Professional Documents
Culture Documents
Constantin Jinga
Introducere
C a u rm a re , n e ve d e m co n strâ n si sã p rivile g ie m o a b o rd a re m a i d e g ra b ã
te o re ticã , a tâ t p e n tru a p u te a su rp rin d e d in a m ica p ro ce su lu i d e
sa cra liza re /se cu la riza re d e ja m e n tio n a t, câ t si p e n tru a sta b ili câ te va crite rii
n e ce sa re p e n tru a o a n a lizã u lte rio a rã , e fe ctu a tã d in a ce a stã p e rsp e ctivã , ca re
sã vize ze o p e re le u n o r a u to ri ro m â n i. D e sig u r, tre b u ie sã su b lin ie m în cã d e la
b u n în ce p u t, d a cã m a i e ste cu m va n e ce sa r, cã d e m e rsu l n o stru n u p o a te a ve a
absolut nici o pretentie de exhaustivitate. O abordare a modului cum este
va lo rifica tã B ib lia în lite ra tu ra ro m â n ã d in ce a d e a d o u a ju m ã ta te a se co lu lu i
X X se la sã în cã a ste p ta tã . N ã d ã jd u im în sã ca în ce rca re a n o strã d e a cu m sã
a tra g ã a te n tia a su p ra ro lu lu i ju ca t d e cã tre te xte le fo n d a to a re a le iu d e o -
crestinismu lu i în lite ra tu rã si a su p ra re zu lta te lo r su rp rin zã to a re , u n e o ri, sp re
care poate conduce parcurgerea unor piese literare dintr-o p e rsp e ctivã
a se m e n e a ce le i p e ca re în d rã zn im sã o p ro p u n e m a ici. T o to d a tã , sp e rã m ca
re zu lta te le a n a lize i n o a stre sã d e a se a m a si de importanta pentru demersul
u m a n istic a u n u i filo n d o a r p a rtia l e xp lo ra t la n o i, p â n ã a cu m , a n u m e a ce la
reprezentat de contributia ideilor teologice la dezbaterile culturale ale
secolului.
Perspective teoretice
D a cã în a n ii 6 0 -7 0 a p ro a p e n im e n i n u a r fi lu a t în se rio s u n stu d iu
re fe rito r la sp e cificu l lite ra r a l B ib lie i, p e co n sid e re n t cã a ce a stã ca rte tin e strict
d e sfe ra re lig io su lu i, în u ltim e le d e ce n ii, m a i cu se a m ã d u p ã a p a ritia u n o r
lu crã ri scrise d e cã tre T.R. Henn, Northrop Frye, Stephen Prickett si Robert
A lte r, m u lti ce rce tã to ri si critici lite ra ri a u în ce p u t sã stu d ie ze te xtu l S crip tu rii
dintr-o p e rsp e ctivã m a i p u tin o b isn u itã . S ig u r cã a b o rd a re a B ib lie i d in p u n ct d e
ve d e re lite ra r în tâ m p in ã , în cã d in tru în ce p u t, d ificu ltã ti d e su b sta n tã . M a i în tâ i
cã a ve m d e a fa ce n u a tâ t cu o ca rte , câ t cu o b ib lio te cã în tre a g ã , scrisã p e
p a rcu rsu l câ to rva se co le ; a p o i, e ste im p o sib il sã vo rb im , a ici, d e sp re o u n ita te
a stilu lu i, ch ia r si a lim b ii; în fin e , d a r n u în u ltim u l râ n d - si a ce a sta e ste o a ltã
ip o te zã d e d e m o n stra t -, p e n tru cã d e în d a tã ce in trã în câ m p u l lite re lo r, B ib lia
p re tin d e , p â n ã si în tr-u n sp a tiu a p a re n t n e u tru (1 3 ), m ã rtu risiri d e cre d in tã : n u
p u te m su stin e u n a se m e n e a d e m e rs, p â n ã la u rm ã e xe g e tic, fã rã a p re ciza d e
la b u n în ce p u t ce re p re zin tã lite ra tu ra .
D a r în ce le ce u rm e a zã vo m cã u ta sã ve d e m în ce m ã su rã B ib lia a avut
u n cu vâ n t d e sp u s în crista liza re a a ce e a ce a stã zi n u m im co n stiin tã lite ra rã .
S u stin e m cã B ib lia a in flu e n ta t d e zvo lta re a lite ra tu rii n u d o a r ca o sim p lã su rsã
de inspiratie, ce-i d re p t in e p u iza b ilã , ci si la n ive lu l co n ce p tie i sta tu tu lu i te xtu lu i
lite ra r. U n ii ce rce tã to ri a i a ce stu i fe n o m e n , în tre ca re si S te p h e n P ricke tt,
co n sid e rã cã in clu siv a p a ritia id e ii d e ca rte , în lite ra tu ra e u ro p e n ã , e ste
d a to ra tã în m a re m ã su rã B ib lie i. V e a cu ri la râ n d , B ib lia a fo st so co titã C a rte a
C ã rtilo r – o unitate în d ive rsita te , m a i d e g ra b ã d e zvã lu in d se m n ifica tii d e câ t
descoperindu-le , tra n sm itâ n d o în te le p ciu n e sa crã p rin fe lu rite im a g in i,
sim b o lu ri, isto rii u n e o ri fã rã vre o le g ã tu rã e vid e n tã în tre e le , e tc (3 5 ). Menirea
Bibliei este aceea de a revela voia lui Du m n e ze u si d e a n e cã lã u zi în
a ve n tu ra cu n o a ste rii d ivin e . P rin tra n sfe r, a u to rii d e lite ra tu rã se vo r sim ti
ch e m a ti sã vo rb e a scã p rin in te rm e d iu l cre a tiilo r lo r d e sp re se m n ifica tii
p ro fu n d e , sã d e zvã lu ie in tu itii fu lg u ra n te si ch ia r sã p rile ju ia scã m o m e n te de
g ra tie . D u p ã cu m vo m a ve a p rile ju l sã co n sta tã m , e xistã si o im p o rta n tã zo n ã
a p o e zie i, a sp ira n te la cre a re a u n o r stã ri su fe le te sti ve cin e , d a cã n u ch ia r
id e n tice , cu sta re a d e ru g ã ciu n e (3 6 ). Sunt poeti contemporani n o u ã ca re
d iscu tã d e sch is d e sp re religiozitatea creatiei lor. De exemplu, P.J. Kavanagh
d e cla ra a cu m câ tiva a n i, în tr-u n in te rviu , cã i-a r ve n i fo a rte g re u sã -si
im a g in e ze u n p o e t cu to tu l lip sit d e d im e n siu n e a re lig io a sã . “U n p o e m , sp u n e
e l, re p re zin tã o în ce rca re d e a a scu lta m u zica d in cuvintele ce descriu o
in tu itie .” (3 7 ) F a p tu l cã S crip tu rile p o t fi lu a te în co n sid e ra re ce l p u tin ca p u n ct
d e re p e r în p ro ce su l d e co n ce p e re a sta tu tu lu i te xtu lu i lite ra r n e fa ce sã n e
în tre b ã m d a cã n u cu m va e le a u ju ca t u n ro l si în p ro ce su l d e crista lizare a
unor elemente esentiale pentru constituirea constiintei literare moderne sau,
mai precis, a constiintei de sine a literaturii moderne. Elementele asupra
cã ro ra a m d e cis sã n e o p rim su n t: id e e a d e a u to r, sp iritu l critic si id e e a d e
canon literar.
Autorul
D e lo c în tâ m p lã to r, id e e a d e a u to r lite ra r în ce p e sã se d e o se b e a scã d e
ce a d e sim p lu scriito r a b ia la fin e le p e rio a d e i p a tristice , p e la ju m ã ta te a E vu lu i
M e d iu . P în ã a tu n ci, scriito r p u te a fi u n co p ist, secretarul vreunui nobil, un
co m p ila to r sa u ch ia r si u n tra d u cã to r. A u to r, în sch im b , n u m a i p u te a fi o ricin e .
A ve m d e a fa ce , în u ltim ã in sta n tã , cu u n tra n sfe r d e ca litã ti. A u to ru l p rin
e xce le n tã a l B ib lie i e ste D u m n e ze u , ia r E l a re ca a trib u te , p rin tre altele,
cre a tivita te a si a to tstiin ta . În p lu s, îsi e va lu e a zã a ctiu n ile si îsi a su m ã
re sp o n sa b ilita te a p e n tru e le . În ziu a a sa p te a , d u p ã cu m in sp ira t co m e n te a zã
W ittg e n ste in , E l n u se o d ih n e ste p u r si sim p lu , ci îsi co n sid e rã cre a tia critic,
din exterior. A u to rii u m a n i a i cã rtilo r b ib lice vo r tre b u i sã sa tisfa cã , si e i,
a ce a stã p a ra d ig m ã d e ve n in d , a stfe l, p u n cte d e re p e r p e n tru co n fig u ra re a id e ii
d e a u to r în g e n e ra l. În ce p â n d ch ia r d in E vu l M e d iu , a u to ru l d e lite ra tu rã se a flã
d e ja în cã u ta re a cu vâ n tu lu i “ce e xp rim ã A d e vã ru l”, n u m a i scrie d o a r p e n tru ca
sã d istre ze , în ce a rcã sã fie o rig in a l, se ra p o rte a zã m e re u la u n citito r p o te n tia l,
ia r o p e ra lu i se ce re cititã n e a p ã ra t tin â n d u -se seama si de propria-i p e rso a n ã .
D a n te e ste a ce la ca re în d e p lin e ste , a ici, ro lu l d e p la cã tu rn a n tã . E l cre d e în
d e m n ita te a filo so ficã a p o e zie i, n u se te m e d e o p e re le p o e tilo r cla sici (le
re ce p te a zã ca a le g o rii in factis) si, îm p re u n ã cu u n A lb e rtin o M u ssa to ,
vorbeste despre chemarea poetului de a continua Scripturile Sacre (38).
C â n tu l X X X III d in Purgatoriu e ste p ro b a b il ce l m a i g rã ito r în a ce st se n s. D e
a ici si p â n ã la d o rin ta m o d e rn ilo r d e a scrie o ca rte u ltim ã , to ta lã , u n fe l d e
n o u ã B ib lie a to tcu p rin zã to a re , n u m a i e ste d e câ t u n p a s. L a fe l, si p â n ã la
fundamentarea credintei cã a rtistu l trã ie ste în tr-un spatiu aflat dincolo de bine
si d e rã u fiin d , ca a ta re , a b so lvit d e re sp o n sa b ilitã tile m o ra le i co m u n e , în
sch im b u l u n e i o p e re m a g n a n im e . C re d in tã ca re , e vid e n t, o d a tã g e n e ra l
a cce p ta tã , e lim in ã d im e n siu n e a e ticã d in a rtã .
Spiritul critic
C â t d e sp re sp iritu l critic, m u lti d in tre n o i co n sid e rã m d e la sin e în te le s
cã a a p ã ru t re la tiv tâ rziu si cã re p re zin tã u n a d in tre cu ce ririle ra tio n a lism u lu i.
L a sfâ rsitu l a n ilo r 7 0 , p ro fe so ru l H e rb e t N . S ch n e id a u la n sa , p rin tr-o carte
extrem de provocatoare , id e e a d e o se b it d e in te re sa n tã cã sp iritu l critic n u e ste
n ici p e d e p a rte o in ve n tie a ra tio n a lism u lu i si cã n u p o a te fi în te le s co re ct
d e câ t în ra p o rt cu B ib lia (4 1 ). S ch n e id a u p o rn e ste d e la p re m isa cã lu m e a
a n ticã , fiin d în te m e ia tã p e b a ze tra d itio n a le , d e p in d e a în m a re m ã su rã d e
cu ltiva re a fid e litã tii fa tã d e strã m o si, fa tã d e tre cu t în g e n e ra l. În tr-un cadru
tra d itio n a l, p ã stra re a si tra n sm ite re a n e a lte ra tã a în te le p ciu n ii strã m o silo r
re p re zin tã o co m p o n e n tã e se n tia lã , ia r ca d re le e xiste n te i su n t a cceptate ca
“d a t”. A u to rii cã rtilo r b ib lice p ro p u n a ce ste i lu m i tra d itio n a le u n m o d e l cu to tu l
n o u , o p e rsp e ctivã d in a m icã , p re su p u n â n d a n a liza re a si e va lu a re a co n sta n tã
a in stitu tiilo r si a m o d u rilo r d e via tã tre cu te si p re ze n te . E xe m p le le p re d ile cte
pe care îsi co n stru ie ste S ch n e id a u d e m e rsu l su n t p re lu a te , e vid e n t, d in C ã rtile
P ro fe tice . B ib lia p ro p u n e o a titu d in e criticã si a u to criticã , în a ce la si tim p ,
p re cu m si u n p rim m o d e l d e m ito lo g iza n t. D u p ã N o rth ro p F rye , “u n a d in tre
functiile practice ale criticism u lu i, p rin ca re în te le g o rg a n iza re a co n stin e n tã a
tra d itie i cu ltu ra le , e ste [… ] sã n e fa cã m a i co n stie n ti d e co n d itio n a re a n o a strã
m ito lo g icã .” (4 2 ) A u to rii b ib lici n u su n t critici d o a r la a d re sa a se zã m in te lo r si a
p ra cticilo r id o la tre , ci si fa tã d e o rice te n d in tã d e a p lã sm u i m itu ri în ju ru l n o stru
sau al institutiilor noastre politice. C u ltu ra O ccid e n ta lã , co n ch id e S ch n e id a u , a
m o ste n it în tru to tu l a ce a stã a titu d in e criticã . D e a ici a r p ro ve n i, sp u n e e l,
incapacitatea culturii iudeo-cre stin e d e g ã si co m p le t sa tisfã cã to r u n co m p le x
cu ltu ra l sa u a ltu l, p re cu m si n e ce sita te a e i p e rp e tu ã d e sch im b a re . M a i m u lt,
S ch n e id a u co n sid e rã cã lite ra tu ra , p rin fa p tu l cã n u a cce p tã n im ic fã rã o
e va lu a re p re a la b ilã în sp irit ca rte zia n , m a n ife stã n e o b o sit o a titu d in e criticã
fo a rte rig u ro a sã si se a flã m e re u în cã u ta re a d e n o i fo rm e d e e xp re sie ,
re p re zin tã ce l m a i n im e rit sta re a d e p e rp e tu ã m isca re , d e cã u ta re , a lu m ii în
ca re trã im (4 3 ).
Canonul
D e sp re ca n o n a m a vu t d e ja p rile ju l sã vo rb im si a m p u tu t co n sta ta cã
tocmai discutiile purtate în ju ru l a lcã tu irii a ce stu ia su n t re sp o n sa b ile în m a re
m ã su rã p e n tru d e zvo lta re a id e ii d e a u to r, p e n tru ra fin a re a m e to d e lo r d e
e xe g e zã si p e n tru su b tie re a sp iritu lu i critic. E ste a cu m m o m e n tu l sã n e
co n ce n trã m a te n tia a su p ra a ce stu i a sp e ct d e ve n it, d u p ã câ te se pare, una
dintre arcanele (post)modernismului. Paradoxal, ce-i d re p t, d a r a d e vã ra t.
In te re sa n t cã a m p lu l p ro ce s d e se cu la riza re d in ve a cu rile u rm ã to a re n u
a a d u s a b so lu t n ici u n fe l d e a tin g e re a ce sto r fu n ctii a le ca n o n u lu i. În sch im b ,
s-a accentuat caracterul canonului de instrument al puterii, proces cu efecte
dintre cele mai suprin zã to a re , u n e o ri. C h ia r si în a fa ra vre u n e i re lig io zitã ti
a n u m e , u n e le d in tre te xte le p re ze n te în ca n o n u l lite ra r, te xte d e m a n u a l d e
ce le m a i m u lte o ri, ch ia r fictiu n i fiin d , co n d u c la o a d e vã ra tã m ito lo g iza re a
isto rie i, b u n ã o a rã , si a ju n g sã im p re sio n e ze im a g in a ru l co le ctiv ca "a d e vã ru ri"
istorice. O creatie de genul poeziei Mama lui Stefan cel Mare, de exemplu,
e ste cita tã a d e se o ri ca su rsã d e a u to rita te , în ciu d a fa p tu lu i cã se b a ze a zã p e
o n e co n co rd a n tã cro n o lo g icã p e ste ca re , în sã , se tre ce d e stu l de usor. Acelasi
lu cru se în tâ m p lã , o d e m o n stre a zã fo a rte b in e S o rin A le xa n d re scu , si cu
lite ra tu ra ca n o n icã (A le xa n d ri, C o sb u c) d in ju ru l R ã zb o iu lu i p e n tru
In d e p e n d e n tã , ca re în ca p su le a zã e ve n im e n tu l în tr-un discurs cultural
consacrator (52).
V e d e m b in e , o d a tã cu m o d ifica re a d e p a ra d ig m ã o p e ra tã în e vo lu tia
ideilor din spatiul european, exact aceste prerogative vor fi atribuite literaturii,
ca re se p lia zã m u lt m a i b in e n o u lu i se t d e va lo ri. D in p e rsp e ctiva n o ilo r
ortodoxii, Biblia iudeo-cre stin ã n u m a i p o a te fi d e câ t, în ce l m a i fe ricit ca z,
carmina gentilium, sa u , în ce l m a i n e fe ricit, su m a tu tu ro r e re ziilo r: e a su stin e
ideologii patriarhale, xenofobe, rasiste, centriste, imperialiste, fasciste etc. Iar
ro lu l d e B ib lie a ve a cu lu i îi va re ve n i, d e sig u r, a rte i, lite ra tu rii.
· fructul oprit din care s-a în fru p ta t A d a m si tru p u l ch ristic, i.e. euharistia;
· paralela arbore-o m , fa m ilia rã m isticii iu d a ice , e ste m e n itã sã a ctu a lize ze
d iscu rsu l, sã a tra g ã a te n tia a su p ra va lo rii lu i m istice si sã p re g ã te a scã
d o xo lo g ia fin a lã .
V e d e m b in e cã , în sp a tiu l o rto d o x, a ve m d e a fa ce cu u n d e m e rs n u
d o a r h e rm e n e u tic, ci si d o xo lo g ic, în a ce la si tim p . În o p tica rã sã rite a n ã , ce le
d o u ã n u p o t fu n ctio n a se p a ra t. A stfe l, ra p o rtu l d in tre B ib lie si lite ra tu rã
cunoaste o dezvoltare sp e cificã . În sp a tiu l cu ltu ra l b rita n ic, d e e xe m p lu ,
puteam vorbi despre o aproprie re a B ib lie i d e cã tre lite ra tu rã , m a i cu se a m ã
d u p ã a p a ritia V e rsiu n ii A u to riza te (1 6 1 1 ), fa cilita tã m u lt d e fa p tu l cã a ce a sta
e ste d ifu za tã în m a sã , ia r p a sa je în tre g i d in e a su n t p re lu a te ch ia r în
a b e ce d a re le vre m ii, a stfe l în câ t g e n e ra tii în tre g i vo r în vã ta sã scrie si sã
cite a scã p o rn in d d e la S crip tu rã . În R ã sã rit, ca su p o rt p e n tru în vã ta re a
scrisu lu i si a cititu lu i n u e ste fo lo sitã B ib lia , ci fie p a sa je d in V ie tile S fintilor, fie
d in a lte cã rti p io a se sa u , d e ce n u , ch ia r C e a slo vu l fã cu t ce le b ru d e a m in tirile
lu i Io n C re a n g ã . L ite ra tu ra sp e cificã a ce ste i zo n e cu ltu ra le va tin d e sã im ite si
sã p re ia , m a i în tâ i, te xtu l d e cu lt si d e -a b ia în tr-o p e rio a d ã tâ rzie (se co lu l X IX-
X X ), te xtu l scrip tu ristic. A ici n u S crip tu ra e ste lu a tã ca m o d e l, ci V ie tile
S fin tilo r, A le xa n d ria sa u C e a slo vu l. D e sig u r, n u la fe l sta u lu cru rile în p la n
lin g vistic. H ie ra tism u l sp e cific, a g lo m e rã rile a p ro a p e b a ro ce d e fig u ri si
preferinta pentru un limbaj arhaic tot de aici provin.
N e p ro p u n e a m , în e se u l d e fa tã , sã ve rificã m o ip o te zã in e d itã
re fe rito a re la sta tu tu l ra p o rtu lu i d in tre B ib lie si lite ra tu rã în se co lu l X X , p e ca re
o e n u n ta m a stfe l: d a cã , în tr-o prim fa zã , B ib lia e ste a sim ila tã lite ra tu rii sa cre ,
în tr-o fa zã u lte rio a rã e a se rve ste d re p t m o d e l lite ra tu rii se cu la re si e ste
apropria tã d e a ce a sta , re zu lta tu l fiin d o te n d in tã d e (a u to )sa cra liza re a ce le i
d in u rm ã . A m co n sid e ra t n e ce sa r sã sta b ilim , p e b a za m ã rtu risirii fã cu te d e S f.
L u ca la în ce p u tu l E va n g h e lie i sa le , cã p ro b le m a tica tre b u ie a b o rd a tã în fu n ctie
d e p o zitia scrie rilo r a n a liza te fa tã d e d o ctrin a d e cre d in tã . A stfe l, a m sta b ilit cã
p u te m vo rb i d e sp re te xte ca re a firm ã si ce le b re a zã cre d in ta , despre texte care
o ilu stre a zã si d e sp re a lte le ca re o a lte re a zã sa u ch ia r o co n tra zic. In itia l,
B ib lia e ra sin g u ra ca rte ce în tru n e a p rim e le tre i ca litã ti. R e m a rcâ n d , a p o i,
d ificu ltã tile in su rm o n ta b ile , în o p in ia n o a strã , d e a d iscu ta ra p o rtu l d in tre
Scrip tu ri si lite ra tu rã d in p u n ct d e ve d e re e ste tic, n e -am concentrat asupra
d ire ctiilo r d e d ifu za re a m o d e lu lu i b ib lic în lite ra tu ra se cu la rã . A m vã zu t a stfe l
cã lite ra tu ra se cu la rã n u se m ã rg in e ste la a im p o rta te m e si m o tive b ib lice , ci
a sp irã in clu siv la p o zitia p rivile g ia tã p e ca re n u o p o a te co n fe ri d e câ t
sa cra lita te a . În ve st, p ro ce su l in itia t d e R e n a ste re si d e R e fo rm ã d u ce p e d e o
parte la privatizarea Scripturii si, pe de alta, la (auto)sacralizarea literaturii din
punct de vedere estetic si ideologic (te xte le re sp e ctive a ju n g sã a firm e , sã
ilu stre ze sa u sã ce le b re ze cre d in te p o litice ). În cu ltu ra e u ro p e a n ã , p ro ce su l
a re re zu lta te sp e cifice în O ccid e n t si în O rie n t.
Note:
8) Cf. Don Cupitt, The new religion of life in every day speech, SC; Press
Ltd., 1999.
14) Robert Alter, The Art of Biblical Narrative, George Allen & Unwin,
London, Sydnei, 1981, p. 21
15) Louis Panier, From Biblical Text to Literary Enunciation and Its Subject,
(http://shemesh.scholar.emory.edu/scripts/Semeia/E-
Semeia/vol001/Panier.html)
17) Cf. G.B. Caird, The Language and Imagery of the Bible, ..., pp. 183-193.
19) În tr-un eseu deja celebru, The Anxiety of influence. A Theory of poetry
(Oxford University Press, 1 9 7 5 ), B lo o m d iscu tã m o d a litã tile p rin ca re u n
a u to r îsi "a flã lo cu l" în isto ria u n e i lite ra tu ri, în fu n ctie d e p re cu rso ri. E l
d e p iste a zã sa se fa ze a le a ce stu i p ro ce s, sa se m o d a litã ti p ro g re sive d e
ra p o rta re la m a e stri, în cu rsu l cã ro ra a ce stia se vã d , râ n d p e râ n d , cita ti,
in te rp re ta ti, rã stã lm ã citi, re sp in si, p e n tru ca în fin a l sã re vin ã b â n tu in d d e -
a b ia p e rce p tib il te xte în ca re n ici m ã ca r n -a m b ã n u i cã a r fi e xista t vre o d a tã .
24) Cf. Dennis Nineham, The use and abuse of the Bible. A study of the
Bible in an age of rapid cultural change, Macmillian, 1976, pp. 2-19.
26) Id., pp. 48, 94. Vezi si modul cum defineste Nineham demersul exegetic,
Op. cit., p. 53.
27) Robert Alter, Op. cit., pp. 24, 154 sq. si T. R. Henn, The Bible as
Literature, Lutterworth Press, London, 1970, pp. 21-23. Cf. Erich Auerbach,
M im e sis. R e p re ze n ta re a re a litã tii în lite ra tu ra o ccid e n ta lã , traducere de I.
Negoitescu, Polirom, 2000, pp. 13-16.
29) Northrop Frye, The Great Code. The Bible and Literature, Routlege &
Kegan Paul, 1982, p. 3. În L e D e g ré Z é ro d e l’É critu re , (Seuil, 1953),
R o la n d B a rth e s sp u n e a la u n m o m e n t d a t cã n u m a i în d ictio n a re sa u în
poezie este posibil ca un cuvâ n t sã se co m p o rte a se m e n e a u n e i cu tii a
Pandorei sau a unei relicve sacre [s.n .]. S ã d e vin ã , a d icã , lo c d e
co n ve rg e n tã si sã -si p o a tã cu p rin d e se m n ifica tiile în tr-o d e p lin ã lib e rta te d e
în te le su ri.
36) Vincent Buckley, Poetry and the sacred, Chatto & Windus, London,
1968.
43) Cf. Herbet N. Schneidau, Op. cit., în sp e cia l p p . 3 , 1 2 sq., 17, 102, 262-
269.
44) V e zi p e a ce a stã te m ã Jill E . A lb a d a Je lg e rsm a , Mourning, melancholy
and the Millenium in Martin Jay, Julia Kristeva and Pablo Neruda, in
“L ite ra tu re a n d T h e o lo g y”. A n In te rn a tio n a l Jo u rn a l o f R e lig io n , T h e o ry a n d
Culture, Vol. 13, No. 1, March 1999, pp. 34 sq.
45) Cf. Terry R. Wright, Lawrence and Bataille: Recovering the sacred, re-
membering Jesus, in “L ite ra tu re a n d T h e o lo g y”. An International Journal of
Religion, Theory and Culture, Vol. 13, No. 1, March 1999, pp. 46 sq.
49) Cf. Nicolae Manolescu, Cum citim, în "R o m â n ia lite ra rã ", n r. 1 4 /1 2 -18
Aprilie 2000, p. 1.
53) Cf. L iviu s C io câ rlie , Noi si trecutul nostru, în "O b se rva to r cu ltu ra l", nr. 6 /
04.04.2000 - 10.04.2000, p. 11
54) Valentine Cunningham, The best stories in the best order? Canons,
apocryphas and (post)modern reading, in "Literature and theology", vol. 14,
nr. 1 / March 2000, p. 76.
57) Elsa Tamez, La vie des femmes comme texte sacré , în loc. cit. pp. 75
sq. Idei similare si la Joan Martin, La litté ra tu re sa cré e d e s fe m m e s. R é cits
d ’e scla ve s e t é th iq u e w o m a n iste , Saroj Parratt, Des femmes initiatrices
d’u n e É critu re o ra le d a n s u n e so cié té a sia tiq u e , în Idem, pp. 85 sq., 97 sq.
58) Cf. Alexander Solzhenitsyn, Nobel prize lecture 1970, trad. Lord N.
Bethel, Stenvalley Press, London, 1973.
59) Nadezhda Mandelshtam, Hope abandoned, vol. II, Penguin books, 1974,
p. 496
69) Vezi si Pr. John Breck, Principii ortodoxe de interpretare a Bibliei, trad.
C o n sta n tin Jin g a , în "A lta ru l B a n a tu lu i", Revista Arhiepiscopiei Timisoarei,
Episcopiei Ara d u lu i si C a ra n se b e su lu i, A n IX (X L V III), se rie n o u ã , n r.1 -3,
ianuarie-martie 1998, pp. 76-77. De asemenea, Arhim. Paulin Lecca, Cum
sã citim B ib lia în în vã tã tu ra S fin tilo r P ã rin ti, Editura Sophia, Bucuresti, 1999
70) Octoih, Glas 8, Miercuri, Utrenie, S e d e a ln a d e d u p ã C a tism a a III-a;
E d itu ra In stitu tu lu i B ib lic si d e M isiu n e a l B ise ricii O rto d o xe R o m â n e ,
Bucuresti, f.a.