Professional Documents
Culture Documents
ACIZI NUCLEICI
REFERAT
Acizii nucleici sunt compusi macromoleculari cu structura complexa si mase moleculare cuprinse
intre cateva zeci de mii si milioane. Sunt, impreuna cu proteinele, componentele nucleoproteidelor,
compusi de importanta biologica, existenti in celulele vii.
Se cunosc doua tipuri de acizi nucleici: acizi dezoxiribonucleici (ADN), si acizi
ribonucleici (ARN). Aceste doua tipuri de acizi nucleici sunt prezente in toate organismele vii, avand
rol important in desfasurarea proceselor vitale normale si patologice; acizii dezoxiribonucleici sunt
substantele de baza in aparatul genetic, care asigura ereditatea si variabilitatea, pe cand acizii
ribonucleici au mai mult rol functional legat de sinteza proteinelor.
Pe langa rolul fundamental de codificare si transmitere a informatiei genetice acizii nucleici au rolul
de a participa la sinteza tuturor proteinelor respectiv a tuturor componentelor celulei vii care au
compozitie proteica.
Nucleotidele sunt unitatile structurale ale acizilor nucleici cu rol in metabolismul intermediar,
indeplinind functii coenzimatice.
Acizii nucleici sunt compusi macromoleculari cu masa foarte mare zeci de mii pana la milioane
de a.m.u. si contin 15% azot si 10% fosfor.
Acizii nucleici se impart in doua clase:
- acizi dezoxiribonucleici ADN (DNA)
- acizi ribonucleici ARN (RNA)
Faptul ca DNA a fost izolat initial din nucleii celulari a determinat nomenclatura acestora, insa
cercetarile ulterioare au demonstrat prezenta acizilor nucleici si in alte componente celulare
(mitocondrii, cloroplaste).
Acizii nucleici se gasesc in organisme inferioare, procariote (bacterii, virusi) sau inclusi in
componente nucleoproteice la organismele superioare, eucariote.
Acizii nucleici sunt substante solide, incolore sau slab colorate in galben, greu solubile in apa,
solubile in solutii bazice; sunt substante puternic acide, cu sarcina electrica negativa foarte mare.
2. Compozitia
Mononucleotidele reprezinta unitatea de baza a acizilor nucleici si sunt alcatuite din trei
componente principale:
- o baza azotata - purinica sau purinidinica;
- o componenta glucidica - pentoza;
- radical fosfat.
Bazele azotate
Confera acizilor nucleici individualitate chimica.
Bazele azotate care intra in structura nucleotidelor sunt de natura purinica si pirimidinica.
Bazele purinice deriva de la purina si sunt adenina si guanina:
Acestea intra in constitutia ADN si ARN.
Adenina se gaseste in constitutia unor nucleotide sau in stare libera in ceai, cafea, tutun; guanina
se gaseste in constitutia tuturor acizilor nucleici si in stare libera in guano al pasarilor de mare.
Bazele pirimidinice
Acestea deriva de la pirimidina si sunt citozina, uracilul, timina:
In RNA se gasesc citozina si uracilul, iar in DNA citozina si timina.
Prin analiza de difractie a razelor X s-a putut stabili precis structura tridimensionala a bazelor
azotate. Pirimidinele sunt molecule plane, iar purinele se abat usor de la planitate.
Bazele pirimidinice si purinice libere sunt aproape insolubile in apa si prezinta spectre de
absorbtie la 250-280 nm(UV) datorita dublelor legaturi conjugate. Aceasta proprietate prezinta
importanta pentru detectarea si analiza cantitativa a bazelor libere precum si a acizilor nucleici si
nucleotidelor. Bazele purinice si pirimidinice se pot separa prin metode cromatografice sau
electroforetice; ele formeaza precipitate cu sarurile de argint, cupru, magneziu, cu acidul picric sau
fosfowolframic.
Bazele azotate au caracter slab bazic si cele continand oxigen se gasesc in mai multe forme
tautomere in functie de pH: o forma cetonica si o forma enolica.
Esentiale pentru functia biologica a bazelor azotate sunt dimensiunile acestora, secventa lor in
nucleotide si capacitatea de a forma legaturi de hidrogen.
Legaturile de hidrogen se formeaza intre gruparile - NH2 din adenina, guanina, citozina,
gruparile -NH- din pozitia 1 a adeninei si guaninei sau pozitia 3 din ciclul pirimidinic (timina, citozina)
si respectiv atomii de oxigen din pozitia 2 a citozinei, 4 a timinei, uracilului si 6 a guaninei, contribuind
la stabilitatea moleculeui de ADN.
Pentozele
Pentozele care intra in constitutia acizilor nucleici sunt: D riboza si D dezoxiriboza, ambele
avand configuratii βfuranozice.
Pentozele sunt larg raspandite in regnul vegetal, mai putin in stare libera, mai mult sub forma de
poliglucide, glicozide, esteri. Au rol in constitutia peretilor celulari si a acizilor nucleici, intra in
structura unor coenzime si vitamine. In stare libera se gasesc in forma piranozica, iar in acizii nucleici in
stare furanozica
Riboza si dezoxiriboza se pot separa prin metode cromatografice. Ele dau numeroase reactii
caracteristice:
a) cu difenilamina - coloratie albastra;
b) cu solutia decolorata de fuxina o recolorare in rosu( metoda de evidentiere a cromozomilor)
c) cu cisteina si acid sulfuric dau o coloratie galben - rosiatica.
Acidul fosforic
Acidul fosforic reprezinta 8-14% din compozitia acizilor nucleici, acesta le imprima caracter
acid si capacitatea de a forma saruri cu bazele.
In structura acizilor nucleici, acidul fosforic este dublu esterificat cu molecule de riboza sau
dezoxiriboza, prin intermediul gruparilor hidroxilice de la 3' si 5' (2'). In acest fel acidul fosforic uneste
monocleotidele prin legaturi fosfodiesterice si lantul polinucleotidic apare ca o succesiune de resturi de
dezoxiriboza sau riboza unite prin intermediul acidului fosforic.