Professional Documents
Culture Documents
Masterand :
Covaci Mihail Mădălin
Brașov
2018 – 2019
Cuprins
Introducere ...................................................................................................................................... 2
Buteliile din sticla ........................................................................................................................... 3
Bag-in-box ( BIB ) .......................................................................................................................... 5
Dopurile de pluta............................................................................................................................. 6
Dopuri metalice filetate................................................................................................................... 8
Tehnologia de fabricare a dopurilor de pluta ................................................................................ 12
Concluzii ....................................................................................................................................... 14
Bibliografie : ................................................................................................................................. 15
1
Introducere
Ambalarea reprezinta un proces prin intermediul caruia produsul alimentar este pastrat
pentru o perioada de timp, perioada in care acesta isi mentine calitatile initiale. De asemenea,
ambalarea asigura protectia produsului alimentar fata de factorii externi in timpul manipularii,
transportului, procesarii.
Ambalarea vinului este o adevarata afacere si realizeaza cu ajutorul a mai multor
materiale, cele mai utilizate fiind :
Bag-in-box (BIB)
Butelii de sticla
Pe langa aceste ambalaje care intra in contact direct cu vinul, se mai pot intalni si alte
ambalaje, numite si ambalaje de protectie. Acestea se pot confectiona din diverse materiale, cele
mai utilizate fiind : cutiile din lemn, ambalaje din hartie, carton sau diverse impletituri din nuiele.
Restricțiile de procesare, așteptările clientului, costul materialelor, rezistența la
coroziune, impactul asupra mediului, etc. sunt toți parametrii esențiali care trebuie să fie luati în
considerare la alegerea ambalajului.
În zilele noastre, recipientele de sticlă sunt de obicei preferate pentru îmbutelierea
vinului. Cu toate acestea, există o cerere tot mai mare de soluții ieftine, ecologice și alternative
pentru îmbutelierea vinului.
Pentru a putea fi utilizat, un ambalaj trebuie sa indeplineasca simultan mai multe functii:
Delimiteaza, pastreaza si protejeaza vinul
Datorita formei si a culorii realizeaza o promovare a produsului si atrage atentia
consumatorului
Serveste ca mijloc de transmitere de informatii
2
Buteliile din sticla
Sticla este un material anorganic amorf, transparent, semi-transparent sau opac, cu
diferite culori si caracteristici fizico-mecanice, in functie de compozitie Materia de baza este
dioxidul de siliciu, care-i ofera caracteristicile de baza si mai poate contine oxizi ai metalelor :
potasiu, sodiu.
Avantajele utilizarii sticlei la realizarea ambalajelor
rezistenta la apa
rezistenta la acizi, baze, saruri, fiind inerta din punct de vedere chimic in contact cu
produsele alimentare
impermeabila la vapori
nu are si nu retine mirosuri straine
are coeficient de dilatare volumica redus, coeficient de conductibilitate termica scazut
material dur, dar casant
este transparenta si permite (daca nu e colorata cu ajutorul unor oxizi) vizualizarea
produselor ambalate
se igienizeaza usor si de aceea poate fi recuperata si reutilizata
se poate colora usor prin amestec cu diferiti oxizi (fierul poate sa duca la o culoare verde,
cromul cuprul la fel, mangan-> galben spre maro, etc)
se poate prelucra foarte usor prin injectare, umflare(suflare), laminare, matritare
este rezistenta la actiunea radiatiilor termice si opaca pentru radiatii UV
poate fi reciclata, recuperata si nu polueaza mediul, deoarece este un produs natural (sticla
sparta se transforma in timp in nisip)
Dezavantaje :
material casant, ce se fisureaza si crapa usor ; acest dezavantaj se poate limita prin tratamente
termice specifice (sticla incasabila)
la variatii termice ridicate, se poate fisura, crapa
este un material scump, energofag(pentru elaborarea lui se consuma foarte multa energie)
sticla poate sa imbatraneasca ca urmare a variatiilor de temperatura si sub actiunea agentilor
atmosferici
3
Buteliile de sticla sunt recipiente cu sectiune transversala a corpului cilindric sau de alta
forma, cu capacitatea de 25-10 000 ml (STAS 5845/6-74). Pentru produse alimentare se
utilizeaza butelii din sticla calcosodica cu capacitate intre 100 si 2 000 ml (STAS 11598-88)
prevazute cu accesorii de inchidere, marcare si sigilare (STAS 5845/9-86).
Principalele tipuri de butelii din sticla utilizate pentru ambalarea vinului sunt :
Bordeaux, Burgundy si damigenele.
Sticla tip Bordeaux are o latură dreaptă, cu un "umăr" curbat, util pentru capturarea
sedimentelor și este, de asemenea, cel mai ușor de stivuit. Folosit în mod tradițional în Bordeaux,
dar acum la nivel mondial, acesta este probabil cel mai des întâlnit tip. Sortimente imbuteliate :
Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot, Petit Verdot, Malbec și Carmenère, Sémillon,
Sauvignon Blanc, Muscadelle, Petit Verdot si Barbarossa.
Sticla tip Burgundy, folosita în mod tradițional în Burgundia, are părți care se
îngustează în jur de 2/3 din înălțime până la o secțiune cilindrică scurtă și nu are un umăr pentru
depunerea sedimentelor. Sortimente imbuteliate : Mourvèdre, Pinot Noir Chardonnay, Syrah și
Viognier, Grenache, Tempranillo, Cinsaut.
Damigenele sunt excelente pentru depozitare, precum și fermentațiile secundare. De la
producătorul de vinuri la domiciliu până la facilități mari, damigenele oferă o gamă largă de
utilizări. Capacitatea unei damigene poate diferi, aceasta putand fi de : 3 l, 5 l, 10 l, 20 l, 25 l, 50
l.
4
Fig. 3- Damigene din sticla
Bag-in-box ( BIB )
Ambalajul bag-in-box sau BIB a fost inventat de William R. Scholle, în 1955, pentru
depozitarea şi transportarea lichidelor. Bag-in-box-ul este alcătuit, după cum arată şi denumirea,
din două elemente: bag = pungă şi box = cutie ( pungă în cutie). Punga este alcătuită din mai
multe straturi din material special pentru alimente şi dispune de un robinet cu sigiliu. Cutia este
fabricată din carton şi are rolul de a proteja punga în timpul depozitării, manipulării şi a
transportului. Îmbutelierea vinului la bag-in-box se realizează în vid, utilajul de îmbuteliere fiind
prevăzut cu o instalaţie de impregnare cu gaz inert (azot sau dioxid de carbon), ce ajută la
conservarea vinului.
Cel care a venit cu ideea ambalării vinului în bag-in-box a fost Tom Angove, un
vinificator din Renmark, Australia. Compania sa a şi patentat invenţia, pe 20 aprilie 1965.
Motivele pentru care din ce în ce mai mulţi producători de vinuri, au apelat la acest tip
de ambalare a vinurilor au fost avantajele pe care le oferă acest tip de ambalare faţă de cele
tradiţionale. BIB are multe avantaje, cum ar fi : nu transmite mirosul de plastic în vin, permite
servirea vinului la pahar din acelaşi recipient, într-un interval lung de timp, fără a se altera
lichidul rămas. Asta pentru că, pe măsură ce se goleşte vinul, punga se strânge şi nu permite
contactul vinului cu aerul şi nici cu lumina, cei doi factori care accelerează depreciere a unui vin.
Singura cerinţă este ca BIB să fie păstrat la o temperatură cât mai constantă şi cât mai scăzută.
Sortimente de vin ambalate : Sauvignon Blanc, Merlot
5
Fig. 1 – Vin ambalat in BIB Fig. 2 – Sortimente de vinuri ambalate in BIB
Dopurile de pluta
Proprietatile fizico-chimice ale plutei o recomanda ca un material ideal pentru
inchiderea sticlelor. Aceste proprietati includ compresibilitatea, rezilienta, inertia chimica,
impermeabilitatea pentru lichide si un coeficient ridicat de frecare. Pluta este unul dintre putinele
materiale, fie ele naturale sau sintetice, care au rezistenta apreciabila la comprimare laterala,
revenind imediat dupa comprimare la 85% si in cateva ore la 98% din dimensiunile originale
6
Dezavantajele dopului de pluta :
faciliteaza dezvoltarea buchetului de invechire
exista posibilitatea de dezvoltare a micoorganismelor pe dopuri datorita nutrientilor
adusi de praf sau vinul intrat in porii plutei, care duce la aparitia “defectului de dop”
(cedeaza vinului un gust si un miros specific de mucegai si de pamant)
daca dopul nu este in contact permanent cu vinul, acesta se usuca si se contracta, fapt ce
poate afecta etanseitatea inchiderii
7
Fig. 8 – dop T-cork Fig. 9 – dop aglomerat
8
Exista doua tipuri principale de dopuri filetate-clasicul”Rolled On Pilfer” si mai
nou”Torqued On Proof” la care partea filetata nu mai iese afara in relief, si nu mai arata chiar ca
un dop metallic filetat.
Avantajul dopurilor filetate :
sunt ușor de deschis
nu necesita tirbușon
permit reînchiderea recipientului
Partea externa a unui dop filetat este turnat dintr-un metal necorodant, de exemplu un
aliaj de aluminiu, sau din polietilena expandata. Pentru a deschide un dop filetat,bridele metalice
care separa partea de sus a dopului de cea de pe gatul sticlei trebuie rupte. In acest fel,
consumatorul isi poate da cu usurinta seama daca butelia a fost intacta sau nu.
Dezavantaje
deși dopurile sunt mai ieftine, buteliile din sticla cu filet, comandate special pentru aceste
dopuri, sunt mai scumpe decat cele standard
aplicarea acestui sistem de inchidere necesita achizitionarea de utilaje specializate
Exista si alte dopuri cu inchidere filetata pentru care exista brevete de inventie.
Alte alternative,mai putin utilizate in prezent sunt dopurile din polietilena,care prezinta
dezavantajele mentionate mai sus pentru recipientele din plastic.La inchiderea sticlelor cu vin se
mai utilizeaza si capsule metalice,asemanatoare cu cele de la bere sau sucuri de fructe.
Atat pentru infrumusetarea sticlei , cat si pentru protectia gatului sticlei si a dopului, se
folosesc capisoane.Unele dintre acestea sunt confectionate din plastic mai gros si se introduce
fortat peste gatul sticlei.Altele sunt confectionate din plastic subtire, termocontractibil si se
9
strang perfect pe gatul sticlei in momentul cand sunt supuse actiunii caldurii (aplicata cu ajutorul
aerului cald sau cu apa fierbinte).
Calitatea A – dopurile cu cel mai bun aspect : suprafete netede, fara defecte vizibile sau
putine defecte foarte mici, cum ar fi :
fara goluri si pori mai mari de 2 mm
10
fara fisuri care pornesc de la capetele dopului in procent mai mare de 11% din lungimea
dopului
fisurile trebuie sa fie inguste, nedeschise, sa nu se afle in pozitie orizontala (se accepta
cateva lenticele inguste si putin adanci, daca nu sunt pline cu praf sau alte particule)
Calitatea B – dopurile cu un bun aspect vizual, cu cateva defecte majore, dar care
afecteaza numai aspectul si nu si functionalitatea, dupa cum urmeaza :
fara foluri si pori mai mari de 5 mm
fara fisuri care pornesc de la capetele dopului in procent mai mare de 18% din lungimea
dopului si fisuri in corpul dopului care depasesc 25% din lungimea dopului
fisurile si lenticelele trebuie sa fie inguste si sa nu se mai deschida prin indoirea dopului
(se accepta cateva lenticele inguste si putin adanci, daca nu sunt pline cu praf sau alte
particule)
Calitatea C – dopurile au aspect vizual mediu, cu mici defecte superficiale, cum ar fi :
fisuri la capetele si in corpul dopului, pana la un maxim de 55% din lungimea dopului
fisurile si lenticele se pot deschide prin indoirea dopului
se accepta multi pori, cu conditia ca ei sa nu fie continui, sa creeze canale
Dopurile de calitate mai redusa sunt supuse unui proces de colmatare a golurilor cu
rumegus de pluta si adeziv, care le imbunatateste nu numai capacitatea de etanseizare, dar si
aspectul, suprafata devenind mai uniforma.
11
Tehnologia de fabricare a dopurilor de pluta
Stejarii de pluta sunt descojiti la fiecare noua ani, dupa ce ajung la maturitate. Descojitul
nu dauneaza copacului, coaja de pluta crescand la loc. Cele mai multe paduri de pluta sunt in
Portugalia si Spania.
Anul de recoltare este marcat pe trunchi, astfel incat sa nu fie recoltat la momentul
nepotrivit. Pluta este un izolator foarte bun, si da acestor stejari o sansa de a suprevietui
incendiilor de padure care au loc ocazional in verile toride Mediteraneene.
Placile de pluta recoltate sunt depozitate inainte de prelucrare. Companiile care produc
pluta de calitate, stocheaza pluta pe beton mai degraba decat pe pamant, reducand astfel riscul de
contaminare. Bucatile de pluta subtiri nu vor fi folosite in producerea de pluta naturala de inalta
calitate. Dar acum exista, de asemenea, dopuri tehnice, alcatuite din bucati mici de pluta
fuzionate, ceea ce inseamna ca o mai mare parte din coaja de pluta este potrivita pentru
producerea de dopuri pentru sticlele de vin.
Inainte de prelucrare, scandurile de pluta sunt puse pe paleti. Apoi, ele sunt gata pentru
prima etapa din procesul de fabricatie: fierberea. Scandurile sunt fierte pentru a se inmuia, si, de
asemenea, pentru a le curata. In trecut erau fierte in gropi noroioase , fara ca apa sa fie schimbata
des. Acum, pentru a se evita contaminarea incrucisata, apa este curatata, filtrata si schimbata in
mod regulat, volatilele fiind scoase in mod continuu.
Apoi scandurile sunt clasificate, iar apoi taiate in bucati mici, cu care se poate lucra.
Unele vor fi folosite pentru dopurile naturale, iar altele pentru dopuri tehnice. Lucratorii
prelucreaza de mana dopurile de pluta, din scanduri: aceastea vor fi dopurile de cea mai inalta
calitate. Restul sunt facute de masini. Este un proces ce necesita migala: daca faci o greseala,fie
nu sunt suficient de bune, fie trebuiesc aruncate. Ramasitele pot fi reciclate, granulate iar apoi
lipite cu adeziv pentru a forma pluta aglomerata.
Dopurile sunt sortate optic: aerul comprimat este folosit pentru a trimite dopurile in
cosul cu dopuri corecte. Apoi dopurile sunt sortate cu ochiul liber. O atentie deosebita se acorda
sortarii dopurilor de calitate superioara. Aceste dopuri vor costa foarte mult: peste un euro pe
bucata
12
Fig. 1 – Anul recoltarii marcat pe trunchi Fig. 2 – Bucati de pluta descojite si depozitate
13
Concluzii
Desi exista mai multe moduri de a imbutelia vinul (recipiente din materiale plastice,
BIB, recipiente de sticla), in zilele noastre, recipientele de sticlă sunt preferatele.
Rezistenta la apa ✓ x
Impermeabil la vapori ✓ x
Se poate reutiliza ✓ x
Se poate recicla ✓ ✓
Recipientele din sticla sunt mai scumpe decat BIB-ul, dar prezinta rezistenta la apa si
sunt impermeabile la vapori. De asemenea, acestea ofera un aer de traditionalism si aduce un
plus de autenticitate si siguranta prin dopul de pluta, care se poate inscriptiona cu numele
producatorului, marca acestuia sau anul de productie.
14
Bibliografie :
1. ANTOCE, Oana Arina, Condiționarea, ambalarea și etichetarea vinurilor, Ceres,
București, 2005
2. http://ro.aberymfg.com/news/the-advantages-and-disadvantages-of-plastic-8405506.html
3. http://unicom-group.ro/woodprod/butoaie.html
4. http://www.foodpack.ro/produse/sticla---material-de-ambalaj/
5. http://www.thevintnervault.com
6. http://www.vinuridemacin.ro/baginbox.html
7. http://www.wineanorak.com/corks/howcorkismade.htm
8. https://ambalaje.net/ambalaje-din-plastic.php
9. https://vinul.ro/cum-se-produc-dopurile-de-pluta-ghid-ilustrat.html
10. https://www.adrianorbai.com/pastrarea-si-servirea-vinului/
11. https://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/schimbari-climatice-
energie/solutii/avantajele-si-dezavantajele-plasticului/
12. https://www.trendshrb.ro/bartrender/ce-trebuie-sa-stim-despre-butoaie
13. ORMENIȘAN, Alexe Nicolae, Ambalaje utilizate in industria alimentara, Note de curs,
2018
14. The influence of packaging on wine conservation, R. Ghidossi*, C. Poupot si colaboratori
Food Control 23 (2012) 302-311
15