarea în apa’’ sau “bio feedbackul-ul’
• - metode psihoterapeutice, spre exemplu:

• trainingul Autogen Shultz,

• relaxarea progresiva Jackobson

• psihoterapia psihanalitica sau
psihosomatica.
Învăţarea si apoi aplicarea regulată a unor tehnici
de relaxare are ca principale beneficii:

• Inducerea calmului si obţinerea unei stabilităţi emoţionale

generale;

• Odihna obţinută atât prin detensionare, cât şi prin obţinerea

unui somn odihnitor;

• Reducerea anxietaţii;

• Obtinerea unui tonus mental bun;

• Claritate în gândire, îmbunătaţirea memoriei, atenţiei necesare

in diferite domenii profesionale când se impune lucru sub
presiune.
 Munca dvs. este stresanta ?

MEREU DE MULTE ORI DE MULTE ORI MEREU

ADEVARAT ( 3 ) ADEVARAT ( 2 ) FALS ( 1 ) FALS ( 0 )

Incercuiti raspunsul care vi se potriveste.

P1 Zilele sunt prea scurte pentru tot ce munca mea cere sa fac
3 2 1 0
C2 Nu pot prevedea tot ce voi lucra intr-un an 3 2 1 0
E3 Mediul meu de munca este agreabil 0 1 2 3
R4 In jurul meu sunt destui oameni cu caractere urate cu care e greu de trait 3 2 1 0

E5 Activitatea mea solicita eforturi fizice sau sarcini penibile 3 2 1 0

V6 In meseria pe care o fac pot fi foarte usor victima unei agresiuni 3 2 1 0
F7 Pentru tot ce fac prin munca mea nu sunt platit corespunzator 3 2 1 0
P8 In munca mea trebuie sa fac adesea lucruri noi 3 2 1 0
C9 Postul in care lucrez risca restructurari sau mutari iminente 3 2 1 0
F10 In munca mea primesc mai multe critici decat felicitari 3 2 1 0
C11 Am dificultati in a introduce tehnologie noua in munca 3 2 1 0
mea(informatizare,internet)
R12 In munca mea contactele cu oamenii sunt prilej de satisfactie 0 1 2 3
P13 In munca mea producerea unei erori poate avea consecinte grave 3 2 1 0
E14 Pierd mult timp cu deplasarea(pentru a ajunge la munca sau pentru a- 3 2 1 0
mi desfasura munca)
V15 Fata de alte persoane, eu incep sa simt frica si teama pentru securitatea 3 2 1 0
mea
F16 Cred ca institutia in care lucrez nu se ingrijeste de cariera mea 3 2 1 0

R17 Sunt adesea in contact cu persoane nepoliticoase, chiar dezagreabile 3 2 1 0

C18 Munca pe care o desfasor necesita o adaptare permanenta la noutati 3 2 1 0

V19 In exercitarea muncii mele am primit deja lovituri si am fost ranit 3 2 1 0

P20 Mi-au fost fixate sarcini de munca pe care le consider greu de atins 3 2 1 0

V21 Am de-a face in munca mea cu o persoana (sau mai multe) care simt 3 2 1 0
placere de a ma face sa sufar
E22 Lucrez intr-o atmosfera zgomotoasa si agitata 3 2 1 0
F23 Institutia in care lucrez ofera numeroase avantaje 0 1 2 3
R24 Am de-a face cu o atmosfera proasta in munca mea 3 2 1 0
Imagini care spun cat esti de stresat
 Bibliografie:
• www.institutiimedicale.ro/stres-compasiune-medici-asistente.

• www.csid.ro/boli-afectiuni/psihiatrie/stresul-definitie-cauze.
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Stres
• M.GOLU, Stresul psihic, dicţionar de psihologie socială , Bucureşti,
Ed. Enciclopedică, 1981
• SPIELBERGER, C.D., VAGG, P.R., coord. PITARIU, H., ILIESCU, D.,
• LIVINTI, R., trad. HANGAN, M.-Job Stress Survey Chestionarul de
• stres Ocuational. Manual tehnic. Cluj Napoca: Sinapsis; 2010;
• HAY, D., OKEN, D.-The psychological stresses of intensive care unit
• nursing. Psychosom Med. 34(2):109–18., 1972;
• VAGG, P.R., SPIELBERGER, C.D.-Occupational stress: measuring job
• pressure and organizational support in the workplace. J Occup Health
• Psychol. 3(4):294–305.- 1998 Oct.;
Va multumesc pentru
atentie!

Tel: 0744 428 486

mari_suciaghi@yahoo.com