You are on page 1of 7

ACCIDENTE PRODUSE IN TIMPUL

SCUFUNDARII

Bance Andrea-Alexandra
Facultatea de Medicină
An1, Seria1, Grupa2
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
Medicina scufundării
Medicina scufundării, denumită și medicină subacvatică, este o ramură a medicinei
muncii și medicinei sportive ce se ocupă cu diagnosticarea, tratamentul și prevenirea diverselor
afecțiuni și îmbolnăviri cauzate de pătrunderea omului în mediul subacvatic.
Acestea sunt: efectele adâncimii și presiunii asupra organismului, gazelor și amestecurilor de
gaze utilizate, determinarea contraindicațiilor de scufundare prin controlul condiției fizice și psihice
a scafandrilor, precum și accidentele datorate mediului acvatic.
Diagnosticarea, tratamentul și prevenirea accidentelor de scufundare este făcută de către
personalul calificat aflat la locul de scufundare, sau într-un centru specializat (laborator hiperbar), de
către medici specialiști în medicină hiperbară.
Legea gazelor spune ca volumul acestora depinde in mod invers proportional dde presiune:
cucat presiunea este mai mare cu atat volumul este maii mic.
Acesta reducere a volumului in adancime si cresterea cresterea acestuia in momentul in care se
revine la suprafata are un efect important asupraorganismului uman.
Legea lui Dalton= La temperatură constantă,
presiunea unui amestec de gaze este egală cu suma
presiunilor pe care le-ar avea fiecare din gazele
componente dacă ar ocupa singur volumul total.(
P=p1+p2+...pn)
Legea lui Arhimede= este
o lege a hidrostaticii, care afirmă că un corp
scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de
jos in sus, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid
dislocat de către corp.
Cauzele producerii accidentelor de scufundare se datorează, în principal, următorilor
factori:

o necunoașterea efectelor presiunii asupra organismului uman


o nerespectarea regulilor de scufundare
o cunoaștere insuficientă a echipamentului
o improvizațiile aduse echipamentului și procedeelor de scufundare
o supraestimarea posibilităților de care dispune scafandrul
o necunoașterea mediului acvatic
o lipsa exercițiului și a antrenamentului.

Accidentele de scufundare pot fi clasificate în patru mari grupe :

 accidente fizico-mecanice - accidente datorate efectelor mecanice ale presiunii, (suprapresiunea


pulmonară, barotraumatismele și colicile scafandrului);
 accidente biofizice - accidente datorate efectelor biofizice ale presiunii (accidentele de decompresie);
 accidente biochimice - accidente datorate efectelor biochimice ale presiunii (narcoza azotului, criza
hiperoxică, intoxicația cu bioxid de carbon și hipoxia);
 alte accidente de scufundare (hipotermia și înecul).

-2-
₪Accidente fizico – mecanice- sunt accidentele datorate efectelor mecanice ale presiunii și
afectează în special plămânii și cavitățile pneumatice (urechea medie și sinusurile), precum și tubul
digestiv. Acestea sunt suprapresiunea pulmonară, barotraumatismele și colicile scafandrului.

Suprapresiunea pulmonară este


un accident de scufundare ce apare datorită
destinderii gazelor blocate
în plămâni peste limita de elasticitate a
acestora, în timpul ridicării către suprafața
apei.

În timpul urcării la suprafață unii scafandri


își opresc respirația (expirația) fie voluntar
fie în mod reflex într-o situație de urgență
datorită panicii, ceea ce conduce la
creșterea rapidă a volumului gazelor
conținute în plămâni o dată cu scăderea
presiunii (adâncimii).

Continuând urcarea către suprafața apei,


volumul gazelor din plămâni crește atât de
mult încât depășește volumul maxim al alveolelor și, învingând limita lor de elasticitate, conduce la
ruperea acestora. Accidentul este cu atât mai grav cu cât blocarea expirației se produce mai aproape de
suprafața apei, acolo unde scăderile de adâncime conduc la variații mari de volum.

Embolia gazoasă-Este cea mai gravă consecință a suprapresiunii pulmonare. Presiunea creată în
plămâni împinge aerul din alveolele pulmonare în vasele de sânge de unde este transportat la inimă, iar
de aici este trimis prin artere în tot corpul. Aerul ajunge apoi în arterele care alimentează creierul
blocând un vas de sânge. Se va forma un dop, „embolus”, care nu va permite sângelui să treacă mai
departe prin acel vas. Țesutul creierului, din zona aferentă vaselor de sânge de după dopul gazos, nu va
mai fi irigat. Acest țesut nu va putea să reziste neoxigenat mai mult de câteva minute fără a suferi
leziuni ireversibile

Primul ajutor în cazul emboliei gazoase

Simptomele specifice emboliei gazoas(in timpul urcari sau la ierirea la suprafata):

o mișcări necoordonate,
o amețeli, paralizie,
o tulburări de vedere și vorbire,

-3-
o dureri în piept,
o sânge în gură,
o convulsii
o întreruperea respirației

Primul ajutor în cazul emboliei gazoase constă în:

 se culcă scafandrul accidentat pe spate, înclinat spre stânga, capul mai jos decât picioarele, pentru
a reduce posibilitatea ca bulele de gaz rămase în sistemul circulator să ajungă la creier;
 se efectuează victimei respirația „gură la gură”, numai dacă este necesar;
 se administrează scafandrului oxigen;
 se protejează victima contra șocurilor;
 se transportă victima de urgență la cea mai apropiată barocameră pentru recompresie.
Pneumotoraxul
Constă în pătrunderea aerului între plămâni și peretele cavității toracice, în cavitatea pleurală.
Plămânul afectat își reduce volumul, cel puțin în parte, ceea ce va influența respirația. Dacă presiunea
crește, aceasta va afecta nu numai plămânul, ci și inima reducând activitatea cardiacă. Simptomele
constau din dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Tratamentul de urgență a accidentului de suprapresiune pulmonară este exclusiv hiperbar, prin
recomprimarea rapidă, în barocameră a scafandrului la o presiune cu 1 bar mai mare decât presiunea de
expunere în apă (corespunzătoare adâncimii atinse de scafandru), fără a depăși presiunea de 5 bar (sc.
man.).
Tratamentul hiperbar se completează cu administare de medicamente și eventual cu intervenție
chirurgicală pentru eliminarea volumului de aer.( ntroducerea unui ac sau a unui tub în cavitatea
toracică și exuflație decompresivă.)
Barotraumatismele- apar datorită dezechilibrului de presiune dintre presiunea gazului existent în
cavitățile ce conțin aer ale aparatului respirator, urechea medie și sinusurile și presiunea exterioară
adică presiunea mediului acvatic la adâncimea de scufundare. Barotraumatisme pot aparea la nivelul
urechii medii, sinusurilor, placajul vizorului, dinților.

₪Accidente biofizice -Accidentele de decompresie sunt accidentele datorate efectelor biofizice


ale presiunii și sunt specific scafandrilor respirând aer comprimat sau un alt amestec respirator.
Accidentele de decompresie sunt cele mai frecvente accidente de scufundare.

În timpul scufundării, la coborârea scafandrului către adâncime, apare fenomenul de dizolvare


a azotului în țesuturi și în lichidele interstițiale. Dizolvarea azotului este cu atât mai importantă cu cât
presiunea (adâncimea) este mai mare.

În timpul urcării la suprafață, scafandrul trebuie să respecte programul de ridicare impus de tabelele de
decompresie. Urmând programul de decompresie cerut de tabelul de decompresie potrivit, azotul
dizolvat în organism se va elimina din țesuturi și, prin intermediul sângelui va fi trimis
către plămâni fiind apoi evacuat prin procesul respirației. Eliminarea azotului din țesuturi se face astfel
fără apariția de bule periculoase și riscul apariției de accidente de decompresie.

Atunci când nu se respectă palierele impuse de tabelul de decompresie și scafandrul urcă la suprafață
prea repede, azotul dizolvat se degajă dând naștere la bule de gaz, al cărui număr este cu atât mai mare
cu cât ridicarea este mai rapidă. Aceste bule conduc la apariția accidentelor de decompresie.

Accidentele de decompresie pot fi împărțite în mai multe grupe:

-4-
1) accidente cutanate - apar datorită eliminarii bulelor de azot prin piele și se manifestă prin
senzații de mâncărimi ale pielii și diverse erupții. Senzațiile de mâncărime au o intensitate
variabilă, localizându-se în general la nivelul membrelor superioare, toracelui și abdomenului.

2) accidente osteo-artro-musculare (benduri)- Simptome: bendurile se manifestă prin dureri


progresive localizate la nivelul uneia sau a mai multor articulații (genunchi, umăr, cot).
Articulațiile cele mai atinse sunt: umerii, coatele, încheieturile mâinilor, genunchii, șoldurile și
încheieturile labelor. Bendurile ușoare netratate pot evolua spre osteoartrită sau osteonecroză,
în timp ce formele mai grave pot genera paralizii și chiar moartea. Continuarea scufundărilor
după un bend netratat sau tratat necorespunzător poate recidiva accidental, putând antrena
infirmități de lungă durată.

3) accidente neurologice- cele mai grave accidente de decompresie și sunt legate de nerespectarea
palierelor de decompresie. Aceste accidente apar la un interval de timp scurt după ieșirea
scafandrului din apă. ndispoziție generală, oboseală intensă, neliniște, impresia unei sincope
iminente: dureri între omoplați sau în centură, furnicături în membrele inferioare,
imposibilitatea de a se ține în picioare, tulburări vezicale: imposibiliatea de a urina.
4) accidente cu manifestări ORL (vestibulare)- afectează sistemul vestibular la nivelul urechii
interne. Scafandrul prezintă amețeli mai mult sau mai puțin violente și asociate cu stări de
vomă și mai rar, chiar surditate. Acest accident se mai numește și „rău de adâncime”.

5) tulburări respiratorii- ulburări respiratorii survin prin degajarea de bule în capilarele țesutului
pulmonar. Degajarea gazului sub formă de bule creează o blocpnee și apariția de reflexe
inhibitorii ale respirației. Simptome: se manifestă sub formă de dispnee (dificultate
respiratorie) și tuse seacă, acompaniate de o cianoză (învinețire) a extremităților și a buzelor.
Scafandrul pare atins de un edem pulmonar acut sau de un infarct pulmonar. El este în stare de
șoc, iar situația lui critică impune un tratament sever și cât mai rapid.

₪Accidentele biochimice-sunt accidente datorate efectelor biochimice ale presiunii și se referă la


acțiunea diferitelor gaze asupra organismului scafandrului.

Pentru scufundarea cu aparat autonom cu aer comprimat, care este un amestec de azot (79%) și oxigen
(21%), cele mai importante sunt accidentele datorate efectelor biochimice ale azotului (narcoza
azotului), ale oxigenului (criza hiperoxică și hipoxia) și ale bioxidului de carbon (hipercapnia).

 Narcoza azotului, numită și beția adâncurilor, poate apărea, la scafandrul care respiră aer, încă
de la adâncimea de 30 m.(30m-afecteaza capacitatea de gadire; 50m apar ameteli; 58m stare de
euforie, în cazuri grave de pierderea cunoștinței)
 Hiperoxia poate apare spontan și aleator dacă scafandrul a respirat un amestec de gaze
conținând oxigen la presiuni parțiale mari, pe o durată suficient de lungă. oxicitatea oxigenului se
manifestă la nivelul sistemului nervos central.
 Hipercapnia este excesul de bioxid de carbon în sânge, datorate creșterii presiunii parțiale a
bioxidului de carbon în amestecul respirator. Când scafandrul desfășoară o activitate intensă sub
apă apărea senzația de „lipsă de aer”. Efectele hipercapniei pot duce la apariția panicii.

-5-
Prevenirea accidentelor de scufundări
 Persoana în cauză să fie aptă din punct de vedere al sănătății;
 Echipamentul să fie corespunzător, să se verifice că este adaptat adâncimii la care urmează să
aibă loc scufundarea;
 Să se verifice cantitatea de aer din butelii, hamurile de prindere ale buteliilor și valvele
buteliilor;
 Să se verifice funcționalitatea echipamentului de comunicare cu suprafața;
 Să se verifice greutatea scufundătorului și că e distribuită corect, să se verifice că maneta de
desprindere a greutății este la îndemână asfel încât în caz de urgență, desprinderea greutății să
poată fi făcută rapid.

-6-
BIBLIOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pneumotorax

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicina_scufund%C4%83rii

https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidente_de_scufundare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Barotraumatisme

https://ro.wikipedia.org/wiki/Narcoza_azotului

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hiperoxie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_gazelor

https://prezi.com/5tq3n015hp50/accidente-in-timpul-scufundarilor/

-7-