CARACTERIZAREA STRUCTURALĂ ŞI CALITATIVĂ A

ARBORETULUI

Caracteristici structurale ale arboretului: Indicatori dependenţi de

poziţie
în plan orizontal:
compoziţie,
consistenţă,
desime,
densitate,
diametrul mediu,
suprafaţa de bază, etc.
în plan vertical:
etajarea,
profilul,
închiderea,
înălţimea medie, etc.

CARACTERIZAREA STRUCTURALĂ ŞI CALITATIVĂ A

ARBORETULUI

Caracteristici calitative ale arboretului: Indicatori independenţi de

poziţie

originea şi provenienţa arboretului

vârsta arboretului
clasa de producţie
calitatea arboretului
coeficientul de zvelteţe
starea de vegetaţie
starea fitosanitară, etc.

51
 Compoziţia arboretului

Compoziţia ponderea speciilor componente dintr-un arboret,

exprimată în zecimi sau unităţi întregi de la 1 la 10.
5 Mo 3 Br 2 Fa
Proporţia de participare se poate determina:
 ca număr de arbori din fiecare specie
 prin raportul dintre suprafaţa de bază a fiecărei specii şi cea
a arboretului ca întreg
 prin raportul dintre volumul fiecărei specii şi cel al
arboretului ca întreg

Inventarieri integrale sau parţiale

Fag

Gorun

Stejar

SNuupmraăfraţdaedaerbarziă::
2158mgo2 rguonrun 672 % gorun
84mst2esjaterjar 2106 % stejar 7 Go 2 St 1 Fa
73mfa2gfag 182 % fag
6 Go 2 St 2 Fa
4205mto2ttaoltal 100 %tottaoltal

52
 1/13/2011

Compoziţia arboretului - clasificare

Diferenţierea arboretelor în raport de numărul speciilor participante:

perfect pure = o singură specie 10 Mo
practic pure = specia principală participă cu peste 9/10
9 Mo 1 Br
amestecate = două sau mai multe specii participă cu mai mult de 1/10
5 Mo 3 Br 2 Fa, diseminat Pam
Specii diseminate proporţie de participare în arboret mai mică de 1/10 în
compoziţie.

Specii diseminate

53
 1/13/2011

Compoziţia arboretului - amestecuri

Amestecuri uniforme – regulate

arborii sau grupele de arbori aparţinând aceleiaşi specii se succed in mod
regulat

Amestecuri neuniforme – neregulate

amestecuri intime – speciile participă prin exemplare separate

amestecuri în buchete – 2-5 arbori în acelaşi punct ocupând până la 100 m2
amestecuri în grupe – 6-20 arbori în acelaşi punct ocupând până la 500 m2
amestecuri în pâlcuri mici – 20-50 arbori maturi care ocupă 500 – 1000 m2
amestecuri în pâlcuri mari – peste 50 arbori care ocupă până la 5000 m2

Compoziţia arboretului - amestecuri

54
 1/13/2011

Compoziţia arboretului - amestecuri

Compoziţia arboretului - amestecuri

55
 1/13/2011

Compoziţia arboretului - amestecuri

Compoziţia arboretului

Compoziţia actuală compoziţia ţel (corespunzătoare

Îngrijire şi conducere optimului
ecologic şi
Aplicarea tratamentelor economic al
staţiunii)

compoziţia de regenerare
(corespunzătoare regenerării viitorului arboret care va rezulta după
exploatare)

56
 1/13/2011

Consistenţa arboretului

Starea de consistenţă caracterizează arboretul după nivelul de

apropiere a arborilor între ei sau după gradul de saturare a acestuia în
biomasă lemnoasă, în raport cu anumite repere considerate normale.
Indicele de acoperire
Gradul de închidere al coronamentului
Indicele de desime
Indicele de densitate

Consistenţa se realizează odată cu constituirea stării de masiv !

Indicele de acoperire

= raportul dintre suprafaţa proiecţiilor coroanelor arborilor

unui arboret şi suprafaţa arboretului respectiv.
h (m) 40

30

20

10

20 0
Fag
Gorun
St ejar
Carpen
Molid

0
0 20 40

57
 1/13/2011

Gradul de închidere a coronamentului

= determinat ca raportul dintre spaţiul efectiv ocupat de coroane

şi suprafaţa arboretului respectiv
h (m) 40

30

20

10

20 0
Fag
Gorun
St ejar
Carpen
Molid

0
0 20 40

Gradul de închidere a coronamentului

consistenţa în exprimare practică

indici 0,1-1,0
Arborete cu consistenţă plină C = 1,0
Arborete cu consistenţă aproape plină C = 0,7-0,9
Arborete cu consistenţă rărită, luminate, brăcuite C = 0,4-0,6
Arborete cu consistenţă degradată sau poienite C = 0,1-0,3

Determinarea se face pe cale vizuală, prin aerofotograme sau

fotografii de la sol, cu densitometrul.

58
 1/13/2011

Gardul de închidere a coronamentului după lucrările de rărituri efectuate în

U.P.III Dragoşa, u.a. 353 A

59
 1/13/2011

Arboret de pin situat pe un sol scheletic, cu consistenţă brăcuită

60
 1/13/2011

Fosta parcelă 44 aflată în proprietate particulară

(consistenţă degradată)

Arboret de fag cu consistenţă plină

61
 1/13/2011

Arboret de fag cu consistenţă 0,4 – tăieri de regenerare

62
 1/13/2011

Consistenţa arboretului

Numărrealdearboriexistenţilahectar
Indicele de desime =
Număr normal de arbori pentru condiţii similare staţionale şi de arboret

Volumul (suprafaţa de bază) real de arbori existenţi la hectar

Indicele de densitate =
Volumul considerat normal pentru condiţii similare staţionale şi de arboret

Valorile considerate normale se extrag din tabelele de producţie generale sau

locale, sau din normativele tehnice !

Ambii indici pot lua valori subunitare în arboretele rărite şi valori supraunitare în
arborete excesiv de dese !

Indicii de consistenţă, de desime şi de densitate au o valoare variabilă în timp şi

spaţiu şi de aceea ei trebuie determinaţi înaintea oricărei intervenţii silvotehnice!

Etajarea arboretului

Etajarea arboretelor se referă la stratificarea în plan vertical a arborilor care

compun un arboret dat.

arborete unietajate (monoetajate): arborii se ridică oarecum la acelaşi nivel

arboretele echiene, pure sau aproape pure ca şi arboretele
amestecate formate din specii cu acelaşi ritm de creştere

arborete bietajate: au un prim etaj constituit din arbori de talie înaltă şi un

etaj secundar constituit din arbori din specii de talie mai redusă

arborete multietajate constituite din trei sau chiar patru etaje arborescente
(cazul pădurilor tropicale)

63
 1/13/2011

Schema unui arboret monoetajat

Schema unui arboret bietajat

64
1/13/2011

158