Strasbourg, 9 Noiembrie 2011

CCJE(2011)2 Final

CONSILIUL CONSULTATIV AL JUDECĂTORILOR

EUROPENI

(CCJE-GT)
Opinia Nr.(2011)14 a CCJE

“Justiţia şi Tehnologiile Informatice (IT)”

Adoptată de CCJE în cadrul celei de a 12-a sesiuni plenare

(Strasbourg, 7-9 Noiembrie 2011)

A. Introducere
1. În 2011, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a primit
sarcina de a adopta o Opinie în atenţia Comitetului de Miniştri privind
dematerializarea procesului judiciar. În discuţiile sale, CCJE a
concluzionat că titlul " Justiţia şi Tehnologiile Informatice" reflectă
subiectul propus pentru această Opinie într-un mod mai cuprinzător şi
uşor de recunoscut decât titlul anterior. Prin urmare, acest nou titlu a
fost ales pentru această Opinie.

2. Opinia a fost elaborată pe baza Opiniilor CCJE anterioare şi a

documentului intitulat „Magna Carta judecătorilor”, precum şi în baza
răspunsurilor transmise de către statele membre la un chestionar
elaborat de CCJE cu privire la dematerializarea procesului judiciar şi
a unui raport preliminar elaborat de un expert, dna. Dory Reiling
(Olanda).

3. În pregătirea acestei Opinii, CCJE a avut în vedere, de asemenea,

instrumentele relevante ale Consiliului Europei, în special Convenţia
din 1981 referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
automată a datelor cu caracter personal, precum şi Raportul
"Sistemele Judiciare Europene" (ediţia 2010) elaborat de Comisia
Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) (în special, capitolul 5.3
privind tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor în instanţele de
judecată). De asemenea, a luat în considerare alte instrumente juridice
internaţionale, cum ar fi Strategia Uniunii Europene pentru Justiţie
Europeană şi Directiva Uniunii Europene privind Protecţia Datelor,
Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind
protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
B. Domeniul de aplicare al Opiniei şi principiile generale
4. Această Opinie se referă la aplicarea tehnologiei informaţiei şi de
comunicare moderne (IT) în instanţele de judecată. Aceasta se
concentrează pe posibilităţile oferite de tehnologia informaţiei (IT) în
ceea ce priveşte sistemul judiciar şi actul de justiţie, precum şi
impactul asupra acestora. În special, abordează probleme precum
accesul la justiţie, statul de drept, independenţa judecătorilor şi a
justiţiei, funcţionarea instanţelor, obligaţiile şi drepturile părţilor.
Opinia nu vizează în principal aspectele tehnice ale tehnologiei
informaţiilor (IT).

5. Tehnologia Informaţiei (IT) ar trebui să fie un instrument sau

mijloc de a îmbunătăţi administrarea justiţiei, de a facilita accesul
justiţiabililor la instanţele de judecată şi de a consolida garanţiile
prevăzute de articolul 6 din Convenţia Europeană pentru Drepturile
Omului: accesul la justiţie, imparţialitatea, independenţa
judecătorului, echitatea şi durată rezonabilă a procedurilor.
6. Introducerea tehnologiei informaţiei în instanţele din Europa nu ar
trebui să compromită faţa umană şi simbolică a justiţiei1. În cazul în
care justiţia este percepută pur tehnic de către utilizatori, fără funcţiile
sale reale şi fundamentale, aceasta riscă să fie dezumanizată. Justiţia
este şi ar trebui să rămână umană, deoarece se ocupă în primul rând de
oameni şi disputele lor. Acest lucru se vede cel mai bine atunci când
se evaluează comportamentul justiţiabililor şi a martorilor, care este
un exerciţiu efectuat într-o instanţă de către judecătorul cauzei.

7. Magna Carta judecătorilor încredinţează judecătorilor co-

responsabilitatea în ceea ce priveşte accesul la soluţionarea rapidă,
eficientă şi accesibilă a litigiilor. Judecătorii trebuie să identifice
avantajele şi dezavantajele IT şi să identifice şi elimine orice riscuri
privind buna administrare a justiţiei. Tehnologia Informaţiei nu
trebuie să diminueze drepturile procedurale ale părţilor. Judecătorii
trebuie să fie conştienţi de aceste riscuri, după cum sunt responsabili
în privinţa asigurării faptului că drepturile părţilor sunt protejate.

8. Judecătorii trebuie să fie implicaţi în evaluarea impactului IT, în

special atunci când se poate cere sau hotărât că aspectele documentare
şi/sau procedurile pot fi efectuate prin mijloace electronice. IT nu
trebuie să împiedice judecătorii să aplice legea într-un mod
independent şi cu imparţialitate.

9. Nu toate persoanele au acces la mijloace IT. În prezent, mai multe

mijloace tradiţionale de acces la informaţie nu ar trebui să fie
eliminate. Birourile de informaţii şi alte forme de asistenţă în cadrul
instanţelor nu ar trebui să fie eliminate, în baza argumentului eronat
că Tehnologia Informaţiei a făcut justiţie „accesibilă tuturor”. Aceasta
este o preocupare deosebit de presantă în ceea ce priveşte protecţia
persoanelor vulnerabile.

10. Utilizarea IT nu ar trebui să diminueze garanţiile procedurale

pentru cei care nu au acces la noile tehnologii. Statele trebuie să se
asigure că părţilor care nu au acces la astfel de mijloace le este
furnizată asistenţă specifică în domeniu.

11. Având în vedere rolul important pe care tehnologia IT îl joacă

astăzi în administrarea justiţiei, este deosebit de important să se
asigure faptul că dificultăţile în funcţionarea mijloacelor IT nu
împiedică sistemul judiciar, chiar si pentru perioade scurte de timp, în
luare deciziilor şi dispunerea măsurilor procedurale adecvate.
Alternative adecvate ar trebui să fie întotdeauna disponibile, ori de
câte ori sistemul IT este în întreţinere sau atunci când apar incidente
tehnice, în scopul de a evita orice impact negativ asupra activităţii
instanţei.

12. O atenţie deosebită ar trebui acordată în privinţa evaluării

anticipate a legislaţiei propuse, cu referire la implicaţiile asupra
administrării adecvate a cauzelor în sistem IT, care decurge din
aceasta. CCJE recomandă ca o astfel de reglementare să intre în
vigoare numai după ce sistemele informatice au fost ajustate la noile
cerinţe şi personalul instanţei este instruit corespunzător.
13. Desfăşurarea procedurilor judiciare cu asistenţă IT este deosebit
de importantă în domeniul cooperării judiciare internaţionale şi
europene. Facilităţile IT pot fi deosebit de utile în domenii precum
transmiterea comisiilor rogatorii şi a altor cereri de cooperare
judiciară, în furnizarea şi notificarea actelor judiciare din statele
membre, precum şi pentru administrarea transfrontalieră a probelor
(de exemplu, prin video-conferinţă).CCJE recomandă ca statele
membre să dezvolte metode de acces reciproc la sistemele IT
naţionale, precum şi realizarea de astfel de sisteme compatibile între
ele. Acest lucru va asigura faptul că Tehnologia Informaţiei
îmbunătăţeşte cooperarea între judecătorii din diferite ţări şi nu
constituie un obstacol.

14. CCJE apreciază soluţiile preconizate de către unele state în

aplicarea reglementărilor UE, care să permită iniţierea electronică a
cererilor în materie civilă într-un stat de către rezidenţii altui stat,
precum şi utilizarea videoconferinţei în contextul cooperării
internaţionale.
15. Utilizarea mijloacelor IT îmbunătăţeşte accesul la justiţie şi creşte
eficienţa şi transparenţa acesteia. Pe de altă parte, este nevoie de
investiţii financiare majore. Prin urmare, Recomandarea CCJE în
sensul că accesul la justiţie ar trebui consolidat prin utilizarea IT
înseamnă în mod necesar că statele trebuie să aloce resurse financiare
adecvate sistemului judiciar în acest scop.

16. Datele şi informaţiile, cum ar fi cele conţinute în registrele

cauzelor, dosarele individuale, notele pregătitoare şi proiectele,
deciziile judiciare şi datele statistice privind evaluarea proceselor
judiciare şi managementul instanţei, trebuie să fie gestionate la un
nivel adecvat de securitate a datelor. În cadrul instanţelor, accesul la
informaţii ar trebui să se limiteze la cei care au nevoie de acestea în
scopul realizării activităţilor.

17. Având în vedere natura litigiilor aduse în faţa instanţelor,

disponibilitatea on-line a anumitor hotărâri judecătoreşti ar putea
supune unor riscuri dreptul la viaţă privată a persoanelor şi periclita
interesele companiilor. Prin urmare, instanţele şi sistemele judiciare ar
trebui să asigure luarea unor măsuri adecvate privind protecţia datele,
în conformitate cu legislaţia corespunzătoare.
18. CCJE încurajează dezvoltarea IT ca un instrument de îmbunătăţire
a comunicării între instanţe şi mass-media, de exemplu, prin oferirea
posibilităţii mass-mediei de a avea acces mai uşor la hotărârile
judecătoreşti şi la audierile/termenele de judecată programate.

C. IT şi accesul la justiţie
19. Informaţii complete, corecte şi actualizate privind procedura
constituie un aspect fundamental al garanţiei privind accesul la justiţie
identificate în articolul 6 din Convenţie (CEDO). Prin urmare,
judecătorii trebuie să se asigure că sunt disponibile informaţii exacte
pentru orice persoană care este implicată în cadrul procedurilor
judiciare. Aceste informaţii ar trebui să includă, în general, detalii sau
cerinţele necesare pentru a invoca competenţă. Astfel de măsuri sunt
necesare pentru a asigura egalitatea de arme.
20. În orice caz, justiţia nu poate fi separată de justiţiabili şi
dezvoltarea IT nu ar trebui să fie utilizată pentru a justifica înlăturarea
instanţelor.
21. Tehnologia Informaţiei creează noi oportunităţi pentru a oferi
justiţiabililor informaţii generale cu privire la sistemul judiciar,
activităţile sale, jurisprudenţa, costurile procedurilor, mijloace
alternative de soluţionare a litigiilor etc. CCJE recomandă utilizarea
pe deplin, de către sistemul judiciar, a internetului şi a altor tehnologii
noi pentru a oferi publicului larg acele elemente asupra cărora, în
Opinia nr.6 (punctele 12 şi următoarele) CCJE a concluzionat că ar
trebui mediatizate pe larg.
22. Tehnologia Informaţiei este un instrument valoros pentru
sprijinirea rolului instanţelor. De asemenea, Tehnologia Informaţiei
poate îmbunătăţi modul în care instanţele pot oferi persoanelor
interesate informaţii detaliate privind procedurile în general. Prin
urmare, CCJE recomandă ca instanţele să introducă servicii
electronice de informare uşor accesibile publicului (user-friendly).
23. Tehnologia Informaţiei permite justiţiabililor să iniţieze proceduri
judiciare electronic (e-filing).CCJE încurajează dezvoltarea în
continuare a acestei practici2.

24. CCJE consideră că sistemul judiciar ar trebui să facă

jurisprudenţa, sau cel puţin deciziile importante, disponibilă pe
internet i) în mod gratuit, ii) într-o formă uşor accesibilă şi iii) ţinând
seama de protecţia datelor cu caracter personal. CCJE apreciază
iniţiativele de a introduce identificatori pentru jurisprudenţă
internaţionali (cum ar fi identificatorul jurisprudenţei Uniunii
Europene ECLI3), care va îmbunătăţi accesul la jurisprudenţă străină.

D. IT în cadrul procedurilor judiciare

25. Tehnologia Informaţiei oferă oportunităţi pentru prelucrarea mai
eficientă, clară şi sigură a cauzelor.
26. Informatizarea sprijină instanţele în raţionalizarea
managementului dosarului, precum şi în înregistrarea şi urmărirea
cauzelor. În acest fel, o serie de dosare sau cauze conexe pot fi
gestionate în condiţii mai sigure; pot fi concepute formulare pentru a
sprijini întocmirea hotărârilor judecătoreşti sau a ordinelor, precum şi
statistici multi-criteriu pentru fiecare tip de litigii, care pot fi puse la
dispoziţia publicului.

27. De asemenea, informatizarea poate îmbunătăţi calitatea muncii

judecătorului, de exemplu prin intermediul bazelor de date cu link-uri
către hotărârile judecătoreşti, legislaţie, studii privind probleme de
drept identice, comentarii juridice privind deciziile anterioare
pronunţate de o instanţă şi alte forme de schimb de informaţii între
judecători. Cele mai avansate şi mai complete metodele de acest gen,
existente pe piaţă, ar trebui să fie puse în mod gratuit la dispoziţia
judecătorilor, care trebuie să poată verifica toate sursele de informaţii
juridice disponibile pentru alţi actori în procesul judiciar (avocaţi,
experţi, etc. ). Ajutorul privind hotărârea judecătorească trebuie să fie
proiectat şi văzut ca un ajutor auxiliar pentru procesul de luare a
deciziilor şi de a facilita munca judecătorului, nu ca o constrângere.

28. Totuşi, utilizarea IT nu ar trebui să diminueze garanţiile

procedurale (sau să afecteze compunerea unei instanţe) şi în nici un
caz nu trebuie să priveze justiţiabilul de dreptul de a fi audiat de un
judecător, cu observarea principiului contradictorialităţii, prezentarea
de probe originale, audierea de martori sau experţi şi de a prezenta
orice material sau prezentarea pe care o consideră utilă. În plus,
utilizarea tehnologiei informaţiei nu trebuie să aducă atingere audierii
obligatorii şi finalizării altor formalităţi esenţiale prevăzute de lege.
De asemenea, judecătorul trebuie să păstreze, în orice moment,
puterea de a dispune înfăţişarea părţilor, de a cere transmiterea
documentelor în forma originală şi audierea martorilor. Cerinţele de
securitate nu trebuie să fie un obstacol pentru aceste posibilităţi.

29. Utilizarea tehnologiei informaţiei simplifică schimburile de

documente. Părţile şi reprezentanţii acestora pot accesa informaţii
despre cauzele în care sunt implicate în faţa instanţei. În acest fel, ei
pot urmări evoluţia cauzei prin accesarea computerizată a circuitului
acesteia.
30. Video-conferinţele pot facilita audieri în condiţii de securitate
îmbunătăţite sau audierea de la distanţă a martorilor sau experţilor.
Totuşi, s-ar putea ca acestea să prezinte dezavantajul că oferă
judecătorului o percepţie mai puţin directă sau precisă a cuvintelor şi
reacţiilor unei părţi, un martor sau expert. O atenţie specială ar trebui
să fie acordată astfel încât utilizarea video-conferinţelor şi
administrarea de probe prin astfel de mijloace să afecteze garanţiile
dreptului la apărare.

31. Rolul tehnologiei informaţiei ar trebui să se limiteze la înlocuirea

şi simplificarea etapelor procedurale care conduc la o decizie
individualizată asupra fondului unei cauze. Tehnologia Informaţiei nu
poate înlocui rolul judecătorului în audiere şi evaluarea dovezilor
factuale în cauza, determinarea legii aplicabile şi luarea deciziei fără
alte restricţii, decât cele prevăzute de lege.

E. IT governance
32. Tehnologia Informaţiei ar trebui să fie utilizată pentru a consolida
independenţa judecătorilor în fiecare etapă a procedurii şi să nu o
pună în pericol. Întrucât judecătorii joacă un rol important în apărarea
atât a independenţei individuale şi instituţionale cât şi a imparţialităţii
lor, trebuie să fie implicaţi în deciziile care au consecinţe în aceste
domenii.

33. Accesul IT la informaţii poate contribui la o mai mare autonomie

a judecătorilor în îndeplinirea sarcinilor .

34. Dependenţa crescută de tehnologie şi de cei care o controlează

poate reprezenta un risc pentru justiţie. Tehnologia trebuie să fie
adecvată procesului judiciar, precum şi pentru toate aspectele legate
de munca unui judecător. Judecătorii nu trebuie să facă obiectul,
exclusiv din motive de eficienţă, unor imperative ale tehnologiei şi a
celor care o controlează. De asemenea, tehnologia trebuie să fie
adaptată la tipul şi nivelul de complexitate a cauzelor.

35. CCJE consideră că instrucţiunile, formularele sau alte sugestii cu

privire la forma sau conţinutul hotărârilor nu ar trebui să fie adresate
judecătorilor de către orice altă autoritate în funcţie de necesităţile
care reflectă arhitectura sistemelor IT utilizate în procesul judiciar; în
schimb, această arhitectură trebuie să fie flexibilă şi gata să se
adapteze la jurisprudenţă sau practică.

36. Dialogul este absolut necesar între cei care dezvoltă tehnologia şi
cei responsabili pentru procesul judiciar. Guvernanţa IT ar trebui să
fie de competenţa Consiliului Judiciar sau a unui alt organism
independent echivalent. Indiferent de organismul care este responsabil
de guvernanţa IT, există necesitatea asigurării că judecătorii sunt
implicaţi activ în procesul decizional privind IT într-un sens larg.

37. Judecătorii ar trebui să aibă flexibilitate atunci când trebuie să

decidă în privinţă modului de gestionare a cauzelor şi să se ocupe de
activităţile interne (back office). Sistemul de gestionare a dosarelor nu
ar trebui să limiteze această flexibilitate.
38. Judecătorii şi personalul auxiliar au atât un drept cât şi o datorie
de formare iniţială şi continuă în domeniul IT, astfel încât să poată
folosi din plin şi corespunzător sistemele IT.

39. Tehnologia Informaţiei poate fi un instrument important pentru

consolidarea transparenţei, obiectivităţii în distribuirea cauzelor şi
promovării managementului cauzelor. Tehnologia Informaţiei poate
juca un rol în ceea ce priveşte evaluarea judecătorilor şi instanţelor.
Cu toate acestea, datele colectate din sistemele IT nu ar trebui să fie
singura baza pentru analiza muncii unui judecător. Datele statistice ar
trebui să fie examinate de către Consiliul Judiciar sau a un alt
organism4 independent echivalent.
40. Gestionarea şi dezvoltarea IT reprezintă o provocare pentru orice
organizaţie. Pentru sistemele judiciare, acesta prezintă o nouă şi
solicitantă provocare pentru structurile de guvernare ale acestora.
Managementul bazat pe informaţie este o oportunitate pentru
dezvoltarea independenţei instituţionale.

41. Finanţarea pentru IT ar trebui să se bazeze pe contribuţia sa la

îmbunătăţirea performanţei instanţei, calitatea justiţiei şi nivelul
serviciilor pentru cetăţeni.

F. Concluzii – Recomandări
i. CCJE salută utilizarea Tehnologiei Informaţiei, ca mijloc de a
îmbunătăţi administrarea justiţiei;

ii. Tehnologia Informaţiei (IT) poate contribui la îmbunătăţirea

accesului la justiţie, managementul cauzelor şi evoluţia sistemului
judiciar;
iii. Tehnologia Informaţiei (IT) joacă un rol central în furnizarea de
informaţii către judecători, avocaţi şi alte părţi interesate în sistemul
de justiţie, precum şi pentru public şi mass-media

iv. Tehnologia Informaţiei trebuie să fie adaptată nevoilor

judecătorilor şi altor utilizatori, aceasta nu ar trebui să încalce
garanţiile şi drepturile procedurale, cum ar fi dreptul la un proces
echitabil în faţa unui judecător.

v. Judecătorii ar trebui implicaţi în toate deciziile privind înfiinţarea şi

dezvoltarea IT în cadrul sistemului judiciar;
vi. Ar trebui acordată atenţie nevoilor acelor indivizi care nu sunt
capabili să utilizeze facilităţi IT;
vii. Judecătorul trebuie să deţină, în orice moment, puterea de a
dispune înfăţişarea părţilor, de a cere transmiterea documentelor în
forma originală şi audierea martorilor;
viii. CCJE încurajează utilizarea tuturor aspectelor IT în vederea
promovării rolului important al puterii judecătoreşti de a garanta statul
de drept (supremaţia legii) într-o societate democratică;

ix. Tehnologia Informaţiei nu ar trebui să afecteze competenţele

judecătorilor şi să pericliteze principiile fundamentale consacrate în
Convenţie.
1
În ceea ce priveşte relaţia dintre simbolism şi justiţie şi riscurile
inerente de - ritualizării procesului judiciar, ce reprezintă o tendinţă a
democraţiilor moderne, a se vedea A. Garapon, “Bien juger – Essai
sur le rituel judiciaire” (Odile Jacob, Paris, 2001), ce oferă de
asemenea o vastă bibliografie în anexă.
2
A se vedea de exemplu Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 din
12.12.2006 (privind Somaţia de Plată Europeană) şi Regulamentul
(CE) nr. 805/2004 din 21.4.2004 (privind Titlu executoriu european
pentru creanţele necontestate).
3
A se vedea JO C127, 29.4.2011, p.1 : Concluziile Consiliului privind
introducerea Identificatorului de Jurisprudenţă European (ECLI) şi a
unui set minim de metadate uniforme pentru jurisprudenţă.
4
A se vedea şi Opinia CCJE nr.1 (2001), paragraful 9, Opinia nr.10
(2007) şi Opinia nr.11 (2008).

Top