TUDII EOLOGICE REVISTA FACULTATILOR DE TEOLOGIE DIN PATRIARHIA ROMANA Revista fondata in anul 1929 de citre Prof. dr. Teodor M, Popescu SERIA AIA, ANUL III, NR. 2, APRILIEIUNE BUCURESTI 2007ul ‘SiTeot 2/2007, pp. 161-219 Georgicd GRIGORITA Universitatea Pontificala Gregoriand ~ Roma LEGEA NR. 489/2006 $I BISERICA ORTODOXA ROMANA Dupa mai bine de 16 ani de dezbateri', in 26 dec. 2006, cu doar 5 zile inainte de aderarea arii noastre la Uniunea Europeand, presedintele Roméniei promulga noua Lege privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. Desi promovata ca text legislativ cu deschidere europeana’, ce igi propunea ,sd puna capat regimului comunist din Romania aplicat relatillor dintre Stat si cultele religioase, perpetuat dupa 1989 prin prevederile ramase in vigoare ale Decretului nr. 17/1948", noua lege a starnit o serie intreagd de proteste! si contestatii ce veneau atat din fara®, cat si din strainatate®. In general, contestatarii — sprijinifi si " fncd de la tneeput, trebuie precizat e&, dap 1989, ia Romania au existat mai multe tentative de a reglementa atat regimul dferitelor structuri religioase existente in fara noastrd, cat si raportul acestora cu autoriaile civil. in toatd aceasta perloada.(1989- 2005), proiectul une astel de legi a fost yeluat in fiecare noua legislaturd sub difeite varfante, ce au fost dezbatute in inainini organizate de catre Statin colaborare eu difeite structuri relgioase interesate. Din pécate, toate aceste proiecte nu au gist niciun consens pind in mart. 2005, cind au fost inifiate discutle veferltoare la protectal actual legi. Niet aceasté propunere nu sa dueurat de sprifnul tuturor structuilor religioase din Romania, proiectul nefiind semnat de Biserica Romana Uniti cu Roma, ‘Greco-Catolcd si de uneleculte neoprotestante. fn acest sens, Secretarul de Stat pentru Culte, Adrian Lemeni declara c&: ,Legea réspunde specficulul si realiafii romanest, lind totodata de esenfa si de facturd ‘european’, citat de V, RONCEA, ,Patriachia Romang: cine contest democrat”, in: Ziua, din 5 ian, 2007. tn acelasi sens, Bogdan Tataru-Cazaban, conser previdenfial pe probleme de culte si culturd, intr-un comunicat dat agentici Mediafex, afirma ci «Pregedintele Romiénie! a promulgat Legea privind libertatea st regimul cultelor, avnd in vedere necestatea ca raportul dintre Statul romin si confestunile religicase si fie reglementate intrun alt eadru decét cel ofeit prin Decretul 177 adoptat de regimul comunist in 1948. Ar fi anormal ca Roménia, stat membru al Uniunii Europene, s& nu adopie o legislate in acord cu principle si statutul internafional in domeniu’, RLP., sLibertatea religioas4, europeang”, In: Ziua, din 6 ian. 2007. 5p, BrusinowsKt, C. BUTA, R. CARP, P. OCOLEANU, R, PREDA, ,ln materie religions, Romania aintrat cu dyeptal in UB®, n: Adevarul literar si atistc, din 10 ian. 2007, In data de 21 ian. la Timisoara, reprezentanti ai Biseriii Evanghelice au participat la ‘un mars de protest impotriva acestel lei, Cr. D. CRACIN, ,Legea Cultelo, contestat?, in: BvenimentulZilei, di 2 ian, 2007. 5° parte a socitifi civile a privit fevorabil votarea legit (Asociafia Civic Medi, 161GEORGICA GRIGORITA STUDII de o parte a mass-media’ romanesti — critic& atat cadrul libert&tii religioase garantat prin aceasta lege (in special art. 13), cat gi diferite aspecte referitoare la structura relafillor dintre Stat si culte (numérul de credinciosi si vechimea impuse pentru recunoasterea unei asociatii religioase drept cult etc.) Cei mai vehementi adversari ai noii legi au fost insé cateva organizatii americane, in special Comésia Helsinki pentru Securitate si Cooperare in Buropa' si Institutul pentru Religie si Politici Publice® din Washington, De fapt, cu putin inainte de promulgarea legii, in 20 dec. coordonaté de Vietor Roncea impreuna cu un grup de 26 de ONG-uri au sustinut varianta finald a profectului acestei le), io vreme ce mai multe organizafii non- gavenamentale ¢-2u coalizat pentru a o combate (in special organizafile din refeaua Soros impreuna cu Societatea Academica, condusé de Alina Mungiu Pippi, si alte organizatii apropiate acestora). Printre contestatariiacestei legl sau numérat chiar gi reprezentanti ai unor situcturi religioase recunoscute de ctre Statul roman. In acest sens este exemplificativ posifia pregedintelui Uniunii Bisericlor Crestine Baptiste din Rominia, Paul Negru: Caltul Creslin Baptist igi exprima ingrjorarea faté de adoptarea legit privind libertatea religioasd. si regimul general al cultelor, de citre Camera Deputatilor, in data de 13 dec. 2006, Prin adoptarea acestei lei, Romania instaureaza efatizarea organizafiior religioase, precum si discriminarea relgioast. Considerdin c& prin aceasi deciie, Roménia se Indepérteaed de familia statelor ciliate gi democratice si ereeaza premisele unor ingrddir ale ibertlor fundamentale ale omului * Anumite organizaiiinterafionale au declangat un adevrat rézboi impotriva acestei legi,utlizand cuvinte dure att impotriva lei, cat sia parlamentulu sta presedintlul {ari care a promulgato, Atacul cel mai vehement a venit din partea Mnstitutulué pentru Religie si Poitici Publice din Washington. 0 parte a presei roménestia sprint activ aceasté campanie Impotriva noii Legi privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, rspectivii ziariti erijandu-se In adevarafiavocati ai difertelor grupéri ce sau opus promulgéii acest led Comisia pentru Securitate i Cooperare in Europa (Commission on Security and Cooperation in Burope ~ CSCB), cunoscuta si sub numele de Comisia Helsinkl (United ‘States Helsinki Commision) este 0 agentie guvernamentald a Statelor Unite ale Americi, ‘ce monitorizeara progresele inegistate in realizarea prevederilor Acordurilor éin 1975, de la Helsinki, semnate side edtre Roménia, Comisia este format din 21 de membri din Senatul SUA, 9 din Camera Reprezentanflor i cite un reprezentant al Departamentului de Stat, al Departamentului Apdrdtii si al Departamentului Comertului) " Inctitutul pentru Religie si Potici Publice (institut on Religion and Public Policy) din Washington este 0 organizatie non-profit, internationala si interrligoasd, fondatd in 1999 de citre Joseph K. Grieboski, Clduros recomandatd de cdtre Departamentul de Stat american, acest institut se declard ca fiind ,eatolc integralist” si militeé deschis pentru respectarea drepturilor scieniolotlor, ale moomigilor sale altor grupérireligioase, de chicei minovitare in Europa, Cf. B. FOUCHEREAY, ,Au nom de la lberté religieuse. Les sectes, cheval de Trole des Btals-Unis en Burope”, tn: Le Monde Diplomatique, 48/2001, ar. 566, p.27. 162 maraond