AMBALAREA PROMOTIONALA A MARFURILOR

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitrana I. , Emil P. - Merceologie, clasa a X-a, 1997, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti

2. Constantin Tudose si colaboratorii – Tehnologia comercializarii marfurilor,

clasa a X-a si a XI-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

3. Dinu Vasile – Vinde cu succes in comertul cu amanuntul, 2002, Editura Alpha

Buzau;

4. Dinu Vasile – Negocierea actului de vanzare – cumparare, Editura interna,

Colegiul Economic Buzau;

5. Tribuna Economica

6. Tribuna Calitatii
 CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………..5

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI…………………………6

1.1 Denumire, date de identificare …………………………………………………...6
1.2 Obiect de activitate al firmei………………………………………………………7
1.3 Scurt istoric al firmei………………………………………………………………8

CAPITOLUL II. AMBALAREA PROMOTIONALA A MARFURILOR………... 10

2.1 Prezentarea sortimentului de marfuri…………………………………………… 10
2.2 Ambalarea promotionala a marfurilor pentru cadou……………………………. 12
2.3 Ambalarea promotionala pentru ocazii festive………………………………..... 12
2.4 Ambalarea promotionala pe tematici de sezon …………………………………. 13
2.5 Avantajele ambalarii promotionale……………………………………………… 14

CAPITOLUL III. CONCLUZII, SUGESTII, PARERI PERSONALE…………..… 18

3.1 Importanta folosirii ambalarii promotionale …………………………….…… 18
3.2 Modalitati de crestere a vanzarilor…………………………………….………. 18
3.3 Sugestii, pareri si concluzii…………………………………………..………… 19

ANEXE……………………………………………………………………………………21
 ARGUMENT

In abordarea acestei teme am incercat sa prezint modalitatile si lucrurile

care trebuiesc urmarite la achizitionarea acestui produs.
Aceasta tema mi-a atrás atentia deoarece implica o doza mare de
creativitate.
Este o tema care se preteaza pentru un barbat, pentru iubitorii fotbalului si al berii.
Berea Bergenbier este un suporter al fotbalului care sustine evenimentele
sportive si campionatul mondial. Este un produs alimentar pe care consumatorii o
consuma cu foarte multa placere.
Ambalarea, marca si eticheta sunt lucruri care realizeaza vanzarea
produsului si ajuta la o cunoastere mai rapida fata de celelalte produse de acelasi fel.
Fiecare client doreste ca la cumpararea berii sa faca achizitia cea mai
buna, la un pret cat mai mic si de o calitate superioara.
In zilele noastre comertul este unul bazat pe diversitate, concurenta
intre produse si producatorii de pe piata. Vanzarea berii si promovarea ei catre client
se realizeaza mai bine si mai usor cu ajutorul celor trei lucruri foarte importante:
marca, ambalaj, eticheta. Cu cat ambalajul berii este mai bine realizat, avand un
design care iese in evidenta fata de produsele similare pastrand calitatea berii in
conditii bune si punandu-le in valoare foarte bine, cu atat va avea o mai mare atractie
la public, facandu-i pe acestia sa achizitioneze acest produs mult mai usor decat altele
asemanatoare.
Pentru a avea succes in ambalarea promotionala trebuie sa initieze
directii si nu sa urmeze tipare pe care altii le-au stabilit. Ambalajul care urmeaza un
curent la moda, sau care imita, are rareori succes. Ai succes numai daca deschizi
drumuri noi, insa inovatia este riscanta daca nu este facuta la momentul potrivit. Un
creator de ambalaj promotional trebuie sa stie sa se asigure inainte de a porni pe un
drum nou.
5.
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

1.1 Denumire, date de identificare

Interbrew Romania este parte a concernului multinational InBev, numarul 1

mondial din punct de vedere volumic, una dintre cele mai mari si mai active organizatii din
lume in domeniul sau de activitate, o afacere globala cu 85.000 de oameni, 14% din piata
mondiala si cu vanzari de 202 milioane hectolitri pe an. Inbev este pe locul 1 sau 2 pe 20 de
piete importante din lume si are patru marci globale cu cea mai rapida crestere: Stella
Artois, Brahma, Beck’s si Leffe.
InBev are in portofoliul sau mai mult de 200 de marci si desfasoara operatiuni in
peste 32 de tari din America, Europa si Asia.
Marcile Interbrew Romania detide in present trei fabrici de bere, la Ploiesti, Blaj,
Baia Mare, are 700 angajati si o retea de distributie nationala. Prezenta de 13 ani pe piata,
Interbrew Romania produce cu succes marcile Stella Artois, Beck’s, Bergenbier,
Lowenbrau si Noroc si importa specialitatile belgiene Leffe si Hoegaarden.
In anul 1994 a avut loc prima investitie a concernului Interbrew in Romania: s-a
semnat un contract de parteneriat cu societatea Bianca S.A. din Blaj. A rezultat compania
Bianca Interbrew Bergenbier. In iulie 1994 Interbrew a cumparat fabrica Proberco S.A. din
Baia Mare. In luna decembrie 1994 a luat fiinta Campania de Distributie National cu rol de
distribuitor si agent de marketing al marcilor Interbrew. In octombrie 1999 Interbrew a
incheiat un acord cu grupul Efes pentru preluarea a 50% din actiunile fabricii Romanian
Efes Brewery de la Ploiesti, cea mai moderna fabrica de bere din Europa Centrala si de Est,
formand astfel Interbrew Efes Brewery S.A. In decembrie 2002 Compania de Distributie
Nationala si fabricile de la Blaj si Baia Mare au fuzionat, devenind Interbrew Romania si
Interbrew Efes Brewery vor fuziona, iar numele companiei va deveni InBev Romania.

1.2 Obiect de activitate al firmei

 Numele Bergenbier este un cuvant de origine germana, a carui traducere este
“berea de la munte”. Nascuta in anul 1995 la Blaj, Bergenbier este una din cele mai
cunoscute si bine vandute marci din Romania.
Logo-ul Bergenbier a suferit modificari de-a lungul istoriei marcii, astazi berea
barbatilor are un logo bine definit, ferm si masculin. Simbolul muntelui continua sa
insoteasca numele marcii, alcatuind un logo usor de recunoscut.
In 2006 Bergenbier a castigat Marele Premiu Effie pentru compania “Prietenii stiu
de ce”, aur in categoría Bauturi Alcoolice pentru aceeasi companie si aur pentru compania
“Gratarele” in categoría “promotii FMCG” – cu Leo Burnett alaturi de McCann,
Bergenbier si-a adjudecat argintul in categoría “Bauturi Alcoolice”, cu campania “acum ori
niciodata”
Dupa ce au cules laurii la festivalul Effie Romania, batand recordul la numarul de
premii castigate intr-un festival, Bergenbier si Leo Burnett au fost premiati la AD’Or
pentru spotul TV ‘’ Vaca’’. Premiul obtinut la AD’Or reconfirma succesul colaborarii
dintre Bergenbier si Leo Burnett, care gasesc impreuna executii memorabile, apreciate de
consumatori si juriile festivalurilor de publicitate. La finalul anului 2006, Bergenbier a fost
desemnat ‘’ cel mai valoros brand romanesc de bere’’ intr-un studiu realizat de Brendient
di D research.
In 2007, Bergenbier confirma din nou statutul sau de vedeta a festivalurilor
romanesti de publicitate, devenind cel mai premiat brand la Effie si la Ad’Or. In total,
Bergenbier si-a imbogatit anul acesta palmaresul cu opt noi distinctii, dintre care doua
acordate in cadrul Effie si alte sase in cadrul festivalului Ad’Or. Mai intai a fost Effie 2007,
unde Bergenbier a fost rasplatit cu aur pentru rezultatele exceptionale ale campaniei de
imagine din anul anterior si ale campaniei ‘’ Noul Q Pack pentru ‘’talentati’’.
A venit apoi randul festivalului Ad’Or, unde ‘’Ziua Barbatului’’ a fost
desemnata Campania Anului. Tot la Ad’Or, creativitatea echipei a fost recompensata cu
premii pentru Cel mai bun outdoor (‘’Cearsafurile’’), Cel mai bun spot radio (‘’Ziua
Barbatului ‘’), Cel mai bun print/ Categoria Bauturi Alcoolice (‘’Barbatul’’),
Colaterale/P.O.P. (‘’Rezervatia’’), Colaterale/ Ambalaje (‘’Ziua Barbatului’’ – ambalajul
special cu motive al dozei de 0,5l

7
 In mai 2005 Institutul International pentru Calitate (Monde Selection) a
rasplatit Bergenbier cu medaliile de aur si argint (Bergenbier fara alcool).
Bergenbier a fost premiata la Australian Beer Awards (AIBA) cu medalie de
argint ca simbol al aecelentei in productia de bere. Desfasurat in fiecare an in Melbourne,
AIBA este un eveniment prestigios, un barometru al productiei de bere din intreaga lume.
In 2006 la Australian Beer Awards au fost inscribe 974 de marci de bere din 31 de tari.
AIBA este cel mai mare eveniment de profil din Regiunea Asia Pacific.
Inca din anul 1957 New York Festivals (NYF) premiaza cele mai bune lucrari
din lume in advertising, programare, design si marketing. La editia din 2006 a festivalului
‘’New York Festivals’’ spotul ‘’Renul’’ (denumit si ‘’Wild Christmas’’) a castigat World
Bronze Medal in categoria ‘’Imagine corporatista’’.
Curand dupa NYF a avut loc festivalul de advertising al tarilor baltice de la
Riga. Si aici spotul Wild Cridtmas a fost premiat cu Silver Hammer in categoria TV –
Corporate Image, iar machetele de presa pentru Playboy si FHM au primit cate o
nominalizare in categoria Print – Bauturi alcoolice. Felicitari echipei Bergenbier si agentiei
McCann Erickson.  

1.3. Scurt istoric al firmei

InBev Romania a revolutionat in luna iunie anul 2003 segmentul de piata al

berilor imbuteliate in sticle de plastic, lansand Bergenbier Q-Pack. Tehnologia unica Q-
Pack, exclusivitate InBev, reprezinta prima solutie eficienta si adecvata aparuta in
Romania, ce permite pastrarea berii in conditii optime, mai mult timp. Bergenbier Q-Pack
garanteaza aceeasi calitate a berii ca si ambalajul de sticla, avand mai multe avantaje fata
de acesta: este usoara, nereturnabila si nu se sparge.
Realizat conform unei tehnologii speciale de etanseizare, Q-Pack se bazeaza
pe principiul ‘’dublei bariere’’: bariera exterioara ce impiedica patrunderea oxigenului in
sticla si bariera interioara, ce impiedica pierderea dioxidului de carbon

2005 – doza Bergenbier fara alcool

Ianuarie 2006 – Bergenbier can fotbalisti
Martie 2006 – Bergenbier Q-Pack – nou format, mai usor de manevrat
Iunie 2006 – Noua sigla si noua eticheta Bergenbier
8
Septembrie 2006 – Bergenbier can suporteri
2006 – Noua sticla de bere si doza, Bergenbier fara alcool – in prezent ocupa un segment
important in piata
Mai 2007 Bergenbier Can – Ziua Barbatului
Mai 2007 – Bergenbier Ice – o bere speciala de vara
Aprilie 2007 – Noul Q-pack cu fotbal inclus

9
 CAPITOLUL II
AMBALAREA PROMOTIONALA A MARFURILOR

2.1. Prezentarea sortimentului de marfuri

Berea este o bautura slab alcoolica , nedistilata, obtinuta prin fermentarea alcoolica
a mustului de malt, cereale nemaltificate, zahar, extract de hamei (extracte de hamei), apa,
drojdie si preparate enzimatice.
Productia mondiala anuala de bere este de 1.000 milioa de de hectolitri.
La fabricarea berii se foloseste maltul care se obtine prin germinarea in conditii
speciale a orzului in scopul dezvoltarii enzimelor si descompunerii substantelor
macromoleculare din amidon. La noi in tara, orzul si orzoaica reprezinta cel putin 50% din
cerealele utilizate la fabricarea berii(in alte tari reprezinta minimum 75%), in completare
utilizandu-se porumb, grau, brizura de orez.
Dupa o serie de operatii succesive – plamadire, zaharificare, filtrare- mustul este
aromatizat prin adaugarea extractului de hamei sau a unui decoct de hamei, in doza de 150
– 300 g/hl; lupulina prezenta in hamei confera berii aroma specifica, are functie antiseptica
si favorizeaza formarea si persistente spumei.
Mustul aromatizat este incalzit pana la fierbere pentru o mai buna extractie, dar si
pentru coagularea substantelor proteice provenite din orz de catre taninul din hamei.
Urmeaza racirea mustului, centrifugarea si filtrarea pentru separarea substantelor
precipitate. Mustul astfel limpezit este insamantat cu drojdie de cultura in vederea
fermentarii, care se desfasoara in doua faze: primara si secundara.
Fermentarea primara se produce in vase deschise din ciment captusite cu rasina
epoxidica sau din otel inox, timp de cinci-zece zile la temperatura de 6-9 grade C, zahar
nefermentescibil fiind transformat in alcohol etilic, dioxid de carbon si alte substante
secundare (de gust, de aroma etc)
Fermentarea secundara urmeaza dupa separarea berii de drojdie si trecerea
acesteia in vase, inchise sub presiune, unde procesul de fermentatie continua lent. La
temperatura de 0 -3 grade, timp de 11 – 19 zile. Cantitatea de alcool etilic care se

10
formeaza in aceasta faza este mica, iar dioxidul de carbon este retinut in masa berii.
In functie de retea, tehnologie, proprietati senzoriale si fízico-chimice, berea se
clasifica in urmatoarele categorii si tipuri :
 bere blonda
- slab alcoolica
- fara alcool
- obisnuita
- superioara
- pils
 bere bruna
- obisnuita
- superioara
- porter
 bere specialitate
- slab alcoolica
- dietetica
- nutritiva
- fara alcool
- caramel
Ambalarea, marcarea, pastrarea si transportul berii
Berea se ambaleaza in ambalaje de desfacere (sticle, cutii), in butoaie din aluminiu,
in cisterna curate, spalate, igienízate, ermetizate, avizate sanitar.
Ambalajele de desfacere vor fi marcate cu urmatoarele mentiuni: denumirea, tipul
si sortimentul, marca de fabrica, concentratia mustului primitiv, concentratia alcoolica,
cantitatea (in ml), data umplerii, termenul de valabilitate.
Pastrarea berii se face in spatii curate, intunecoase, la o temperatura de 4 – 10
grade C.
Transportul berii se va efectua evitandu-se schimbarile de temperatura, iar in cazul
distantelor mari, pe timpul iernii, se va proteja contra inghetului (care provoaca tulbureala
la rece); pe timp calduros se va efectua cu vagoane si masini izoterme sau racite.
In conditiile de pastrare si transport mentionate, berea nepasteurizata are termenul
de valabilitate cuprins intre 9 si 13 zile, in functie de categorie, tip, mod de ambalare si
sezon (cald, rece).
 11
Berea romaneasca pasteurizata are termenul de valabilitate de 60 – 120 de zile, in functie
de tip si sezon. Berea sterilizata are termenul de valabilitate de 12 luni.

2.2 Ambalarea promotionala a marfurilor pentru cadou

In toamna anului 2006, Bergenbier le-a facut o surpriza suporterilor Echipei

Nationale de Fotbal a Romaniei, oferindu-le aceeasi bere prietena a fotbalului romanesc,
intr-un nou ambalaj de colectie. Cutia inscriptionata cu imagini din meciurile Echipei
Nationale a fost lansata pe piata pentru a marca un nou inceput, o noua sansa de calificare
la un turneu final pentru Nationala Romaniei.
Pentru ca Bergenbier stie cat de important este fotbalul in sportul romanesc a lansat
in aprilie 2007 un nou Qpack. Q-pack-ul are un ambalaj special, cu 3 etichete de colectie cu
imagini din meciurile Echipei Nationale.

2.3 Ambalarea promotionala pentru ocazii festive

Bergenbier si-a construit comunicarea bazandu-se pe 2 piloni: prietenie si fotbal.

Povestile Bergenbier pleaca de la acele lucruri pe care doar barbatii le stiu si le fac,
lucruri care creeaza o adevarata complicitate masculina – doar prietenii stiu de ce!
In Bergenbier universal masculin al prietenilor isi regaseste valorile primordiale.
Prin spoturile sale, Bergenbier le vorbeste barbatilor intr.-un limbaj numai de ei inteles, se
creeaza astfel o legatura stransa, o complicitate intre marca si universul masculin.
Aceasta platforma se concretizeaza in 2007 prin infiintarea de catre Bergenbier a
Zilei Barbatului, pe 5 Mai.

Ziua barbatului
Compania Ziua barbatului lansata de Bergenbier la inceputul acestui an si-a propus
sa demonstreze ca barbatii merita pe deplin o zi a lor. Exista nenumarate motive, de la
micile ‘’sicane’’ zilnice – ‘’pentru ca trebuie sa cumparam flori’’, ‘’ pentru ca trebuie sa ne
uitam la comedii romantice’’, pana la lucruri de importanta cruciala pentru un barbat –
‘’pentru ca am facut armata’’, ‘’pentru ca Romania – Suedia in ’94 s-a terminat 4-5’’ si
altele asemanatoare.
12
 Ziua barbatului a insemnat un microfenomen cultural! Site-uri, bloguri, stickere,
panouri, afise, spoturi, vedete. Barbatii din toata tara au votat si au gasit tone de motive
pentru care si ei merita sa aiba o zi numai a lor.

2.4. Ambalarea promotionala pe tematici de sezon

In 11 ani, Bergenbier a reusit sa se impuna si sa-si creeze o imagine distincta de

bere a barbatilor si a fotbalului romanesc.
In 1998 incepea sa se scrie o noua pagina din istoria fotbalului romanesc. Era anul
cand Bergenbier facea primul pas alaturi de Echipa Nationala de Fotbal a Romaniei, anul in
care Bergenbier devenea sponsor principal. De atunci si pana acum, Bergenbier a fost mai
mult decat sponsor, a fost un partener de incredere, castigandu-si astfel binemeritatul titlu
de ‘’Bere a fotbalului romanesc’’.
De-a lungul anilor Bergenbier a fost mereu alaturi de echipa nationala si de
suporterii sai atat la bine cat si la rau. Spot-urile Bergenbier au construit mereu aceasta
legatura.
In 2005 Echipa Nationala s-a infruntat cu o situatie dificila : trebuia sa castige
toate meciurile ramase pentru a se putea califica la Campionatul Mondial de Fotbal din
Germania.
Bergenbier si-a acordat sprijinul Echipei Nationale intr-un moment ‘’Acum ori
Niciodata’’, devenind vocea suporterilor.
Bergenbier s-a identificat inca o data cu suporterii devenind vocea lor.
Bergenbier este sponsorul echipei nationale din anul 1998 – cel mai longeviv
sponsor din sportul romanesc.

In 2002, Bergenbier a initiat campania ,,Fii alaturi de Nationala ! Fii in galben !’’

Sute de iubitori ai fotbalului au fost prezenti pe stadioane in galben pentru a-si sustine
echipa favorita. Culoarea galbena a ramas de atunci felul suporterilor Echipei Nationale de
a afirma simplu si direct ca Bergenbier inseamna echipa nationala, inseamna fotbalul
romanesc.
13
 Bergenbier a demonstrat fata de Echipa Nationala a Romaniei, aceeasi loialitate
si un constant entuziasm. Pentru ca Bergenbier a crezut si va crede in fotbalul romanesc, va
ramane cel mai Fidel suporter al Nationalei!

2.5. Avantajele ambalarii promotionale

Pachetul – bonus consta, de obicei, intr-un ambalaj special sau alt recipient din
care consumatorului i se ofera o cantitate mai mare dintr-un produs la acelasi pret sau,
poate, la un pret mai mic. Ideea pachetului-bonus este similara cu cea ‘’duzinei brutarului’’
prin care 13 bucati (cum ar fi gogosile) se vand la pretul a 12.
Pachetele bonus sunt folosite adesea in cazul produselor care au costuri relativ
mici, au o velocitate mare (adica se consuma rapid) si in care are o cantitate aditionala de
produs este o recompensa dezirabila in ochii consumatorilor. In plus, mai multe programe
de succes pe baza de pachete- bonus pot functiona in promovarea cantitatii mai mari de
produs ca pe o valoare deosebit de mare in legarea acesteia de o promotie speciala.
De exemplu, McDonald’s a derulat odata o campanie legata de Jurassic Park,
prin care oferea cheeseburgeri tripli, portii mari de cartofi prajiti si bauturi racoritoare la un
litru.
Pachetele bonus sunt adesea folosite in incercarea de a rasplati sau de a pastra
cumparatorii din acel moment si de a-i scoate de pe piata pentru o perioada mai lunga de
timp dupa achizitie – strategie care va functiona mai ales atunci cand se asteapta ca firmele
concurente sa deruleze promotii. Pachetele – bonus pot reprezenta si o metoda de succes in
atragerea atentiei la punctele de achizitie asupra produselor aflate la paritate, precum si o
modalitate excelenta de oferire a unei reduceri de pret consumatorilor.
Dezavantajul pachetelor – bonus este faptul ca acestea au un cost de
implementare ridicat. Desi costul produsului aditional este deseori mai mic, noul ambalaj si
operatiunile speciale necesare pot fi destul de costisitoare. Si detailistilor le pot displacea
pachetele-bonus, mai ales daca sunt prea mari ca sa incapa in spatiul care se acorda de
obicei produsului respectiv in magazín sau in depozit; in unele cazuri, detailistii ar putea
chiar sa refuze sa le comercializeze.
Pachetele-bonus nu sunt, in general, atragatoare pentru consumatorii care nu
cumpara, de regula, produsul (reactia este urmatoarea: ‘’Daca nu folosesc de obicei
Brandul X, de ce as vrea sa folosesc doua produse in loc de unul?’’) si nu ajuta prea mult la
14
cresterea valorii brandului. In multe cazuri, consumatorii pot sa nu creada ca primesc, intr-
adevar, o cantitate in plus pentru pretul pe care il platesc, crezand ca produsul este de fapt
vandut la pretul intreg.
In plus, producatorii ar trebui sa stie ca pachetele-bonus legate cu hartie sau
cu banda adeziva pot fi rupte, iar produsul care se ofera in plus poate fi ori furat de membrii
retelei de distributie, ori vandut separat. Ar fi intelept, deci, ca pachetul sa fie astfel facut
incat sa fie greu de separat produsul care se ofera in plus (de exemplu, prin lipirea
ambalajelor unul de altul sau prin invelirea acestora in plastic, nu doar prin folosirea unei
benzi sau prin etichetarea fiecarui produs cu precizarea ca face parte dintr-un pachet mai
mare si nu poate fi vandut separat).
Ofertele in ambalaj si pe ambalaj
Atat ofertele in ambalaj, cat si cele pe ambalaj ofera consumatorilor un fel de
rasplata pe loc (alta decat un produs in plus sau un discount) pentru achizitionarea unui
brand. Produsul este adesea un articol care poate fi atragator pentru consumatorul-tinta sau
poate fi un alt produs oferit consumatorilor ca esantion.
Bonusurile in ambalaj sunt amplasate in interiorul acestora si variaza de la
‘’Toy Surprise’’ (jucarie-surpriza) din cutiile de popcorn Craker Jack, pana la prosoapele,
cearceafurile sau vasele din cutiile de detergent.Acest tip de bonus, de xemplu, este folosit
adesea in segmentul dedicat copiilor, din categoría cerealelor instant pentru micul dejun,
pentru ca promisiunea unei mici jucarii este, in general, atragatoare pentru cei mici.
Un bonus pe ambalaj este atasat produsului sau ambalajului acestuia intr.-un
fel. De exemplu, ar putea fi lipit de produs cu o banda adeziva sau de hartie ori ambalat in
plastic impreuna cu produsul de baza. Adesea, produsul si bonusul pe ambalaj sunt inrudite
creme de barbierit cu lame de ras, conserve de mancare cu farfurioare de plastic pentru
pisici sau mirodenii cu carti de bucate. Bonusurile pot consta si in alte produse vandute de
acelasi producator sau de alte companii, din moment ce ofertele pe ambalaj pot reprezenta
o madalitate de sampling pentru produse mai noi sau mai putin populare.
Desi ofertele in si pe ambalaj sunt, de obicei, vandute la pret intreg al
produsului, ar putea sa apara situatii in care un bonus foarte atragator sa permita cresterea
pretului pentru a acoperi din costurile aditionale.
Ofertele in si pe ambalaj pot diferentia produsul la punctul de vanzare si
pot fi folosite pentru a atrage anumite segmente de populatie. In plus, anumite bonusuri pot
mari gradul de utilizare a unui produs, reamintind consumatorilor de el.
15
 Promotiile in si pe ambalaj pot fi atragatoare pentru unii marketeri si din
cauza ca ei pot sa calculeze din timp costul promotiilor. Pentru ca producatorul poate
decide cate pachete speciale vor fi fabricate si expediate, acel numar poate fi marit sau
micsorat in functie de constrangerile bugetare.
Ofertele in si pe ambalaj au aceleasi desavantaje ca si pachetele –bonus,
din nefericire. Producerea si distribuirea lor pot fi costisitoare si pot fi refuzate de detailisti
daca nu se potrivesc spatiilor din rafturile alocate in magazine sau in depozite.
Pretestarea poate fi costisitoare, deoarece presupune amenajarea unor linii
de productie care sa creeze produsele speciale. Daca bonusul este foarte atragator si nu este
bine ambalat, furtul de catre consumatori sau de catre personalul magazinului poate deveni
o problema. In fine, unii consumatori care nu doresc bonusul pot decide sa nu cumpere nici
produsul, mai ales daca bonusul creste pretul produsului.
Marketerii care includ ofertele in ambalaj in produse alimentare trebuie sa
cunoasca regulamentele FDA cu privire la tipurile de materiale care pot fi folosite, precum
si felul in care vor reactiona consumatorii atunci cand vor gasi aceste oferte in alimentele
pe care le-au achizitionat. De exemplu, Coca-Cola a derulat odata o promotie pe baza de
premii instant, punand bancnote – in solutie salina – in interiorul unor cutii de cola.
Compania a primit o publicitate negativa substantiala, insa, atunci cand unii consumatori au
baut solutia salina din ‘’MagicCans’’ (Cutiile Magice) si s-au plans mass-mediei de gustul
neplacut. Esecul acestei promotii arata cat de important este sa se ia in considerare reactia
consumatorului la ofertele in ambalaj, chiar si atunci cand acestea sunt acceptabile din
punct de vedere legal.
Ofertele langa ambalaj
Ofertele langa ambalaj sunt gratuite sau presupun o suma in plus, care se
plateste impreuna cu produsul, la punctul de achizitie. (Atunci cand oferta langa ambalaj
presupune o suma in plus, aceasta oferta se numeste pachet cu surplus de pret).
Ofertele langa ambalaj pot fi folosite pentru ca un bonus este pera mare sau
prea greu de atasat produsului obisnuit; marimea bonusului poate sa determine expunerea
acestuia pe raft, langa produsul de baza. De exemplu, Lever Brothers, in colaborare cu
Marvel Comic Group, a elaborat odata o carte speciala de benzi desenate cu Spiderman,
pentru a fi oferita impreuna cu pasta de dinti Aim. Cartea de benzi desenate se axa pe
ingrijirea adecvata a dintilor si era expusa in sectorul de pasta de dinti al magazinului.
16
 Ofertele langa ambalaj au fost folosite deseori la nivel de vanzari en-detail
pentru a genera trafic in magazine. De exemplu , Burger King ar putea oferi pahare
consumatorilor care cumpara anumite produse din meniu: Dunkin’ Donuts ar putea oferi o
gogoasa gratis cu un cupon la cumpararea unei cafele, benzinariile ar putea oferi sticle de
Coca-Cola sau sepci care promoveaza echipe din Liga Nationala de Fotbal soferilor care isi
fac plinul la rezervoare; iar supermarketurile ar putea sa ofere vase sau volume de
enciclopedia consumatorilor care cumpara produse alimentare de o anumita suma.
Ca si ofertele in si pe ambalaj, cele oferite langa ambalaj pot avea succes in
generarea interesului pentru o categorie de produse care stagneaza.Ofertele langa ambalaj
sunt foarte flexibile si pot obtine spatii de expunere pentru bunuri ambalate in magazinele
en-detail care doresc sa le accepte.
Ca si alte pachete speciale, ofertele langa ambalaj pot fi folosite si ca
mijloace de sampling pentru produse care au sanse sa fie pe placul consumatorilor care
cumpara brandul promovat.
Cu toate acestea, multor detailisti le displac ofertele langa ambalaj deoarece
cred ca acestea vor fi foarte greu de depozitat, manevrat, expus si monitorizat. Ofertele
langa ambalaj mai pot, uneori sa intre in competitie cu alte produse comercializate in
magazine, ceea ce ar putea duce la scaderea profiturilor en-detail, in conditiile in care
consumatorii nu trebuie sa cumpere articole oferite ca bonus. Asadar, probabil ca
producatorii nu vor putea convinge foarte multe magazine sa accepte sa comercializeze
ofertele langa ambalaj.
In plus, producatorii care folosesc acest tip de oferta se confrunta si cu
posibilitatea ca detailistii sa nu le expuna cum trebuie sau ca bonusurile sa fie furate de
angajatii magazinului sau de consumatori. Din aceste motive, ofertele langa ambalaj sunt
adesea restrictionate la situatiile in care marketerul produsului detine controlul asupra
manevrarii bonusurilor, cum ar fi cazurile in care producatorul opereaza sau controleaza
magazinele en-detail sau cand distributia poate fi controlata de personal angajat de catre
marketeri.
Rolurile strategice ale pachetelor speciale
In functie de fiecare situatie in parte si de modul de utilizare, bonusurile
din magazine pot avea succes in cresterea vanzarilor in randul unui numar mare de
consumatori si, uneori, in cresterea vanzarilor viitoare.
17
 CAPITOLUL III
CONCLUZII, SUGESTII, PARERI PERSONALE

3.1 Importanta folosirii ambalarii promotionale

Primul pas in realizarea unei ambalari promotionale este constientizarea faptului ca
efectul acesteia asupra vanzarilor depinde cel mai mult de decizia care urmeaza sa
pozitioneze marca: ‘’Cum sa-ti pozitionezi produsul?’’ – iata intrebarea cu care orice
ambalare de produs ar trebui sa inceapa. Rezultatele unei ambalari depind mai putin de
modul in care ea este realizata, decat de felul in care produsul este pozitionat. Prin urmare,
pozitionarea ar trebui hotarata inainte de crearea propriu-zisa a ambalajului, si in cele mai
multe cazuri, aceasta pozitionare trebuie sa aiba la baza un raport de cercetare. O a doua
hotarare in ordinea importantei ar fi:’’Ce ar trebui sa-i promitem clientului?’’Aceasta
promisiune este in fond beneficiul pe care-l obtine consumatorul. O marca bine construita
promite un avantaj unic si competitiv. Iar produsul trebuie sa aiba intr-adevar avantajul pe
care l-ati promis. ’’Promisiunea, promisiunea uriasa este sufletul unei reclame’’, spunea
Samuel Jonson.
3.2 Modalitati de crestere a vanzarilor
Fiecare reclama si fiecare spot publicitar ar trebui sa contribuie la simbolul complex
care este imaginea de marca. 95% din toata publicitatea este creata ad-hoc, fara a se recurge
la o viziune integrata a marcii. Celor mai multe produse le lipseste o imagine consistenta,
coerenta de la un an la altul. Pe termen lung insa, numai acel producator care dedica toate
eforturile sale de ambalare pentru construirea unei personalitati definite cu mare acuratete
pentru marca sa, castiga cea mai importanta cota din piata
Ideile mari. Daca o reclama nu este construita pe o idee mare va trece neobservata.
Iti trebuie o idee mare sa-l scoti pe prospect din indiferenta, sa-l faci sa-ti observe reclama,
sa si-o reaminteasca si sa treaca la actiune. Ideile mari sunt de obicei idei simple.
Merita sa dai celor mai multe produse o ambalare de calitate. Daca ambalajul nu are
o tinuta de nivel inalt, publicul va trage concluzia ca produsul in sine este de calitate
inferioara si va fi mai putin dispus sa-l cumpere. Nimeni nu a fost vreodata convins prin
insistenta plictisitoare sa cumpere un produs.
18
 Totusi, cea mai mare parte din ambalaje sunt inca impersonale, detasate, reci si
neinteresante in esenta trebuie evitate.

3.3 Sugestii, pareri si concluzii

Cel care vrea intr-adevar sa aiba succes in ambalarea promotionala trebuie sa
initieze directii si nu sa urmeze tipare pe care altii le-au stabilit. Ambalajul care urmeaza
un curent la moda, sau care imita, are rareori succes. Ai succes numai daca deschizi
drumuri noi, insa inovatia este riscanta daca nu este facuta la momentul potrivit. Un creator
de ambalaj trebuie sa stie sa se asigure inainte de a porni pe un drum nou.
Un brant creat in Romania si care isi face tot mai mult loc pe piata este
Bergenbier. Aceasta si-a dezvoltat tot mai mult imaginea in ultimii ani si elemente de
invazie aduse de creativi au deschis noi perspective asupra imagini de marca in tara.
Bergenbier, cea mai vanduta bere din Romania in 2003, isi duce fanii acolo
unde marele fotbal se joaca – la Campionatul European de Fotbal din Portugalia.
Mecanismul ambalarii promotionale este unul foarte simplu. Capacele de Bergenbier care
formeaza cuvantul Portugalia pot castiga pe loc unul dintre cele 11 premii a cate doua
bilete la EURO 2005 sau unul dintre miile de rucsaci Bergenbier. Ambalajele participante
la promotie sunt sticlele de Bergenbier de 0.5 l si Q-Pack-urile de 1 l si 1.5 l.
O campanie de imagine Bergenbier, se desfasoara sub sloganul ‘’Prietenii stiu
de ce’’ anunta sub noua identitate un brand tot mai puternic. Campania de comunicare care
are la baza o platforma specifica marci promovate, va cuprinde, pe langa spotul TV ‘’bea
cu masura’’ difuzat din 15 martie pe posturile de televiziune Pro TV, Antena 1. TVR 1,
TVR 2, Prima TV, MTV Ro, TV Sport materiale de promovare la punctele de vanzare,
precum si alte executii care sustin noua identitate Bergenbier.
“ Noua campanie Bergenbier a plecat de la filozofía ca marcile trebuie sa
genereze loialitate numai la nivel comportamental dar si la nivel de amfinitate. Mai ales ca
aici vorbim poate de una dintre putinele marci romanesti, o marca cu potential extraordinar,
o marca care poate fi si trebuie sa-si depaseasca categoría. Bergenbier trebuie sa insemne
mai mult decat prietenii care beau bere. Bergenbier este o marca puternic asociata cu lumea
barbatilor (asa cum arata studiile) care credem ca trebuie sa vorbeasca despre masculitate si
complicitate masculina. Si pentru a face acest lucru trebuie sa folosim adevarul masculin,
pe care numai prietenii le stiu, le inteleg, le recunosc. Si astfel sloganul ‘’Prietenii stiu de
ce’’ capata fond.
19
 Pentru executiile acestei campanii, se incearca inaintarea cat mai mult in
profunzimea universului aspirational si emotional al barbatilor, astfel incat sa se poata
aborda aspectele specifice ale marcii. Aici, barbatii se simt foarte in largul lor relaxati si
bine dispusi atunci cand ies la o bere ‘’cu baietii’’, cand sarbatoresc, cand isi petrec timpul
liber cu prietenii’’.
Ambalarea promotionala a berii Bergenbier de acum inainte, fie ca este vorba de
spoturi, printuri, site, evenimente, va fi bazata pe adevaruri masculine.
Bergenbier este unul dintre acele branduri care atrage creativii si creativitatea
Bergenbier se bazeaza pe valorile camaradeniei masculine, adresandu-se categoriei definite
la modul cel mai serios prin sintagma ‘’barbati adevarati’’. Spoturile din noua campanie
sunt ilustrari creative ale acestor valori, plasate in contexte familiare bautorilor de
Bergenbier. A bea Bergenbier este mai mult decat un exercitiu de camaradenie, este marca
unei puternice atitudini barbatesti. Fiecare executie e punctata de o concluzie, urmat in
replica de sloganul marcii –prietenii stiu de ce !-.

20