1

POSTUL TERAPEUTIC AL DOCTORULUI OTTO BUCHINGER

POSTUL TERAPEUTIC AL DOCTORULUI OTTO BUCHINGER

Cel mai cunoscut post terapeutic a fost conceput de doctorul german Otto Buchinger
(1878-1966), pentru pacientii internati in spitalul sau.

Persoanele sanatoase pot folosi postul său terapeutic între cinci si sapte zile, fara
supraveghere medicala.

Extras din lucrarea sa “Cura de ajunare şi metodele sale auxiliare sub formă
biologică”:
* Postul este atât de vechi ca şi popoarele pământului. Este sigur că cea mai veche
boală a pământului a fost provocată de greşelile de nutriţie, în sensul cel mai larg al
cuvântului, iar ajunarea a fost leacul cel mai vechi.
În trecutul omenirii au existat două feluri de posturi totale: posturile propriu-zise, ca
metodă de vindecare şi posturile religioase, în fond fiind însă cam acelaşi lucru. Postul
religios şi cel de vindecare merg împreună în culturile vechi omeneşti, pentru că
medicina lor era theurgică şi pentru că regii, preoţii, iniţiaţii şi adepţii dobândiseră de
mult timp experienţă în această direcţie, anume că posturile severe, nu numai că
vindecau trupurile de boală ci chiar, cu componente theurgice, cu acelaşi succes pot
să elibereze “interiorul omului“ de legături chinuitoare şi nedorite. Aşa de mult depinde
sănătatea trupului de “sănătatea sufletească“, atât de strâns sunt legate între ele, încât
acest lucru important nu poate fi neglijat nici de naturile naive, curate, nici de instruiţii
psihoterapeuţi moderni.
Este de remarcat faptul că şi cei mai îndârjiţi materialişti au trebuit să recunoască
faptul că primii oameni care s-au hrănit cu carne, n-au avut permanent acest aliment la
dispoziţie şi au trebuit să facă, bineînţeles “cure“ involuntare de post total*.

* … pelerinii mahomedani când merg la Mecca trebuie să postească total 3 zile înainte
şi 7 zile la înapoiere. De asemenea, în vechea Iudee existau secte de Esenieni şi
Nazarieni, care în contrast cu poporul iubitor de carne, trăiau vegetarian, lipsindu-se
de alcool şi obişnuind posturi severe de 40 de zile.
Utilizarea postului total în scop curativ a continuat destul de fluctuant totuşi cu o
relativă dezvoltare până la începutul secolului al XIX-lea, secol dominat de Şcoala
patologică a profesorului Wirchow şi a urmaşilor săi: Leibig, Welt, Feurbach, Buchner,
care au făcut să amuţească toate vocile favorabile vindecării prin post total. Chiar şi
bolnavii cu febre mari erau hrăniţi “bine“.
1
 2

Francezul Chossat vorbea despre nonsensul postului în timpul febrei. În ultima treime
a secolului al XIX-lea, tratamentele prin post total fuseseră complet izgonite din
comoara artelor de vindecare.
Astfel au stat lucrurile cam până în deceniul al 8-lea al secolului al XIX-lea. S-a
întâmplat atunci ca doi medici americani să redescopere vechiul post total vindecător.
Dr. Tenner a fost într-adevăr primul medic care a îndrăznit să introducă din nou
tratamentul prin post total în terapeutica de purificare a organismului. Acest medic s-a
supus el însuşi unei ajunări de 40 zile, sub supravegherea mai multor colegi specialişti,
pentru a face dovada posibilităţii lipsei de pericol a unui post îndelungat.
Al doilea medic american, care a deschis uşa către un nou mod de a privi tratamentul
prin post total a fost dr. Dewey din Mealville, Pennsylvannia, lucrând la spitalul din
Chattanooga. El a lăsat o serie de cărţi de nepreţuită valoare şi un număr mare de
adepţi*.
În această carte un caz al unei fetiţe tratată prin post total de dr. Dewey:
*Cazul a fost următorul: o fetiţă care suferea de multă vreme de dispepsie, a căpătat în
plus şi tifos, ca urmare vomitând orice mâncare i se dădea, inclusiv apă. A fost supusă
unui post total de 35 zile, după care pulsul şi temperatura au revenit la normal, iar
limba tot atât de curată ca a unui nou născut. Fetiţa se însănătoşise complet.
După aceasta, dr. Dewey n-a tratat doar bolile acute, ci şi pe cele cronice, prin posturi
de 3, 4sau 5 săptămâni de post total, având un asemenea succes, încât Societatea
Medicală şi presa medicală din Statele Unite au avut o discuţie tematică cu privire la
această metodă de tratament. Cu toate acestea, medicina oficială a timpului respectiv
a stârnit furtună contra acestei metode, acestmod de vindecare nefigurând în registrele
ei. Au urmat o serie de alţi mari adepţi ai postului total în Rusia, Franţa, Germania etc.,
ca de exemplu: dr. von Seeland, dr. Adolf Meyer, dr. Sigmund Muller,
Dr. Guelpa în Franţa a înregistrat succese răsunătoare în tratarea prin post total în
diabet, astm, bronşită, bolile de stomac, intestin şi ficat, constipaţiile cronice, feluritele
erupţii ale pielii şi chiar artrite, glaucom, inflamaţii ale ochilor. Tot în vremea dr. Muller
şi înainte de dr. Ruedlin, dr. Just, conducătorul Sanatoriului Junghorn din Harz, a
combinat tratamentul vegetarian de crudităţi, cu postul total, cu rezultate deosebite*.

Desi “baba “ iarna ne mai sperie cu cativa fulgi de zapada risipiti pe ici-colo, primavara
si-a anuntat sosirea. Este momentul sa ne suflecam manecile si sa ne-apucam de
treaba. Curatenia mare nu se refera doar la locuinte, curti sau gradini, ci si la
organismul si… sufletul nostru. Ca sa poata “zburda “ in libertate, ele trebuie
debarasate de substantele daunatoare, de reziduuri, de toxine si de stres. Cum?
Printr-un regim de post. Renuntarea la mancare (kilogramele se topesc vazand cu
2
 3

ochii) este si o experienta psihologica: multi dintre cei care postesc traiesc – dupa
disparitia senzatiei de foame – o adevarata stare de euforie. Dar inainte de a alege
una din numeroasele metode de a posti, trebuie neaparat sa stiti cum stati cu
sanatatea. Postul este interzis pentru femeile gravide si pentru cele care alapteaza,
pentru persoanele cu afectiuni grave, pentru cele subponderale sau care sufera de
anorexie. Are, in schimb, efecte pozitive asupra alergicilor, astmaticilor si diabeticilor si
poate calma durerile reumatice. Iar faptul ca acul cantarului indica si cateva kilograme
in minus este un efect secundar extrem de imbucurator. La sfarsitul curei, se
recomanda cateva zile de alimentatie vegetariana, pentru ca organismul sa se
reobisnuiasca treptat cu hrana solida. Dupa o astfel de cura, o simpla salata de
cruditati vi se va parea un adevarat “deliciu “!
Si daca v-am convins sa postiti, va prezentam – obligatoriu – si cateva tipuri de
regimuri de post, unele mai vechi si mai cunoscute, altele mai noi si, poate, mai
incitante.

mancare post
1. Postul terapeutic
Notiunea de “post terapeutic “ a fost folosita pentru prima oara in anul 1935 de catre
medicul german Otto Buchinger. Regimul “clasic “ dureaza 3-4 saptamani, dar chiar si
6-7 zile de post ii ofera organismului prilejul de a descompune toxinele si de a se
regenera. Postul lui Buchinger incepe – ca aproape toate posturile – cu o zi de
“descarcare “, in care veti consuma alimente mai usor digerabile (de exemplu orez sau
fructe). In zilele urmatoare: supa de zarzavat si suc diluat de legume + mult ceai si
apa minerala (2-3 l pe zi). Iar pentru a ajuta procesul de dezintoxicare, se recomanda
cate o clisma, din doua-n doua zile.
Important: pentru acest tip de post este indicat un repaus (concediu, vacanta) de
cateva zile. Persoanele care postesc au nevoie – in general – de multa liniste, sunt
mai friguroase, pielea li se sensibilizeaza. Si pentru ca nu se “curata “ doar trupul, ci si
sufletul, trebuie evitate in aceasta perioada stresul si agitatia. Profitati de regimul de
post pentru a va izola cateva zile si a va putea concentra atentia numai asupra
proceselor ce se petrec in organismul dvs. Caci la fiecare asemenea regim se intampla
cate ceva in timpul postului, mirosul puternic al corpului si al gurii reprezinta ceva
normal, la fel ca si durerile de cap sau de picioare, care trec insa foarte repede. Acest
post este ideal pentru persoanele sanatoase, dar si pentru cei care sufera de
reumatism, astm sau alergii.
3
 4

2. Postul cu mucilagii
Nu suna prea apetisant, dar este un procedeu ideal pentru persoanele cu afectiuni
digestive si stomacale! Consumand de cateva ori pe zi o farfurie de fulgi de orez, fulgi
de ovaz sau seminte de in, stomacul se calmeaza. Zeama mucilaginoasa se obtine
prin fierberea si apoi prin pasarea cerealelor si se poate “aromatiza “ cu putin suc de
legume sau de fructe. Beti zeama cu inghitituri mici. Mucilagiul “imbraca “ peretii
stomacului, protejandu-i de nocivitatea sucului gastric. Acest regim este ideal pentru
persoanele sensibile si se recomanda in special celor bolnavi de stomac. Postul se
tine o saptamana.
3. Postul lui F.X. Mayr
Medicul Franz Xaver Mayr a initiat, la inceputul secolului al XX-lea, un regim special
pentru tratarea bolilor digestive, regim ce are si astazi un mare numar de adepti. Este
vorba, in primul rand, de un post care ajuta la regenerarea stomacului si a intestinului,
ideea de abtinere de la mancare aflandu-se pe plan secundar. Pentru prima
saptamana, cura lui Mayr recomanda de doua ori pe zi – dimineata si seara – cate-o
chifla veche (de doua zile) cu doua cani de lapte, la care se adauga, cu timpul,
cascaval ori branza de vaci. Fiecare imbucatura trebuie mestecata de minimum 30 de
ori, iar in loc de cina se bea o ceasca cu ceai. Acest regim de post este completat cu
exercitii de respiratie, comprese pe burta si 1-2 lingurite de ulei de ricin, luate seara, pe
la ora 19. Este ideal pentru persoanele cu afectiuni digestive, pentru ca da posibilitatea
intestinului “sa respire “. Durata: trei saptamani.
4. Postul cu zar

Se beau zilnic 1 litru de zar si apa dupa “pofta “ inimii. Zarul contine calciu – pentru
oase si dinti, fier – pentru formarea sangelui si lactoza – pentru activitatea intestinului.
Multi pacienti considera ca este un gen de post foarte agreabil. Este ideal pentru
persoanele cu afectiuni ale pielii, dar si pentru diabetici. Iar daca nu puteti tine acest
post o saptamana, sunt suficiente si doua zile.
5. Postul cu fructe
Multi dintre dvs. stiu ce inseamna intercalarea unei “zile de fructe “ pe saptamana,
pentru compensarea exceselor alimentare din ziua sau zilele anterioare. Dar cura cu
fructe se poate intinde si pe o durata mai lunga. Sentimentul de “curatare “ a
organismului si de scadere in greutate este mult mai puternic decat cel de renuntare la
mancare. In timpul postului, nu se mananca decat fructe. Cura se face mai ales cu
mere sau struguri, dar nici celelalte fructe nu trebuie excluse. Acest regim este ideal
pentru cei care nu pot renunta de tot la mancare. Curele cu fructe pot dura cateva
saptamani. Daca aveti probleme cu stomacul sau cu nivelul acidului uric, trebuie sa fiti
precauti.
6. Postul cu miscare
Este de fapt o combinatie a postului terapeutic (dupa Buchinger) cu mersul pe jos. Se
parcurge zilnic (de preferinta in grup) o distanta de pana la 20 km si se posteste cu
supa sau suc de legume si multa apa. Miscarea distrage atentia de la “fanteziile “
culinare, iar atmosfera de grup te ajuta sa rezisti. 4-6 ore de miscare zilnica in mijlocul
naturii fac posibila distantarea de problemele de zi cu zi. Combinatia este ideala pentru

4
 5

persoanele care fac sport, li se recomanda mai ales celor antrenati si dureaza cel mult
o saptamana.
7. Postul cu apa sau “dieta zero “
Este o metoda mai “radicala “, la care nu este bine sa apeleze oricine. Se consuma
exclusiv apa minerala plata + preparate cu vitamine si substante minerale. Curele
radicale se fac de obicei sub supraveghere medicala si li se recomanda mai cu seama
supraponderalilor care trebuie sa slabeasca urgent – de exemplu inaintea unei
operatii. Pentru toti ceilalti, postul cu apa este interzis.
POSTUL “USOR “: Spuneti NU, sapte saptamani
In fiecare primavara, milioane de crestini din toata lumea tin postul Pastilor, renuntand
la obisnuintele lor culinare, straduindu-se sa se purifice trupeste si sufleteste in
preajma marii sarbatori. Daca faceti parte dintre “neputinciosi “, dintre cei care nu se
pot desparti de mancare, impuneti-va singuri macar cateva renuntari:
– Spuneti NU dulciurilor (prajituri, bomboane, ciocolata etc.).
– Mancati carne numai sambata si duminica.
– Tineti miercuri si vineri post ortodox (fara lactate si carne).
– 49 de zile fara alcool: faceti-i un bine ficatului dvs. si renuntati la bere, vin sau tarie.
– Uitati televizorul: eliberati-va vreme de 7 saptamani de obsesia programelor TV.
– Plimbati-va cat mai mult prin natura, incercand sa observati primele semne de
primavara: matisorii infloriti, primii muguri, primele flori.
Ce trebuie sa stim despre post
Cand si cat trebuie sa postim?
In principiu, putem posti in orice anotimp. Totusi, lunile reci ar trebui evitate, pentru ca
in timpul postului temperatura corpului scade usor. Persoanelor supraponderale li se
recomanda sa posteasca insa si iarna, pentru ca au de unde sa piarda energie.
In general, timpul ideal de postit se intinde din primavara si pana toamna. Primavara,
oamenii sunt puternic marcati de marile transformari de mediu si clima care ii
influenteaza direct si e bine sa se pregateasca pe “dinauntru “ pentru intampinarea lor.
In anotimpul cald – care tine adesea din luna iunie si pana in octombrie – simtim de la
sine nevoia sa reducem din hrana, pentru a rezista temperaturilor si intensitatii solare.
In ceea ce priveste durata postului, medicii care practica in clinici terapia prin post
sustin ca timpul ideal de abtinere de la mancare trebuie sa se intinda intre 10 si 20 de
zile. Desigur, din motive de sanatate, postul poate sa dureze si 40 de zile, dar numai
sub observatie medicala. Cu cat o boala se dovedeste mai rezistenta, cu atat trebuie
sa se posteasca mai mult.
In principiu, medicii recomanda:
– Oamenii sanatosi pot sa posteasca intre 2-3 zile si 3-4 saptamani, in functie de
vointa si motivatie.
– Primul post nu trebuie sa depaseasca 14 zile.
– Cea mai potrivita durata a postului o stabilim fiecare in parte. Doar noi ne cunoastem
limitele pe care n-ar trebui sa le depasim.
– Persoanele care postesc un timp mai indelungat ar trebui sa-si ia un concediu de 7
zile.
Cui i se recomanda postul

5
 6

– Oamenilor sanatosi, pentru care postul reprezinta un mijloc ideal de prevenire a bolii.
Postul este o modalitate de prelungire a vietii, de intarire a sistemului imunitar, de
confort fizic, sufletesc si spiritual, de evitare a bolilor civilizatiei, de intarziere a
imbatranirii, de pierdere a kilogramelor in plus (un focar pentru multe boli).
– Supraponderalii trebuie sa tina de doua ori pe an cure stricte de post de minimum
doua saptamani, alternative cu altele mai scurte, cu sucuri de legume sau ceaiuri de
plante. Postul poate fi prelungit pana la varste inaintate, cu conditia ca persoana in
cauza sa fie sanatoasa si sa nu posteasca la batranete pentru intaia oara.
– Numeroase boli pot fi vindecate prin post, cu conditia sa existe o supraveghere
medicala:
– boli ale sistemului cardiac – angina pectorala, hipertensiune arteriala, deficiente de
circulatie a sangelui, varice, tromboze, arterioscleroza si distonie vegetativa;
– tulburari de metabolism (obezitate, guta, boli reumatice);
– boli ale sistemului digestiv (constipatie cronica, diaree, balonari, colite, suferinte
ale ficatului, boli de fiere si de stomac, cu exceptia ulcerului cu nisa);
– boli femeiesti (tulburari de menopauza, de ciclu menstrual, infectii genitale, in unele
cazuri, chiar si sterilitate);
– calculi renali si vezicali
– boli de piele (psoriazis, acnee, eczeme, infectii, ten incarcat);
– boli ale sistemului nervos (migrene, epuizare nervoasa, insomnie);
– alte boli – depresii, bronsite, alergii, intoxicatii, glaucom, infectii acute, diabet, ticuri;
– cancer: stimularea sistemului imunitar in lupta cu boala;
– pregatirea inaintea unei interventii chirurgicale.
Cui i se interzice postul
– Copiilor si adolescentilor aflati in perioada de crestere (eventual, pot urma o forma
mai blanda de post, cu sucuri de legume si fructe, seminte de in etc).
– Varstnicilor, daca sufera de slabiciune de batranete si nu au mai postit niciodata.
– Bolnavilor de Basedow, tuberculoza, boli cronice de stomac, celor aflati in
covalescenta, psihopatilor.
Celor mentionati mai sus li se recomanda, in schimb, sa renunte la urmatoarele
alimente: zahar si produse cu zahar, faina alba, grasime animala si hrana moarta
(conserve, mezeluri, mancaruri gatite din carne, alcool).
Percepția mediului înconjurător în postul mediu și lung
Posted by Cirys in Postul negru sau Postul total (Ajunarea). Scrie un comentariu
După primele săptămâni de post cu apă, uneori chiar mai devreme, cel care postește
observă că modul în care percepe, înțelege și relaționează cu lumea înconjurătoare s-
a schimbat. De asemenea, modul său de a gândi și de a acționa s-au schimbat.
Lucrurile si întâmplările din jur și-au modificat situarea pe scara valorilor.
Se formează o nouă percepție asupra a ceea ce ne îl înconjoară. De multe ori, cel
care a avansat în post îi privește pe ceilalti detașat, ca și cum ar privi actorii unei piese
de teatru, se simte ca și cum nu ar fi deplin prezent și implicat în desfășurarea vieții din
jurul lui.
O parte din acțiunile pe care obișnuia să le facă cel care acum se află într-un post mai
avansat, o parte din lucrurile care îl interesau își micșorează drastic importanța, chiar
6
 7

dacă înainte de a posti avea un mare interes față de acestea. Multe dintre persoanele
care avansează în postul cu apă au impresia că o parte din lucruri trebuiesc învățate
de la capăt. Acțiuni precum condusul mașinii sau scrisul la calculator par o experiență
nouă. Lucruri pe care înainte le făceau automat , fără să gândească, pot cere acum o
atenție cu totul deosebită, ca și cum ar fi fost uitate parțial sau ca și cum nu ar mai fi
fost facute de foarte mult timp.
Pe de altă parte, alte acțiuni care cereau concentrare, se pot face acum mai usor, mai
natural. Postitorul aflat într-un stadiu mai avansat percepe în mod involuntar imagini,
sunete și mirosuri care nu i-ar fi atras atenția înainte. Fiecare individ își poate observa
propria gamă de schimbări care au loc în interiorul său pe parcursul unui post avansat,
cele descrise aici fiind însă cele mai frecvente.
În general, percepția și înțelegerea realității lumii înconjurătoare este schimbată față de
perioada cu alimentare normală. Cel care vrea să avanseze într-un post cu apă trebuie
să cunoască și să rețină aceste aspecte pentru a nu fi înșelat sau speriat de impresia
că ceva nu este în regulă din punct de vedere psihic cu sine. La fel ca si cel aflat în
post, cei apropiati pot avea impresia unui comportament diferit la persoana respectivă.
Au loc multe schimbări într-adevăr într-o persoană aflată într-un post prelungit. Odată
cu obișnuirea cu postul, mintea și-a modificat în parte modul de succesiune al
priorităților. Ca aspect general, ea devine mai calmă. De asemenea glandele
endocrine lucrează diferit. De exemplu sunt secretate mai multe endorfine și mai
puțină adrenalină în timpul postului față de perioada de hrănire cu solide. Unii compară
chiar această stare cu cea proprie unei persoane influențate de anumite substanțe de
tip drog.
Acest mod deosebit de a se simți al celui care a înaintat în post are o perioadă
variabilă, de la individ la individ. Este un timp propice auto-observării, auto-cunoașterii
și a învățării despre sine.
3FEB
Posted by Cirys in Postul negru sau Postul total (Ajunarea). 9 comentarii
” Cu un secol în urmă, naufragiații nu supraviețuiau mai mult de câteva zile, iar
autopsia ulterioară arăta că ei au murit de foame. Astăzi, când oamenii au aflat că
abstinența alimentară poate fi benefică și că există metode speciale pentru ținerea
unei cure de foame, s-a constatat ca 20, 40, 50, 70 de zile de abstinență nu provoacă
0 epuizare excesivă. S-a remarcat următorul lucru: dacă, în timpul curei de foame,
omul începe să se enerveze sau să se îngrijoreze, cura trebuie întreruptă neîntârziat,
întrucât ea devine dăunătoare sănătății. “

S.N.Lazarev
14OCT
Necesitatea unui regim de pre-detoxifiere înaintea postului cu apă
Posted by Cirys in Postul negru sau Postul total (Ajunarea). Scrie un comentariu

7
 8

În cazul în care, după vreuna dintre duratele de pauză alimentară scurte, de una sau
două mese sau de 24 de ore fără mâncare, simpomele sunt intens neplăcute,
concluzia este că avem de a face cu un organism foarte toxic. În acest caz, este cu
siguranță momentul deciziei de a urma cel puțin un regim alimentar de detoxifiere .
Cu atât mai mult, în cazul în care se intenționează un post negru de durată scurtă,
medie sau lungă, dacă semnalele de toxicitate ale organismului au fost observate, de
asemenea trebuie pusă problema unui regim anterior postului pentru a realiza o pre-
detoxifiere a organismului. Astfel, un regim alimentar pentru pre-detoxifiere va face ca
postul negru în ansamblu să fie mult mai ușor de parcurs în ceea ce privește
simptomele.
Este bine de știut că, în caz că avem de a face cu un corp foarte toxic, nici un regim
alimentar de detoxifiere nu va fi floare la ureche. Perioada de intensă detoxifiere de la
începutul unui astfel de regim alimentar, întocmai ca și cea de la începutul unui post
negru, poate fi dificilă. Gradul de dificultate reflectă fidel gradul de toxicitate și
nicidecum faptul că regimul actionează în vreun fel nepotrivit persoanei respective sau
în contra detoxifierii și însănătoșirii organismului acesteia.
În caz că se dorește parcurgerea unui post negru, un regim de pre-detoxifiere este nu
doar binevenit ci chiar imperativ indicat a fi parcurs de către toate persoanele care se
află în una dintre următoarele situații:
- nu au ținut vreodată un post negru;
- nu au ținut un post negru de mult timp (luni, ani);
- chiar dacă au ținut recent un post negru, între timp s-au alimentat haotic și nesănătos
și au fost sedentare.
Este mult mai bine ca toxicitatea corpului să fie redusă gradual, printr-un regim de
detoxifiere anterior postului negru, decât să se intre vertiginos într-o detoxifiere
intensă, așa cum se întâmplă la abordarea brusca a postului. Intrarea precipitată în
postul negru, fără un regim anterior, pregătitor al organismului prin pre-detoxifiere,
poate fi un șoc pentru un corp neobișnuit cu astfel de abordări sau mai sensibil.
Acestuia îi va fi extrem de dificil să se ocupe de abundența de toxicitate prezentă în
sânge în perioada de început și, ca urmare, starea persoanei în cauză poate deveni
una foarte neplăcută.
Deși postul negru are o uimitoare capacitate de a repune pe făgașul normal sănătatea
unei persoane, este bine să se acționeze cu precauție când vine vorba de schimbări
bruște cum este decizia de trecere de la o alimentare haotică și nesănătoasă, la
abstineța totală de la mancare si eventual din nou, de la totala abstinență, la o
8
 9

alimentare haotică sau prea abundentă. Optim este ca organismul sa fie detoxifiat în
ritm lent și în siguranță, nicidecum surprins nepregătit prin trecerea de la o stare la
alta, în funcție de niște decizii arbitrare care sunt de cele mai multe ori impulsuri de
natură emoțională.
Dacă suntem tentați de o astfel de abordare nesăbuită, trebuie să ne luam un răgaz de
gandire pentru a putea realiza că organismul nu a devenit toxic peste noapte și nici în
urma participării la vreun festin recent. Această toxicitate s-a clădit în corp de-a lungul
anilor și, ca urmare, nu putem să ne așteptăm ca ea să fie eliminată peste noapte sau
în câteva zile și mai ales fără a simți în mod neplăcut acesată etapă.
Când se ia decizia primului post negru de durată, post ce produce printre altele implicit
și detoxifierea profundă a organismului, de multe ori se naște o întrebarea: ”Oare cât
timp ar trebui să postim?” Un raspuns orientativ dar nicidecum obligatoriu, este cel de
a urma un post negru de atâtea zile, câți ani avem în momentul respectiv. Dacă spre
exemplu cineva are 25 de ani, postul său ar putea dura 25 de zile, permițându-i astfel
organismului o zi de curățare pentru fiecare dintre anii pe care i-a trăit. Aceasta este
doar o sugestie, nicidecum vreo regulă specială a postului negru. Evident că orice
perioadă de post este binevenită cu condiția ca aceasta să fie precedată și urmată de
un mod de viață sănătos, fără excese.
15AUG
Verificarea nivelului propriu de toxicitate prin postul cu apă
Posted by Cirys in Postul negru sau Postul total (Ajunarea). 5 comentarii

Pentru a vă cunoaște nivelul personal de toxicitate nu este nevoie de vreo unealată

medicală sofisticată sau de tabele complicate, cu parametrii măsurabili și nici de
personal medical specializat. Oricine poate fi barometrul propriei toxicități, cu condiția
să fie sincer cu el însuși și să privească cu atenție și obiectivitate către propria
persoană.
Cum se face masurarea nivelului propriu de toxicitate?
Măsurarea gradului de toxicitate se face prin omiterea a una sau două mese
consecutive pe parcursul unei zile sau printr-o pauză alimentară de 24 de ore și prin
observarea empirică a simptomelor ce se vor asocia acestei condiții cu care
organismul nu este obișnuit.
Constatări
a) Dacă după omiterea unei singure mese principale a unei zile, fără a se fi ciugulit
nimic între aceasta și cea anterioară (care sa fi fost moderată ca aport caloric) apare

9
 10

durerea de cap, acesta este primul și cel mai important semnal că persoana în cauză
trăiește într-un corp extrem de toxic.
b) Dacă după omiterea a două mese principale consecutive, fără a se fi ciugulit nimic
înainte și între acestea, sau după parcurgerea a 24 de ore în care să nu se fi
consumat deloc mâncare, apare vreunul dintre simptomele de mai jos, de asemenea
este vorba despre un corp foarte toxic.
Semnalele de toxicitate extremă, apărute după ominterea a una sau două mese
consecutive sau parcurgerea a 24 de ore fără aport alimentar, sunt următoarele:
- Durerea de cap
- Starea generală de rău
- Amețeala
- Slabiciunea extremă
Aceste patru simptome nu sunt universal prezente în cazul omiterii unor mese, deci nu
se întâmplă tuturor. Mai mult, ele nu se află în lista simptomelor de normalitate în cazul
în care sunt omise anumite mese din programul alimentar zilnic așa cum se înclină a
se crede.Din păcate, apariția lor este copleșitor de frecventă în rândul persoanelor
care au omis una sau două mese sau care nu au mâncat nimic 24 de ore. Aceasta
frecvență însă, în mod eronat, a alimentat părerea că simptomele respective ar
fi normale în caz că nu s-au mâncat una sau mai multe mese. Ele sunt de fapt niste
manifestari neplăcute foarte frecvente din simplul motiv că, un numar extrem de mare
de persoane trăiesc în corpuri foarte toxice și nicidecum pentru ca ar fi niste simptome
normale într-un corp pe deplin sănătos și curat.
Ce se întâmplă în interior?
Cauza apariției stărilor neplăcute amintite mai sus constă în faptul că, după
întreruperea cursului obișnuit al alimenrării, în sânge se găsește, proaspăt revărsat, un
aport copleșitor de toxine.
DA, este absolut normal să existe foame în perioada primară a suspendării alimentării
însă stările neplăcute enumerate mai sus nu reprezintă normalitatea ci doar anunță
existența toxicității în organism. Prezenta foamei și a poftelor în primele zile/ore de
post negru este de fapt singurul simptom firesc, normal în această situație.
19IUN
Posibile simptome după întreruperea postului cu apă
Posted by Cirys in Postul negru sau Postul total (Ajunarea). Tag-
uri:ajunarea, detoxifiere, etapele postului negru, post negru, postul negru, postul cu
apa, postul total, slabire. Un comentariu
Există câteva manifestări trecătoare cu care vă puteți confrunta, în special după
întreruperea unui post cu apa de durată. Oricare ar fi acestea este bine de știut că ele
sunt temporare, durează o scurtă perioadă și prin urmare nu are rost să vă îngrijorați,
să vă simțiți dezamăgiți sau să apelați la tratamente alopate la ivirea acestora. Iată
care sunt cele mai frecvente simptome:
- O ușoară iritare internă a gâtului, asemănătoare celei care apare după ce s-au
consumat băuturi reci sau când o răceală este pe cale de a se instala.
- Mici afte în interiorul gurii
- Acumulare de lichid în anumite zone, în special în zona gleznelor
10
 11

- Oboseală după ce se ia masa

- În cazul femeilor, întârzierea menstruației
- Cei care au postit pentru remedierea unei probleme de sănatate este bine să
cunoască faptul că, la întreruperea postului, se pot confrunta din nou cu ușoare
simptome ce ar indica aparent revenirea problemei respective. Dacă acea problemă
de sănătate implica dureri înainte de post, și aceste dureri pot avea la rândul lor o
ușoară revenire, pentru o scurtă perioadă.
Cauzele acestor manifestări au la bază efortul organismului fiecăruia de a face acele
ajustări necesare pentru readaptarea la un sistem digestiv funcțional, procesând hrană
solidă. Este o perioadă de tranziție dar nu lipsită de importanță. Deși acest proces
presupune o serie întreagă de eforturi, organismul încearcă să străbată aceasta
perioadă cât mai silențios cu putință chiar și atunci cand este supus unei adevărate
brutalizări alimentare. Nu reușește însă întotdeauna acest lucru și se manifesta într-
unul din modurile amintite mai sus.
În acest context, nu este indicat să dați sub nici o formă curs impulsului de a reîncepe
să postiți, simțind vreun sentiment de vinovăție că ați întrerupt eventual postul
respectiv mai devreme sau că poate nu ați efectuat această întrerupere așa cum ar fi
trebuit! O astfel de acțiune nu numai că nu îi este necesară organismului, ci, din
contră, îi aduce un deserviciu, reprezintă o influență negativă, deloc recomandabilă.
Tot ce trebuie făcut în această perioadă este să vă odihniți îndeajuns și să faceți toate
eforturile de voință posibile pentru a vă alimenta cu mâncăruri ușoare din punct de
vedere al efortului digestiv pe care consumarea lor îl presupune, dar bogate în
nutrienți. Preferabil ar fi ca în această perioadă sistemul digestiv să beneficieze de o
hrană constând în alimente aflate în starea lor naturală, cu o combinare redusă în
cadrul aceleiași mese.
Cu cât se respectă mai consecvent aceste două reguli, eventualele simptome
deranjante se vor retrage curând sau, cel mai adesea, vor lipsi cu desăvârșire. Așadar,
micile neplăceri aferente întreruperii unui post de durată nu sunt nicidecum o regulă.
Ele sunt, în cele mai multe cazuri, semnalul ca revenirea la alimentarea organismului
s-a făcut brusc, fie din punct de vedere cantitativ, fie din punct de veredre calitativ (cu
mâncăruri greu digerabile sau cu o varietate excesivă în cadrul aceleiași mese).
Oferind organismului propriu o tranziție lentă și ușoară se va observa cum acesta
capătă o vitalitate tot mai mare și o sănătate din ce în ce mai bună.
P.S. Dacă după un post de durată medie sau mare ați avut un alt tip de simptome
decât cele amintite mai sus, vă invit și pe voi să le menționați pentru a completa acest
subiect.

18MAI
Cum să menținem un timp îndelungat rezultatele obținute în urma
postului negru
Posted by Cirys in Postul negru sau Postul total (Ajunarea). Tag-
uri:ajunarea, detoxifiere, etapele postului negru, post negru, postul negru, postul cu
apa, postul total, slabire. 5 comentarii

11
 12

Deși nu face obiectul acestui site, pentru că de-a lungul timpului a fost solicitată în
numeroase rânduri dezvoltarea acestui subiect, voi posta câteva aspecte ce trebuie
avute în vedere pentru a păstra efectele benefice ale unui post cu apă, un timp cât mai
îndelungat.
Fie că s-a postit pentru detoxifierea organismului ori pentru scăderea în greutate sau
pentru a ameliora funcționarea deficitară a unor organe și sisteme ale organismului,
toți cei care au ținut un post cu apă, doresc ca ceea ce au obținut prin acest efort, să
fie menținut o perioadă cât mai îndelungată. Pentru aceasta vor trebui să se aibă în
vedere câteva aspecte în ceea ce privește alimentația și viața de zi cu zi. Optim ar fi ca
aceste câteva idei să fie reținute și aplicate în așa fel încat să devină un mod de viată
permanent și nu doar o trecere către vechiul mod de alimentare care a dus de fapt la
ivirea problemelor respective de sănătate.
Întai de toate, trebuie avut în vedere faptul că, după un post cu apă, o perioadă, în
funcție de durata acestuia, metabolismul este ceva mai lent. În general, metabolismul
unei personae, avut în perioada în care aceasta se alimenta obisnuit, cu mâncare
solidă, revine la același stadiu inițial după un post cu apă, după scurgerea unei
anumite perioade. Așadar, acest lucru nu se întâmplă imediat după încetarea postului
ci, treptat, necesitând, de regulă, dublul perioadei în care s-a ținut post cu apă. Spre
exemplu, dacă s-a postit timp de 1 zi calendaristică, metabolismul va reveni pe deplin
la stadiul avut anterior de o anumită persoană, după scurgerea altor 2 zile
calendaristice; dacă s-a postit o saptamană (7 zile), metabolismul persoanei respective
va reveni la rata avută de aceasta înaintea postului, după scurgerea a încă 2
săptămâni (14 zile). O atenție deosebită trebuie acordată acestei reguli în special de
către acele personae care au postit pentru a-și reduce greutatea corporală pentru a nu
pierde rapid o mare parte din succesul obținut pe timpul postului.
Motivul principal pentru care se spune că revenirea corectă din post este mai dificilă
decât postul însuși, constă în faptul că dificultatea revenirii nu ține doar de partea fizică
a realimentării ci și de echilibrul psihic al celui care tocmai și-a încheiat postul. Din
păcate, de foarte multe ori revenirea din post înseamnă deschiderea unei uși pe care,
în loc să se intre cu pași mici, cu calm și echilibru, se năvălește pur și simplu, de-a
dreptul barbar pentru întreg sistemul digestiv și pentru organism în general.
Iată care sunt cele câteva aspecte de urmat pentru păstrarea rezultatelor unui post cu
apă:

- Încercați să consumați în fiecare zi cantități cât mai mari posibil, din totalul de hrană
administrat, constând în hrană vie, de natură vegetală, nepreparată termic. Atunci
când în dieta unei persoane aceste produse se află în proporție mare, datorită
nutrienților extrem de numeroși pe care îi conțin, hrănirea organismului este asigurată
fără a se realiza un exces caloric și cu obținerea deplină a senzației de sațietate. În
același timp, se poate mânca mult cantitativ, fără grija caloriilor. În timp, oganismul
alimentat frecvent cu abundența de nutrienții proprie unei astfel de diete, va înceta a
mai da semnale de foame, la o perioade anormal de scurte după ce s-a mâncat, asa
cum se întamplă în cazul mâncatului clasic, unde ”ronțăiala” a devenit un obicei normal
și foamea este cvasi-permanentă.

12
 13

S-a ajuns la concluzia că, din cauza unei alimentații defectuoase, cu alimente lipsite de
acel necesar nutritiv esențial unui organism sănătos (dar totuși foarte bogată caloric),
oamenii sunt de fapt, în marea lor majoritate, subnutriți chiar dacă au o greutate cu
mult peste normal iar foamea semi-permanentă nu este o dereglare psihică sau de
obișnuință ci un semnal normal dat de un organism care trage în permanență un
semnal de alarmă anunțând că este tot mai lipsit de nutrienții necesari pentru a-i
susține funcționarea corectă.
Ce este de făcut? Să inversăm această scară alimentară actuală, unde nutrienții
înseamnă foarte puțin, iar aportul caloric înseamnă foarte mult, cu acea alimentație în
care se aduce un aport sporit de nutrienți și unul scăzut de calorii. Singurele alimente
care îndeplinesc această condiție sunt acele alimente consumate în starea lor naurală:
fructele, legumele, semintele, și cele minim procesate: cerealele, boabele și anumite
legume ce nu se pot consuma crude.
- Eliminarea din dietă, pe tot parcursul perioadei de revenire din post, a zahărului alb,
a îndulcitorilor sintetici și a tuturor dulciurilor în general (cu excepția fructelor!). După
terminarea perioadei de revenire la normal a metabolismului, este în continuare
recomandată evitarea zaharului alb și a îndulcitorilor sintetici de orice fel, precum și a
tuturor produselor care îi conțin. Se pot consuma însă, în cantități mici, alternative mai
sănătase de îndulcitori precum: zahărul brut, mierea de albine, siropul de agave,
îndulcitor din ștevie, sirop de arțar și alti îndulcitori naturali. Totuși trebuie în
permanență avut grijă la prporția acestor alimente in dietă, pe tot parcursul vieții
urmărindu-se a se trece prin perioade de pauze totale în consumul acestora.
- Evitatarea consumului acelor produse din cereale care nu se află în forma lor
integrală (ex: pâine albă, orez alb, cereale neintegrale, etc.) și înlocuirea lor cu
cereale integrale și cu produse din cereale integrale.
Este o decizie absolut pripită cea de a renunța la consumul de pâine. Cerealele trebuie
să aibă o proporție mare în alimentația noastră, ele trebuie sa stea la baza piramidei
alimentare. Greșala nu este cea de a mânca pâine ci cea de a mânca pâine albă și
produse din făină albă, produse care sunt golite în mare parte de elemente nutritive
dar abundente în calorii.
Pâinea integrală, orezul integral, cerealele integrale presate (tip musli) trebuie să facă
parte obligatoriu din alimentația zilnică, prin rotație. Suntem obișnuiți să apelăm la
pâine deci automat la grau, ingorând aproape cu desăvârșire existența celorlalte
cereale. Săptămânal este bine a se consuma, măcar o dată, câte o porție din fiecare
dintre celelalte cereale precum: secara, orzul, ovazul, orezul, porumbul, meiul, hrișca.
Din păcate, pentru amatorii de produsele de patiserie și cofetarie, aflate atât de la
îndemana, vestea nu este bună, întrucât acele produse sunt făcute din făină albă și
zahar alb, afânători și aromatizanți iar o schimbare de optică alimentara va trebui să le
excludă.
- Excluderea, din alimentație a uleiurilor vegetale procesate precum margarina
și uleiurile rafinate, cât și a acelor produse care le conțin. Din nou sunt vizate
produsele cofetăriilor, patiseriilor, fast-foodurilor, produselor ambalate din rafrurile
supermarketurilor dar și din bucătăria tradițională unde conținut de prăjeală sau de
”tras la tigaie” există în aproape orice preparat.

13
 14

Pentru a fi benefic organismului, uleiul folosit în alimentație trebuie să fie presat la rece
și adăugat după ce mâncarea a fost gătită și s-a răcit. Din nou trebuie avut în vedere
faptul că există o multitudine de uleiuri în afara celui de floarea soarelui și că de-a
lungul timpului este bine să alternăm folosirea lor.
- Eliminarea totală și definitivă a băuturilor alcoolice, a sucurilor sintetice, acidulate
sau nu, a energizantelor și a fumatului. Aceste obiceiuri readuc toxicitatea
organismului cu o viteză amețitoare iar o dietă, oricât de bună, devine ceva aproape
inutil pentru sănătate, în prezența consumului de alcool, energizante, sucuri sintetice și
a fumatului.
- Eliminarea mâncărurilor intens procesate (cam tot ce se gaseste în fast-fooduri, în
cofetării, în patiserii, sau gata ambalat pe rafrurile magazinelor). Acestea conțin
cantități mari de ulei rafinat/margarina , zahăr alb, arome sintetice, monoglutamat,
conservanți, coloranți, afânatori și multe alte substanțe care, în mod natural, nu își au
locul în organismul uman și care tind să se acumuleze.
Aceste substanțe sunt greu de eliminat iar consumul frecvent al unor astfel de alimente
hiper-procesate au ca rezultat acumularea substanțelor nocive în organism, cu tot
ansamblul de efecte negative ce vor decurge de aici. Ne-am obișnuit poate să ne
uităm câte E-uri conține un produs, dar aceste E-uri reprezintă doar vârful icebergului
în materie de mâncare nesănătoasă.
Aceste mâncăruri intens procesate sunt nocive. Ele trebuie înlocuite cu acelea în
componența cărora se află alimente ce vor fi consumate așa cum sunt luate din natură
sau gătite ușor prin fierbere/coacere la foc mic sau la aburi.
- Încercați să aveți un consum cât mai redus de carne care este impregnata cu
acceleratori de crestere pe tot parcursul vieții animalelor respective. Acceleratorii de
creștere, folosiți în industria creșterii animalelor și a păsărilor de orice tip, odată ajunși
în organismul uman îndeplinesc aceeași funcție pe care o îndeplineau și în corpul
animalelor sacrificate pentru a fi mâncate. Acești acceleratori stimulează intens
creșterea masei organismului care îi ingeră, deci stimulează acumularea în
general. Acceleratorii de crestere folosiți în industria creșterii animalelor reprezintă una
dintre cauzele pentru care, în ziua de astăzi, organismele umane acumuleaza masă
într-un mod anormal de rapid, imposibil cu secole în urmă. Și mai rău este faptul că
acești acceleratori de creștere stimulează nu doar mărirea masei organismului care i-a
integrat ci și a tuturor acelor forme de viață din interiorul său care îi sunt potrivnice.
Chiar dacă dețineți o sursă de carne provenită din animale crescute ca acum 100 de
ani și demnă de încredere în ceea ce privește felul cum acestea au fost hrănite,
crescute și cu ce au fost injectate, carnea va avea, prin natura ei, același rol de a
stimula creșterea masei corporale a celui care o consumă.
Dincolo de preocuparea pentru greutate, este cunoscut faptul că, un consum frecvent
de carne crește puternic aciditatea organismului și pregătește astfel terenul pentru
boala. Toxinele lăsate în organism în urma digerării cărnurilor sunt cel mai greu de
eliminat și, staționând în interior, ele declanșează o acțiune de tip inflamator la nivel
celular. În plus, trebuie știut că inamicul colesterol este prezent în absolut toate
produsele de origine animală.
Pentru cei preocupați de necesarul propriu de proteine, este bine de știut că, prin
gătirea cărnii, o mare parte din proteinele acesteia se distrug, în general rămânând
14
 15

doar 1/3 din renumitul aport proteic măsurat al cărnii iar mâncatul crud al acesteia
inseamna ingerarea unei cantitati inspaimântatoare de forme parazitare deci este din
start exclus.
De asemenea, este bine de reținut că proteine există din abundență în toate tipurile de
semințe cerealiere, în legumele boabe dar și în alte legume, precum și în semințele
oleaginoase. Sursele de top în ceea ce privesc proteinele, neînsoțite de riscurile si
dezavantajele celor de origine animală sunt: ciupercile, fasolea boabe, soia, nucile,
migdalele, semintele de floarea soarelui, grâul, orezul, porumbul, orzul, secara, meiul,
spirulina.
Daca nu vă gandiți sa renunțați la consumul de carne, aveți în vedere cel puțin
includerea unor pauze frecvente, săptămânale, în consumarea acesteia pentru a da
ragaz organismului să elimine substanțele nocive datorate acestui consum. De
asemenea un repaos ceva mai indelungat decateva saptamâni este necesar la
schimbarea anotimpurilor, primavara si toama.
- Lactatele și ouăle, la randul lor, este recomandabil a fi consumate cu maximă
ponderare. Este cunoscut faptul că, la persoanele adulte dar nu numai, în urma
consumului frecvent de lactate, organismul ajunge să devină îmbâxit de mucusul ce se
generează în urma procesării lor în sistemul digestiv uman. Acest mucus se
localizează la nivelul membranei celulare în tot organismul dar cu deosebire
staționează în sistemul digestiv și în cel respirator, fiind responsabil pentru
funcționarea problematică a acestora.
Pentru cei îngrijorați de o posibilă lipsă de calciu, presupusă a proveni în urma unui
consum scăzut de lactate și ouă, este bine de știut că, o proportie mare de calciu se
găseste în toate cerealele, în toate semințele oleaginoase precum și în legumele
boabe. În plus, consumul acestora nu vine însoțit de acea suită de factori nocivi cu
care este acompaniat consumul de lactate dintre care, un loc de frunte îl are prezența
cazeinei, și a consumului de lactate și ouă însoțit de prezența colesterolului, a
medicamentelor (antibiotice și analgezice), a hormonilor sintetizati in laborator sau a
celor auto-sintetizati (hormonii stresului: cortizolul si adrenalina).
Și în cazul consumului lactatelor și al ouălor este recomandabil să includeți pauze
săptămânale precum și la schimbarea anotimpurilor pentru ca organismul
să reușească eliminarea compușilor nocivi proveniți din acestea.
În afara aspectelor de mai sus, cu privire la alimentație, trebuie avut în permanență în
grijă păstrarea unui echilibru între consumul de mâncare și consumul energetic
provenit din activitatea fizică a fiecăruia. Cu alte cuvinte, atunci când simțim că am
mâncat peste nevoile proprii nouă, trebuie să intensificăm efortul fizic depus. Suntem
meniți să ne mișcăm, să fim în activitate fizică, atât timp cât suntem treji. O dietă, oricât
de sănătoasă, nu poate compensa lipsa de mișcare.
Daca vă îndoiți vreodată că v-ar fi necesară o viață activă din punct de vedere fizic,
pentru ca poate încă sunteți sănătos și suplu, și mâncați sănătos, amintiți-vă urmatorul
aspect:
În urma tuturor proceselor interne ce asigură desfășurarea vieții, precum și în urma
tuturor proceselor digestive, organismul acumulează permanent reziduuri iar aceste
reziduuri nu pot fi antrenate către eliminarea din corp decât prin efort fizic. Dieta fară
mișcare înseamnă numai jumatate de masură în lupta pentru sănătate.
15
 16

21SEP
Postul cu apă pentru începători sau postul de 24 de ore
Posted by Cirys in Postul negru sau Postul total (Ajunarea). Tag-
uri:ajunarea, detoxifiere, etapele postului negru, post negru, postul negru, postul cu
apa, postul total, slabire. 34 comentarii
Pentru că există și persoane care nu au ținut niciodată un post cu apă, care simt
nevoia de o îndrumare pentru a avea curajul să facă acest prim pas, cu încrederea că
nu procedează greșit, postez acest scurt ghid pentru un prim post cu apă de 24 de ore,
valabil de asemenea și pentru prima zi a oricărui post de durată.
Odată ce v-ați decis să țineti primul vostru post de scurtă durată, veți începe
bineînțeles cu a ține unul de 24 de ore. Este greșită, după părerea mea, ideea că,
pentru a obține beneficii, trebuie să postiți săptămâni sau luni de zile. Într-un post ținut
corect, beneficiile apar chiar din prima zi iar dacă după aceea se menține un regim
alimentar sănătos, beneficiile pentru sănătate, obtinute în această zi, vor dura si ele.
Posturile ținute perioade lungi de timp vor sprijini desigur o detoxifiere și o ameliorare a
sănătății, de cele mai multe ori completă, precum și o scădere mare în greutate. Totuși,
orice mic efort de acest fel poate fi un inceput, apoi veți putea încerca, fără frică, pas
cu pas, posturi de o durată mai mare.
Dacă v-ați decis și sunteți gata pentru un post de 24 de ore, este bine să aveți în
vedere următoarele recomandări:
1. Gândiți-vă în prealabil la alegerea unei zile în care vreți să țineți acest post de 24
de ore, o zi pe care o considerați oportună. Daca este posibil, alegeți o zi care nu este
aglomerată cu numeroase activități și angajamente. Nu lăsați totuși ca această alegere
a zilei să devină un motiv de amânare permanentă a postului. Odată ce ziua
este aleasă, mai trebuie doar să găsiți și voința de a începe și de a duce la capăt acest
scurt post. Dacă vă simțiți capabili, puteți desigur ține postul în orice zi obișnuită.
2. Asigurați-vă că aveți apă de calitate. În tot mai puține orașe, apa de la robinet este
indicată a fi folosită pentru băut. Tot mai multe persoane folosesc filtre de apă; dacă nu
aveți unul, poate că acum este momentul optim să vă decideți să îl achiziționați. În
multe cazuri nici apa îmbuteliată nu este grozavă, în primul rând din cauza faptului că
este îmbuteliată în sticle de plastic. O altă variantă ar fi găsirea unui izvor verificat din
punct de vedere al purității apei in primul rând. Pentru un post scurt se poate folosi si
ceaiul verde în combinție cu apa plată.
3. Dacă decideți să spuneți cuiva că veți ține acest post de 24 de ore, căutați ca acea
persoană să fie una apropiată vouă și cu vederi ceva mai largi. Există multe persoane
care pur și simplu nu pot înțelege această decizie și vor încerca cu tot dinadinsul să vă
facă să renunțați la post. Deși este bine să beneficiați de suport uman în timpul
postului, nu împărtășiți prea multor persoane ceea ce aveți de gând. Se poate apela
eventual și la forumurile de discuții cu acest specific cum este cel de pe acest site.
Pentru cei care cunosc alte limbi de largă circulație, acest gen de forumuri sunt
numeroase.
4. Cu măcar o săptămâna înaintea postului reduceți aproape de zero cantitatea de
zahăr, grăsimi și cofeină consumata zilnic. Cu cât sunteți mai stricți în această măsură,
16
 17

cu atât mai ușor vă va fi postul. Detoxifierea și deci postul venit în urma consumului
recent și consecvent de cofeină, de exemplu, poate cauza dureri de cap puternice.
Daca corpul este saturat cu zahăr și grăsimi, atunci neplăcerile date de foame și de
simptomele detoxifierii vor fi mult mai puternice decât în cazul persoanelor cu o
alimentație corectă și sănătoasă. Pe scurt, vă va fi mult mai greu să treceți peste prima
zi de post.
Este indicat ca in perioada anterioara postului să mâncați salate, legume fierte sau
gătite la aburi, carne de pasăre sau pește gătită prin fierbere, aburi sau la grătar. De
asemenea, în această saptamană anterioară postului, începeți să vă formați obiceiul
de a bea între 1,5 și 2 litrii de apă dacă aceasta nu vă era în obișnuință până cum.
Apa, împreună cu reducerea consumului de zaharuri, grăsimi și cofeină vă vor aduce
printre alte beneficii și un tranzit intestinal mai bun. Acest pas are rolul de a da un
puseu important procesului de detoxifiere.
5. Dacă în general aveți un tranzit lent sau suferiți de constipație frecvent, este indicat
ca, înaintea postului cu o săptămână, să luați zilnic acele tablete naturale pentru
curățarea și detoxifierea colonului, așa cum este specificat în instrucțiunile de folosire
ale acestora. În combinație cu schimbarea dietei și cu creșterea cantității de apă
consumtă, această metodă eficientă și nu foarte costisitoare de curățare a colonului va
induce acel tranzit necesar detoxifierii prin post care urmează să aibă loc. Astfel,
intestinele vor fi curățate în mare parte de acele resturi care au aderat pe peretii lor, în
special în zona colonului. O curățenie de acest tip, efectuată înaintea postului de 24 de
ore, va reduce de asemenea foamea și simptomele neplăcute ale detoxifierii pentru că,
multe din toxinele sistemului digestiv vor fi fost deja eliminate.
6. Ultima masă dinaintea celor 24 de ore de post cu apă nu trebuie să depășească
ora 8 seara deși cel mai indicat ar fi să fie consumată în jurul orelor 6-7 seara și să nu
fie mai bogată decât cele din săptămâna pregătitoare.
În dimineața zilei de post beți două pahare pline cu apă imediat după trezire pentru a
facilita eliminarea conținutului colonului, aferent zilei precedente. Apoi, luați din nou
acele tablete aferente dimineții din purgativul amintit mai sus, împreună cu o cană de
ceai verde. În rest nu vă rămâne decât să așteptați ca ziua să treacă, bând cât de
multă apă este posibil, dar nu mai puțin de 2 litrii.
De fiecare dată când disconfortul foamei revine, beti din nou 1-2 pahare cu apă. Dacă
trebuie să plecați de acasă, asigurați-vă că aveți la dispoziție suficientă apă. Dacă
alegeți să plecați de acasă cu acea cantitate de apa necesară și de care sunteți
probabil mai siguri din punct de vedere al calitâții decât de apa pe care o puteți găsi în
alte părți, asigurați-vă că aceasta este ținută într-un loc răcoros.
7. În jurul orei 12 ziua, când foamea are primul puseu puternic, puteți apela la o sticla
cu apă minerală, cu condiția să fie băută foarte lent. Această metodă reprezintă pentru
majoritatea un ajutor eficient în potolirea foamei. Dacă ați luat purgativele naturale
recomandate la punctul 5, veți avea cel mai probabil nevoie de o toaletă și pe
parcursul zilei așa că asigurați-vă că există mereu una în apropiere.
8. Pe la ora 3 ziua, veți începe să simțiți o foame cu adevărat puternică. Tot atunci,
majoritatea persoanelor încep să simtă și primele simptome ale detoxifierii. Este
momentul în care trebuie să vă simțiți norocosi și fericiți caci corpul lucrează din greu

17
 18

pentru a scăpa de toxinele care vă periclitau sănătatea. Beți din nou apă plată și/sau
minerală. Dacă energia lasă de dorit, o nouă cană de ceai verde poate fi de ajutor.
Pentru cei care dispun de timp, este un moment foarte potivit ca, odată cu această
nouă experientă să țineti un jurnal al postului de 24 de ore, în care să vă scrieți
gândurile și sentimentele pe care le aveți în această stare nouă și deosebită în care se
află corpul vostru. Analizați-vă și scrieți cum vă simțiți din punct de vedere fizic și
mental. Observați-vă starea de spirit și schimbările acesteia sau simptomele
particulare pe care le puteti avea, unele chiar diferite de ale majorității despre care ați
mai citit. Aceste informații vă vor fi foarte folositoare pentru posturile viitoare.
9. Continuați să beți apă plată pe tot parcursul restului după-amiezei. La ora la care ați
luat ultima masă în ziua anterioară, în cazul nostru 6-7 seara, postul de 24 de ore ia
sfârșit. Întrerupeți-l, dar nu oricum, pentru că altfel străduința ar putea să fi fost
degeaba. Prima oară, se bea un suc dintr-o portocală sau gref, la alegere, diluat cu un
pahar sau două de apă. După o oră, se poate cosnsuma un măr sau o pară. Nu se
mănâncă nimic altceva căci poate apărea o stare de rău în cazul celor neobișnuiți cu
acest fel de post.
10. În dimineața următoare se beau din nou două pahare mari cu apă, imediat după
trezire și se ia un mic dejun ușor, ce poate conține fructe sau lapte degresat. Acesta
este un moment optim pentru a reflecta asupra stilului de alimentație propriu, de
dinaintea postului și asupra ideii de a adopta un mod de viață și hrănire sănătos,
pentru totdeauna, căci felul minunat cum vă simțiți în aceasta dimineață ar putea
deveni și el permanent.
Cu speranța că aceste îndrumări vor fi de folos cât mai multor începători în ale postului
cu apă, doresc tuturor un post cât mai usor, cu urmări dintre cele plăcute și dorite!

18