Professional Documents
Culture Documents
Argument ....................................................................................................................... 2
Concluzii ...................................................................................................................... 30
Bibliografie .................................................................................................................. 32
1
Argument
Comercializarea produselor este de neconceput, în cele mai multe cazuri, fără existența
ambalajelor. Lipsa ambalajelor ar face schimbul de mărfuri costisitor, ineficient şi chiar
imposibil.
Marca este un element important în strategia comercială a unei firme, deoarece permite
identificarea ofertei agentului economic respectiv şi diferențierea acesteia în raport cu
concurența. Pe de altă parte, marca oferă consumatorilor posibilitatea de a se orienta
spre produsele de calitate superioară, puse la dispoziție de către producătorii care şi-au
câștigat deja un renume pe piaţă.
2
Transportul constituie un factor important în procesul de circulație a mărfurilor,
contribuind la o repartiție teritorială rapidă a acestora, în vederea satisfacerii
trebuințelor consumatorilor.
Lucrarea de față este structurată pe două capitole care surprind aspectele teoretice
referitoare la tema abordată precum și aspectele practice în ceea ce privește ambalarea,
marcarea, depozitarea și transportul mărfurilor.
Cel de-al doilea capitol cuprinde partea practică a atestatului și este structurat pe două
subcapitole. Primul subcapitol cuprinde prezentarea unității economice Blacteea – Com
Srl unde am prezentat obiectul de activitate, sediul, etc. Studiul de caz prezintă
aspectele teoretice cu privire la tema aleasă și le transpune în practică într-o manieră
cât mai plăcută și ușor de înțeles.
3
Capitolul 1 – Aspecte teoretice privind ambalarea,
Din punct de vedere tehnic, depozitarea presupune existența unor spații special
amenajate pentru primirea materialelor și produselor de tot felul. Efectiv integrată
în sistemul logistic al unei întreprinderi, depozitarea facilitează viteza de desfășurare a
activităților logistice și ușurează fluxul materiilor prime, materialelor și produselor de
la sursa la destinație.
Depozitarea a devenit parte integranta a unor sisteme moderne de gestiune precum JIT
( Metoda „Just in Time”). Aceasta tehnică urmărește în principiu reducerea stocurilor
de materiale și produse.
În anii ’80 accentul s-a mutat asupra proiectării și amenajării spatiilor de depozitare,
pentru ca în anii ’90 preocupările de eficientizare a activităților de depozitare sa se
focalizeze asupra aplicațiilor tehnologiei informației, precum codul cu bara și
schimburile electronice de date.
4
Depozitarea și păstrarea mărfurilor, buna gospodărire a fondului de marfă existent și
pregătirea adecvată în scopul vânzării se realizează în spații special amenajate, și
anume, în depozite.
Primirea
Descărcarea
Depozitarea
Transportul
Vânzarea
Ordine și siguranță
Respectarea vecinătății admise;
Identificarea cu ușurință a fiecărui articol;
5
Acces la fiecare produs, fără deplasarea altor produse în vederea verificării
calității sau pentru transportul în sala de vânzare;
Aplicarea principiului FIFO „First in, first out” adică „primul intrat, primul
ieșit” la preluarea mărfurilor în vederea transportului în sala de vânzare;
Condiții de igienă
Spațiile de depozitare care pot să existe la nivelul unei unități economice sunt:
Păstrarea este considerată temporară (cca. 2–20 zile) și este specifică produselor
alimentare perisabile sau de lungă durată, când se depășește aceasta perioadă limită,
pentru produse industriale (aparatura electro-casnica, încălțăminte și îmbrăcăminte).
7
o birouri
o spații tehnice (centrale termice, centrale telefonice, centrale de aer
condiționat)
8
4) calcularea raportului dintre suprafaţa de etalare şi cea ocupată de mobilier;
5) determinarea lungimii linearului pentru fiecare raion;
Din punct de vedere tehnic, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul este „un
mijloc (sau un ansamblu de mijloace) destinat să cuprindă sau să învelească un
produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecția temporală din
punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menținerii calității şi
integrității acestora în stare de livrare, în decursul manipulării, transportului,
9
depozitării şi desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de
garanție”.
Din punct de vedere economic, ambalajul poate fii considerat un produs finit
oarecare cu o anumită destinație, pentru care s-au realizat cheltuieli cu materii
prime şi cheltuieli de obținere.
Comercializarea produselor este de neconceput, în cele mai multe cazuri, fără existența
ambalajelor. Lipsa ambalajelor ar face schimbul de mărfuri costisitor, ineficient şi chiar
imposibil.
10
temperatura - ambalajul trebuie sa protejeze produsul de temperaturile ridicate
sau scăzute ori de variații de temperatură; se folosesc în acest scop ambalaje din
materiale plastice, lemn, folii de aluminiu, protecții suplimentare din rumeguș;
pentru a asigura protecția produsului, ambalajul trebuie se fie rezistent la
temperaturi ridicate (dacă produsul necesită sterilizare) sau la temperaturi
scăzute (dacă produsul este conservat prin congelare).
Se consideră că, pe parcursul circuitului tehnic, mărfurile şi ambalajele lor sunt supuse
la circa 30-40 operații de manipulare, deci unor solicitări mecanice care le pot deteriora.
Pentru a înlesni operațiile de manipulare, depozitare, transport, ambalajele trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
11
orificii care să permită prinderea lor;
să asigure securitatea operatorilor şi stabilitatea încărcăturii;
să fie ușor de stivuit;
să fie precizate condițiile în care pot fi manipulate;
să reziste la variații de temperatură şi umiditate în spatii deschise;
să fie adaptate la normele de transport;
să prezinte un raport optim volum-greutate;
să poată fi adaptate la unitățile de încărcare utilizate (palete, camioane,
vagoane).
12
Pentru îndeplinirea funcției de promovare a produselor şi implicit de creştere a
volumului vânzărilor, ambalajul trebuie să îndeplinească anumite condiţii, precum:
Ambalajul este un material (hârtie, carton, masă plastică etc.) în care se împachetează
ceva pentru a fi păstrat sau transportat.
Ambalajele se clasifică în funcție de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent în
practică:
13
refolosibile (returnabile)
b) după materialul folosit în confecționarea ambalajelor:
ambalaje din hârtie și carton;
ambalaje din sticlă;
ambalaje din metal;
ambalaje din materiale plastice;
ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn și împletituri;
ambalaje din materiale textile;
ambalaje din materiale complexe.
c) după sistemul de confecționare:
ambalaje fixe;
ambalaje demontabile;
ambalaje pliabile.
d) după tip:
plicuri;
pungi;
plase;
lăzi;
cutii;
flacoane;
borcane etc.
e) după domeniul de utilizare:
ambalaje de transport;
ambalaje de desfacere și prezentare.
f) după specificul produsului ambalat:
ambalaje pentru produse alimentare;
ambalaje pentru produse nealimentare;
ambalaje pentru produse periculoase;
ambalaje individuale;
ambalaje colective.
g) după gradul de rigiditate:
ambalaje rigide;
ambalaje semirigide;
ambalaje suple.
14
h) după modul de circulație al ambalajului:
ambalaje refolosibile;
ambalaje nerefolosibile – tip pierdut.
i) după sistemul de circulație:
sistem de restituire a ambalajelor;
sistem de vânzare – cumpărare a ambalajelor.
j) după sistemul de confecționare:
ambalaje fixe;
ambalaje demontabile;
ambalaje pliante.
k) după căile de transport:
ambalaje pentru transport terestru;
ambalaje pentru transport fluvial-maritim;
ambalaje pentru transport aerian.
l) după destinație:
ambalaje pentru piața externă;
ambalaje pentru piața internă.
Marca este un element important în strategia comercială a unei firme, deoarece permite
identificarea ofertei agentului economic respectiv şi diferențierea acesteia în raport cu
concurența. Pe de altă parte, marca oferă consumatorilor posibilitatea de a se orienta
spre produsele de calitate superioară, puse la dispoziție de către producătorii care şi-au
câștigat deja un renume pe piaţă. Considerată deseori ca fiind bunul cel mai de preţ al
unei întreprinderi, marca servește atâta producătorului cât şi consumatorului.
Marca este un semn distinctiv care permite unei persoane fizice sau juridice să distingă
produsele sau serviciile sale, de cele ale concurenților, oferind garanția unei calități
superioare constante.
15
1.3.1 Rolul și funcțiile mărcii
Rolul mărcii este foarte bine determinat in perioada actuala întrucât contribuie, pe de o
parte, la identificarea produsului și diferențierea acestuia față de produsele concurente
și pe de altă parte, garantează un nivel calitativ constant pentru consumatori, comunica
o serie de informații despre produs făcând și reclamă acestuia.
funcția de concurenta;
funcția de reclama.
16
Fiind un mijloc de identificare a produselor unui anumit producător, marca oferă
cumpărătorului posibilitatea orientării sale rapide, spre produsele verificate din punct
de vedere calitativ, aparținând producătorilor care și-au câștigat o bună reputație.
denumirea produsului;
denumirea fabricii producătoare, marca de fabrică;
calitatea produsului;
numărul standardului sau al normei tehnice;
data fabricației, termenul de valabilitate;
cantitatea ambalată.
17
1.3.3 Semne folosite ca mărci
Mărcile se pot clasifica după mai multe criterii conform figurii de mai jos:
18
Destinația mărcilor
Obiectul mărcilor
Criterii de
clasificare a Titularul dreptului de utilizare
mărcilor
Compoziția mărcilor
Marca de fabrică, este aplicata de producător pe produsele sale, iar marca de comerț de
întreprinderea care comercializează aceste produse. Întreprinderea producătoare poate
utiliza, în acelaşi timp, marca de fabrica și de comerț, în măsura în care comercializează
ea însăși produsele pe care le fabrică. În prezent, mărcile de fabrică sunt mai răspândite
decât cele de comerț.
Spre deosebire de mărcile de fabrică și de comerț, care sunt mărci de produse, mărcile
de serviciu identifică și protejează prestațiile de servicii. Mărcile de serviciu sunt de
două tipuri:
mărci de serviciu care se aplica pe produse, sau sunt atașate produselor, pentru
a indica pe cel care a prestat serviciul în legătură cu aceste produse (spălătorie,
vopsitorie etc.)
19
mărci de serviciu, care identifica în diferite moduri, servicii care nu sunt legate
de anumite produse: serviciile bancare, de asigurări, de transport, de
informații, (agențiile de presa, de emisiuni radiofonice și de televiziune etc).
Mărcile individuale, aparținând unei persoane (fizice sau juridice) reprezintă categoria
obișnuită de mărci, care face obiectul principal al reglementarii în diferite legislații.
4. Din punct de vedere al naturii normelor care le reglementează mărcile pot fi:
facultative;
obligatorii;
În asemenea cazuri, se stabilește pentru unele produse, obligația marcării lor. Astfel
în majoritatea țărilor este obligatorie marcarea obiectelor executate din metale
prețioase.
Mărcile compuse (din două sau mai multe elemente verbale, sau figurative) sunt
frecvent folosite, pentru ca asocierea unei pluralități de semne, permite sa se asigure
mai ușor caracterul distinctiv al mărcii.
20
1.4 Transportul mărfurilor
21
amplasarea mărfurilor în mijloacele de transport (criteriul merceologic privind
respectarea vecinătății produselor, rezistența ambalajelor şi natura acestora,
alegerea unor spatii sau zone adecvate etc.)
Operațiile specifice distribuției fizice a mărfurilor se desfășoară în una sau mai multe
verigi, care depind de:
Modul în care sunt transportate, modul de aprovizionare cu mărfuri este redat schematic
în figura de mai jos:
Unitatea T Unitatea de
comercială desfacere
Unitatea T Unitatea de
producătoare desfacere
T – mijloc de transport
22
În funcție de natura și specificul mărfurilor, transportul trebuie organizat astfel încât
să asigure:
23
Capitolul 2 – Aspecte practice privind ambalarea, marcarea,
Srl
Sediul societăţii “BLACTEEA-COM” SRL este in orașul Năsăud, Cartier Lusca nr. 37
jud. Bistrița – Năsăud.
24
Marțian Radu. Administratorul va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor pentru
realizarea scopului propus prin obiectul de activitate al societăţii.
În cadrul depozitului nu există produse care se alterează ușor. Cele mai frecvente
produse întâlnite în cadrul depozitului fac parte din categoria de mărfuri alimentare cu
durată mare de viață (produse făinoase, conservele, băuturile, etc) și nealimentare
(șervețele, prosoape, articole de papetărie, etc).
25
panificație
Congelate
Congelate
Mezeluri
Sucuri
Ale casei
Dulciuri
legume
Alcool
Cafea
Depozit
C
Cosmetice
Papetărie
diverse
Igienă
Igienă
Modul în care societatea marchează produsele este unul electronic, pe baza codului de
bară.
26
Agenții transportatori primesc mărfurile (încărcăturile) la transport în baza contractelor
de transport. Ei sunt obligați să pună la dispoziția expeditorului de mărfuri pentru
încărcare mijlocul de transport în stare bună, utilizabil pentru transportarea mărfurilor
de categoria dată, în termenul convenit cu expeditorul de mărfuri.
1. formarea;
2. acumularea;
3. paletizarea;
4. depozitarea;
5. încărcarea mecanizată;
7. reenumerarea;
8. întocmirea documentelor.
27
semnul destinatarului – denumirea deplină sau prescurtată a destinatarului de
mărfuri, sau semnul distinctiv utilizat de destinatar (la transportul partidelor
mici);
numărul foii de cerere – comandă;
locul destinației;
greutatea unității de marfă – se marchează prin cifre, care determină greutatea
brută şi greutatea netă în kilograme.
4. reenumerarea şi cântărirea;
6. întocmirea documentelor.
28
În ceea ce privește ambalarea mărfurilor, acesta este diferit, în funcție de sortimentul
de marfă achiziționat de client:
Dacă vorbim despre produsele fabricate din carne sau chiar carne (vrac) se
folosește tipul de ambalaj din hârtie/carton.
Dacă vorbim despre produsele de panificație (vrac) se folosește tipul de ambalaj
din materiale plastice precum pungile.
De asemenea pentru transportul mărfurilor de la un loc la altul sau din depozit la raft se
folosesc ambalaje din lemn (paletul) pentru a transporta o mare cantitatea de produse
pentru a fi aranjate pentru vânzare.
29
Concluzii
Fiind puși să aleagă dintr-o gamă largă de produse de tot felul consumatorii se
orientează spre acele oferte care corespund cel mai bine așteptărilor şi nevoilor lor.
Decizia de cumpărare bazându-se pe capacitatea de percepție a valorii. Ei vor alege
aceea ofertă care consideră că le va satisface cel mai mult si mai bine nevoile.
Așteptările sau credințele consumatorilor despre ceea ce așteaptă să primească de la
produsele achiziționate; aceste așteptări iau naștere pe baza experienței anterioare, a
afirmațiilor făcute de prieteni şi a afirmațiilor venite din partea firmelor. Pentru
formarea unei reputații bune în rândul clienților, trebuie ca în mod constant să oferiți
produse de o calitate cerută de clienţi.
Fiecare client dorește ca la cumpărarea unui produs să facă achiziția cea mai bună la
un preţ cât mai mic să cumpere un produs cât mai bun.
Comerțul din zilele noastre este unul bazat pe diversitate şi concurență între produse şi
producători de pe piaţă. Vânzarea produselor nealimentare şi promovarea acestora către
client se realizează mai bine şi mai ușor cu ajutorul acestor trei lucruri foarte importante
marcă, ambalaj, etichetă. Cu cât ambalajul unui produs este mai bine realizat având un
design care iese in evidenţă faţă de produsele similare păstrând calitatea produsului în
condiţii bune şi punându-le în valoare foarte bine cu atât va avea o mai mare atracție la
public; făcându-l pe acesta să achiziționeze acest produs mult mai ușor decât altele
asemănătoare.
Marca este un element important în strategia comercială a unei firme, deoarece permite
identificarea ofertei agentului economic respectiv şi diferențierea acesteia în raport cu
concurența. Pe de altă parte, marca oferă consumatorilor posibilitatea de a se orienta
30
spre produsele de calitate superioară, puse la dispoziție de către producătorii care şi-au
câștigat deja un renume pe piaţă. Considerată deseori ca fiind bunul cel mai de preţ al
unei întreprinderi, marca servește atâta producătorului cât şi consumatorului.
31
Bibliografie
32