Professional Documents
Culture Documents
De la începutul lunii iulie 2018, au fost mai multe declarații publice privind luarea în calcul a
amnistiei fiscale, măsură care face obiectul unor analize la nivelul Ministerului Finanțelor și pentru care
se va lua o decizie la sfârșitul verii. Ultimile declarații publice au fost în sensul că nu sunt vizate
persoanele fizice, ci companiile de stat „cu datorii istorice”.
Amnistia fiscală înseamnă, printre altele, și acordarea de către autorități a unei perioade de
grație, de 3-6 luni, în care contribuabilii pot să își declare în mod voluntar veniturile nefiscalizate (care
au fost sustrase impozitării), urmând să fie recompensați pentru gestul lor cu reducerea sau chiar
eliminarea penalităților de întârziere, precum și de acuzația de evaziune fiscală.
Pe site-ul ANAF există o listă care cuprinde 11.131 datornici persoane fizice, inclusiv nume care
dețin funcții publice. În lista neagră a companiilor, inclusiv cele de stat, şi firmelor private, publicată la
30 septembrie 2018, figurează doar primele 500 de societăţi, ale căror datorii cumulate sunt de 13,3
miliarde de lei, Electrocentrale Bucureşti, fiind prima, cu o datorie de peste 800 de milioane de lei,
urmată de Complexul Energetic Hunedoara, unde statul este acţionar majoritar, cu 735 de milioane de
lei.
20.20%
54.30%
17.30%
CONFERINŢĂ DE PRESĂ
1 iulie 2019
CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
22.70%
77.30%
Da Nu
Microîntreprinderile
41.6%
Asociațiile/fundațiile/alte forme non-profit 34.5%
Întrebați dacă “Sunt interesați personal să își declarare în mod voluntar veniturile nefiscalizate
care au fost sustrase impozitării?”, 57,2% din respondenți au declarat că nu au un interes personal în
aplicarea acestei măsuri, doar 42,8% menționând că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală.
42.80%
57.20%
Da Nu
CONFERINŢĂ DE PRESĂ
1 iulie 2019
CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
22.80%
44.80%
32.40%
Printre cele mai importante efecte pozitive considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii
amnistiei fiscale, respondenții au menționat reducerea sau chiar eliminarea penalităților de întârziere și
nesancționarea faptelor respective (răspuns multiplu):
CONFERINŢĂ DE PRESĂ
1 iulie 2019
CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
A doua concluzie este evidențierea efectelor controversate și negative ale măsurii amnistiei
fiscale, marea majoritate a respondenților atrăgând atenția asupra acestora.
Sectorului IMM-urilor trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să asigure o
reglementare inteligentă, consultarea sistematică cu organizațiile reprezentative, creșterea
accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizare, un cadru legal stabil și
predictibil, .
În locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje și
inechități față de contribuabilii onești, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării
benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp și în bune condiții taxele şi
impozitele, precum și măsuri de îmbunătățire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea
justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituţional care reprezintă o garanție a principiului
egalității în materie fiscală (exp. eliminarea obligațiilor de a plăti contribuţii mai mari decât înseşi
veniturile realizate pentru contractele cu timp parțial care afectează cca 1 milion de salariați), precum și
reducerea penalităților foarte ridicate din prezent și combaterea plăților întârziate ale
autorităților publice față de întreprinzători.
- Un cadru legal stabil și predictibil (în primele 6 luni din 2019, prin 8 acte normative (7
Ordonanțe de Urgență și o lege), au fost modificate/completate 35 de articole din Codul fiscal; În
primele 6 luni ale anului 2019, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 614 acte
normative: 120 de Legi, 4 Ordonanțe ale Guvernului, 46 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 444
Hotărâri de Guvern, la care se adaugă ordinele ministrilor.);
- Respectarea normelor de tehnică legislativă instituite prin art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind
stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările
ulterioare, potrivit cu care:
"(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de
elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor
respecta principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică", precum şi principiul numărului constant.
(2)Principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică" presupune ca iniţiatorii actelor normative să
evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii
întreprinderilor mici şi mijlocii.
(3)Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative -
obligaţii de raportare/ conformare - pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu
eliminarea unor sarcini deja existente.
(4)Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face
prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte
de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la
potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor
reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care
se impun în definitivarea proiectului de act normativ.
(5)Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii
privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu
valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor,
documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare";
- Respectarea principiilor dialogului social: pentru modificarea Codului fiscal este strict
necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor
art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatăcare prevede “consultarea
obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter
economico-social”.
CONFERINŢĂ DE PRESĂ
1 iulie 2019