Analiza macroeconomica a anului 2018

Cristian Socol,

Anul ce va trece in cateva zile a purtat cu sine dezbateri largi legate de evolutia macroeconomica a Romaniei.
De la date statistice interpretate incorect la propaganda privind evolutia anumitor parametri economici, anul
2018 a fost unul in care nu s-au manifestat dezechilibre majore, de natura sa arate o evolutie inconsistenta. Ca si
anul trecut, anul curent va demonstra lipsa unor riscuri sistemice severe/ridicate.

Am spus intotdeauna, indicatorii macroeconomici se judeca nu dupa cum au crescut/ scazut sau la ce nivel au
ajuns. Este irelevant. A spune in fiecare zi ca s-a atins maximul sau minimul din nu mai stiu ce perioada de
referinta nu reprezinta altceva decat o parte din procesul de cancanizarea analizei macroeconomice.
Sustenabilitatea sau nu a evolutiei indicatorilor macroeconomici se analizeaza in functie de praguri de
sustenabilitate /praguri de alerta /praguri de semnal, dincolo de care evolutiile ar putea crea dezechilibre in
economie, fie efect de contagiune fie efect de cauzalitate cumulativa.

Abia acum, la sfarsit de an, putem constata ineficienta mesajelor de tip "inflatia va ajunge la 12%", "cursul de
schimb al euro va fi la 6 lei", "Romania va intra in recesiune", "criza loveste Romania", "Robor ul va ajunge la
5%", "cresterea economica va ajunge la 0", "ponderea datoriei guvernamentale in PIB va exploda" s.a.m.d.
Nimic din toate acestea nu s-a intamplat, singurele efecte certe fiind distrugerea credibilitatii celor care le-au
propagat si cresterea incertitudinii manifestata in cresterea costurilor de finantare ale statului roman. In plus,
"Nu mai sunt bani de pensii" sau "Nu mai sunt bani de salarii" nu au reprezentat decat biete declaratii ce
dovedesc incultura politica si economica crasa.

Haideti sa analizam cum am evoluat din punct de vedere macroeconomic in 2018, testand sustenabilitatea
principalilor indicatori macroeconomici (cei care tin in mod direct de actiunea guvernamentala) in functie de
pragurile de referinta, pentru a minimiza opiniile emotionale privind dezastrul, criza si apocalipsa in economie.

1. Despre sustenabilitatea cresterii economice. Institutul National de Statistica a confirmat cresterea

economica de 4,2% la 9 luni si cu o probabilitate ridicata rata de crestere a PIB real va fi cuprinsa intre 4,2 si
4,5% pe intregul an, in mod cert peste estimarile Comisiei Europene, Fondului Monetar International si bancilor
comerciale din Romania, cuprinse intre 3 si 4%. A judeca sustenabilitatea cresterii PIB real inseamna a ne uita
la referinta privind cresterea estimata a PIB potential, a analiza daca motoarele de creare a valorii adaugate sunt
consistente - contribuie industria, serviciile, a vedea daca in functie de metoda cheltuielilor crearea de valoare
adaugata merge in consum si/ sau investitii, a vedea structura calitativa a factorilor cresterii economice - bazata
pe contributia capitalului K, muncii L si productivitatea totala a factorilor PTF si, nu in ultimul rand ca
importanta - a analiza daca cresterea economica este incluziva - distribuire echitabila intre K si L.

Cresterea economica de 4,2% la 9 luni dar si estimarea de 4,5% la sfarsit de an sunt sub/ aproape de nivelul
potential (cel in care factorii de productie ar fi folositi la o capacitate normala) estimat de Comisia Europeana in
ultima prognoza (noiembrie 2018) la 4,6%, ceea ce arata inconsistenta tezelor privind supraincalzirea economiei
romanesti. Sursa aici.

Cresterea PIB potential este un alt argument consistent pentru succesul implementarii strategiilor
#wageledgrowth si#newdevelopmentalism in Romania in perioada 2017-2018 si gradual in perioada 2019-2020
(cand se face transferul catre #bigpushinvestitional).

Structura cresterii PIB in functie de metoda valorii adaugate brute ne arata sustenabilitatea cresterii economice,
daca aceasta crestere se formeaza in sectoare cu valoare adaugata medie/ridicata, adica prin contributia
puternica a industriei si serviciilor. Datele statistice oficiale arata o contributie agregata ridicata a acestor doua
sectoare, aproape trei sferturi din cresterea PIB real in anul 2018 provenind de aici. Sursa aici

In ceea ce priveste structura calitativa a cresterii economice din Romania, aceasta se poate testa prin prisma
contributiilor factorilor de productie la cresterea PIB real (L munca, K capitalul si PTF productivitatea totala a
factorilor - include toate elementele calitative dezvoltare institutionala, progres tehnologic, gradul de maturizare
al pietelor financiare, dezvoltarea capitalului uman, cercetare dezvoltare inovare s.a). In conditiile in care
aproape trei sferturi din cresterea PIB potential vine din imbunatatirea componentei intensive - PTF - putem
afirma ca procesul de crestere economica din Romania vine cu un plus de calitate, contribuie la dezvoltare si
convergenta reala fata de media UE. Sursa aici.

Legat de dezbaterile privind structura PIB dupa metoda cheltuielilor - mai precis impartirea consum/investitii,
vom constata ca in 2018 Romania se afla la nivelul mediei UE28 in ceea ce priveste ponderea investitiilor
publice in PIB (2,8% din PIB). Mai mult, la investitiile totale in economie, expertii Comisiei Europene
prognozeaza pentru anul 2018 o pondere de 4,6% din PIB, locul 13 intre tarile UE28. Mai mult, executia
bugetara la 11 luni din anul curent indica o crestere a cheltuielilor de capital cu 62,2% fata de aceeasi perioada a
anului trecut.

O economie nu poate creste sustenabil in conditiile in care se pastreaza o asimetrie evidenta intre ponderea din
PIB atribuita muncii si aceea care revine capitalului. In ciuda masurilor implementate, parte a strategiei
#wageledgrowth si angajate in Programul de Guvernare, ramane problema distributiei inechitabile dintre munca
si capital in ceea ce priveste fructele cresterii economice.

In Romania, la un leu produs in economie 37% merge catre remunerarea lucratorilor (fata de 34% in 2016),
54% catre capital si restul taxe pe productie si importuri minus subventii. In tarile dezvoltate distribuirea intre
munca si capital este simetrica. De exemplu, datele Eurostat indica o medie a UE28 in 2017 de 47,2% pentru
remunerarea muncii.

Beneficiile cresterii economice se vad si in cresterea bunastarii romanilor. Castigul salarial mediu net a crescut
cu 13,1% in primele 10 luni din 2018 fata de aceeasi perioada a anului trecut. Puterea de cumparare a castigului
salarial mediu net (deci dand la o parte inflatia) a crescut cu 7,8% in acelasi interval de timp. Pensia medie de
asigurari sociale de stat a crescut cu 9,6% in octombrie 2018 fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar pensia
medie de asigurari sociale - agricultori cu 10,1%.

2. Sustenabilitatea deficitului bugetar efectiv si a deficitului bugetar structural. Sustenabilitatea datoriei

publice. Deficitul bugetar efectiv estimat la incheierea anului 2017 este de 2,95% din PIB (metodologie ESA
2010) iar deficitul bugetar structural va ajunge la 3,3% din PIB, conform estimarilor din Programul de
Convergenta 2018-2021 transmis Comisiei Europene.

Estimarea privind deficitul bugetar sustenabil, cel care asigura stabilizarea ponderii datoriei guvernamentale in
PIB la 35% in 2018 este de 3,007% din PIB (avand in vedere ipotezele privind rata de crestere a PIB real de
4,5%, si inflatia medie anuala de 4,7% estimate de Comisia Nationala de Prognoza). Cei care au minime
informatii economice cunosc procedura de calcul a 3% din PIB deficit bugetar in conditiile in care ipotezele au
fost stabilizarea ponderii datoriei publice la 60% din PIB (atat era media UE atunci cand s-au calculat criteriile),
o crestere a PIB real de 3% si o rata a inflatiei medii de 2% cat insemna obiectivul de stabilitate a preturilor
propus de Banca Centrala Europeana.

Asadar, 2,95% din PIB fata de 3,007% din PIB indica situarea deficitului bugetar ESA la nivelul pragului de
sustenabilitate. Daca gandim ca in datoria guvernamentala de 35,0% din PIB intra si bufferul din Trezorerie care
acopera peste 5 luni din necesarul de finantare bruta al Romaniei si ca atat in 2017 cat si in 2018 Romania a
respectat angajamentul privind alocarea a 2% din PIB pentru aparare, perspectiva devine mult mai laxa decit ar
vrea unii sa o vada. Sigur, raman probleme structurale recurente de rezolvat - problema colectarii veniturilor la
bugetul de stat, problema rigiditatii cheltuielilor bugetare in conditiile in care veniturile nu sunt colectate
integral, evaziunea fiscala, indisciplina la nivel microeconomic s.a.m.d

Cat priveste deficitul bugetar structural, derapajul s-a produs in 2016 cand deficitul bugetar structural a crescut
de 11 ori, de la 0,2% din PIB la 2,2% din PIB, conform datelor din noiembrie 2018 ale Comisiei Europene,
Romania intrand in procedura de deviere semnificativa.
In 2017 adancirea deficitului bugetar structural s-a facut pana la nivelul de 3,4% din PIB, conform estimarilor
CE iar in 2018 se va inregistra o reducere marginala pana la 3,3%. Trebuie sa spunem aici ca foarte posibil 2019
va fi anul in care sistemul de reguli fiscale europene va fi reformat din temelii, fiind propus unul care sa asigure
credibilitate si marja de dezvoltare. Am scris pe larg intr-o alta analiza despre faptul ca jumatate dintre tarile UE
nu indeplinesc criteriul datoriei guvernamentale, 17 tari din UE28 nu indeplinesc regula fiscala privind deficitul
structural in anii 2017 si 2018 cumulativ iar 10 tari nu indeplinesc criteriul reducerii datoriei guvernamentale
spre tinta de 60% din PIB. Mai multe argumente nu-si au rostul aici.

Sanatatea finantelor publice trebuie analizata si prin prisma evolutia datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei
guvernamentale in PIB a scazut de la 37,3% in dec 2016 la 35,1% in dec 2017 si la 35% in sept 2018. Romania
are a patra cea mai mica datorie dintre tarile UE, iar aceasta se afla sub pragul de sutenabilitate al datoriei
guvernamentale in PIB estimat de BNR la 45% si sub nivelul stabilit in criteriile de la Maastricht (<60%).
In plus, in ultimii ani gratie strategiei eficiente de administrare a datoriei publice implementata de Directia de
Trezorerie Publica din Ministerul Finantelor Publice, structura datoriei este una sustenabila - s-au extins
maturitatile - reducand presiunea datoriei publice pe termen scurt, s-a redus riscul valutar aferent datoriei, s-au
diversificat sursele de finantare s.a.m.d

Portofoliul de detinatori al datoriei este diversificat, presiunea pe termen scurt este redusa (doar 2,9% din
datorie este pe termen scurt) iar maturitatea este rezonabila. Mai mult, in Raportul de Stabilitate Financiara
publicat de BNR zilele trecute se arata ca "Indatorarea totala a populatiei raportata la PIB s-a redus de la 16,5%
din PIB in luna iunie 2017 la 16,1% din PIB in luna iunie 2018".

3. Sustenabilitatea pozitiei externe. Conform ultimei prognoze a CNP Romania a incheiat anul 2017 cu un
deficit de cont curent de 3,2% din PIB, sub pragul de sustenabilitate reprezentat de contul curent de echilibru
estimat la 3,8% din PIB, sub pragul de sustenabilitate calculat de Comisia Europeana in Procedura de
Dezechilibru Macroeconomic la un deficit de 4% din PIB medie pe 3 ani (detalii aici) si mai mic decat
estimarile BNR privind pragurile de alerta si semnal pentru acest indicator respectiv minus 3% din PIB si minus
4% din PIB.

Cu toate acestea ingrijoreaza nivelul deficitului de cont curent la 9 luni 2018 de 4,6% din PIB. Sigur ca
depasirea pragului de sustenabilitate de 4% din PIB poate aduce cu sine anumite riscuri insa trebuie sa ne uitam
la modul in care el se finanteaza - sanatos sau nu. Daca el se finanteaza intr-o proportie de cel putin 80% din
fluxuri de capital negeneratoare de datorie (investitii straine directe si fonduri europene de natura investitiilor)
atunci deficitul de cont curent nu reprezinta o problema. Datele BNR indica in primele 10 luni ale anului 2018
un deficit de cont curent de 7,99 miliarde euro si un volum de ISD de 4,56 miliarde euro in timp ce datele MFE
arata ca fondurile europene de natura investitiilor depasesc 2,4 miliarde euro in aceeasi perioada. Aceasta
inseamna o finantare a deficitului de cont curent din surse sanatoase. In mod cert, solutiile structurale pentru
finantarea cat mai sustenabila a deficitului de cont curent in urmatorii ani sunt doua - accelerarea absorbtiei de
fonduri europene, proces de natura sa reduca deficitul extern si sa reduca astfel presiunea pe cursul de schimb
precum si cresterea potentialului productiv al companiilor autohtone prin #investmentledgrowth din toate
sursele de finantare posibile.

Vis-a-vis de soliditatea pozitiei externe a Romaniei, putem observa reducerea necesarului de finantare in 2018 la
7,6% din PIB, la jumatate fata de anul 2009 precum si adecvarea confortabila a rezervelor valutare, acestea
crescand de la 27,3 miliarde euro in octombrie 2008 la 32,5 miliarde euro in noiembrie 2018. Alte argumente
legate de pozitia externa sustenabila a Romaniei regasim in Raportul de Stabilitate Financiara BNR din
decembrie 2018 "Dependenta bancilor din Romania de finantarea externa s-a diminuat considerabil (ponderea
pasivelor externe in total pasiv s-a redus de la 30,7 la suta in decembrie 2008 la 9,1 la suta in septembrie 2018,
ajustarea realizandu-se intr-o maniera ordonata); Riscul de refinantare a datoriei publice a scazut, ponderea
datoriei pe termen scurt in total datorie publica guvernamentala reducandu-se semnificativ in ultimii 10 ani (de
la 18 la suta in 2008 la 2,7 la suta in august 2018); maturitatea medie a datoriei publice a crescut in ultimii ani,
ajungand la 6,2 ani in august 2018; Datoria externa neta raportata la PIB inregistreaza cele mai reduse valori din
ultimii 10 ani (19,5 la suta din PIB in prima jumatate a anului 2018 comparativ cu 24 la suta in aceeasi perioada
a anului 2008)".

4. Sustenabilitatea prin prisma criteriilor de convergenta reala. Romania va atinge la anul un PIB de 1000
miliarde lei. Plusul de productie in Romania atat in 2017 cat si in 2018 este de circa 20 miliarde euro anual.
Romania are cea mai mare viteza de convergenta fata de tarile dezvoltate din UE, anul acesta ajungand la 65%
din media UE in 2018 in ceea ce priveste PIB /locuitor la paritatea puterii de cumparare. Avutia neta a
romanilor creste, ajungand la 21.000 euro per persoana, maximul ultimilor 10 ani. In primul semestru din 2018,
activele populatiei din Romania au ajuns la 1.929 de miliarde de lei (415 mld. euro). Avutia neta a populatiei a
crescut in S1 2018 fata de S1 2017 cu 8% (Sursa: Raportul de Stabilitate Financiara, BNR).

In ceea ce priveste criteriile de convergenta reala definite de Comisia Europeana in Procedura de Dezechilibru
Macroeconomic, Romania indeplineste 13 din 14 criterii implementate, fiind pe locul 2 alaturi de Polonia si
dupa Cehia in privinta respectarii acestor angajamente.

Daca avem in vedere si ca inflatia este in scadere, reintrand la finalul acestui an in intervalul de variatie al tintei
de inflatie (2,5% ± 1%), ca nivelul dobanzii interbancare Robor este in scadere si ca exista o consolidare a
stabilitatii cursului de schimb, putem afirma ca anul 2018 s-a finalizat cu un tablou macroeconomic bun.