Literatura Romana in perioada pasoptista

Prima jumatate a secolului XIX aseaza intreaga societate romaneasca intr-uncurent modernist,
un curent al innoirilor, in toate domeniile. In urma Pacii de la Adrianopol(1829) Tara Romaneasca si
Moldova au intrat in circuitul economic european, putand sa ia contact mai bine cu toate transformarile
din lumea apuseana. Se va produce acum o adevarata efervescenta culturala in Tarile Romane. Se
dezvolta invatamantul in Moldova datorita activitatii lui Ghe. Lazar si Ion Heliade-Radulescu.

In 1860 se infiinteaza Universitatea din Iasi, in 1864 in Bucuresti, de catre Dimitrie Bolintineanu.
Se dezvolta teatrul datorita activitatii lui Ghe. Asachi in Moldova si lui I. Heliade-Radulescu in Tara
Romaneasca. Primul spectacol are loc in inlimba romana la Iasi, in 1816, iar la Bucuresti in 1819. Cu
prilejul spectacolului de la Bucuresti, Iancu Vacarescu a scris un Prolog in care sintetiza conceptia
pasoptistilor despre teatru: "V-am dat teatrul/ Vi-l paziti ca pe-un lacas de muze/ Cu el curand veti fi
vestiti/ Prin vesti departe duse/ In el naravuri indreptati/ Dati ascutimi la minte/ Podoabe limbii voastre
dati/ Cu romanesti cuvinte." In anul 1840, la conducerea Teatrului National din Iasi au venit Vasile
Alecsandri, Costache Negruzzi si Mihail Kogalniceanu, care au pus bazele repertoriului dramatic original
romanesc.

De asemenea, se dezvolta presa in Moldova sub conducerea lui Ghe. Asachi. Se afirma "Albina
Romaneasca" si suplimentul sau, "Alauta Romanasca". In Tara Romaneasca, sub conducerea lui I. H.-
Radulescu se afirma "Curierul National" cu suplimentul "Curierul de ambe sexe". In Transilvania, sub
conducerea lui Ghe. Asachi, apare "Gazeta de Transilvania" si suplimentul "Foaie pentru minte, inima si
literatura".

Acest curent innoitor a cuprins si literatura. In anul 1830 I. H.-Radulescu a tradus in limba
romana "Meditatiile poetice" ale lui Lamartine, act simbolic prin care se marca trecerea literaturii
romane de sub sfera de influenta a literaturii orientale sub sfera de influenta a literaturii occidentle, in
primul rand sub sfera de influenta a literaturii franceze.

Tot acum se produce un eveniment de mare importanta in evolutia literaturii romane: 1840-
apare la Iasi, sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, revista "Dacia literara", cu rol important in
orientarea literaturii nationale in epoca, dar cu rol important si in jalonarea directiilor viitoare de
dezvoltare a a literaturii noastre. Uniii critici chiar au afirmat ca a existat in literatura romana un curent al
"Daciei literare".

Printre cele mai importante reviste care au preluat ideile se numara "Propasirea" si "Romania
literara". Revista "Dacia literara" a aparut numai in trei numere, dintre care primul continea articolul-
program numit "Introductie". Acest articol se deschide printr-o trecere in revista a tuturor publicatiilor
aparute in Tarile Romane pana in 1848. Articolul sublinia caracterul local al acestor publicatii si
necesitatea aparitiei unei reviste exclusiv literare in care sa se stearga diferentele locale dintre romani.

O astfel de revista isi propune Mihail Kogalniceanu sa faca din "Dacia literara": "In ea ca intr-o
oglinda se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecare cu ideile
sale, cu limba sa, cu chipul sau." Astfel, revista a jucat un rol important in realizarea unitatii nationale a
romanilor pe plan cultural. Articolul "Introductie" pune, de asemenea, problema criticii literare,
Kogalniceanu subliniind necesitatea unei critici literare juste, obiective, capabila sa impuna adevaratele
valori literare: "Vom critica cartea, iar nu persoana." De asemenea, Mihail Kogalniceanu pune problema
traducerilor literare. El constata ca scriitorii romani din perioada pasoptista realizeaza numeroase
traduceri, dar ca in literatura nationala nu mai aparusera opere de mare valoare. De aceea el a criticat
traducerile, spunand: "Traductiile nu fac literatura. Ele au devenit la noi o manie primejdioasa pentru ca
omoara in noi duhul national." In acest context, articolul "Introductie" va incuraja dezvoltarea literaturii
nationale. In conceptia lui Mihail Kogalniceanu, pentru realizarea unei literaturi romane originale, trebuia
ca scriitorii sa se inspire din folclor, istorie nationala, natura patriei, realitatile sociale prin care opera va
capata o culoare locala. Kogalniceanu afirma ca: "Istoria noastra are destule fapte eroice, obiceiurile
noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari pentru ca sa
gasim si la noi sujeturi de scris fara sa mai avem pentru aceasta trebuinta sa imprumutam de la alte
natii." Datorita orientarii spre aceste surse de inspiratie, articolul "Introductie" a fost considerat
manifestul romantismului romanesc.

In spiritul sau, combinand elemente romantice, dar si elemente de clasicism, s-au afirmat marii
scriitori ai literaturii romane pasoptiste si postpasoptiste: Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ioan
Heliade-Radulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Asachi, Nicolae Balcescu, Nicolae Filimon,
Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu-Hasdeu.

Rolul Literaturii in Perioada Pasoptista

Rolul Literaturii in Perioada Pasoptista Periada pasoptista marcheaza inceputul literaturii romane
moderne. Scriitorii acestei perioade provin din clase aristrocratice sunt educati in apus si pot fi
considerati promotorii renasterii nationale.

Acesti scriitori incearca o sincronizare a culturii si literaturii romane cu spiritul european.

Romantismul este un curent literar si artistic manifestat la sfarsitul secolului al XVIII-lea si

inceputul secolului al XIX-lea, ca reactie la clasicism si iluminism. In prima perioada intalnim ecouri ale
romantismului european.

Generatia de la 1848 a fost prima generatie literara care a acut un program coerent cu
preponderenta romantica, formulat de Mihail Kogalniceanu in articolul-program al revistei "Dacia
literara". Scriitorii pasoptisti au reusit sa realizeze unul dintre dezideratele cele mai importante ale
acestui program si anume, realizarea unei literaturi nationale, folosind sursele de inspiratie recomandate
de Mihail Kogalniceanu, care constituie nucleul climatic al acestei literaturi.

Ion Heliade Radulescu si Mircea Kogalniceanu au purtat in acest timp rolul de indrumatori cultural-literar,
goaguland toate eforturile pentru a realiza o cultura nationala.

In prima etapa, atat I. Eliade Radulescu, cat si Mihail Kogalniceanu vor redacta o serie de ziare-
"Curierul romanesc", "Curierul de ambele sexe", "Dacia literara" . In cadrul acestor jurnale, ei vor cere
scriitorilor autenticitate, inspirati din istoria tarii si din pitorescul obiceiurilor.

Introductia la "Dacia literara" programul estetic al romantismului romanesc, care promoveaza

patru mari obiective:
1. Combaterea imitatiilor si a traducerilor inutile : "Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa,
pentru ca omoara in noi duhul national. Traductiile nu fac o literatura!"

2. Promovarea unei literaturi originale prin inspiratia din sursele autohtone, conform romantismului
(istorie, folclor, natura si geografia tarii) : "Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre
tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice, ca sa gasim si la noi
sujeturi de scris!"

3. Intemeierea spiritului critic prin promovarea principiului estetic: "Critica noastra va fi nepartinitoare.
Vom critica cartea, iar nu persoana!"

4. Afirmarea idealului de realizare a unei limbi unitare: "Telul nostru este realizarea dorintei ca romanii sa
aiba o limba literara comuna pentru toti."

Scriitorii pasoptisti se afirma in cadrul curentului national literar de la "Dacia literara" . Literatura
pasoptista se dezvolta sub semnul romantismului european dupa cum remarca in "Istoria literaturii
romane", Nicolae Manolescu.

"Romantismul romanesc poate fi considerat de tipul biedemaier, atat prin ecletismul sau
(combinare) cat si prin inclinatiile sale spre forme neradicale si de totalitate catre istorie si etnic, cu
forme si nuante absolut particulare" .

Principalele particularitati ale romantismului pasoptist sunt:

A. Interesul pentru istorie s-a canalizat in mai multe directii:

1. Incercari de epopee nationala: Gheorghe Asachii- "Stefanoida", Costache Negruzzi – "Stefaniada", E.

Radulescu – "Mihaiada", Dimitrie Bolintineanu – "Traianida" ;

2. Incercari de poem socio-gonic (care are ca tema omul si fortele) : Ion Eliade Radulescu- "Anatolida"

3. Meditatii pe tema ruinelor si a mortmintelor: Vasile Carlova- "Ruinele Targovistei", Ion Eliade
Radulescu- "O noapte pe ruinele Targovistei", Grigore Alexandrescu- "Umbra lui Mircea la Cozia"

4. Aparitia baladei istorice : Dimitrie Bolintineanu- "XXX"

5. Aparitia poemului eroic, prin scrierea lui Vasile Alecsandri – "Dan capitan de plai"

6. Aparitia dramei isotice, prin creatia aceluiasi Vasile Alecsandri – "Despot Voda"

7. Nuvela istorica ia nastere prin scrierea "Alexandru Lapusneanu", de Costache Negruzzi.

B. Preocuparea pentru folclor s-a concretizat in:

1. Balada fantastica: Ion Eliade Radulescu- "Zburatorul", Vasile Alecsandri – "Baba Cloanta"

2. Poezia traditiilor si a obiceiurilor: Dimitrie Bolintineanu- "Macedonele"

3. Literatura paremiologica: Costache Negruzzi- "Pacala si Tandala"

4. Culegeri de folclor: Vasile Alecsandri – "Poezii populare ale romanilor"

C. Sentimentul naturii ia forme diverse in creatiile autorilor romani:

1. Peisajul ca stare de spirit, intalnmit in operele lui Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, E. Radulescu;

2. Miscarea ciclica a anotimpurilor este nuantata in operele lui Vasile Alecsandri- "Pasteluri"

3. Apar peisajele dionisiace in creatiile literare, prin operele lui Caesar Bolliac.

`Pe termen lung, scopul publicatiilor romanesti din perioada pasoptista a fost formarea unei
limbi comune pentru toti romanii pregatindu-i astfel pentru unirea intr-un stat national.

Publicatiile romanesti isi asuma totodata un rol educativ prin promoarea literaturii, combaterea
traducerilor si nuantarea importantei creatiilor originale, indeplinind in acelas timp si o functie culturala
importanta.

Reprezentantii primei generatii pasoptiste au fost in:

1. Moldova: Mihail Kogalnicenu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri.

2. Tara Romaneasca: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Ion
Bratianu.

3. Transilvania si Banat: Eftimie Murgan, Simion Barnutiu, Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian,
Alexandru Muresanu, Alexandru Saguna.

A doua generatie pasoptista continua eforturile inaintasilor, editeaza reviste literare si magazine
istorice, facand vizibila functia politica a culturii. Scriitorii si oamenii politici implicati in evenimentente,
organizeaza revolutia de la 1848. Traiesc apoi in exil, atragand atentia unor mari personalitati din Franta
pentru cauza patriei lor, iar creatia lor literara oglindeste sirul experientelor trecute.