You are on page 1of 8

Institutul de Relaţii

Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

AVI Z
la teza de doctor habilitat în drept cu titlul Concepţia drepturilor şi libertăţilor
omului în opera juridică a lui Constantin Stere, elaborată de Raisa Grecu în
cadrul Catedrei Teoria şi Istoria Dreptului a Facultăţii de Drept a Universităţii
de Stat din Moldova, la specialitatea 12.00.01 – teoria generală a dreptului;
istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept, prezentat în
şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 30 12.00.01 din cadrul
Universităţii de Stat din Moldova

Procesele de reformare democratică a statului şi societăţii desfăşurate la etapa


actuală în ţara noastră, avînd drept scop edificarea statului de drept, presupun atenţia
cea mai sporită asupra instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului ca
nivel de reglementare legislativă, ajustat la standardele interntaţionale, dar şi ca grad
de asigurare a garanţiilor realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
stipulate constituţional. Pornind de la faptul că Republica Moldova este proclamată în
art.1 alin.(3) din Constituţie ca stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi
pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate, ştiinţei juridice îi revine
în contextul dat o misiune foarte importantă de consolidare şi perfecţionare în continuare
a suportului teoretico-practic al proceselor nominalizate. Însă conceptualizarea
problemelor actuale, ce stau în faţa societăţii în domeniul în cauză şi identificarea
unor soluţii ştiinţifico-practice de soluţionare ale acestora presupune în mod imperativ
şi apelarea la aspectul istoric evolutiv atît al fenomenelor studiate, cît şi al gîndirii
savante în domeniul ştiinţific respectiv ori problemele drepturilor şi libertăţilor omului
au constituit subiect de studiu teoretic pe parcursul a mai multe secole, rămînînd mereu
actuale şi importante. Se poate afirma că societatea modernă a elaborat un
instrumentariu juridico-politic cît se poate de eficient pentru asigurarea unei bune
funcţionări a instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului într-un regim
democratic şi într-un stat de drept. Dar aplicarea acestuia în fiecare stat, luat aparte,
care îşi declară adeziunea sa faţă de valorile şi principiile democratice general
recunoscute, constituie un proces compex. Adesea el se soldează cu unele probleme şi
complicaţii, îndeosebi la primele etape ale implementării în viaţa socială şi de stat a
principiilor proclamate. Una din explicaţiile posibile ale dificultăţilor întîmpinate
constă, în opinia noastră, în specificul inedit al evoluţiei istorice şi sociopolitice a
fiecărui stat, a fiecărei societăţi în parte. Studierea lui este o condiţie obligatorie pentru
conceptualizarea corectă şi formularea realistă a sarcinilor şi perspectivelor, care stau
în faţa unei societăţi, hotărîte să adere la valorile şi principiile democratice.
În contextul celor relatate, teza de doctor habilitat Concepţia drepturilor şi
libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere elaborată de către d-na
Raisa Grecu reprezintă, în opinia noastră, o lucrare ştiinţifică actuală şi importantă.
Fiind un studiu doctrinar, investigaţia dată apelează tocmai la aspectul istoric, despre
semnificaţia căruia s-a relatat anterior, al evoluţiei studiilor ştiinţifice asupra instituţiei
drepturilor şi libertăţilor omului în ştiinţa noastră juridică.

464
Institutul de Relaţii
VOL. VII-VIII Internaţionale din Moldova

Adresîndu-se operei juridice a lui Constantin Stere, autoarea tezei aduce pentru prima
dată în cadrul cercetărilor juridice o vastă materie ştiinţifică practic absolut neinvestigată.
Pînă astăzi, atît în ţara noastră, cît şi peste hotare, s-au făcut doar referinţe fragmentare la
lucrările steriene cu caracter juridic, astfel că noutatea şi originalitatea ştiinţifică a
investigaţiei sînt incontestabile. Acestea sînt probate şi prin faptul apelării în teză la lucrarea
fundamentală nepublicată a lui Constantin Stere – Curs de drept constituţional.
Cu atît mai multă apreciere merită, în opinia noastră, alegerea bine gîndită a
temei de cercetare, precum şi formularea corectă a scopului şi obiectivelor lucrării.
Presupunem că identificarea acestora a fost o sarcină ştiinţifică aparte, vorba fiind,
după cum se poate înţelege din contextul lucrării, despre o materie teoretică imensă şi
neinvestigată. Formularea scopului concret al studiului - studierea concepţiei lui
Constantin Stere asupra drepturilor şi libertăţilor omului denotă o percepţie ştiinţifică
corectă a autoarei a semnificaţiei instituţiei drepturilor şi libertăţilor omului pentru
procesul de edificare a statului de drept în ţara noastră. Iar trasarea unor obiective
ştiinţifice clare şi realiste a contribuit la realizarea lor deplină şi cu succes.
Este necesar să fie menţionată semnificaţia teoretică deosebită a lucrării, care,
într-adevăr, după cum menţionează şi autoarea, pune în evidenţă locul şi rolul aparte
al protagonistului lucrării în calitate de savant jurist clasic, teoretician al statului şi
dreptului, ilustru constituţionalist, doctrinar şi apologet al drepturilor şi libertăţilor
omului. Astfel, în ştiinţa noastră juridică la capitolul Savanţi clasici, mari teoreticieni
ai statului şi dreptului se deschide o nouă pagină, care, pe bună dreptate, cu deplin
temei istoric şi ştiinţific, va aparţine lui Constantin Stere.
În contextul dat, vom releva că teza d-nei Raisa Grecu este un bun început al
capitolului respectiv, autoarea inaugurînd prin lucrarea sa o nouă direcţie de studii
ştiinţifice juridice – cea a operei juridice a savantului clasic Constantin Stere. Ne
raliem convingerii exprimate de autoare în ceea ce priveşte necesitatea, importanţa şi
actualitatea desfăşurării şi aprofundării investigaţiilor ştiinţifice în domeniul dat.
Fiind precedată de o introducere, care corespunde ca strucură şi conţinut rigorilor
înaintate de CNAA, lucrarea este logic structurată în şase capitole, conţinînd
optsprezece paragrafe. Expunerea materiei ştiinţifice este coerentă, concluziile for-
mulate la sfîrşitul fiecărui capitol provin în mod organic din conţinutul capitolului,
sînt întemeiate, clar formulate şi convingătoare. Acelaşi lucru se poate spune şi în
privinţa Concluziilor şi recomandărilor finale.
Capitolul I din teză Evoluţia concepţiei cu privire la drepturile şi libertăţile
omului în opera juridică a lui Constantin Stere, în care se analizează procesul de
constituire a concepţiei studiate a savantului reprezintă o valoare ştiinţifică aparte
prin conţinutul său. Vorba este că autoarea aduce pentru prima dată în atenţia opiniei
ştiinţifice juridice întreaga operă juridică a teoreticianului, inclusiv lucrarea
fundamentală nepublicată – Cursul de drept constituţional. Analizînd prin prisma temei
investigaţiei opera juridică steriană, autoarea tezei probează convingător că de la bun
început al activităţii sale ştiinţifice Constantin Stere s-a manifestat ca un savant cu
profunde convingeri umaniste, principiile şi ideile umaniste ale căruia au evoluat şi s-
au consolidat pe măsura extinderii obiectului de studiu. Considerăm că în capitolul
dat s-a reuşit într-un mod clar să se prezinte o analiză profundă a operei juridice
465
Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

steriene, axată nemijlocit scopului şi obiectivelor studiului. De notat că autoarea a


realizat un studiu complex. S-a apelat la studierea unor date biografice, circumstanţe
istorice şi sociopolitice, pentru a face toate precizările de rigoare în ceea ce priveşte
referirea unor anumite lucrări (Anteproiect de Constituţie elaborat de Secţia de Studii
a Partidului Ţărănesc cu o Expunere de motive de Constantin Stere) la opera steriană,
cît şi pentru elucidarea semnificaţiei ştiinţifice a lucrărilor studiate. Pe măsura avansării
în studiul operei nominalizate, concepţia steriană asupra drepturilor şi libertăţilor
omului capătă contururi tot mai clare şi convingătoare, evoluţia acesteia fiind urmărită
cu atenţie de către autoarea tezei.
Capitolul II din lucrare Repere umaniste în concepţiile lui Constantin Stere cu
privire la stat şi drept înglobează, în viziunea noastră, un material ştiinţific absolut necesar
pentru conceptualizarea ulterioară a materiei analizate. Autoarea a reuşit să aducă în acest
capitol argumente suficiente pentru a dovedi că şi în tratarea unor probleme mai speciale,
cum ar fi cele ce ţin de definiţia statului, semnele lui, scopurile statului, provinienţa şi
esenţa dreptului ş.a. savantul împărtăşea aceleaşi convingeri şi principii umaniste.
În mod special vom releva că în materia compartimentului respectiv din teză sînt
cu multă atenţie intercalate unele opinii şi concluzii ale autoarei care pun în evidenţă
actualitatea ideilor steriene. Sîntem de acord cu aprecierea autoarei că societatea noastră
actuală se află în proces de tranziţie, specificul tranzitiv imprimînd anumite
particularităţi proceselor sociale şi fenomenelor juridice, care au loc astăzi în societate.
Faptul dat conferă o valoare teoretico-practică înaltă definiţiei steriene a statului ca
formă superioară de cooperare socială, autoarea relevînd actualitatea acestei definiţii
pentru procesele de reformare democratică şi edificare a statului de drept în ţara noastră.
Subscriem la convingerea autoarei exprimată în subcapitolul 2.1 că fără o cooperare
vastă şi profundă la nivel social, atingerea dezideratelor propuse este puţin posibilă.
Ne exprimăm acordul nostru cu aprecierea faptului că de o reală importanţă
practică sînt astăzi ideile lui Constantin Stere referitoare la scopul şi sarcinile statului,
analizate în subcapitolul 2.2. Sîntem dispuşi să dăm dreptate autoarei atunci, cînd ea,
în urma analizei acestora, ajunge la concluzia că şi astăzi scopul suprem al unui stat
nu poate fi altul decît cel care corespunde scopurilor, pe care le urmăresc cetăţenii
acestui stat în viaţa lor de zi cu zi, însuşi statul rămînînd să fie un exponent al interesului
şi binelui general al poporului. Considerăm că autoarea a sesizat corect că dincolo de
diferenţele terminologice şi refuzul savantului de a apela la noţiunea ca atare de scop
al statului, ideile steriene analizate în acest subcompartiment rămîn actuale şi importante
pentru societatea de azi.
Într-un mod convingător este pusă în evidenţă de către autoare conotaţia practică
a ideilor lui Constantin Stere cu privire la drept ca expresie a conştiinţei juridice a
poporului, care au constituit obiectul studiului în paragraful 2.3 din lucrare. Prin prisma
invocării importanţei covîrşitoare a nivelului şi gradului conştiinţei şi culturii juridice
ale membrilor societăţii se dă un răspuns clar la unele întrebări de ordin practic, care
constituie astăzi subiect de discuţii ştiinţifice şi nu numai în societatea noastră. Acestea
sînt, de exemplu, întrebările referitoare la unele deficienţe ale procesului de realizare
a dreptului, cele ce ţin de eficacitatea normelor de drept sau de diferenţele de funcţionare
ale mecanismelor similare de drept în diferite state ş.a.
466
Institutul de Relaţii
VOL. VII-VIII Internaţionale din Moldova

Împărtăşim concluzia autoarei că abordările steriene ale problemelor studiate în


capitolul dat sînt actuale şi importante, ele fiind o precondiţie importantă pentru
funcţionarea instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în societatea
noastră de azi.
Capitolul III din teză Instituţia drepturilor şi libertăţilor omului – abordare
steriană şi aspecte contemporane vine să argumenteze locul deosebit şi rolul impor-
tant al instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului într-un stat de
drept. În urma analizei definiţiilor lui Constantin Stere date statului de drept, drepturilor
şi libertăţilor omului autoarea întreprinde o încercare reuşită, în opinia noastră, de a
redefini statul de drept şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Vom
menţiona că definiţia statului de drept, formulată în paragraful 3.1 este cît se poate de
laconică, dar plină de sens. Autoarea consideră că statul de drept este statul care
garantează realizarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Împărtăşim
o asemenea abordare a problemei, dat fiind faptul că definiţia respectivă relevă esenţa
existenţei şi funcţionării statului de drept.
Merită apreciere, în viziunea noastră, fermitatea încrederii autoarei în necesitatea
şi posibilitatea edificării statului de drept în societatea actuală. Această atitudine
imprimă convingere ştiinţifică abordărilor teoretice.
Urmează să fie menţionat şi faptul că recurgînd la analiza definiţiei date de către
Constantin Stere drepturilor şi libertăţilor omului, în subcompartimentul 3.2 din lucrare
se acordă suficient spaţiu şi atenţie definiţiilor contemporane ale instituţiei respec-
tive. Autoarea intercalează reuşit şi organic în conţinutul paragrafului unele idei şi
definiţii ale savanţilor contemporani din mai multe ţări, dar vine şi cu unele considerente
ştiinţifice şi definiţii proprii.
În deplină conformitate cu titlul capitolului sînt prezente abordările ştiinţifice
contemporane şi în problema clasificării drepturilor şi libertăţilor omului.
Fără a minimaliza cîtuşi de puţin valoarea ştiinţifică şi importanţa teoretică a
abordărilor ştiinţifice contemporane, considerăm că meritul indiscutabil al expunerii
materiei în acest capitol din lucrare revine ideilor, principiilor, formulărilor şi definiţiilor
steriene ale fenomenelor juridice studiate. Autoarea a ştiut să pună în valoare
actualitatea şi importanţa acestora, dînd dovadă de o capacitate clară de analiză şi
sinteză ştiinţifică a unui material teoretic vast şi complex.
Începînd cu Capitolul IV din teză Drepturile şi libertăţile omului ce ţin de interese
de ordin material se recurge la analiza unor drepturi şi libertăţi concrete, cum ar fi, în
cazul capitolului respectiv, dreptul la inviolabilitatea individuală, dreptul la
inviolabilitatea domiciliului şi dreptul la proprietate.
Pornind de la reglementările istorice propriu-zise, autoarea vine cu o analiză
detaliată a opiniilor ştiinţifico-practice ale savantului constituţionalist cu privire la
drepturile şi libertăţile examinate. Se întreprind unele încercări de studiu comparativ,
care sînt deosebit de reuşite atunci, cînd este vorba despre garanţiile dreptului la
libertatea individuală propuse pentru stipulare constitiuţională de către Constantin
Stere şi cele ce se conţin în Constituţia Republicii Moldova la ziua de azi. Este
argumentat convingător caracterul funcţional, practic al concepţiei analizate, precum
şi caracterul extrem de avansat al acesteia.
467
Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

Vom menţiona ca un merit aparte al lucrării la acest capitol faptul că în paragraful


4.2 autoarea întreprinde un studiu al principiului utilităţii sociale a proprietăţii, susţinut
de către Constantin Stere şi stipulat în constituţiile mai multor state europene doar
după cel de al doilea război mondial. Autoarea argumentează destul de convingător
necesitatea şi utilitatea respectării principiului respectiv în societatea tranzitivă.
Capitolul V din investigaţie Drepturile şi libertăţile omului ce ţin de interese de
ordin spiritual este constituit din patru subcapitole, fiecare avînd drept obiect de studiu
unele drepturi şi libertăţi concrete, după cum urmează: libertatea conştiinţei, dreptul
la învăţămînt, libertatea cuvîntului şi drepturi corolare ei, dreptul la petiţionare.
Considerăm binevenită şi oportună apelarea autoarei la unele lucrări cu caracter
publicistic ale lui Constantin Stere în scopul elucidării unor convingeri ştiinţifice şi
atitudini ale savantului faţă de unele sau alte drepturi concrete. În urma studierii operei
publicistice în lucrare s-a conturat şi o schiţă de portret psihologic al marelui teoretician,
absolut indispensabilă întregirii imaginii lui Constantin Stere în calitatea sa nu numai
de doctrinar, dar şi de mare luptător pentru drepturile omului.
Este absolut necesar să se menţioneze că autoarea studiului a ştiut să realizeze
în cazurile cuvenite şi în măsura necesară conjuncţiunea aspectelor istorice ale
investigaţiei cu unele abordări ale problemelor contemporane, punînd mereu în evidenţă
actualitatea concepţiei studiate. Anume în acest mod este tratată în lucrare libertatea
cuvîntului, libertatea presei şi dreptul la petiţionare, considerat de către savant drept
garanţie a tuturor drepturilor. Deosebit de elocventă este invocarea caraterului avansat
al concepţiilor steriene referitoare la anumite drepturi şi libertăţi în cazul analizei
libertăţii întrunirilor. Autoarea concluzionează că savantul propunea un model de
reglementare constituţională şi legislativă a dreptului respectiv care nici astăzi nu şi-
a găsit realizarea în mai multe state, inclusiv în ţara noastră.
Capitolul finalizează cu enumerarea bine sistematizată a unui şir de trăsături
distinctive ale concepţiei lui Constantin Stere cu privire la drepturile şi libertăţile
omului. Vom menţiona faptul că absolut fiecare din cele peste zece trăsături identificate
a fost pusă în evidenţă, analizată şi argumentată pe parcursul studiului. Astfel concluzia
finală despre trăsăturile distinctive ale concepţiei studiate este perfect întemeiată.
Capitolul VI din lucrare intitulat Constantin Stere în lupta pentru drepturile
omului vine să argumenteze în deplină conformitate cu denumirea sa actualitatea şi
importanţa ştiinţifico-practică a concepţiei savantului asupra drepturilor şi libertăţilor
omului pentru procesele de democratizare şi edificare a statului de drept, desfăşurate
în societatea noastră astăzi.
În paragraful 6.1 din acest capitol autoarea analizează reperele moral-spirituale,
sursele ştiinţifico-practice şi instituţionale ale concepţiei ştiinţifice a savantului în
domeniul examinat. Invocarea acestora are nu numai o valoare ştiinţifică aparte pentru
studiul în cauză, dar constituie şi o anticipare logică a analizei concepţiei lui Constantin
Stere cu privire la dreptul la vot.
Faptul că juristul eminenet Constantin Stere a fost un luptător convins pentru
proclamarea dreptului la vot universal care, de rînd cu împroprietărirea ţăranilor, a
constituit un deziderat politic, pentru realizarea căruia savantul a dus o aprigă luptă

468
Institutul de Relaţii
VOL. VII-VIII Internaţionale din Moldova

politică este unul, dacă nu şi unicul cît de cît cunoscut în liniii generale. În sensul dat
este binevenită analiza detaliată şi amplă a concepţiei steriene asupra votului univer-
sal realizată de autoare în acelaşi paragraf 6.1. În conţinutul lui sînt analizate
convingerile ştiinţifice ale constituţionalistului în problema dată şi ideile sale referitoare
la necesitatea şi modalităţile cele mai oportune, în viziunea savantului şi omului poli-
tic Constantin Stere, de implementare a votului universal. Un subiect aparte de studiu
constituie conceptul teoretico-practic sterian asupra structurii forului legislativ al ţării,
văzut de către constituţionalist ca monocameral, cît şi asupra modului de organizare a
procesului legislativ.
În paragraful 6.2 din lucrare în contextul argumentării importanţei şi actualităţii
concepţiei lui Constantin Stere cu privire la drepturile şi libertăţile omului sînt
examinate unele probleme actuale ce ţin în mod direct de funcţionarea instituţiei
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în societatea noastră. Pornind de la
ideile ştiinţifico-practice steriene, autoarea relevă corelaţia existentă între fenomenul
dreptului şi cel al drepturilor omului, venind cu unele idei şi propuneri referitoare la
optimizarea procesului de elaborare a legilor şi cel de realizare a dreptului în societatea
noastră. De un real interes ştiinţific sînt abordările steriene ale principiului
autoadministrării locale, precum şi unele aspecte ale problemei combaterii corupţiei,
analizate de către autoare în strictă conformitate cu tema studiului şi în limitele scopului
şi obiectivelor propuse ale investigaţiei.
Concluziile şi recomandrile finale din teza de doctor habilitat a d-nei Raisa Grecu
sînt bine structurate, coerent expuse, ele provin în mod logic şi argumentat din conţinutul
lucrării. Propunerile înaintate sînt în măsură să contribuie într-un mod eficient la
eficientizarea proceselor de consolidare democratică şi de edificare a statului de drept
în societatea noastră, la optimizarea funcţionării instituţiei drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului.
În urma examinării tezei de doctor habilitat Concepţia drepturilor şi libertăţilor
omului în opera juridică a lui Constantin Stere elaborată de către d-na Raisa Grecu
venim cu următoarele sugestii.
O dată ce analiza unor drepturi şi libertăţi concrete ale omului întreprinsă în
Capitolele IV şi V din lucrare s-a realizat în baza criteriului clasificării acestora în
drepturi şi libertăţi ce ţin de interese de ordin material şi cele ce ţin de interese de
ordin spiritual, ar fi binevenită în paragraful 3.3 din studiu o expunere mai amplă a
atitudinii autoarei faţă de clasificarea respectivă.
Analizînd dreptul la vot văzut de către Constantin Stere ca universal, egal, di-
rect, obligatoriu şi secret şi considerat de către savant, după cum susţine însăşi autoarea,
mai mult o funcţie socială, decît un drept, era bine să se relateze opinia autoarei studiului
faţă de ideea obligativităţii votului, care constituie şi astăzi cîte odată subiect al unor
dispute ştiinţifice.
Formularea propunerii instituirii unui Consiliu naţional legislativ poate fi
avantajată prin expunerea opiniei autoarei cu privire la modalitatea instituirii unui
asemenea for.

469
Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

Concluzii:
Obiecţiile făcute pe marginea tezei de doctor habilitat a d-nei Raisa Grecu
Concepţia drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere
nu diminuează nici cît de puţin valoarea ştiinţifică a lucrării, semnificaţia ei teoretică
şi practică. Studiul întreprins este o lucrare ştiinţifică care corespunde întru totul
cerinţelor formulate şi rigorilor înaintate în actele CNAA atît din punct de vedere al
conţinutului, cît şi al respectării regulilor de formalizare a tezelor de doctor habilitat.
Investigaţia întreprinsă este de o actualitate şi importanţă ştiinţifică aparte,
autoarea venind cu primul studiu în ştiinţa noastră juridică a unui aspect foarte impor-
tant al operei juridice practic nestudiate a lui Constantin Stere – concepţiei savantului
asupra drepturilor şi libertăţilor omului. Lucrarea reprezintă o contribuţie ştiinţifică
substanţială la consolidarea bazei teoretice doctrinare a studiilor teoretico-practice în
domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Pe lîngă faptul că prin lucrarea dată se extinde considerabil spectrul cunoştinţelor
juridice doctrinare, ceea ce are un impact pozitiv asupra gradului şi nivelului culturii
şi conştiinţei juridice a specialiştilor în domeniul de stat şi drept din ţara noastră,
valoarea aplicativă a lucrării este probată prin recomandările şi propunerile formulate
în urma studiului.
Prin prezenta teză de doctor habilitat în drept în ştiinţa noasră juridică se iniţiază
o nouă direcţie de investigaţii ştiinţifice avînd drept obiect de studiu opera juridică
steriană. Studiul semnalează actualitatea şi importanţa cercetărilor ştiinţifice doctrinare,
care sînt de o valoare aparte pentru procesul consolidării tradiţiei de gîndire ştiinţifică
juridică avansată, axată valorilor înalte şi principiilor fundamentale ale democraţiei şi
statului de drept.
Investigaţia d-nei Raisa Grecu s-a soldat cu obţinerea unor rezultate ştiinţifice
de o noutate absolută, fiind primul studiu ştiinţific dedicat atît operei juridice a lui
Constantin Stere în general, cît şi aspectului concret al acesteia – concepţiei savantului
asupra drepturilor şi libertăţilor omului.
În urma examinării tezei de doctor habilitat „Concepţia drepturilor şi libertăţilor
omului în opera juridică a lui Constantin Stere” prezentată de către d-na Raisa Grecu
se poate concluziona că autoarea a realizat un studiu ştiinţific profund şi complex,
vast şi multiaspectual. Autoarea a ştiut să îmbine în cadrul lui în modul cel mai reuşit
abordarea istorică cu analiza unor aspecte contemporane ale problemelor ştiinţifice
studiate, ţinînd însă mereu în vizor scopul principal al investigaţiei.
Un merit aparte al lucrării ca studiu doctrinar constă în menţinerea cu rigoare a
echilibrului necesar şi optimal dintre analiza ideilor ştiinţifice ale protagonistului
lucrării pe marginea temei studiate şi încercările reuşite ale autoarei de a veni cu unele
raţionamente, formulări, definiţii şi concluzii ştiinţifice proprii.
Investigaţia realizată prezintă un interes ştiinţific real atît pentru opinia juridică
savantă din ţara noastră, cît şi pentru lucrătorii practici. Lucrarea este evident necesară
şi utilă în cadrul asigurării procesului de studii la facultăţile de drept din instituţiile
superioare de învăţămînt.
Autoreferatul la teza de doctor habilitat în drept a d-nei Raisa Grecu corespunde
conţinutului tezei şi rigorilor înaintate. Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice au fost
470
Institutul de Relaţii
VOL. VII-VIII Internaţionale din Moldova

reflectate într-un număr mai mult decît suficient de publicaţii ştiinţifice şi comunicări
în cadrul forurilor ştiinţifice internaţionale.
Lucrarea corespunde cerinţelor privind asigurarea bibliografică şi aspectul grafic
al tezelor de doctorat.
Considerăm că teza de doctor habilitat Concepţia drepturilor şi libertăţilor
omului în opera juridică a lui Constantin Stere, realizată de către d-na Raisa Grecu
corespunde tuturor rigorilor înaintate faţă de o teză de doctor habilitat în drept şi
motivează propunerea de a conferi autoarei lucrării titlul de doctor habilitat în drept la
specialitatea: 12.00.01 – teoria generală a dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria
doctrinelor politice şi de drept.

Prorector pentru activitate ştiinţifică IRIM,


doctor habilitat în drept
Mihail Bîrgău

20.01.2010

471

You might also like