Professional Documents
Culture Documents
AVI Z
la teza de doctor habilitat în drept cu titlul Concepţia drepturilor şi libertăţilor
omului în opera juridică a lui Constantin Stere, elaborată de Raisa Grecu în
cadrul Catedrei Teoria şi Istoria Dreptului a Facultăţii de Drept a Universităţii
de Stat din Moldova, la specialitatea 12.00.01 – teoria generală a dreptului;
istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept, prezentat în
şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 30 12.00.01 din cadrul
Universităţii de Stat din Moldova
464
Institutul de Relaţii
VOL. VII-VIII Internaţionale din Moldova
Adresîndu-se operei juridice a lui Constantin Stere, autoarea tezei aduce pentru prima
dată în cadrul cercetărilor juridice o vastă materie ştiinţifică practic absolut neinvestigată.
Pînă astăzi, atît în ţara noastră, cît şi peste hotare, s-au făcut doar referinţe fragmentare la
lucrările steriene cu caracter juridic, astfel că noutatea şi originalitatea ştiinţifică a
investigaţiei sînt incontestabile. Acestea sînt probate şi prin faptul apelării în teză la lucrarea
fundamentală nepublicată a lui Constantin Stere – Curs de drept constituţional.
Cu atît mai multă apreciere merită, în opinia noastră, alegerea bine gîndită a
temei de cercetare, precum şi formularea corectă a scopului şi obiectivelor lucrării.
Presupunem că identificarea acestora a fost o sarcină ştiinţifică aparte, vorba fiind,
după cum se poate înţelege din contextul lucrării, despre o materie teoretică imensă şi
neinvestigată. Formularea scopului concret al studiului - studierea concepţiei lui
Constantin Stere asupra drepturilor şi libertăţilor omului denotă o percepţie ştiinţifică
corectă a autoarei a semnificaţiei instituţiei drepturilor şi libertăţilor omului pentru
procesul de edificare a statului de drept în ţara noastră. Iar trasarea unor obiective
ştiinţifice clare şi realiste a contribuit la realizarea lor deplină şi cu succes.
Este necesar să fie menţionată semnificaţia teoretică deosebită a lucrării, care,
într-adevăr, după cum menţionează şi autoarea, pune în evidenţă locul şi rolul aparte
al protagonistului lucrării în calitate de savant jurist clasic, teoretician al statului şi
dreptului, ilustru constituţionalist, doctrinar şi apologet al drepturilor şi libertăţilor
omului. Astfel, în ştiinţa noastră juridică la capitolul Savanţi clasici, mari teoreticieni
ai statului şi dreptului se deschide o nouă pagină, care, pe bună dreptate, cu deplin
temei istoric şi ştiinţific, va aparţine lui Constantin Stere.
În contextul dat, vom releva că teza d-nei Raisa Grecu este un bun început al
capitolului respectiv, autoarea inaugurînd prin lucrarea sa o nouă direcţie de studii
ştiinţifice juridice – cea a operei juridice a savantului clasic Constantin Stere. Ne
raliem convingerii exprimate de autoare în ceea ce priveşte necesitatea, importanţa şi
actualitatea desfăşurării şi aprofundării investigaţiilor ştiinţifice în domeniul dat.
Fiind precedată de o introducere, care corespunde ca strucură şi conţinut rigorilor
înaintate de CNAA, lucrarea este logic structurată în şase capitole, conţinînd
optsprezece paragrafe. Expunerea materiei ştiinţifice este coerentă, concluziile for-
mulate la sfîrşitul fiecărui capitol provin în mod organic din conţinutul capitolului,
sînt întemeiate, clar formulate şi convingătoare. Acelaşi lucru se poate spune şi în
privinţa Concluziilor şi recomandărilor finale.
Capitolul I din teză Evoluţia concepţiei cu privire la drepturile şi libertăţile
omului în opera juridică a lui Constantin Stere, în care se analizează procesul de
constituire a concepţiei studiate a savantului reprezintă o valoare ştiinţifică aparte
prin conţinutul său. Vorba este că autoarea aduce pentru prima dată în atenţia opiniei
ştiinţifice juridice întreaga operă juridică a teoreticianului, inclusiv lucrarea
fundamentală nepublicată – Cursul de drept constituţional. Analizînd prin prisma temei
investigaţiei opera juridică steriană, autoarea tezei probează convingător că de la bun
început al activităţii sale ştiinţifice Constantin Stere s-a manifestat ca un savant cu
profunde convingeri umaniste, principiile şi ideile umaniste ale căruia au evoluat şi s-
au consolidat pe măsura extinderii obiectului de studiu. Considerăm că în capitolul
dat s-a reuşit într-un mod clar să se prezinte o analiză profundă a operei juridice
465
Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC
468
Institutul de Relaţii
VOL. VII-VIII Internaţionale din Moldova
politică este unul, dacă nu şi unicul cît de cît cunoscut în liniii generale. În sensul dat
este binevenită analiza detaliată şi amplă a concepţiei steriene asupra votului univer-
sal realizată de autoare în acelaşi paragraf 6.1. În conţinutul lui sînt analizate
convingerile ştiinţifice ale constituţionalistului în problema dată şi ideile sale referitoare
la necesitatea şi modalităţile cele mai oportune, în viziunea savantului şi omului poli-
tic Constantin Stere, de implementare a votului universal. Un subiect aparte de studiu
constituie conceptul teoretico-practic sterian asupra structurii forului legislativ al ţării,
văzut de către constituţionalist ca monocameral, cît şi asupra modului de organizare a
procesului legislativ.
În paragraful 6.2 din lucrare în contextul argumentării importanţei şi actualităţii
concepţiei lui Constantin Stere cu privire la drepturile şi libertăţile omului sînt
examinate unele probleme actuale ce ţin în mod direct de funcţionarea instituţiei
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în societatea noastră. Pornind de la
ideile ştiinţifico-practice steriene, autoarea relevă corelaţia existentă între fenomenul
dreptului şi cel al drepturilor omului, venind cu unele idei şi propuneri referitoare la
optimizarea procesului de elaborare a legilor şi cel de realizare a dreptului în societatea
noastră. De un real interes ştiinţific sînt abordările steriene ale principiului
autoadministrării locale, precum şi unele aspecte ale problemei combaterii corupţiei,
analizate de către autoare în strictă conformitate cu tema studiului şi în limitele scopului
şi obiectivelor propuse ale investigaţiei.
Concluziile şi recomandrile finale din teza de doctor habilitat a d-nei Raisa Grecu
sînt bine structurate, coerent expuse, ele provin în mod logic şi argumentat din conţinutul
lucrării. Propunerile înaintate sînt în măsură să contribuie într-un mod eficient la
eficientizarea proceselor de consolidare democratică şi de edificare a statului de drept
în societatea noastră, la optimizarea funcţionării instituţiei drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului.
În urma examinării tezei de doctor habilitat Concepţia drepturilor şi libertăţilor
omului în opera juridică a lui Constantin Stere elaborată de către d-na Raisa Grecu
venim cu următoarele sugestii.
O dată ce analiza unor drepturi şi libertăţi concrete ale omului întreprinsă în
Capitolele IV şi V din lucrare s-a realizat în baza criteriului clasificării acestora în
drepturi şi libertăţi ce ţin de interese de ordin material şi cele ce ţin de interese de
ordin spiritual, ar fi binevenită în paragraful 3.3 din studiu o expunere mai amplă a
atitudinii autoarei faţă de clasificarea respectivă.
Analizînd dreptul la vot văzut de către Constantin Stere ca universal, egal, di-
rect, obligatoriu şi secret şi considerat de către savant, după cum susţine însăşi autoarea,
mai mult o funcţie socială, decît un drept, era bine să se relateze opinia autoarei studiului
faţă de ideea obligativităţii votului, care constituie şi astăzi cîte odată subiect al unor
dispute ştiinţifice.
Formularea propunerii instituirii unui Consiliu naţional legislativ poate fi
avantajată prin expunerea opiniei autoarei cu privire la modalitatea instituirii unui
asemenea for.
469
Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC
Concluzii:
Obiecţiile făcute pe marginea tezei de doctor habilitat a d-nei Raisa Grecu
Concepţia drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere
nu diminuează nici cît de puţin valoarea ştiinţifică a lucrării, semnificaţia ei teoretică
şi practică. Studiul întreprins este o lucrare ştiinţifică care corespunde întru totul
cerinţelor formulate şi rigorilor înaintate în actele CNAA atît din punct de vedere al
conţinutului, cît şi al respectării regulilor de formalizare a tezelor de doctor habilitat.
Investigaţia întreprinsă este de o actualitate şi importanţă ştiinţifică aparte,
autoarea venind cu primul studiu în ştiinţa noastră juridică a unui aspect foarte impor-
tant al operei juridice practic nestudiate a lui Constantin Stere – concepţiei savantului
asupra drepturilor şi libertăţilor omului. Lucrarea reprezintă o contribuţie ştiinţifică
substanţială la consolidarea bazei teoretice doctrinare a studiilor teoretico-practice în
domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Pe lîngă faptul că prin lucrarea dată se extinde considerabil spectrul cunoştinţelor
juridice doctrinare, ceea ce are un impact pozitiv asupra gradului şi nivelului culturii
şi conştiinţei juridice a specialiştilor în domeniul de stat şi drept din ţara noastră,
valoarea aplicativă a lucrării este probată prin recomandările şi propunerile formulate
în urma studiului.
Prin prezenta teză de doctor habilitat în drept în ştiinţa noasră juridică se iniţiază
o nouă direcţie de investigaţii ştiinţifice avînd drept obiect de studiu opera juridică
steriană. Studiul semnalează actualitatea şi importanţa cercetărilor ştiinţifice doctrinare,
care sînt de o valoare aparte pentru procesul consolidării tradiţiei de gîndire ştiinţifică
juridică avansată, axată valorilor înalte şi principiilor fundamentale ale democraţiei şi
statului de drept.
Investigaţia d-nei Raisa Grecu s-a soldat cu obţinerea unor rezultate ştiinţifice
de o noutate absolută, fiind primul studiu ştiinţific dedicat atît operei juridice a lui
Constantin Stere în general, cît şi aspectului concret al acesteia – concepţiei savantului
asupra drepturilor şi libertăţilor omului.
În urma examinării tezei de doctor habilitat „Concepţia drepturilor şi libertăţilor
omului în opera juridică a lui Constantin Stere” prezentată de către d-na Raisa Grecu
se poate concluziona că autoarea a realizat un studiu ştiinţific profund şi complex,
vast şi multiaspectual. Autoarea a ştiut să îmbine în cadrul lui în modul cel mai reuşit
abordarea istorică cu analiza unor aspecte contemporane ale problemelor ştiinţifice
studiate, ţinînd însă mereu în vizor scopul principal al investigaţiei.
Un merit aparte al lucrării ca studiu doctrinar constă în menţinerea cu rigoare a
echilibrului necesar şi optimal dintre analiza ideilor ştiinţifice ale protagonistului
lucrării pe marginea temei studiate şi încercările reuşite ale autoarei de a veni cu unele
raţionamente, formulări, definiţii şi concluzii ştiinţifice proprii.
Investigaţia realizată prezintă un interes ştiinţific real atît pentru opinia juridică
savantă din ţara noastră, cît şi pentru lucrătorii practici. Lucrarea este evident necesară
şi utilă în cadrul asigurării procesului de studii la facultăţile de drept din instituţiile
superioare de învăţămînt.
Autoreferatul la teza de doctor habilitat în drept a d-nei Raisa Grecu corespunde
conţinutului tezei şi rigorilor înaintate. Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice au fost
470
Institutul de Relaţii
VOL. VII-VIII Internaţionale din Moldova
reflectate într-un număr mai mult decît suficient de publicaţii ştiinţifice şi comunicări
în cadrul forurilor ştiinţifice internaţionale.
Lucrarea corespunde cerinţelor privind asigurarea bibliografică şi aspectul grafic
al tezelor de doctorat.
Considerăm că teza de doctor habilitat Concepţia drepturilor şi libertăţilor
omului în opera juridică a lui Constantin Stere, realizată de către d-na Raisa Grecu
corespunde tuturor rigorilor înaintate faţă de o teză de doctor habilitat în drept şi
motivează propunerea de a conferi autoarei lucrării titlul de doctor habilitat în drept la
specialitatea: 12.00.01 – teoria generală a dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria
doctrinelor politice şi de drept.
20.01.2010
471