Gilbert Durand

Capitolul I

PARADOXULIMAGINARULUI
IN OCCIDENT

L Un ircnoclasmerufumic

csigur,moslenircanoashi ccamaiili{irtat
ancesfalicstcaceeaa nlonoteNmlluiiLlJmat al
Bibliei. lnterdic.tiaconfectiondiioriciireiimaginll4iilon),
ca un subslitut al divinului, este fixati in ccadr.,doua
porunci a Lcgii lui Moise(/e.ri/"o.XX,'1 5); pedtitliparte.
iudaisnul a inlluentatnult rcligiilc monotelsle catjiiuori-
gineain el: crestinism.ul (loan,'tt,2l'l Cortnr€ni, UllI l3;
Fapteledpostolilar,XV 29 .) si islanismul(C,r0&il1l,43;
Vlt, 133-13,+; XX, 96 etc.).Foarlecurind,aceslLri iroNclasm
religios i s-a addugat metoda de adevfu izlo lilittl un
socratjsmtbndat pe o logicd bina.ri(ltdice avinddmdoua
valori:r, Nde\ar 'i l/.] fdl\,,tue.prmmo'tenir"a .'o.rate.
apoi a lui Platon fi a lui Aristotel,ulma sd delir$gum
pioceduriefrcientdde ceu.;ilre a ddatu'ului lncepi\d aiales
iu Aristotel (secolul al lv-lea inainte de Cristos)siF0[ulungi
secole,caleade acccs citre adevir este aceea calepftdd din
expedenlafaptelor li, mai mult, de la cerlitudiriltL0gicii,
pentrua ajungeladdevdrprir acelraliona,nent bind $rcesle
numit dialecticdfi in caretunctioneazddin plinprncipiul
,,tertuluiexclus"(.,sau...sau")cc propunedouiu0rft solutii,
129
una absolut adeverata,cealalti absolutfalsi, excluzindu_se si mobilurile care,continuude-alungul secolelor,au impins
ori(e a lreiasoluliepo.ibrlaSe inlclegedc la sinealrrnclc;' Occidentulseminlnalizeze,chiarsapersecuie, imaginileli pc
dacAdatulperceplieisauconcluziaunui rationament avanseazi apAdtoriilor
.ingrLrele propozrtii ..adevarale . imaginea - care nu se poale Al doilea moment care trebuieretinut ln aceastdfcnnd
rcd-uce la un areumentfomal ,,adcvirat sau lals" ettc del a constituirca iconoclasmuluioccidentaleslescolastica nredie-
Iorizati ca fiin-dnesigurdli ambigui penhucA nu se conclude vale.Sc erile lui Aristotelau disparlrlmai mult saumai Pulin
din aperceptia cr t..\cdereaei) o unicdPropozltlelormxld timpul peripetiilor careacoped tueisprezecesecolede isto e
..adeiirata: .,[,1.a. lmagina!ia
.,u estcde(isuspeLldta. cu mull Ocsidentului si careau vazut, succesiv,naufragiul civiliza.tiei
inaintede Malebranche,de a fi ,,stdpioa erorii li a falsitdlii"' :esti,al lnpeliului lui Alexandru,crcqterea li apoidishxge
Imagineapoatese se deschidi la infinit unei descried,unei Imperiuluiromall,nagterea crestinismului,schismaBizan-
inepuizabilecontempliri.Ea nu se poareblocain enunfulnet lui $i a Romei,apariliaIslamului,cruciadeleetc.Si brusc,un
al unui silogism.Ea propuneun ,,rcalvoalaf', in vrcmece logica ant musulmandin SpaniacuceritAde Islam,Averoes din
ar:istotelice ceredeia,,cla tatc si distinclie". 6doba (1126-1198),descopedsi haducein arabi scrierile
se nu uitan ce mesajulcreftin a fost difrzat in limba lui ui grec. Acestehaduced au fost reluate cu aviditatede
Ari5lolcl.p.tecul. Si, dupaunii. loLmai qinlsragrecea:La a
lon fi teologii creltini. Cel mai cunoscut si cel mai
pennislogi.alLriniisrotcl:Sfinrul Pa\el. cel de..aldoilea uent.Denl-ru cd sistemullui dcvinefilozofia oficiali a Bise-
dator" al crestinismului,era un evrcu grccizat;text]ll Eran' iiromane.esteSfintulTomadin Aquino. Afost o marelen_
!,ftzliilor ne-a fost transmis(in forma llti pimifiva) doar in ivi penfturacordarea rationalismuluiaristotelicfi a adevS-
ereceste.De-aceea,inainte de marca descoperirc'de cdtre
"Occidentul ilor credinteiintr-o ,,suml" teologicdce aveasedevini axa
crestin,in secolulal XIn-lea' a textelorlui Ais- rcflectiea scolasliciiin inhegime(doctrineaScolii, adicea
totel. nu ffebuiesene miram ca problemaimaginilor s-apus it5lilor conftolatede Bisedce)din secoleleal XIII-lea
cu acuilaledin )ecolulal Vlll lea.in re8iuned cearnaigreci
al XIV-lea.
zatda crestinedtii,Orientulbizantin a ceruiBise cd, sene Clnd.rnult mai tirziu, Calileu si apoiDescartesau stabilit
amintinr.nu sc separase mcade Rolna'l dc Papa ameninlil Iizicii modeme- cecace constituiecel de-al tfeilea
de invaTia. alil spirilualacil\i malerialar. a lslalnului.Impiralii
t al iconoclasmuluioccidental au fAcut-o,desigur,
Bizantului, sub pretexl ca voiau sA lind piept puridlii icono erorile lui Aristotel, dar in nici un caz contrazicind
claite a Islamului amenintdtor, distrugetimp de aproape
vor
tia filozofici a acestuiasi a continuatorului siu, Toma din
doudsecole(730-780,apoi813-843)imaginilesfintepiskalc o, si anumeca ratiuneaesteunicul mijloc de a accede
de cdlugiri fi-i vor Persecuta pe aceqtiaca idolatri Cu sigu
de a lesitima accesulla adevir. Mai nult ca niciodati,
rantd, si vom mai vorbi despre aceasta,iconodrdii (cei care
ind cu secolulal XVII-lea, imaginarulesteexclus din
venereazdicoanele)vor s{lrsi pdn a tdumfa' dar aceastf,ce_
cedurileintelectuale.Exclusivismul unei rnetodeunice,
leble ..cearte"lesteilllr un fel exemplardin ce privestemotivele
oda ,de a descopei adevdlul in Etiinle" - acestaestetitlul
1 B. DUBORGEL, ,'/"n, e, a't et Pehsie de L'n9isible.CIEREC' Dletal faimosuluiDiscrl,i (1637)al lui Descartes - inva-
Saint Etierne, 1991. tot cimpul de investigare a cunoaitedi,,veritabile". Ima-

130 131
ginea,produsal imaginaFei - ',nebunacasei"- esteabandonati
irtei de a con.'ingea predicatorilor,a poelilor li a pictodlor;
niciodaleeanu areaccesla demnitateaarteide a demonsha-
Universul mentalpe careni-l lasemoslenfteli experimen
tarealui Galileu(saneamintimde demonshalia, pe planincli-
nat, a ,,legii cideii coryurilol') fi sistemulgeomelic al lui
Descartes(geomctrieanalifce, in careodcdrci figuri :ij oricir ei
rnisciri, deii oricirui obiectlizic, iicorespundeo ecualiealgc-
bdce), estcun universde mecantcin caredemenulpoctrcnu
mai are loc. Mecanicalui Calileu saua lui Descartesrczuna
obiectulstudiatla jocul unidimensionalal unei singurecau-
zalithf; un singurdeleminism guverneazioriceuniverscare
Doale ll sndil te modelulciocnirii bilclordebilr:u-d Durnne/,crl
dc
iiinrlexilatla iolL,l ,,bobunac' inilialal rnEcgului 'istem
Acesteide neevitatmoiteni in creftinitate de cinci se_
va adiuga cealalli
cole de rationalism,secolulal XVIII leaii
travcea lraditieiaristotelicc:enpirismultactual (adice cel carc
fenomene). Marile nun1e alelLLi
incearcdsedelimiteze,,fapte",
rimin legate de empirism - ctr
David Hume li IsaacNewion
ei incepe al pafulea monent al iconoclasmuluioccidental,
nromentin care sinteminci sclrfundalj ,,Faptul"' pe lingn
argumentulmtional,apareca un alt obstacolciue seinsffie in
fal contra imaginaruluiconfundatdin ce in ce maj mult cu
delirul,cu fantasmulvisului,cu ira.tionatulAcest,,fapf'Poate
el esterodulobservalici
fi de douafeluri: derivatdin percePtie'
si al experimentirii,si poate fi de asemenea un ,,evenimenf,
cum e iaplul islorjc. fi daci uneo secolul Luminilorl nu
alunecepini la freneziaiconoclastea,,turbalilof'de la 1793'
-
el stabit;stecu griii o dati cu lmmanuelKanl' dc exemplu
o limita dc netrecutinue ceeace poatefi exploral(jumeafeno_
menului) prin percepliesi judecati, prin resurseleRatiunii
pure, si ceeace nu Poatefi niciodad cunoscut,domcniul
I G- GUsDORF, t.s/rir,.iPes.l.ld Pensdetusi'cle d's Lunittrs'
t32
ilor probleme metafizice:moa ea, lumea de dincolo,
mezeu...(lumea,,nurnenului"),ale ciror solulii posibile
conhadictodisi constituie,,antinomiile" Ratiunii.
Din aceasu insolire dintre factualitateaemPidftilor li
iconoclaslia ralionalismuluiclasicsenaste,in secolul
XIX{ca, pozitivismul- ciruia pedagogiilenoastreii sint
ftibutarc:JulesFery ii cra disciPollui AugusteComIe
ifilozofiile istorici.Scientismul(adicadoctrinacarenu rccu-
oastedrcpt singur adcvArdecit pe acch pasibil de mctoda
tiintifice) fi istoricismul(doctrinAcarenu rccunoaltedrepl
auzereale dccit pe aceleacaresemanifesti, mai mult sauma1
lin materialiceltc,in evenimentulistoici) sint
ccle doui
gindirea sim-
ozolii carcdevalueazdintotalitateinaginarul,
licd, mlionamentulprin similitlrdine,deci metafora...Orice
imaginc"carenu e pur Eisimplumodestulcljleu al unui lapt
,stesuspechd:sint alungatecu acelasigest,dincolodeierenul
:ermal qtiinlei,reveriite,,poe{ilol' ca.redevin din aceachpa
stemati",halucinaliile Eidelirlrile bolnavilor mintali' viziu-
misticilor,operelede ar1d.in ce privcsteaceastd chestiune,
rcglementind con_
amuzantse nodm cd in legeafranceza
edificiilorpub)ice,doar 1 7, din cheltuielicstededicat
, infrr.unusegiriiartistice.Aceasti rcfu1arcli aceasd
sinttenace;elearticuleaza inci Ieoriaimaginaliejfi
imaginarultila un filozof contemporan caJeanPaulSarrel
Aceasti lentderoziunea rolulLliinaginarului in filozotia
ln episternologia occidentale,dacea asigurat,pe de_oparte'
onna ascensiune a progrcsuluitehnic ii dominaliaaceslci
imateiale asupracelorlalteciviliza,tii,pe de altAparlea
llat,,adulrulalb fi civilizat" cu un Paftjcularisnmarcal,
I J.'P.SARTRE.L /ftu8;ndl,",Gallintud, l94O Ped Sart€,inaginea
este{lcciro,,c!asi observalie".un..neant".o.degradarea cuno\rerii'
cdacter ,.inperios fi infmtil"i ea,,seamiindctr eroareadin efinozism
.) , adatrglSdtre, opltudastlblPcngutezadasicnde la Arlstolclincoace'
separindu-lpeel si ,,rnentalitatea"
lui logicddercstulculturilor
lumii, taxatedrcpt ,,prclogice",,,primitive"sau,,arhaice".
Dar aceastdconsolidarea unei exclusive,,gindiri fdre
imagini"l, a unui refuz- contranaturii si contramultor mari
civilizafii al valorilor !i al pute lor imaginaruluidoar in
profitul epurelorratiunii li al brutalitifii faptelor,a intilnir,
chiarin Occident,numeroase rezistente.
2. Rezistente
le imaginar'ului
incf, din zorii socraticiai rationalismuluioccidental,insnsi
Platon,sirgurul prir intermediulcAruiacunoastenfilozofia
macsfuluj sduSocratc,sustine,1nceeace privestevaliditalex
imaginii, o doctrini mai nuantatadecit a succesoruluisiu
Aristotel. Desigur,celebteleDialoguri \ot dif\lza si vor asigura
validitatearafionarnentului dialectic.Nu degeabaesteplaton
maestrullui Aristotcl!Dar Platonstiedejaci numeroase ade-
veruriscapf,filftajului logic al metodeipenharcAeleconstring
Ratiunealaantinomiesi sercveleazd,ca si zicemala, pintr-o
intuifie vizionari a sufletului pe ca.reAntichitatea greaceo cu
nosteabine:mitul. Contrarlui Kant, Platonadmitecd existeo
ca.lede accesla adevirudlenedemonshabile gmlie limbajului
imaginaral mitului: existenlasufletului,lLrmeade dincolode
moafie,mistereledragostei... lmagineamiticAvorbestedirect
sufletuluiacoloundedialecticabloiati nu mai poatepdhlnde.
Tocmai aceastimostenireplatoniciani va insufleli pa4ial,
in secolulal VIII-lea in timpul celebrei,,certe"a iconoclas-
tilor argumenta(ia iconodulilorvictoliosi.Heraldulapdrarii
jmaginilor a fost Sfintul Ioan Damaschinul(secolul al VIII lea
dupi Cristos),campion,confraunei teologiia abstractiunii, al
trimiterii pdn icoanii cdtle un ,,altundeva"decit lumea noastrd,
I A. BURLOUD.I,4 P.rrl e d'dptas tesrccherches
erytrinehtalesdc
HJ. Wdtr,Mets.l et Biihlet, A],an.1927.
134
aceasta ln purataditie a idea.lismuluiplatonicianin cateo
lume idealdvine de sussAjustifice si si luminezelumeade
lici, de jos, unde domnesc,,generarea si coruperea".lcoani
carciprorotipr foll imaginealui Dumnezeuincamaliin
a vizibild a fiului siu, Isus- aceasdimaginevie fiind
iectad qi reprodusdpe niframa cu careSfinta Ve.onica,
iloasf,,ar fi sterschipul lui Crist martirizat.Asta insenna
temeierea,gnlic inhupirii cristice,fatd de vecheahaditie
a monoteismuluiiudaic, a uneiadin pdmelereabili-
i aleimaginilorin Occidentulcrestin.Pe[tru ci la imaginea
Cristos,figuraconcrcti a sanclidtii luiDumnezeu,unna sh
adaugefoafic cudnd venerareaimaginilor tuturct persoa
or sfinte adici atingindo anume,,aseminare"cu Dum-
fie mamalui Cristos(in greceste,irdlofto,r,.,mallralui
"), FecioaraMaria,apoiinainte-nergitorul,Sffntul
Botezdtorul,apoi apostolii,Siin sfirsirtoli slin{ii...Paralel
i curentuluiatit de putemic al iconoclasmuluimtionalisl,
ninau in crestinilateo esteticia imaginii ,,slinte"pe care
bizantineaveas-o perpetueze timp de multe secoledupi
ismadin 1054;i, in acelasitimp - prin mariolatde(cult al
ioarci Mada) si hiperdulii (veneratii nedrmurite) ale slin
- un cult pluralizatal vifiu(ilor sanctitdli divine, hizind
i idolatria, saumicar infoducind variante politeizantein
stdctprovenitdin iudaisrn.in sfirsit,rugdciunea
faqaunor icoane privilegiateconstiluia un accesdircct,
-sacr:rmental (scepindadministdii ecleziasticea sacra-
telor),la sacrosancta lune de dincolol...
Acestei rezisten(ebizantine la distrugercaimaginii trcbuie
i se adauge,in secoleleal XIII-lea si al XIV-lea ale creq-
$i Occidentului,grandioasa inflorire a iconodulieigotice,
in mare pafie de succesulordinului si al mentalifitii
i fratemite!a SfinruluiFtanciscdin Assisi(1226).Ur-
d progresivdupdiconoclasmulslabital esleticiicistercicne
' b. uusuKUEL..f .tr
135
din secolulal XII-lca, predicatede Sfintul Bemard,,,timpul
caledralelor"$i al bogatei1oromamenta{iiligurative (statui,
vitralii, iluminuri etc.)inlocuieste,pulin cite pu{in,in inina
cetatii. austerafirchidere a minlsthilor izolate in lafidele pline
de tuferifuri !i in v5ile rurale.Franciscanii,cilugiri neclaus-
trati, nu numai cAvor fi propagatoriiacesteinoi sensibilitdli
rcli1roase - de\,()tio modernd nu numai cd vor fi creatorii
numeroaselor,,puneriin imagini" ale misterelor credinlei
(rcprezenttuiteafale ale,,misterclor",figwdri ale celor paispre-
zeceoprfuidin ,,drumulducii", instituirca dcvoliunii penhu
,,ieslea"nalterii luilsus- presepio punercin scena,pe rdcro
mol71e, aunor episoade din viala sfintuluifondator,difuzarede
,,Biblii moralizate"bogatilustnteetc.),darvor fi $iprcmotodi
lueia din ralelefilozofii aleimaginii in Occidenl,careincepe
cu deschidereacetrenaLrrea fioletti-lor sfintului din Assisi
cintindu i pe fiatelenostrusoarcle,pe soranoastd luna, fi se
prelungeste pdn fainer-dt'iummentisin Deum(,,Caleasufletului
citre Dumnczeu") al succesorulLti pe care l-a avul Sfintul
Francisc, anume SlLperiorulgeneml al Ordinului,Slintul Bona_
venlxm. Nu numai cd, asa curn se intimpli la loan Damas-
chinul si in tradiliaplatoniciani,imagineasitnclit;tii inci6 la
pdtr[ndereaprincontemplarc pini la sanctitatea insefi,dar !i _
iar naturalismulempirismuluiadstotelica trecul pe_aici!-
odce reprezentare aNaturii, a Creatieiesteo chemarela calea
cifre Creator Orice contenplare, orice pdvire asupraCrealiei
inseli arenivelul ei cel mai dejos, este,,vestigiu"(vestigium)
al atotbunitiii Crcatolului.Dar sufletulumanestecapabilse
rcprezinteli mai prccisprin imagine(imago)vitulilc sancti
td1ii.ln line, etapdsupremia itinerariului,Dumnezeupoatesd
acordesufletuluisffnt ,,aseminarea" (,rirrililrlda)cu propria-i
figur;. Deci, plin treptele celor tlei teprezentdri in imagini -
vestigiu,jmaginepropriu-zise,asemdnare - sufletulcreateste
rctrimis cdtre Dunrnezeu creatorul. Aceasti docftild urma
si dea avint nu numai multor reteledin l,flilatio Christi,Ilu
numai eflorescenteicultelor sfinlilor, unde dominicanii qi
136
franciscaniivor rivalizain concurcnliale,,legendeaurite,.r,ci
ulma sd lie determinantipenftu estetica,in specialicono_
gralic;.a creslmi{atii occidcntale lor alita.'jl c:reri..a
si . ultul
icoaneifu:eseripcntruBiqeficdOrientului.Dar acesiedoua
esteticialeimaginii, acceaa Bizantuluisi aceeaa crestnetitii
romanc. qedezvolta. casa\pmem asa.in \encin\ ers.Bizanlul
focalizeazdrcprezentareafigurilor si contemplali4pe imaginea
omului ha.nsfiguratde sfinteniesi cdruiaIsus Cristosii este
prototipulviu. Assisi- umat de Roma pontificalA- face sa
infoe,,Doamna" naturdln tablorl Opliunein caresensibilitatea
ltuilor celtice(Franta,Belgia,TAr e de Jos,Irlanda,Sco,tia...)
se va scutundacu incintare, mentalitateaanticei culturi a
celliior fiind in mareparteinvadaEdc cultul si de mitologiile
divinitetilor peduii, ale mtuii, ale furrunilor2...putin cite putin,
in lablourilccu suhiccle religioa.e!or [ipredilccte ccenele in
aerliber (Iugai,r Egipt,predicilede pe nunte, pescuitulmila-
culos,evreiiin pustie,rugul ap ns etc.),iar aceastipredilectie
va predomrna progre.i\p;ndIa a invrdainneagasupratatJ J
imaginij.Libera deschidere sprcNaturi si sprercprezentele
ei trebuiasd provoaccun fel de dublu efect peNers:Dc de o
parte.figuraomuluisestergedin ce in cc in decorulnarurol
al apelor,al pidurilor, al munrilor; pe de altd parte,in mod
parador"l., ultul ndtufii[a(ilileazarevenreadj\ inilalilorele-
tare,dar antropomorfe,ale vechilor piginisme. Umanis_
Renastedidin Old'rocer,o (secolulal Xvlea) va vedea
mod pa:radoxal exaltareaomului naturalsi a decoruluiseu
dar si intoarcereala teologianatu.ali a fo4elor antro-
pomorfecarestiipinescnatura,intoarcereala peglnism...
In aceastistarcde crizi a teologiei crestineva izbucni
itateaReformei si a ceeace putemnumi ceade a treia
, I Ceamaicelebriiiinil a domhicmului JACeUES
DE VORAGINII
DA VARAZZE), ce axcludecu gclozieoricealuzjela ordinulconcu.ent
2 GLBERT D[trtAND, B?dur-artset ar.htibes,p.U.F.,1989.
t3'l
rezisteflfi iconoduli pe ca.rco va aduceContmrcfoma. Re-
foma lui Luther li mai alesaceeaa succesorilorlui, printre care
Calvin, esteo rupturdcu proasteleobiceiuripe carele luase
tsisericade-a lungul secolelorsi anumeprin contamlnarea
umadsti a marilor papi ai Renaqterii(Pius al llJea, Alessandro
Borgia,Iuliu al u-lea, t€on al Xlea, fiu al lui Lorc[zo Mag-
nificul). Deci esteticaimaginii si exiensiaajunsAla sacrilegiu
a cultului sfinlilor vor fi combitule de Refolmd. Este un ico-
noclasmafiqatcarese haduceprin distrugeride statui li de
tabloud. Toru$itrebuie senrnalatci acesticonoclasm,cu sensul
lui strict de ,dishugerea imaginilof', se tempereazdla pro-
testanli prin cullul Scipturilor li, in egal6masuri Luther em
muzician Eio afezape DoamnaMuzici (Frza Musika) lmediat
dupdteologie! al muziciil. Sd notamin trecercce ln marile
rcligii teistecu iconoclasmbine afinnat, ca islarnismulsi iudais-
mul, nevoiade figuntivitate se repercuteaziasupraimaginii
litemre si asupralimbajului muzical. Henry Co$in, rnareisla-
molog si ln egaldmisure prolestantfrancez,nu s-ainselatin
aceastipdvinie. Nu numaicd islamismulcompenseaza
dicua figudlor pictate sau sculptate inzestr'indu se cu imenEi
poefi (Att6l Hafiz, Saadi)qi practicindrccitaluri sacledemuzice
viziona.d",Pdn imag,-
spirituala(,!an,i),dal chiar,,povestirca
nile ei litemre.deci fi.rdsupofiiconic,esteo tehnicede tdml-
tere(/d'lril) la sanctitatea inefabild La fel in iudaism'aldtwi
pur legaliste, existdo exegezi,,poefce"a Sc p_
de exegezele
turilor (care,de altfel,cuprind,,ci4l' poeticeprecumcelebm
Ctntarea Cinfiilot ^tit de comenhte)li mai alcso investire
religioasiir1nuzica de cult si chiarin muzicaafa-zisprofane.
Pentrua nu cita decitun elementde comparaliecu aceste
,,imagini"pe carele-arnputeanumi ,,spirituale"in monoteis-
l seza
m e l ei u d a i c . ir n u s u l m epnu. l e n d J i c ii m e n s e
a\ e g e 7 e
muzicali si de asemenea poeticd!- pecarco constttuleopera
I E. WEBER. rz /6i?!e prctendhteer lanSrc dllenand.'cham
p on 1o80.
i38
celui mai marecompozitorprotestant:JohrnnSebastian Bacb
(1685-1750).Muzicianprcrestanrtirziu in raportcu Reforma,
Bachpdsheaziintacteirspim(ia$i teodaesteticea lui Lurher.
Cuvinlele si nuzica celor doue sute de canlate,n potimilor
sale, sint merturia magni{ici a existenteiunui ,,imaginar.,
protestantde o incredibildprofunzime,dar carese ridica in
puitatea inconocl4stl a unui loc de rugeciunede unde sint
alungateimaginilevizuale,tablourile,statuilesi sfintii.
ContrareformaBiseaiciiromane va fi o cxacte conha-
ponderela aceasti decizieiconolastda rcfomatilor. Ea va
ajungechiar, ?ntr-unmoment repedeuitat din feicire, sa sus,
pectezeomniprezentaDoamneiMuzici in sluiba luterandl.
Imaginarului ..spiritual'alprolcstjrnrilor.ea ii ua opunemrj
ales,intr o manieri categorici,iconoduliafigudrilor in came
fi oaseale Sfintei Familii, numi6 ,,iezuiticd.,(Isus. Mada.
Iosi0, alesfin.tilorDocrod si Mdftu sitoi ai Bisericii.Secolul
al XVI-lca, al t umfului Conl-rarefonnei, pe care-ocodilici
faimosulConciliu din Trcnto,poateli consideratca fiind al
inter-
treileamaremomental Occidentuluiin rezistentasa la icono-
clasm.Rezistentide aceasddatdprccis focalizati $i careva
opune exceselorReformei exceseleinverse ale artei si ale
spiritualiraliibaroce.Doi eminenrr slccialisliai b ocului2au
pulut da analizelorlor subtitlud care circumsciu in doud
imaginicalitdfileacestuinou imaginar:baroculesteintr-adevdr
,,banchetal ingerilol', tittu carcleagi doueimagini antiterice
{sau ,,oximoronice"),aceeaa fiintelor de pur spirit, cum slnt
i.ngeii, si aceeacu totul camalda banchctului- dar el e la fel
de bine ,,profunzirnea aparentef' (titlu nu mai putin enigDratic,
r Oralorienii(de undevine cuvintul a/airltd) Sfintutui
Filitpo Neri
tint cei ce au impus Conrrarefonneiitnensuln jloc dc prcdicaresi de
convertrepe carel consrituienruzicaretigioasi.
z CL.{. DUBOIS,l,cBul?que,prcjbk.rew
deI appaMc., Ltuousse,
1973: D. FERNANDSZ, 1,. Batquet .tes onges.L,Eura?e barcgue de
Ranc a Pras ae, Plon, 1984.
139
penfu ce profunzineane e sugeratiprin ceeace e mai super-
ficial: aparenlacarc sedeclinnin apariliegi chiarin spectacol
de marepompa'...1. Ace(ledsinlcalilalileimaginilpecarene-o
propunebarocul: pletod cu totul camah, tdviali chiar a repre_
zenti.ii, dar si, prin efecteleacesteade suprafaF,prin jocu
rile epidemice, prin vituozitd.tileacesteatriumtaliste,acces
la orofunzimeasensului.
Faii de imaginarulproteslantdetumatcdtletexlul literar
saumuzical,Contra.reforrna va cxagerarolul spiritualacodat
figurer or saucultului sfinqilor lmaginile sculptatesaupictate,
sauuneori imaginile pictale imitind sculpturain ,,trompeI'oeil"
invadeazdbisericile,fie in vastul spaliual naveiunice lasate
lbera in noile bazilici in ,,stil iezuit", fie in virtuoziteUle a.rhi-
tectumlecu care a a baroci va inzestm Europa celebra
,,scmilunabarocd"l ce acoperi Italia li Europacentrale- li
America de Sud timp de aprcapetrei secole.ln planul indeptu-
tat al opercirnor arhitec(ica Boromini, cavalerulBemini, a unor
pictori ca Veronese,Tiziano fi mai alesTintoretto,Rubens,
AndrcaPozzo,hebuieasezteExercitiaspiritualia(1548)ale
fondatorului socictetii- sau Companiei lui Isus, sfintul
lgnaliu de Loyola, veritabiltratatal contemplatieiimaginale
care este,impreund cu ltinerarium al Snntulni Bonaventura,
una din celedouechartecelemai importante- si suslinutede
cele mai putemiceordinereligioaseale devofiuniimodeme:
intli cele franciscane$i apoi cele iezuitice- ale imaginarului
mislic al Occidentuluicre$tin.Din fazanoviciatului,compa
nioflul lui lsus e supusunor exercitii sistematicede imaginare:
vizualizare,apoi contemplarea scenelorInfemului, Nalterii
Donrnului, Fugii in Egipt, Ristignirii, ale atit de ruei reprezen
teri a aparilieilui Isusmameisale(vedtabilaapari,tje se.unde
lotr-un exercitiu de aparitie)2. ln aceeali epoci, imaginarului
'Al,para,,
in oliginal (n. trad.).
' CHARPENTRAI,azl?qae. Otiice duLivre, Fribourg,196,r.
2 LIMA DE FREITAS, Jl', le lieu du nioiL att et nun'olagie,
Albin Michel, 1993.
140
teatralal unui Shakespeare ii va phcea sa asezeo sceneteatrali
secundariin reprezentarcaprincipala. Intr-adt e de adeveratcA
sensibilitatea !i spiritualitatea,,baroce"se conplac in multi
plicarea,,in abis" a aparentelor,pent u a alinge pdn insisi
aparenthprofunzimeailuminirii prin lifeles.
Nu e mai putin adevi"ratce,in ciudaconcurenteiatit de fruc-
tuoaseinte imaginarLrlRefomei si acclaal Contrarefbmei,
exploziadefinitivd a ceeace fusesecreslinitateanedievali,
,,rizboaiele religoase"si indeosebiRdzboiulde trcizecjdeani
carea insingeratsi arujnatEuopa pinela hatatuldin Westfalia
(1648) au obligat valoareavizionare a imaginarului si serefu-
gieze,departedc luptelefiaticide aleB isericilor,Iie in indivi
dualitili revendicinduli independenra sauchiarosrilitateafata
de ic,/uiriori crl! inisi. lle in rniscari
aflcrernmarginea oricarei
jnstituii rcligioase.Sigur,acestimaginatautonom,ca si deprc-
ciereasuporrurilor salccon[e\ionale, au con5Utuit o sl;hirca
imnginii,si un neorafionalism - acelaal ,,frlozofilor"
secolulal XVIII-lea rcluind esteticaidealului clasic a fost
pretulacesteiautonomii.Neoclasicismulintroducedin
, in secolul Luminilor dezechilibrul iconoclast intre
ile Ratiunii si minimul cuvenit imaginafiei. Plata alegorie
inlocuit simbolul in arhitecturiausterclintind dejala purul
'n.fi^h.ii.-l
Totusi,miscari precun prercmTrtilsmnl(Sturmund.Drang
Germania)si apoi romantismulau fost refugii privilegiate
secolulLuminilor triumfdtoare.Esteticapreromanticasi
Liscdrileromanticeca.redecug din eamarcheazdclar ceade-a
atra rezistentAa imaginarullli la asediulmasiv al rationa-
ui si pozitivismului.Pentruprima datl aceastiesteticd
noastesi descricun ,,al saseleasim!" in plus fate de cele
i care sustjn in concepfiaclasici perceptia2.Dar acest
I C. OUneND, wores2oall Audc de la rcndhohanie.inLes ituasi,
n?s.lesLat ins,EPRIL. Unive6ite de Pcrpignan.1992.
2 Y BASCH,6rsai.riitre sM t estutique d? Kdht,yin,1927.
l4l
,,al Saseleasim[" careestecapacitateade a atingefi'umosul
constituieipsdlarro o a teia cale de cunoa$tere,aletu de
mfiunegi de percepiauzMli, penhua pebundeo noui ordine
de realitil.i. Aceastdcale p vilegiazi mai degrabeintuilia pdn
imagine decit demonstra(iaprin sintaxi. Immanuel Kant treore-
tzeazAaceastiprccedud de cunoaliercprin ,judecatade gusf',
aliluri de ratiuneapureqi demtiuneapractici.Mai nuk, Kant,
n€spus,seregdscasciprin aceasta,
in inima procesuluijudecd{iirafionalea raliunii pure,pentn
al simbolismului,,,galaxia semnificanlelor[...], rumoiirea
a permitejonctiuneainlxe ,,formelea priori" ale percepfiei
(spaliufi timp) !i categoriileraliunii, reabiliteazA
imaginalia
ca ,,schematism",pregAtindintr-un iel simpla percepliesd
seintegrczein schemelcratiunii. Ccle mai mari sislemefilo
zofice ale secolului al XIX-Iea, aceleaale lui Schelling,
SchopenhauetHegel, vor acordauI1loc de ftunte operelor
imaginaliei li csteticiil. Si ceeace avanseazila inceputul
\ecoluluiun poer.Hdlderlio:..Poeliirnlemciaza cecace vr
dminc", cstercluat dc Baudclairesi apoi de Rimbaud,unr{
incununind imaginatiacu titlul de ,Regina a facultiFlof',
celilalt constalindci,,odce poeltindesi devinAclarvezAtor".
Sigur artistula devenit,,blestemaf'prin succesulinsolental
Itiinlelor li tehnicilorinaugufnd o noudinchizitiepoliticdEi
o noui dictaturdeconomici.Nu e mai pu(in adevfuatcd oice
artistisi revendici mindru titlurile de,,geniu",,,clarvazitor",
,,prolet",,,mag",,,far"... Inlocuindepuizarea religiilorhadilio-
nale ale Occidentului,in fala noii Biserici pozitiviste, axta
constituieintr-adevir,la sfirsitulsecoluluial XIX-lea, ,,orcli-
gie" autonoma,cu cenaclurile,cu bisericufeleei. Dar astanu
s-afecutintr-o z;.
Primele r5zvrdtiri ale rniscilri Stum und Drang (1110),
etapadoctrineiromanticea ,,arteipentruarli", apoi ale mos-
tenidi ei dirccte,perfeclionisnul,,parnasian", chiar daci au
I L. GUICIIARD. aa M6i queet lesLettrcsau rcnq)su
PLr_F..1955.
142
xploratli consolidattedtoriulimaginalal celuidc-,,alsaselea
imt", \-auopril la perfe,LJuncr imanenta a oficareiirnaeini.
a tebur asteptatcurentul,,simbolist,.pentrua hece dincolo
e perfectiuneatormnhsi pentrur hajta imaginea iconica,
oeticA. chiarmLrzicala - la cla^iziune,lacucerireasensulu
da imaginii artislicetith de ,,simbol, nu inseamnialtceva
a f o r t ab a n r l u ls e m n i t i c a n\ la l p u n a u n s i m b o l i z ddr c
asacum scrieun specialist
)r..-"1.Operade art.iajungesAfie debarasatd
progresivde
iciile pe carele acordaaltddatireligiei,apoi,in secolelcal
VIIIlea si al XIX lea,politicii. Aceasti emanciparelucidi
artelorr a fi realizareaunuiCusraveVoreru,a unuiOdilon
on sau a unui Gauguinin picture, cit si a unui Richar{1
sauarjvalLrluiseuClaudeDebussyin muzici. Rczul_
I naturalsi recunosculal simbolismuluiva fi apoi supra
ismul primei jumetdri a secolului XX. Acel ,,at saselea
t" pecareI descopereacu naivilateesteticasecoluluiLurni
infloreste atunci intr o filozofic a [nui ,,clr totul alt.,
is al gindirii umane, in ceea cc Andri Breton, in Mdni_
/ din 1924, defineste ca,,funclionarca rcale a gindidi.,2.
putem evaluacum aceastdniscare de inloarcerela un
uealaflatdincolodeun real insiitulionalizatin putemicul
nt pozitivistsi in pedagogialui obligatoriea fost constant
t:qt:.11i,_li pine la ulmd marginatizati, in aproaperor
ul XX. Dovadaacestuifapt std,cbiarin domeniulaflelor
Lmoasesi uneori la suslinatorii suprarcaljsmuluiinsusi,
avrnluldogmali.al unejIrrrcgi picturi,i al unei Inulici
r-figumtive,alecfuorperseverente manilestiri au fost pire
acestultim sfefl de secol abstracqia geomeaic!, dodica_
ismul,cubismul,deconstructivismul3
I R.L- DELVOY. lz
/oafndt .lu .\lthboLisme.Skna.rs tj .
/ G. PICON.L. janaL.tu sdIlzlNze, t9I9,1939,Sknn,Cenivc,
197:1.
rMNl., RAGON,
K A G O N ,T'afc,rr?
, a r c , r r ? //.. / I a r r r ? n . p ^tis,
atf l ztbltuit. a r i s ,1
1956i
9 5 6R
i LEIBO-
R.
,lnhalLx ti.rt a 14nnsirc tt. d.r.e !06.L'At he,1919.
113
 3. EfectPeners si siPlozierideo
La confluentaacestuidublu curent,acelafomte putemic
si continuual iconoclasmuluioccidentalEiacela,cu multmai
sporadicgi dominatdecelalalt,al uneiafilmiri a rolului,,cog-
nitiv" (adiceproduciid o cunoastere) al imaginii, izbucneqte
sub ochii noEtri,de mai mult dejumetab de secol,ceeace se
poate numi ,,revolutiavideo". Ce e cu totul rcmarcabil e
ci aceastlexploziea ,,civilizafieiimaginii" esteun efect,fi
anume un ,,efectperyers" (adice unul care contrazicesau
dezminte consecinteleteoretice ale cauzei), a]... icono-
clasmului tehno-itiin,tific,al cairuirezultat triumfdtor este
pedagogiapozitiviste.Descope rea imaginii fotogmfice in
alb-negru(N. Niepce,1823;J. Daguene,1837),apoiln culori
(L. Ducos de Hauron, 1869;G. Lippmann, 1891)estestrins
legad de progreselechimici, care pennite si se pashezepe
o placd sensibili imagineaproieclata,,invcrs" - l-enomen
binecunoscutdin secolulel XVI-lea imagjnedatAde obiec_
livul camereiobscure.lnsuflelireaimagitii rcptodusechirnic
(A. si L. Lumidre,1885)esleaplicarca mecanicA aunui fenomcn
fiziologic cunoscLtL si teorctizatdin 1828de Joseph-Antoine
Plateau- crcator,de altiel, al unuia din pdmele cinematogmfe,
fenakisticopul adicf,persislentaimaginilorretiniene.Transmi-
sia instantanee a acestorimaginisi a acestor,,filme"la distanli
va fi rodul ap[carii intii la telecomunicareaorald (cu E. Branly,
i890; A.S. Popov,1895;Marconi, 1901),apoila televiziunea
imaginii (B. Rosing,1907;VK. Zworykin, 1910-1927), ades-
copeririiundeielectromagnetice, socotiti ,,inutili $i pul teore
tic6" de autorulei,H. Heflz (1888).Frumosexemplude orbire
a unui savanteducatin fcolile !i laboratoarelepozitiviste,
rcfuzind sd vadi li sd prevaddimensulrezultatcivilizator al
descopedriisalecareva pemite ,,explozia"nemaipomenitia
comuniciirii qi difuzirii ima8inilol Acesteadin uma lnai aveau
si cunoasci,prin progreselepe carele-a facutfizica suportu-
144
ilor magnetice,o giganticdexpansiuneo datdcu videoca^set
(1972)si cu vidcodiscul.Daci ne-amopit in detaliuasupra
acestorinventatod si asuprainventiilor lor, am ficut-o pentx
a marcamai bine ,,perversitatea" aceastaa efectelorDrosre_
sului lizicii si chimiei.progres\prjJUlindu-qe el in.u.ipe
victoria metodei, a experimentirii {i a teoretizfuii matematice
a mtionalismuluiiconoclastal Occidenturur.
Depdsirea,dacdnu ,,sfirsitul",,galaxieiGutenberg..prin
donrniaornniprezenda informatiei si a imaginii vizuale,aresub
ochii nostri consecinlealeciror prelungiri sint abia inftevizute
de cercetarel.Mai intii pentru motivul foarle similu cd acesr
,,efectpeNers"n-a fostniciodali prevezutsi nici mdcarluat in
considerare. Cercetarea izvofti din pozitivisn si din triumful
lui s-apa.sionat de mijloaceletehdce oplice,fizico-chimice,
elecftonagneticeetc.- ale prcduceii, reproducerii,transmiterii
imaginilor; dar ea a continuatse dispretuiasci!i sA ignore
produsuldescoperidlorsale.La fel se intimpli adeseasi cu
pedagogLile nor\lretehno.\liinli tice:r a ti ncb;rtsdfiedisD-u\a
o paile a populatieidir Hirosima pentru ca fizicienii sd fie
ingrczili de efecteleinocentelorlot descopeririasupraradio
activitiFi prcvocate...
Nu la fel se intimpli cu ,,explozia"imaginarului.Imagi-
Dea,mereudevaluatd,inci nu ingrijoreazeconstiintamorali
a unuiOccidentciue\e credevaccinal. prin iconocla\mul lui
endemic.Enormaproductieobsesivia imaginiloresteiruegi-
fientalein domeniul ..dis!-acLiei . Si rotusidifuzorijdeimagini -
sa le zicem..media_ - sint omniprezen!Ia toalenivelurile
rcprezentfuii, ale psihiei omului occidental sauoccidentalizat.
Din leagdnsi pini in momfut, imagineae prezenti,dictind
intenfiileproducitorilor anonimi sauoculti: incepindcu tle-
zireapedagogici a copilului.cu opliunileeconorl)ice saupfo.
fesionaleale adolescentului, cu optiuniletipologice(look-ttl)
1A. LEROI-GOLRHAN. Le G.st. et h parcte.z
!o1., Ajbin
Michel,1964.
145
ale fiecdruia, ln momvudle publice sau private, imaginea
mediaticd esteprczent5,rmeori dorindu-se,,informa$e", alteori
ascunzlndideologia unei ,,propagande"saufAchdu-se ,,publi-
citate" seducatoaxe... Importantaacestei,,malipuliriiconice"
(relative la imagine) nu ingrijoreazeinci; li totuEide ea depind
toatecelelaltevalodziri, incluzind-o pe aceeaa,;nanipulirilor
genetice". Din fericire, o minoritate de cercetdtod,din ce in ce
mai importanli, s-ainteresat,totuqi, de tlei sferturi de secol,de
studiul acestui fwrdamental fenomefl al societdtii si de rcvo-
lulia culturali pe careel o implice.