Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Relatii Economice Internationale

Influențe asupra prețului petrolului

Proiect realizat de:

Grupa , Seria

București

2019
Abstract

În acest proiect se prezintă piața petrolului care prespune modul în care este format prețul
petrolului, relațiile dintre prețul petrolului și variabilele macroeconomice, volatilitatea cursului
de schimb valutar, relația dintre volatilitatea prețului petrolului și produsele agricole și
modificările pe care le-a produs prețul acestuia asupra inflației în grupe de țări dependente și mai
puțin dependente de petrol. Pe langă acestea este prezentat impactul Crizei economice asupra
prețului petrolului, cât și situațiile de bacwardation care au existat de-a lungul timpului pe piața
petrolului.

Introducere

În acest proiect este vorba despre un activ tranzacționat la un număr foarte mare de burse în
cantități considerabile, petrolul, fiind supus anlizei prețul acestuia în cadrul mai multor contexte,
prezentându-se șapte recenzii ce pun în evidență, formarea, schimbările cu care acesta se
confruntă, dar și influența pe care o are asupra altor active.

Astfel avem:

În articolul "Aftermath of 2008 Financial Crisis on Oil Prices" se analizează factorii economici
care contribuie la formarea prețului țițeiului și se determină cei mai influenți dintre aceștia din
perioada imediat următoare crizei financiare din 2008.

Articolul intitulat ”Volatility spillover between oil and agricultural commodity market”
analizează transmiterea volatilității între prețul petrolui și prețurile produselor agricole selectate
(grâu, porumb, soia și zahăr). Această lucrare arată astfel că dinamica transmiterii volatilității se
modifică în mod semnificativ în urma crizei prețurilor la produsele alimentare. (1986-2011).

Articolul “Determinants of Backwardation in Oil Futures” prezintă analiza volatilității prețului

petrolului, a comportamentului Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, cât si volatilitatea
cursului de schimb valutar al dolarului american asupra fenomenului de backwardation a
contractelor futures de petrol din perioada 1995 si 2006.

În articolul “The impact of financial crisis of 2007-2008 on crude oil price” se analizează
impactul pe care un eveniment extrem, criza economică din perioada 2007-2008 l-a avut asupra
prețului petrolului brut prin intermediul metodei EMD și folosindu-se de doua prețuri spot
reprezentative pentru marfa analizată, WTI(West Texas Intermediate) și European Brent.

Articolul "Volatilitatea cursului de schimb și șocurile prețurilor petrolului" urmărește să

identifice impactul volatilității cursului de schimb și al fluctuațiilor prețurilor petrolului asupra
creșterii economice în Franța, pe baza datelor anuale de patruzeci de ani. Impactul prețurilor la
petrol și volatilitatea cursului de schimb asupra creșterii economice a aratat un rezultat
semnificativ.

În articolul “Oil prices and the financial crisis” se studiază volatilitatea prețului petrolului și
relația acestuia cu unele variabile macroeconomice și financiare (prețurilor petrolului brut, cursul
de schimb Dolar/Euro, rata dobânzii din SUA, dobânda futures pe petrol brut, importurile de
petrol din SUA și prețul aurului) in perioada 1993-2009.

În articolul ”A Comparative Study on the Effects of Oil Price Changes on Inflation” autorii
cerceeteaza efectele modificarilor preturilor petrolului asupra inflatiei.Ei au impartit tarile in
doua grupuri:tari cu un indice scazut de dependenta de petrol ( tari producatoare si exportatoare)
si tari cu un indice crescut al dependentei de petrol. Modificarea pretului petrolului are un efect
direct asupra inflatiei din tarile din primul grup si indirect asupra inflatiei din tariledin al doilea
grup.

Recenzii

 1. Date de identificare articol :

- Denumire – Aftermath of 2008 Financial Crisis on Oil Prices
- Autori – Neha Sehgal; Krishan K. Pandey
- Publicat in – Proceedings of the 7th International Joint Conference on Knowledge
Discovery, Knowledge Engineering and Knowledge Management (IC3K 2015) -
Volumul 1: KDIR; paginile 235-240
Autorulrecenziei: Florea Maria Cristina

Obiective si ipoteze de lucru

 Intreaga cercetare a avut ca scop determinarea factorilor (politici, economici etc.) cei mai
influenti asupra pretului titeiului in perioadele dinaintea si de dupa criza financiara din 2008, altii
decat schimbarile raportului dintre cerere si oferta.

Ca urmare a inexistentei unui numar semnificativ de cercetari in directia identificarii unor

factori de influenta care pot ajuta la estimarea evolutiei viitoare a preturilor titeiului, cercetatorii
decid sa identifice si analizeze acei factori prin urmarirea carora se pot anticipa preturile viitoare.

Metodologia utilizata

Autorii articolului se folosesc de o serie de indicatori, comparand valori ale acestora din
mai multe perioade de timp pentru a observa eventuale modificari (cresteri sau descresteri).
Aceasta analiza este realizata cu scopul urmaririi influentei determinantilor crizei financiare
asupra pretuluititeiului in perioada respectiva.

Se face referire la un studiu realizat de alti doi cercetatori (Fan si Xu, 2011) prin
intermediul caruia acestia demonstreaza ca indicatorii care influenteaza pretul titeiului isi pot
schimba intensitatea si directia de influenta. Informatia a evidentiat directia de cercetare in sensul
determinarii factorilor generali de influenta, dar si modificarile de intensitate suferite de acestia
de-a lungul unor perioade de timp.

In selectia factorilor de influenta cercetatorii folosesc un algoritm (I2MI2) care ajuta la

selectarea de caracteristici complet relevante si non-redundante. Rezultatul algoritmului este
comparat cu rezultatele altor metode de selectie utilizate de Amjady si Daraeepour in 2009.

Rezultate si concluzii

Algoritmul utilizat are cele mai mici valori pentru Eroarea Medie Absoluta, Eroarea
Medie Procentuala Absoluta si Radicalul Eroarii Medii Absolute comparativ cu alte metode de
selectie. Astfel, se garanteaza rezultate care reflecta realitatea.

Pe baza rezultatelor algoritmului de selectare a factorilor de influenta I2MI2, au fost

identificate principalele 5 variabile (indicele de pret al producatorilor, speculatiile, rezervele
strategice de petrol, rata de schimb a dolarului american, rata de creare a rezervelor) aflate in
corelatie cu pretul titeiului, care sa corespunda perioadei 2004-2008 (inainte de criza financiara)
si principalele 4 variabile (indicele de pret al producatorului, DJI, nivelul de consum al Chinei,
nivelul de rezerve ale Chinei)aflate in corelatie cu pretul titeiului, care sa corespunda perioadei
2008-2012.

Consumul de produse petroliere al tarilor non-membre ale Organizatiei pentru Cooperare

si Dezvoltare Economica a devenit mai influent in perioada crizei si dupa aceasta, volumul
consumului ramanand aproape neschimbat.

Dupa recesiunea economica globala, valoarea dolarului american este in descrestere

impreuna cu pietele valutare GBP/USD si EUR/USD, fapt ce influenteaza evolutia pretului
titeiului.

Inainte de criza financiara, rata de schimb a dolarului american si rata de creare a

rezervelor au fost principalii factori influenti ai pretului titeiului.Drept consecinta a modificarii
relatiei dintre rata de schimb a dolarului american si indicele pretului producatorilordupa criza
financiara din 2008, mecanismul pietei titeiului a fost complet schimbat, chiar distrus.

Relatia globala dintre cerere si oferta incepe sa isi diminueze influenta asupra pretului
titeiului, acesta incepand a fi mai mult influentat de productia si consumul economiilor
emergente.

 2. Volatility spillover between oil and agricultural commodity markets

Autor recenzie: Filepeanu Iuliana Ștefania

 datele de identificare a articolului: Energy Economics, Volume 36, March 2013, Pages
658-665
 aurtorii: SabanNazlioglua, CumhurErdemb, UgurSoytasc
 Department of Econometrics, Pamukkale University, Denizli, Turkeya
 Department of Economics, Gazi Osmanpasa University, Tokat, Turkeyb
 Department of Business Administration, Middle East Technical University, Ankara,
Turkeyc
 Abstract:
Prezentul articol analizează transmiterea volatilității între prețul petrolui și prețurile produselor
agricole selectate (grâu, porumb, soia și zahăr). Pentru a identifica impactul crizei prețurilor în
sectorul produselor alimentare, datele sunt împărțite în două subperioade: perioada anterioară
crizei (01 ianuarie 1986 - 31 decembrie 2005) și perioada postcriză (01 ianuarie 2006-21 martie
2011 ). Testul de cauzalitate privind varianța prețurilor arată că, deși nu există o transmitere a
riscurilor între piețele de mărfuri petroliere către cele agricole în perioada anterioară crizei,
volatilitatea pieței petrolului impactează piețele agricole - cu excepția zahărului - în perioada
post-criză. Analiza răspunsului impulsului indică, de asemenea, că un șoc la volatilitatea prețului
petrolului este transmis pe piețele agricole numai în perioada post-criză. Această lucrare arată
astfel că dinamica transmiterii volatilității se modifică în mod semnificativ în urma crizei
prețurilor la produsele alimentare. După criză, transmiterea riscurilor apare ca o altă dimensiune
a interdependențelor dinamice dintre piețele energetice și cele agricole.

Metodologi utilizata:
- abordarea teoretica a cauzalitatii in testul de varianta dezvoltat recent de catre Hafner Herwarts
(2006), bazat pe coeficientul Lagrange  foarte practic pentu ilustratiile empirice;
- abordarea teoretica a cauzalitatii bazat pe functiile de corelatie (CCF) ale reziduurilor
standardizate obtinute din estimarile heteroscedastice generale autoregresive conditionale
(GARCH), dezvoltata de Cheund Ng (1996) si Hong (2001);
-metoda generalizată de răspuns la impuls susținută de Koop (1996) si Pesaran Shin (1998),
superioara abordarii traditionale, fiind subiectul rezultatelor funcțiilor generalizate de răspuns la
impuls care nu sunt sensibile la ordonarea variabilelor în sistemul de autoregresie vectorială.
In aditie la testarea cauzalitatii in varianta dintre preturile mondiale de petrol si marfa agricola,
acest studiu folosește o analiză a răspunsului la impulsuri pentru a determina modul în care
volatilitatea prețurilor produselor agricole de bază a răspuns socului în volatilitatea mondială a
prețului petrolului.

Introducere + Analiza piețelor fizice și financiare

Tendința de creștere a prețurilor materiilor prime în ultimii 10 ani, care uneori se datorează
rolului de lider al tendinței ascendente a țițeiului, a fost urmată de un declin accentuat de criza
financiară globală. Prețul spot al țițeiului WTI a crescut de la 25,56 dolari / baril în ianuarie 1986
la peste 138,68 dolari în iulie 2008. Apoi, după o tendință descendentă, acesta a scăzut până la
38,95 dolari/ baril până la sfârșitul lunii decembrie 2008, înainte de a relua o nouă tendință
ascendentă, ajungând la 102,36 dolari/ baril la 21 martie 2011.
Cashin Pattillo (2000) și Cashin McDermott (2001) explică faptul că aproximativ 25% din
comerțul mondial de mărfuri este cu materii prime agricole, iar pentru unele țări exporturile de
materii prime agricole reprezintă o sursă esențială de câștiguri. Prin urmare, nu numai șocurile
prețurilor materiilor prime, dar, de asemenea, gradele diferite ale fluctuaților reprezintă serioase
provocări în politică. Cashin McDermott (2001) a constatat că în 140 de ani s-a înregistrat o
scădere a prețurilor reale a mărfurilor cu 1,3%, fără prea multe evidențe ale unei ruperi în această
tendință descendentă, ci o creștere a volatilității. Aceștia susțin că implicațiile politice ale
creșterii volatilității sunt mai importante decât preocupările legate de tendința descendentă pe
termen lung. Acest lucru se datorează faptului că mișcările puternice ale prețurilor materiilor
prime agricole au efecte serioase în ceea ce privește comerțul, veniturile reale și pozițiile fiscale
ale țărilor care depind de aceste mărfuri. Efectele negative ale creșterii prețurilor mondiale ale
petrolului și ale posibilelor politici de atenuare au reprezentat centrul de interes pentru
producătorii și grupurile de consumatori din multe sectoare, precum și pentru guvernele
economiilor dependente de petrol.
Ca și în alte sectoare, piețele de mărfuri agricole sunt, de asemenea, afectate de fluctuațiile
prețurilor petrolului. În special, odată cu introducerea biocarburanților, se speculează că impactul
pieței petrolului asupra pieței de mărfuri agricole se va intensifica. Se poate argumenta că
politicile privind biocombustibilii care leagă piețele agricole de cele energetice au condus la
criza prețurilor la produsele alimentare din 2006. În plus, dezvoltatea pietelor materiilor prime
pare să fi majorat gradul de integrare între piețele materiilor energetice și cele de mărfuri
agricole. Bioetanolul (obținut în principal din porumb) și biodieselul (obtinut în principal din
soia) sunt considerati înlocuitori tehnologici ai combustibililor convenționali, cum ar fi motorina
și benzina. Deoarece producția acestor biocombustibili depinde în mare măsură de
aprovizionarea cu produse agricole, se așteaptă o integrare strânsă a pieței între piețele energetice
și cele agricole, iar această integrare a pieței este probabil cea mai importantă schimbare care
trebuie să aibă loc în agricultura în deceniile ce vor urma. Întrucât producția de biocarburanți
continuă să crească, se așteaptă ca cererea pentru aceste produse să crească, ceea ce determină
creșterea prețurilor la alimente. Atât prețurile petrolului brut, cât și cele ale produselor agricole
au prezentat o volatilitate excepțională în cea mai mare parte a anului 2008. A fost observată o
corelație înaltă și pozitivă a prețului dintre țiței și porumb la 0,80 pentru perioada 2006-2008.
Astfel, unul dintre cei mai importanți factori care determină creșterea prețurilor la produsele
alimentare în perioada 2006-2008 este creșterea puternică a producției de biocombustibili din
SUA și UE. De asemenea, aproximativ 70% din creșterea prețurilor la produsele alimentare
internaționale a fost atribuită biocarburanților și consecințelor legate de stocurile de cereale
scăzute, activitățile speculative și interdicțiile la export. În perioada 2005-2008, 38% și,
respectiv, 22% din creșterea prețurilor la porumb și grâu la nivel internațional poate fi atribuită
biocarburanților.
Creșterea prețurilor la alimente în ultimii ani a ridicat problema dacă piețele petrolului au o
putere explicativă asupra mișcărilor recente ascendente ale prețurilor la produsele agricole.
Legătura dintre alimente și energie a devenit o problemă controversată. Mulți cercetători indică
faptul că prețurile crescânde ale petrolului reprezintă principalul factor din spatele recentelor
șocuri majore de cerere de pe piețele agricole. În schimb, unele cercetări indică faptul că nu
există o relație directă între prețurile petrolului și cele ale produselor agricole. Gilbert (2010) a
declarat că nu există o relație de cauzalitate directă între prețurile petrolului și cele agricole, iar
corelația dintre prețurile petrolului și cele agricole se datorează creșterii cererii și evoluțiilor
monetare și financiare. Constatările sale nu oferă sprijin pentru restricțiile privind utilizarea
produselor alimentare ca producție de biocombustibili. Potrivit Consiliului Consultanților
Economici, aproximativ 3% din creșterea prețurilor la produsele alimentare cu amănuntul poate
fi atribuită producției de etanol din 2007.În plus față de creșterea producției de biocombustibili,
un alt factor care stimulează prețurile agricole este interesul activ al investitorilor, comercianților
și speculatorilor globali pe piețele de mărfuri agricole. In ultimele decenii, jucătorii de pe piețele
financiare mondiale au inceput sa vizualizeze piețele de mărfuri ca domenii de investiții
alternative pentru acoperirea riscurilor și diversificarea portofoliului. În altele, mărfurile agricole
sunt considerate active financiare. Prin urmare, intuitiv, piețele de mărfuri pot fi supuse unei
dinamici similare piețelor financiare. Globalizarea și integrarea sporită a piețelor mondiale au
accelerat procesul de creștere a fondurilor de investiții de mărfuri.
Ne concentrăm asadar pe identificarea structurii mecanismului de transmisie a volatilității dintre
petrol și produsele agricole selectate (grâu, porumb, soia și zahăr), principalele culturi utilizate
drept inputuri în producția de biocombustibili și care reprezintă produsele agricole cheie
comecializate în lume.Astfel, cresterea recenta a pretului petrolului a fortat tarile dezvoltate
importatoare de petrol, precum SUA, cât și țările UE să acorde mai mult suport producției de
combustibili bio. Tendința relativ recentă transformă din materiile prime relativ neimportante in
trecut, elemente de o importanta majora in prezent.

Rezultate + Concluzii:
Acest articol a avut drept scop investigarea impactului volatilitatii preturilor petrolului pe piata
materiilor prime (faina, porumb, trestie de zahar, boabe de soia) - produse agricole cheie in
producerea combustibililor naturali- cat si importante surse de hrana.
S-a observat asadar ca incasarile de pe piata materiilor prime/marfurilor au proprietatile similare
incasarilor financiare. De asemenea, nu a existat niciun transfer al riscului pe alte piete inainte
crizei de pe piata marfurilor, dupa criza riscul aparut pe piata petrolului fiind transmis catre piata
porumbului, fainii si a boabelor de soia. Mai mult, se descopera o impactare a volatilitatii pietei
fainii catre cea a petrolului in ambele perioade studiate. La finalul studiilor realizate se descopera
ca interdependenta dintre pietele energetice si agricole a crescut in ultimele decenii.
Este bine-cunoscut faptul ca piata petrolului a atras intotdeauna investitorii globali. Faptul ca
sunt observate impactari ale volatilitatii unei piete asupra alteia (petrol-produse agricole)dupa
criza sugereaza faptul ca investitorii sunt in cautare de piete sigure, incearcand sa creasca
„financiarizarea”pietei produselor agricole(*procesul prin care instituțiile financiare, piețele etc.
cresc în mărime și influență). Factorii globali, precum riscul iminent pe pietele energetice, par sa
conduca volatilitatea pe termen scurt pe pietele agricole. Importanta acestui efect este mai mare
pentru tarile care sunt cele mai vulnerabile la fluctuatiile preturilor produselor alimentare.
In aditie la legatura dintre energie-agricultura, este de retinut faptul ca factorii financiari precum
ratele de schimb, pietele futures, speculatiie si ratele dobanzilor au rolul lor in schimbarile
survenite in ultimii ani in ceea ce priveste dinamica preturilor materiilor prime.

Bibliografie
https://scholar.google.ro/
  3. Datele de identificare a articolului si autorul recenziei:
TITLUL ARTICOLULUI: Determinants of Backwardation in Oil Futures

AUTORII ARTICOLULUI: Iman Adeinat and Naseem Al-Rahahleh

ARTICOL PUBLICAT IN: INTERNATIONAL JOURNAL OF BUSINESS, 20.04.2015

AUTORUL RECENZIEI: FLOREA VALENTINA- IULIANA

Abstract:

Articolul “Determinants of Backwardation in Oil Futures”, scris de catre cei doi

profesori-asistenti universitari, prezinta o analiza a volatilitatii pretului petrolului, a
comportamentului Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (denumita pe viitor OPEC), cat si
volatilitatea cursului de schimb valutar al dolarului american asupra fenomenului de
backwardation1 a contractelor futures de petrol din perioada 1995 si 2006. Pe perioada de timp
mentionata s-a constatat faptul ca pe piata petrolului s-a inregistrat o situatie de backwardation
puternica in 57% din timp si 67% din timp o situatie de backwardation slaba. In urma aceleasi
analize, s-a constat faptul ca cota de productie si super productia OPEC au efecte negative pietei
petrolului aflata in situatie de backwardation, pe cand, volatilitatea cursului de schimb valutar
dolar-euro are un efect pozitiv asupra acestuia.

Introducere si Analiza pietelor fizice si financiare

In articol sunt prezentate numeroase studii prin care cercetatorii au observat faptul ca
petrolul nerafinat se afla in situatie de backwardation. Ca de exemplu, un studiu facut de catre
Litzenberger si Rabinowitz in 1995 arata faptul ca piata petrolului s-a aflat in situatie de
backwardation puternic, cu preturile futures mai mici decat preturile spot, aflandu-se in aceasta
situatie in 77% din timpul in care a fost listat pe piata preturile futures ale petrolului. Iar in
aceeasi perioada, piata petrolului s-a aflat in situatie de blackwardation slaba pe o perioada de
94% din timp.

1
Backwardation: se referă la prețul unui contract futures și la expirarea contractului. Pe măsură ce contractul se
apropie de expirare, contractul futures se tranzacționează la un preț mai mare comparativ cu momentul în care
contractul expira.
 Monitorizarea situatiilor de backwardation au reprezentat un important subiect pentru
participantii de pe piata, cat si pentru economisti si oameni politici, deoarece evolutia petrolului
in situatie de backwardation variaza de-a lungul timpului, iar uneori se poate ajunge si la situatia
inversa, de contango2.

Articolul analizeaza fenomenul de backwardation pe piete cu preturi futures. Astfel ca se

face referire la 2 teorii care se bazeaza pe relatia dintre preturile futures si spot, iar acestea sunt
Teoria Stocarii (The theory of storage) si Teoria a backwardation-ului normal (The theory of
normal backwardation). Conform “The theory of storage” initiata de catre Kaldor in 1939 si
decatre Working in 1949, s-a constat faptul ca diferenta dintre preturile spot si cele futures pot fi
explicate de factori, precum: rata dobanzii, costul stocarii si randamentul conventional (se
foloseste pentru a explica situatia de backwardation in preturi futures). O alta teorie arata faptul
ca situatia de bacwardation este influentata de riscul premium si aprecierea sau deprecierea
estimata a preturilor futures-spot.

In acest articol s-au folosite date de la West Texas International (WTI) si preturile futures
ale petrolului nerafinat listate la New York Mercantile Exchange, cu scopul de a analiza impactul
volatilitatii pretului petrolului, comportamentul OPEC, cursul de schimb valutar al dolarului
american, cat si situatia de backwardation a petrolului din perioada Ianuarie 1995 – Decembrie
2006. Datele lunare cu privire la cele mai scurte contracte de scadenta de la WTI au fost preluate
de pe site-ul US Energy Information Administration. De asemenea, datele cu privire la ceilalti
indicatori sunt preluate tot de pe site-ul US Energy Information Administration.

Fiecare contract expira in cea de-a treia zi lucratoare inaintea celei de-a 25-a zi
calendaristica a lunii in care se desfasoara livrarea. Contractul futures de 1 luna este cel mai
apropiat de scadenta, iar timpul de expirare variaza de la 1 zi la 31 de zile. Pentru luna a 2-a se
adauga o luna in plus pana la expirarea contractului, iar acest lucru se intampla si pentru celelalte
perioade. In articol sunt prezentate cateva date cu privire la factorii de mai sus prezentati, iar in
urma analizarii acestui tabel s-a constat faptul ca valoarea medie a preturilor contractelor futures
scade odata cu cresterea lunii de scadenta. Intr-o figura prezentata in articol se prezinta o
comparatie intre productia de petrol pe luna, conform OPEC, in comparatie cu cea convenita.

2
Contango = reprezinta intuatia inversa backwardation. Pretul futures este mai mare decat pretul spot estimat.
Conform graficului prezentat se poate observa productia de petrol OPEC o depasteste pe cea
convenita . In medie, supraproductia este de aproximativ 3 milioane de barili pe zi, ceea ce
reprezinta 12% peste cota medie. Aceasta abatere descurajeaza productia de petrol din perioada
respectiva. Aceasta concluzie se afla in concordanta cu concluziile la care au ajuns Litzenberger
si Rabinowitz in 1995, care au stabilit o asociere negativa intre productie si backwardation.

O alta modalitate de a masura volatilitea preturilor futures al WTI s-a realizat prin
folosirea GARCH3. Astfel ca volatilitatea celor 2, 3, 4 luni de contracte futures se calculeaza
utilizand preturile zilnice a celor 2, 3, 4 luni de contracte futures. In urma analizarii graficului din
articol prezentat se poate observa faptul ca preturile contractelor futures au suferit pe intreaga
perioada cuprinsa intre anii 1995 si 2005 schimbari mari, astfel ca s-a putut observa ca apogeul
acestor preturi a existat in anii 2000. Intr-un alt grafic prezentat in articol se prezinta situatia de
backwardation a 2, 3, 4 luni a contractelor futures a WTI. Potrivit acestei figuri, in perioada 1995
-2006 au existat doua perioade in care preturile futures ale petrolului s-au aflat intr-o lunga
perioada de contango. Prima perioada a durat timp de 12 luni in anul 1998 si a fost considerata o
perioada de declin a preturilor petrolului nerafinat. Cea de-a doua-a perioada a fost dupa
februarie 2005, perioada careia i s-a atribuit o tendinta ascendenta a preturilor petrolului, chiar
daca stocurile de petrol cresteau considerabil.

Rezultate si concluzii

Conform analizelor precendente privind volatilitatea preturilor petrolului pentru 2, 3,4

luni privind contractele futures, cota OPEC, supraproductia OPEC, arata faptul ca intre
variabilele prezentate si factorii analizati nu exista un coeficient de corelatie mare.

Intelegerea situatie de backwardation pietei petrolului este relevanta pentru consumatori,

producatori si pentru comercianti, deoarece acesta se modifica constant. Totodata, prin acest
articol s-a constat faptul ca nivelul de backwardation este mai mare pentru contractele futures de
la sfarsit de luna, decat cele ale contractelor futures viitoare.

 4. Date de identificare ale articolului:

3
In modelul GARCH se calculeaza o rata a variatiei medii, utilizand mai multe variabile.
Titlu: The Impact of Financial Crisis of 2007-2008 on Crude Oil Price

Publicat: Institute of Systems Science, Academy of Mathematics and Systems Science, Chinese
Academy of Sciences, Beijing 100190, China.

Autorii: Xun Zhang, Lean Yu, and Shouyang Wang

Autor recenzie: Georgescu Carmen-Ionela

Obiectivele articolului

În articolul ” The Impact of Financial Crisis of 2007-2008 on Crude Oil Price”, autorii își
propun să studieze efectele pe care un eveniment extrem, criza economică din anii 2007-2008 le-
a avut asupra prețului petrolului brut la nivel global.

Metodologia utilizată

- Datele folosite provin de la Administrația Informațiilor de Energie din Statele Unite, acestea
fiind, prețul spot intermediar West Texas (WTI) și prețul spot European Brent (Brent). Avem
două subperioade de timp: 24.03.2006-08.08.2007 ca fereastră de exprimare, iar ca fereastră de
eveniment 09.08.2007-16.12.2008, fiecare dintre ele conținând 342 puncte de date.

- Ca metodă de analiză a fost folosită meetoda EMD – Empirical Mode Descomposition, care ne-
a fost prezentată inițial la model teoretic, am aflat mecanismul după care aceasta funcționeză,
după care a fost aplicată asupra datelor alese. Aceasta descompune seriile de timp alese într-un
număr de oscilații independente după care se vor identifica implicațiile și efectele pe care le are
fiecare oscilație în parte asupra ”obiectului” supus analizei. Aceste oscilații sunt provocate de un
eveniment extern, în cazul nostru criza economică din 2007-2008.

Rezumatul articolului

În acest articol se analizează prețul petrolului brut și cum acesta este influențat de
fenomene extrme, mai exact cum criza economică din 2007-2008 a influențat fluctațiile acestuia.
Analiza are loc în urma rezultatelor obținute prin metoda EMD - Empirical Mode Decomposition
(modelul empiric de descompunere), care exact asta face, înregistrează aceste fluctuații pe
perioada de timp supusă analizei.

Criza economică ce a începută la 9 August 2007 și a afectat piața petrolului contribuind

la colapsul prețului acestuia, care la data de 3 iulie 2008 era de 145.31$ pe bariliu, scăzând până
la 41$/brl la 5 decembrie 2008, o scădere de 72% în doar cinci luni, datorată în mare parte
încetinirii creșterii economice în SUA și alte părți ale lumii.

În secțiunea a doua ne este prezentat altgoritmul metodei EMD. Aceasta descompune

seriile de timp originale în mai multe oscilații independente, ca mai apoi să se identifice
implicațiile concrete ale fiecărei oscilații. Oscilațiile dominante sunt cauzate de evenimentul
extrem de interes, în cazul nostru, criza economică din 2007-2008, și sunt folosite pentru a stabili
modelul și magnitudinea schimbării. Celelalte oscilații pun în evidență schimbările declanșate de
eveniment pe scări diferite de timp, efectele asupra fluctuațiilor pe temen scurt, dar și asupra
tendinței pe temen lung. Avantajele EMD sunt că este potrivită pentru datele non-liniare, non-
stațioare, dar și că oferă un cadru larg de analiză, incluzând atât impactul direct, cât și cel
indirect.

Modelul empiric de descompunere - Această metodă consideră seriile de timp ca fiind oscilații
rapide suprapuse pe oscilații lente, ce sunt aproximate prin ”funcții intrinseci ale modulului” (aici
după IMF sau modul). Un IMF trebuie să îndeplinească următoarele două condiții: 1) numărul
punctelor extrme și al celor ce trec prin zero să fie egal sau să difere cel mult cu unul; 2) ele sunt
simetrice cu media locală zero. Are loc un proces de ”cernere” prin care se extrag nivelurile IMF.
Se extrage prima data cea mai ridicată frecvență pe frcvența cea mai redusă a datelor, iar apoi
IMF cu următoarea cea mai ridicată frecvență este extrasă din diferența dintre date și IMF extras.
Acest proces continuă până când în reziduu nu se mai află niciun IMF. Există și EEMD,
conceput pentru a depăși problema de amestecare a modului atunci când avem intermitența în
date.

EMB – analiza bazată pe evenimente. Aceasta este formată din 3 etape:

1. Determinarea datelor de analiză și a frecvenței și împărțirea lor în două subperioade:

estimation window (perioadele fără efectele evenimentului) and event window (perioadele care
includ și efectele acestuia).
2. Descompunerea datelor prin EMB: seriile de timp vor fi descompuse în mai multe IMF-uri.

3. Analiza modurilor intrinseci – Ca prim pas vom avea identificarea modului în care s-a produs
schimbarea generală în urma evenimentului extrem. În general, efectul este reprezentat de unul
sau de suma mai multor IMF-uri, considerat ca model al seriei studiate. Tendințele pe termen
lung din seriile de timp origianle sunt eliminate, iar ceea ce rămâne reprezintă modul principal
care ne arată evoluția modelului, dar și a schimbării produse de evenimentul extrem în fereastra
evenimentului. În plus, spectrul Hilbert poate indica diferențele în distribuția de energie-
frecvență între ferestrele eveniment și estimare.

Se rezumă modelul și magnitudinea schimbării provocată de eveniment, după care sunt date
explicații economice.

În secțiunea a 3a sunt prezentate efectele crizei financiare asupra prețului petrolului brut,
fiind folosită metoda de mai sus.

DESCOMPUNEREA PRIN EEMD, folosită atât pentru prețul WTI, cât și pentru prețul Brent.
Are loc procesul de cernere descris mai sus și ambele serii sunt descompuse în 8 IMF și un
reziduu.

Pentru a înțelege volatilitatea prețurilor, valorile IMF din cele două subperioade sunt analizate
individual și se calculează perioada medie(numarul total de puncte împărțit la nr de vârfuri din
fiecare IMF), coeficienții de corelare(măsoară relația dintre componenta individuală și seria
cronologică inițială) și procentul de variație(contribuția fiecărui IMF la volatilitatea totală a
datelor).

Rezultatele obținute

S-a observat că nu există diferențe mari între cele două superioade, cu excepția reziduluui
din fereastra de eveniment. IMF de frecvență înaltă prezintă fluctuații mici (IMF1, IMF3) 1,1%
din variația totală, ceea ce înseamnă cu IMF nu au un efect grav asupra prețurilor. IMF1 surpinde
fluctațiile cu un ciclu de 3 zile, adică efectele dispar după această perioada, IMF2 pentru o
săptămână, IMF3 dupa 2,5 săptamni. Toate amplitudinile IMF-urilor sunt mai mici de 8$, ceea
ce arată că fluctațiile de mare frecvență din serie nu depășesc 8$.
Impactul crizei financiare asupra prețului petrolului se observă pe IMF-urile cu frecvență redusă.
Pentru IMF 4 și 5 perioadele medii sunt mai scurte în fereastra evenimentului decât în fereastra
de estimare, lucru valabil și pentru amplitudinile din IMF 4 și 6. IMF6, IMF7 sunt dominante pe
întreaga perioadă de timp, diferențele dintre acestea se situează foarte bine printre toate celelalte,
coeficienții de corelație ajungând și ei la un nivel ridicat, astfel IMF și reziduurile sunt tendințe
pe termen lung.

Deoarece, IMF 6 și 7 sunt dominante în fereastra evenimentului, sunt folosite pentru a schița
modelul dominant în care criza afectează prețul. Pentru WTI și BRENT acesta se potrivește
aproape perfect cu forma seriei originale, și folosind această distanță (iulie 2008-decembrie
2008), s-a ajuns la concluzia că această criză a dus la scăderea prețului WTI cu 65$, iar pentru
Brent cu 63$.

Modul cel mai înalt de frecvență (IMF1) captează salturile mari și bruște ale prețurilor, perioada
fiind scurtă, o creștere bruscă fiind urmată imediat de o scădere bruscă. În toată fereastra
evenimentului efectele IMF cu frecvențe ridicate sunt aproape de zero.

Concluziile autorilor

Criza economică din 2007-2008 a dus la scăderea prețului petroului brut, atât WTI, cât și
Brent, lucru observat în urma analizei fluctuațiilor din fereastra de eveniment, cele ridicate avănd
efecte aproape de zero, schimbările majore fiind reprezentate de IMF cu frecvență redusă,
prețurile scăzând cu peste 60$ până în Decembrie 2008.

 5. Volatilitatea cursului de schimb și șocurile prețurilor petrolului

Autor recenzie: Dumitru Raluca Ionela
Autor corespondent: Khuram Shafi, doctor în științe, Școala de management, Universitatea
HuaZhong de Știință și Tehnologie, Wuhan, China
Liu, Hua, profesor, Școala de management, Universitatea HuaZhong de Știință și Tehnologie,
Wuhan, China
Zahra Idrees, Cercetător științific, Școala de Management, Universitatea HuaZhong de Știință și
Tehnologie, Wuhan, China
Javed Altaf Satti, Islamabad, Pakistan Amna Nazeer, Cercetător științific, Școala de Statistică și
Matematică, Universitatea de Știință și Tehnologie
HuaZhong, Wuhan, China

Sursa: International Journal of Academic Research in Business and Social Sciences, January
2015, Vol. 5, No. 1, ISSN: 2222-6990
Abstract

Consumul este corelat pozitiv cu venitul disponibil, datorită creșterii prețului petrolului, scăderea
venitului disponibil va reduce consumul și producția și impactul negativ asupra creșterii
economice. În cazul deciziilor de investiții, creșterea prețurilor petrolului va crește costurile de
producție și va reduce marja de profit și investițiile. Acest document urmărește să identifice
impactul volatilității cursului de schimb și al fluctuațiilor prețurilor petrolului asupra creșterii
economice în Franța, pe baza datelor anuale de patruzeci de ani. Impactul prețurilor la petrol și
volatilitatea cursului de schimb asupra creșterii economice a fost semnificativ. Tehnica de
cointegrare este aplicată pentru a verifica dacă volatilitatea cursului de schimb a fost
semnificativă. Au fost aplicate tehnici de cointegrare Engle și Granger și a fost verificat impactul
prețurilor petrolului și volatilitatea cursului de schimb asupra creșterii economice.Rezultatele
Engle Granger indică faptul că relația este semnificativă pe termen lung, iar mecanismul de
ajustare a corectării erorilor (MCE) în rulaje scurte este semnificativ și corect semnat pentru
Franța.

Cuvinte cheie: Curs de schimb, import, export, creștere economică.

Introducere

Prețurile petrolului au un impact semnificativ semnificativ asupra creșterii economice.

Impactul prețurilor la petrol este diferit atât pentru țările producătoare de petrol, cât și pentru
țările exportatoare de petrol. Datorită creșterii cererii de petrol se înregistrează o creștere a
prețurilor petrolului (inflația este determinată de inflație). Consumul este corelat pozitiv cu
venitul disponibil, datorită creșterii prețului petrolului, scăderea venitului disponibil va reduce
consumul și producția și impactul negativ asupra produsului intern brut (PIB). În cazul deciziilor
de investiții, creșterea prețurilor petrolului va crește costurile de producție și va reduce marja de
profit și investițiile. (Brahim Fezzani, 2011).

Fluctuațiile prețului petrolului au consecințe semnificative asupra creșterii economice. Se

așteaptă ca aceste consecințe să fie diferite în importul de petrol și în țările exportatoare de petrol
(Al-Ezzee, 2011). Creșterea prețului petrolului ar putea fi considerată o veste bună pentru țările
exportatoare de țiței și știrile proaste din țările importatoare de petrol, în sens invers ar trebui să
se aștepte când prețul petrolului scade (Amano & Van Norden, 1998). În consecință, o creștere a
prețului țițeiului va afecta pozitiv PIB-ul real.

Metodologie

Creșterea economică a unei țări dezvoltate precum Franța este afectată de diferite variabile, cum
ar fi deciziile guvernamentale privind investițiile și consumul, investițiile străine directe, rata de
creștere industrială și industrială, prețurile petrolului și rata de schimb. Prețurile petrolului și
cursul de schimb afectează pozitiv și negativ diferitele țări. Datele anuale ale variabilei sunt
preluate din statisticile financiare internaționale (IFS) din anul 1971 până în 2012 pentru Franța.
Produsul intern brut este luat în USD. Datele variabilității cursului de schimb sunt luate ca rată
de schimb reală bazată pe CPI (REER) din aceeași sursă. Datele prețurilor petrolului mondiale
sunt luate în USD curent. Pentru a estima relația dintre creșterea economică, diferența dintre
cursul de schimb și șocul prețului petrolului, se adoptă următoarele modele.

PIB = α + β1 ΔROIL + β2REXR + μ ..................................................................... (1)

Pe baza modelului (Jin, 2008) și (Aliyu, 2009 ) tehnica de cointegrare este aplicată pentru
analiză. REXR este cursul real de schimb efectiv, care este de asemenea verificat ca o variabilă
endogenă cu anumite variabile macroeconomice. Datele anuale privind importurile, exporturile și
cheltuielile de consum guvernamental sunt preluate în monedă locală în miliarde din perioada
1971-2012. Datele privind investițiile străine directe și indicele prețurilor de consum (2005) sunt
preluate din statisticile financiare internaționale (IFS) în rate. În primul rând, impactul inflației,
al ratei dobânzii, al cheltuielilor de consum guvernamental, al importurilor și al exporturilor unei
țări asupra cursului de schimb trebuie văzut prin utilizarea tehnicii de cointegrare. Deci, modelul
econometric este dat mai jos;

REXR = β0 + β1 EXP + β2 IMP + β3 IR + β4FDI + β5GC + μ ...................... ................ (2)

Modelarea și prognoza din seria de timp a devenit destul de populară după publicarea prognozei
și a controlului de analiză a timpului de text de către casetele George și Gwilym Jenkins în 1976.
Ei au sugerat câteva proprietăți ale seriilor de timp care ar sugera plecări de la staționare, ar
sugera non staționare. Cele două proprietăți principale erau indicații vizuale. În primul rând, dacă
o serie nu pare să aibă o semnificație constantă (parte a definiției staționare) atunci când este
prezentată în graf, acesta este un simptom vizibil de non staționare. Staționarul sau altul dintr-o
serie poate influența puternic comportamentul și proprietățile sale - de exemplu. persistența
șocurilor va fi infinită pentru seria nonstationară. Dacă variabilele din modelul de regresie nu
sunt staționare, atunci se poate dovedi că ipotezele standard pentru analiza asimptotică nu vor fi
valabile. Cu alte cuvinte, rapoartele obișnuite "t" nu vor urma o distribuție t, deci nu putem
efectua în mod valid teste de ipoteză cu privire la parametrii de regresie. Dacă o serie non-
staționare, yt trebuie să fie diferențiată de d ori înainte de a deveni staționară, atunci se spune că
este integrată din ordinul d. Noi scriem yt ~ I (d). Deci, dacă yt ~ I (d) atunci Δdyt ~ I (0).

O serie I (1) conține o rădăcină de unitate, de ex. yt = yt-1 + ut Se spune că o serie este trend
staționară atunci când este staționată în jurul unei tendințe: y t = β0 + β1 t + ut t = tendință.

Variabilele diferențiate sunt considerate, de obicei, ca fiind cele pe termen scurt. Dar, dacă
modelul construit nu aparține circumstanțelor de mai sus, problema ar putea fi menționată în
staționare. Prin urmare, înainte de a rula modelul, acesta va fi supus unei verificări staționare.

Analiza pietelor fizice si financiare. Discutii

În primul rând, se aplică testul Augmented Dickey-fuller (ADF). Reprezentarea grafică a tuturor
variabilelor este prezentată în figura 1 de mai jos. Deci, se estimează că există o relație pe termen
lung între variabile la prima diferență așa cum se arată în tabelul 1.
Fie pentru a verifica mecanismul de corecție a erorilor mecanismului de reglare pe termen scurt
trebuie utilizat în tabelul 3. Dar înainte de a testa ECM, selectarea jurnalului este un parametru
important care este prezentat în tabelul 2 de mai jos. Lag este selectată și îndeplinește toate
criteriile pentru întârziere. ECM este o abordare generală specifică modelării econometrice.
Toate seria se consideră a fi integrate în aceeași ordine. Toate variabilele sunt semnificative la
prima relație există între variabile.

Tabelul 2: Selecția lag

Modelele Engle și Granger sugerează că, dacă orice set de serii de timp integrate co-
corespondente are o reprezentare de corecție a erorilor, care reflectă mecanismul de ajustare pe
termen scurt. Valoarea lag a termenului rezidual trebuie să fie negativă, indicând faptul că
șocurile pe termen lung au un mecanism de reglare pe termen scurt. Un parametru fundamental
în estimarea modelului dinamic pe termen scurt este coeficientul de corecție a erorilor care
măsoară viteza de ajustare a PIB real la nivelul său de echilibru.

Tabelul 3: Mecanismul de cointegrare și corecția erorilor

Rezultate

Rezultatele arată că factorul termenilor de corectare a erorilor din model este semnificativ
statistic și semnat corect. Acest lucru confirmă faptul că PIB are mecanism automat de ajustare și
că economia răspunde la devieri de la echilibru în mod echilibrat pentru Franța. În ceea ce
privește statistica t, dacă statisticile t sunt semnificative din punct de vedere statistic, șocurile se
vor ajusta în acel an, iar restul vor fi reportate în anul următor și dacă statisticile t sunt
nesemnificative, atunci șocul se va reveni în același an . PIB = 2.6663-0.0557Ut (-1) +
0.5720RERE + 0.1797OILP ............................ ....... ...

Din rezultatele de mai sus, coeficientul de întârziere a termenului de eroare este negativ,
înseamnă că există un mecanism de ajustare a corectării corecției de eroare. Și semnele prețurilor
efective ale cursului de schimb și ale prețului petrolului efectiv sunt pozitive, arătând că o
creștere a ratei de schimb de 1 unitate va determina o modificare a creșterii economice de 0,572
de unități și o creștere a prețului petrolului la o unitate va determina o schimbare a produsului
intern brut de 0,1797 unități.

CONCLUZIE

Semnarea coeficientului prețurilor petrolului și ale cursului de schimb este negativă și respectiv
pozitivă. Deci, un semn pozitiv care arată că creșterea prețurilor petrolului va afecta pozitiv
produsul intern brut din Franța și în curs de schimb va determina scăderea produsului intern brut
și invers. Mecanismul de ajustare a erorilor pe termen scurt arată că toate erorile nu vor fi
eliminate pe termen scurt și nu se vor recupera în același an. În al doilea rând, efectul
importurilor, exporturilor, rata dobânzii, inflația, cheltuielile de consum guvernamental și
investițiile străine directe au efect asupra cursului de schimb. Investițiile străine directe și
importul țării au o legătură semnificativă pozitivă cu cursul de schimb, în timp ce exporturile și
alți factori au o corelație negativă cu cursul de schimb real efectiv. Deci, se concluzionează că
șocurile prețurilor la petrol au efect pe termen scurt, iar cursul de schimb are, de asemenea,
aceleași fenomene.

Bibliografie

https://www.researchgate.net/publication/273493864_Exchange_Rate_Volatility_and_Oil_
Prices_Shocks

 6. Datele de identificare a articolului

 Titlul: Oil prices and the financial crisis
 Publicat in: Received: 6 January 2011 / Accepted: 17 December 2011 / Published online:
8 June 2012 Springer-Verlag 2012
 Autorii: Cristina Bencivenga • Rita L. D’Ecclesia • Umberto Triulzi
 Autorul recenziei: Dumitru Cătălina Mihaela

Obiective

În acest articol “Oil prices and the financial crisis” scris de Cristina Bencivenga, Rita L.
D’Ecclesia și Umberto Triulzi, se explică volatilitatea prețului țițeiului și relația acestuia cu unele
variabile macroeconomice și financiare. Rolul acestor variabile este analizat în cadrul unui
model de corelație a erorilor vectoriale, pentru a testa existența unui echilibru pe termen lung în
dinamica prețului petrolului.

Ipoteze de lucru

Analizele făcute au demostrat că 4 din ultimele 5 recesiuni globale au fost precedate de șocurile
petroliere. În timpul crizei din 2007-2008, prețurile petrolului au crescut cu peste 300%, ceea ce
a dus la creșterea facturilor anuale de combustibil ale țărilor. Prețul petrolului în luna iulie 2008
era de 145 USD/baril, această creștere fiind cauzată de cererea mare și de producția mondială
stagnată, fiind astfel principalul motiv pentru care SUA, Japonia și zonă euro au intrat în
recesiune.

Ideea dezbătută în articol este că prețul petrolului este o variabilă economică complet
imprevizibilă. Prețurile au avut schimbări drastice, cauzând consecințe majore pentru
producătorii de petrol, consumatorii și factorii de decizie politică.
 Autorii au constatat că într-o astfel de situație, un model econometric simplu nu este capabil să
surprindă natura volatilității pe termen scurt, așa că au ales un cadru VECM pentru a capta un
posibil echilibru pe termen lung.

În perioada 1993-2009 s-a examinat relația dintre prețurile SPOT ale petrolului brut de la West
Texas Intermediate (WTI) și un set de variabile macroeconomice și financiare. Autorii consideră
că acestea două sunt principalele motoare ale fluctuațiilor prețului petrolului.

Lucrarea de față se concentrează pe studii empirice recente, care explică și măsoară creșterea
prețurilor la petrol. Hamilton explorează în 2009 trei moduri prin care să demonstreze rolul
predicțiilor teoriei economice. Primul se baza pe regularitatea statistică a prețurilor, cel de-al
doilea se baza pe predicțiile teoriei economice, iar cel de-al treilea analiza factorii determinanți
fundamentali alcomportamentul de cerere și ofertă.

Mai multe studii au cercetat relația dintre cursurile de schimb și prețurile petrolului. În 1998,
Amano și Norden au tratat prețurile petrolului ca fiind o variabilă exogenă. În 2008, Cuaresma și
Breitenfellner evaluează folosind un model de corelație a erorilor vectoriale dacă modificările în
dolar/euro de schimb valutar conțin informații despre modificările viitoare ale prețurilor
petrolului. Aceste studii demostreaza că datele privind cursul de schimb reprezintă o variabilă
cheie în prognozarea prețului petrolului.

În ultimul deceniu, utilizarea instrumentelor ca petrolul, aurul și alte materii prime a determinat
creșterea prețului spot la petrol cu mult peste costul marginal al producției, astfel încât
contractele FUTURES au devenit cruciale. Contractele FUTURES pe țîței au fost introduse
prima dată la Bursa din New York în 1983, iar în 1988 au fost lansate și la Bursa din Londra
(IPE).

Recent, utilizarea contractelor FUTURES a crescut foarte mult, în 2003 volumul mediu zilnic
fiind de 440.000, iar în 2009 crescând la 1.9 milioane. Prețul petrolului a scăzut la minim în
ianuarie 2009 la 38,7 dolari/baril.

Factorii care afectează mișcările în timp a prețului real al țițeiului în SUA sunt prețurile futures,
valoarea dolarului, explorarea, cererea mondială și oferta. În urma analizelor făcute se constată
că prețurile spot ale petrolului sunt dominate de oferta reală, în timp ce contractele pe termen
lung sunt dominate de prețurile features.

Numărul crescând al țărilor care nu fac parte din OPEC (țări emergente) afectează echilibrul
dintre cerere și ofertă, asta necesită astfel prețuri mai mari. Creșterea prețurilor sunt anticipate pe
piață futures și apoi transferate pe piață spot.

Deși și aurul și petrolul sunt foarte importante în evoluția prețurilor la nivel mondial, ambele au
efecte independente. Prețul petrolului a explodat în 2008, în timp ce prețurile aurului au
înregistrat o apreciere constantă începând cu anul 2005. Prețul petrolului a fost aproximativ 23
USD/bd, iar prețul aurului a fost de aproximativ 272 USD/oz în 2001. În următorii 7 ani, ambele
produse și-au dublat prețurile: aurul depășind 1.000 de dolari, iar petrolul depășind 60 USD/bd.
Ambele mărfuri au o relație directă puternică dacă privim corelația.

Din 1980 până în 2008, prețul petrolului a crescut de la aproximativ 20 USD/bbl la mai mult de
100 USD/bbl. Deasemenea prețurile aurului au continuat să se dubleze între ani ’80 și 2005.

Metodologia utilizată

Pentru această analiză, autorii au folosit datele lunare ale prețurilor petrolului brut, cursul de
schimb Dolar/Euro, rata dobânzii Americane, dobânda futures pe petrol brut, importurile de
petrol din SUA și prețul aurului în perioada 1993-2009. S-a constatat o relație de cointegrare
între acestea care permite identificarea unui echilibru pe termen lung între variabile.

Autorii au urmărit apariția unor schimbări majore politice și economice pe piața mondială,
acestea fiind determinate de perioada de expansiune a economiei americane (până la jumătatea
anului 2000); introducerea monedei euro în 1999; atacul terorist la Turnurile Gemene în anul
2001; criza financiară din 2008.

Datele necesare au fost colectate lunar pentru determinarea următoarelor variabile: prețurile spot
WTI la țîței (dolari/baril, $/bd): WTIt; rata dobânzii pe 5 ani a SUA: rt; cursul de schimb
USD/euro: FXt; nivelul importurilor de petrol din SUA (mii de barili); Imt; dobânda totală
deschisă la contractele futures pe petrol brut: OIt; prețul aurului spot: Gt.

În articol ne sunt prezentate graficele celor șase variabile din care observăm un comportament
similar al prețurilor aurului și petrolului pe parcursul întregului interval. Relația dintre prețurile
petrolului și ratele de schimb arată un model foarte similar după introducerea euro din 1999, în
timp ce în perioada 1993-1999 se poate detecta o relație inversă.

Înainte de introducerea monedei euro, prețurile petrolului au fost determinate de factori de

cerere, astfel economia Statelor Unite a crescut rapid, USD s-a apreciat și rata de schimb nu a
influențat în mod direct modificările prețului petrolului.

Tranzacția futures, arată o creștere semnificativă după anul 2000. Pentru obținerea unor rezultate
s-au utilizat anumite metode cum ar fi:

 Staționarea datelor
- când se ocupă de prețuri, se folosește un procedeu standard prin care se transformă datele
din jurnal, unde se folosește ln (WTI), ln (GT) și ln (FXt). Pentru început se
implementează țeste de pauze structurale. Se face acest lucru deoarece prețurile la petrol
și ratele de schimb au fost afectate de evenimentele majore din acea perioadă.
 Cadrul VECM
- relația dintre variabilele analizate folosește o abordare de cointegrare. Se utilizează un
model de corecție a erorilor vectoriale (VECM) pentru a obține un echilibru pe termen
 lung între un set de variabile non-staționare. S-a folosit abordarea Johansen pe baza
modelului Vector AuroRegressive (VAR), unde căutăm toate relațiile posibile de
cointegrare.

Rezultate și concluzii

Pentru aflarea echilibrului pe termen lung s-a folosit un vector cu 6 variabile care reprezintă
datele lunare colectate în perioada ianuarie 1993- decembrie 2009, executând testul Johansen
pentru a investiga prezența relațiilor de cointegrare. Din analizele făcute a rezultat că avem o
relație de cointegrare între variabile. Astfel există un echilibru pe termen lung între petrol, rată de
schimb, rată dobânzii, aurul, importurile de petrol din SUA și tranzacționarea pe termen lung.

Relația de echilibru arată că prețurile petrolului sunt afectate în mod pozitiv de variabilele
macroeconomice pe care le-am considerat: FXt, Imt, rt. O creștere a cursului de schimb, a FXt
sau a nivelului importurilor de petrol determină o creștere a prețului petrolului. De asemenea
prețul aurului influențează pozitiv prețul petrolului, rezultatele obținute demonstrând o relație
directă între cele două variabile.

În ultimul deceniu, tranzacțiile pe bază de țîței au avut o creștere usiasa, care a arătat că acest
produs a devenit un atu pentru investiții și pentru acoperirea riscurilor. Au început să
tranzacționeze futures pe petrol și băncile, managerii de fonduri și investitorii, pe lângă
comercianții cu amănuntul și producătorii tradiționali de petrol.

În urmă altor calcule făcute s-a observant că aurul și cursul de schimb valutar influențează
prețurile petrolului; și aurul și schimbul valutar nu pot fi respinse.

Din acest articol am aflat că avem un echilibru pe termen lung între variabilele pe care le-am
ales (cursul de schimb al dolarului SUA/euro, rata dobânzii pe termen mediu, importurile de
petrol împreună cu prețul aurului și tranzacționarea pe termen lung). Toate acestea contribuie la
realizarea unui echilibru pe termen lung față de fluctuațiile care pot perturba temporar prețul
petrolului.

Bibliografie:
file:///C:/Users/user/Downloads/Oil%20prices%20and%20the%20financial%20crisis%20(2).pdf

 7. Efectele modificărilor prețurilor petrolului asupra inflației

Autor recenzie: Filip Ioan
Obiectivele articolului
În articolul „A Comparative Study on the Effects of Oil Price Changes on Inflation”, autorii își
propun să studieze efectele modificărilor prețului petrolului asupra inflației asupra a două grupuri
de țări, și anume: grupurile foarte dependente de petrol și cele puțin dependente. În plus,
compară și efectul relativ al prețului petrolului cu alte tipuri de șocuri, cum ar fi cursul de schimb
real, producția internă și costul de producție al exportatorilor.
Indicele de dependență de petrol este mărimeaprocentuluicererii de petroldincerereaglobală de
energie, diversitateaenergeticășidependențaeconomică de petrol (cererea de petrolpe PIB)
șipondereaimportului net de petrolpentruconsum. Valoarea mai mare a indicelui de dependență a
petroluluiimplică o dependență mai mare a acesteițărifață de resursele de petrolși de energie.

Metodologia utilizată
Analiza se concentrează pe două grupuri de state:
 High oil dependency index countries (Singapore, Coreea de Sud, Filipine, Grecia, Belgia,
Italia, Pakistan, India, Portugalia, Spania)
 Low oil dependency index countries (Norvegia, Danemarca, Regatul Unit al
MariiBritaniișiIrlandei de Nord, Canada, Mexic, Malaysia, Brazilia, Venezuela, Ecuador,
Bulgaria) - țări care producșiexportă petrol
Au fost folosite date disponibile pe site-urile Băncii Mondiale și OCDE pentru perioada 1980-
2010. Modelează ecuația de trecere într-un format de întârziere distribuită autoregresivă/
autoregressive distributed lag (ARDL) și modelul este estimat folosind metoda grupului mediu.

Rezultatele obținute
Principalii factori determinanți ai inflației diferă în funcție de grupul din care fac parte țările.
Modificarea prețului petrolului are un efect direct asupra inflației interne în grupul de dependență
scăzută de petrolul, însă impactul său este indirect asupra determinării inflației în grupul de
dependență ridicată a petrolului prin creșterea costului de producție al exportatorilor.
Rezultatele arată că principalii factori determinanți ai inflației interne în grupul de dependență
ridicată a petrolului sunt costul real al cursului de schimb și costul de producție al exportatorilor.
În grupul de dependență scăzută față de petrol, producția internă și costul de producție al
exportatorilor sunt principalii factori, deși toți factorii (producția internă, cursul de schimb real,
costul de producție al exportatorilor și prețul petrolului) au efecte semnificative asupra
determinării inflației interne pe termen lung.

Concluziile autorilor

Autorii au observat că efectele relative ale altor șocuri (cursul de schimb real, producția internă și
costul de producție al exportatorilor), mai mari asupra inflației interne comparativ cu șocul
prețului petrolului. De asemenea, s-a constatat că rata de convergență a unei economii față de
echilibrul de lungă durată este mai rapidă în grupul statelor cu dependența mare de petrol decât
grupul cu grad scăzut de dependență.

A Comparative Study on the Effects of Oil Price Changes on Inflation,

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S221256711500800X

CONCLUZIE

Acest proiect a avut ca subiect principal petrolul, o resursă energetic foarte utilizată și valoroasă.
După analizarea fiecărui articol pe care l-am ales am concluzionat că prețul petrolului este afectat
în diferite moduri și de diverși factori.

Am constatat că există o relație de cointegrare între variabilele macroeconomice și financiare

(prețurilor petrolului brut, cursul de schimb Dolar/Euro, rata dobânzii Americane, dobânda
futures pe petrol brut, importurile de petrol din SUA și prețul aurului) care demonstrează că
există un echilibri pe termen lung între petrol și acestea. Această relație de echilibru arată că
prețurile petrolului sunt afectate în mod pozitiv de variabilele macroeconomice. De asemenea
prețul aurului influențează pozitiv prețul petrolului, rezultatele obținute demonstrând o relație
directă între cele două variabile.

Analizele privind volatilitatea prețurilor petrolului privind contractele futures, cota OPEC,
supraproducția OPEC, arată faptul că între variabilelele prezentate și factorii analizați nu există
un coeficient de corelație mare. Situația de backwardation pe piața petrolului se modifică
constant. Nivelul de backwardation este mai mare pentru contractele futures de la sfârșit de lună,
decât cele ale contractelor futures viitoare.

Am descoperit că interdependența dintre piețele energetică și agricolă a crescut în ultimele

decenii. Piața petrolului are un impact al volatilității pe piața produselor egricole și invers.
Factorii globali, precum riscul iminent pe piețele energetice, par să conducă volatilitatea pe
termen scurt pe piețele agricole.

Criza economică din 2007-2008 a dus la scăderea prețului petroului brut. În perioada acesteia și
după aceea am observat că (,) consumul de produse petroliere de către țările non-membre ale
OCDE a devenit mai influent.

După recesiunea economică globală, valoarea dolarului american a fost în descreștere împreună
cu piețele valutare GBP/USD și EUR/USD, fapt ce a influențează evoluția prețului petrolului.

Creșterea prețurilor petrolului va afecta pozitiv produsul intern brud din Franța, iar cursul de
schimb va determina scăderea produsului intern brut. De asemenea investițiile străine directe și
importul țării au o legătură semnificativă pozitivă cu cursul de schimb, în timp ce exporturile și
alți factori au o corelație negative cu cursul de schimb real efectiv.

În final am constatat că rata de convergență a unei economii față de echilibrul de lungă durată
este mai rapidă la statele cu dependent mare de petrol decât cele mai puțin dependente.