Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie

Influentele bolii Alzheimer asupra

personalitatii

Studenti:

Georgescu Andreea (anul 2, grupa 3)

Girju Madalina (anul 2, grupa 3)

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7 Tel: +40 (269) 216 068
Sibiu, 550024, România Fax: +40 (269) 232 966
e-mail: dep.jrpsp@ulbsibiu.ro
http://socio-umane.ulbsibiu.ro
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie

Documentare teoretica
Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la
persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate,
pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate,
de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de
bolnavi.

In unii pacienti cu tulburari depresive majore caracteristicile individuale ale bolii par consistente cu
acele ale unei boli neuroprogresive. Trasaturi ale neuroprogresivitatii includ simptomatica saraca,
rezultate functionale si de tratament în pacientii cu boala începând devreme si un numar si durata
crescuta în episoadele depresive precipitând o boala accelerata si progresiva, cursul ei ducând la declin
functional. Dovezi din studii clinice si biochimice si neuroimaging par sa sustina acest model si
informeaza noi apropieri terapeutice. Longitudinal Changes in Functional Brain Connectivity Predicts
Conversion to Alzheimer’s Disease Acest studiu longitudinal investigheaza modificarile în structura si
functionare ce au aparut tipic creierelor afectate de alzheimer în 2 ani din stadii pre-dementiale ale
bolii cu scopul de a identifica bio-markeri ai valorii prognostice. 31 de pacienti au fost recrutati au fost
supusi unor programari neuropsihice, clinice si de RMN. Pacientii au fost clasificati retrospectiv ca
fiind convertibili la Alzheimer sau non-convertibili, iar datele comparate între grupuri. În convertibili
au fost gasite modele de materie cenusie regionala atrofiata si disconectivitate de network neural mai
mult decât în non-convertibili. Longitudinal, conretibilii arata atrofie în substanta cenutsie mai intensa
în zonele frontotemporale, acompaniate de conectivitate crescuta în precuneat. Un esantion format din
800 de femei intre 38-54 de ani au fost examinate in 1968 cu examinari subsecvente in 1974, 1980,
1992, 2000 si 2005. Neuroticismul si extraversiunea au fost testate folosindu-se inventarul de
personalitate eysenck ca baza. Stresul a fost masurat in relatie cu o intrebare standardizata la fiecare
valde studiu. Dementa a fost diagnosticata folosindu-se criteriile DSM III bazate pe informatii din
examinari neuropsihiatrice, interviuri informative, arhive medicale. Timp de 38 de ani 153 de femei au
dezvoltat Alzheimer, care a fost diagnosticat in 104 dintre acestea. Un mare grad de neuroticism in

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7 Tel: +40 (269) 216 068
Sibiu, 550024, România Fax: +40 (269) 232 966
e-mail: dep.jrpsp@ulbsibiu.ro
http://socio-umane.ulbsibiu.ro
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie

varsta de mijloc a fost asociata cu un risc crescut de dementa Alzheimer si stres de-a lungul celor 38 de
ani. Asocierea neuroticismului cu dementa a fost diminuat dupa ajustarea stresului de timp indelungat.
Extraversiunea a fost asociata cu un grad mic de stres, fara impact asupra dementei. Cand cele doua
dimensiuni de personalitate au fost combinate, nivelul mare de neuroticism si extraveriunea mica au
aratat risc crescut de dementa Alzheimer. Studiul arata ca neuroticismul din varsta de mijloc este
asociat cu un risc crescut de dementa Alzheimer si ca aceststres mediaza asocierea. Rezoltatul are
implicari clinice deoarece a fost identificat un grup de femei cu risc de dezvoltare de Alzheimer. Are
premorbid abnormal personality traits associated with behavioural and psychological symptoms in
dementia? Studiul cauta sa investigheze asocieri dintre simptomele comportamentale si psihologice ale
dementei si trasaturile de personalitate anormale, premorbide. Informatii au fost obtinute de la 217
pacienti cu un diagnostic probabil pentru boala Alzheimer. Simptome comportamentale si psihologice
ale dementei tarzii au fost abordate in Invetarul neuropsihiatric. Trasaturile de personalitate
premorbide au fost culese folosinduse the Standardised Assessment of Personality. Trasaturi de
personalitate premorbide au fost categorizate in DSM 4. Trasaturi premorbide anormale de
personalitate au fost asociate cu simptome comportamentale crescute in dementa. Cluster A (solatari,
paranoizi) cu personalitate premorbida a fost asociat cu anxietate, depresie si halucinatii. Cluster C
(anxiosi, dependenti) trasaturile le-au fost asociate cu un sindrom depresiv. Prezenta esantionului tip
Cluster A (solitar, paranoid) si C (anxios/dependent) cu trasaturi anormale de personalitate, premorbide
par a afecta expresia anumitor simptome comportamentale in dementa si depresie in mod particular.
Are premorbid abnormal personality traits associated with behavioural and psychological symptoms in
dementia? Intrebarea pusa in acest studiu este cum educatia modifica declinul cognitiv in patologia
bolii Alzheimer. Prima explicatie ar putea fi din cauza diferentelor la nivel pre-morbid in performanta.
Subiectii mai educati obtin niveluri pre-morbide mai mari de performanta cofnitiva, intarziere in a
atinge dementa este mai lunja, dar educatia in sine nu are nici un efect anume asupra acestui declin. A
doua ipoteza este ca educatia lucreaza impotriva procesului bolii Alzheimer prin rezerva activa sau
capacitatea compensatorie de a facilita recrutarea unor sisteme alternative dupa boala lezeaza pana
cand limitele individului sunt atinse si cantitatea de distrugere cere impotriva procesului bolii
Alzheimer prin rezerva activa sau capacitatea compensatorie de a facilita recrutarea unor sisteme
alternative dupa boala lezeaza pana cand limitele individului sunt atinse si cantitatea de distrugere

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7 Tel: +40 (269) 216 068
Sibiu, 550024, România Fax: +40 (269) 232 966
e-mail: dep.jrpsp@ulbsibiu.ro
http://socio-umane.ulbsibiu.ro
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie

cerebrala este mai semnificativa decat rezervele cognitive ale mecanismului. Rezultatele arata ca
subiectii mai educati compenseaza dezvoltarea alzheimerului cu 7-8 ani dupa ce incepe declinul
cognitiv pana la secarea capacitatilor cognitive. Oamenii mai in varsta ce nu au aceasta rezerva
cognitiva sunt mai devreme ajunsi de fazele critice ale acestei boli, fara instanta initiala compensatorie.

Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe
persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de
pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar
numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care
apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.
Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de gandire sau
tulburari de personalitate. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate.
Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. Semnele de dementa ca
dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa
indemne persoana spre consultul unui specialist.
Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.
Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul specialist
va cauta alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc,
deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta.
Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive.
Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar este destul de greu de recunoscut.
Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica.
Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. Aditional se fac
examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Aceste examinari presupun
actiuni simple pentru verificarea orientarii. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent
si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. Membrul familiei poate da detalii
asupra vietii de zi cu zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate.
Investigatii, ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite
pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi legate de memorie si de instalarea

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7 Tel: +40 (269) 216 068
Sibiu, 550024, România Fax: +40 (269) 232 966
e-mail: dep.jrpsp@ulbsibiu.ro
http://socio-umane.ulbsibiu.ro
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie

bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si
tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt efectuate de rutina.
Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua
riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului, cartilor,
revistelor, jucatul de carti sau alte jocuri, rezolvarea rebusurilor, vizitele la muzeu sau chiar privitul
activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer.
Desi aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta, dar nu exista dovezi ca
aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare.

Cercetare

Pentru partea de cercetare, am luat contact cu Spitalul de psihiatrie doctor Gheorghe Preda din
Sibiu pentru a ne pune in legatura cu unul dintre pacientii lor, aflati in stadiu incipient sau in stadiu
intermediar al bolii Alzheimer.
Pacientul cu care am fost puse in legatura era in varsta de 57 de ani, si se afla in stadiu intermediar.
Acesta in prima faza parea a se afla intr-o stare de apatie seaca.
I-a fost aplicat chestionarul MMPI 2 si testul de memorie al figurilor geometrice.
Pacientul a inregistrat scoruri mari de nevroticism, scadere a extraversiunii, a deschiderii spre
experiente, al constiinciozitatii, in timp ce agreabilitatea a ramas la acelasi nivel.
Stiudiul a definit clar faptul ca bolnavii de Alzheimer trec prin cateva schimbari majore de
personalitate odata cu aparitia si instalarea bolii, si de asemenea pe parcursul evolutiei sale. De
asemenea, cand este rugat sa-si evalueze personalitatea curenta tinde sa-si evalueze si sa-si prezinte
trasaturile de personalitate avute inaintea instalarii bolii. Prefera situatiile cu care inca mai este familiar
intr-o anumita masura si le evita pe cele noi, de asemenea si raspunsurile emotionale sunt cumva ferite.
Interesele generale scad si se poate observa cresterea radicala a indiferentei fata de scopurile proprii.
La testul de memorie, rezultatele au fost foarte slabe, in conditiile in care pacientul nu a putut
reproduce desenul nici macar in proportie de 50%.

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7 Tel: +40 (269) 216 068
Sibiu, 550024, România Fax: +40 (269) 232 966
e-mail: dep.jrpsp@ulbsibiu.ro
http://socio-umane.ulbsibiu.ro
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie

Concluzii
. Dementa Alzheimer afecteaza personalitatea bolnavuluii prin degenerescenta proceselor
cognitive, functiilor memoriei si capacitatii de procesare a informatiei. Bolnavii de Alzheimer sunt din
ce in ce ai dificili odata cu avansarea bolii. Pe langa metoda medicamentoasa folosita in scopul de a
intarzia semnele bolii, se aplica si diferite tehnici de psihoterapie pe baza de stimulare cognitiva. S-a
observat in acest studiu prezenta amintirilor in cadrul stimularii corecte a pacientului ceea ce ne
permite sa facem presumptia ca parti radicale ale personalitatii pacientului nu s-au schimbat, insa prin
aplicarea chestionarului raspunsurile ne-au indicat gradul scazut de receptivitate cognitiva ce a inlesnit
parcurgerea itemilor si rezolvatea lor.

Bibliografie

1. Cornelia Pocnet, Jerome Rossier, Jean-Philippe A., Armin von Gunten – Personality Changes
in Patients with Beginning Alzheimer Disease, The Canadian Journal of Psychiatry, 2011
2. Nicola Archer, Richard G. B., Suzanne J. R. – Premorbid personality and behavioral and
psychological symptoms in probable Alzheimer disease, The American Journal of Geriatric
Psychiatry, 2007
3. Cornelia Pocnet, Jerome Rossier, Jean-Philippe A. Armin von Gunten – Personality features
and cognitive level in patients at an eraly stage of Alzheimer’s disease, 2012
4. Liliana Prodan – Tulburarea cognitiva usoara si dementa Alzheimer

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7 Tel: +40 (269) 216 068
Sibiu, 550024, România Fax: +40 (269) 232 966
e-mail: dep.jrpsp@ulbsibiu.ro
http://socio-umane.ulbsibiu.ro