Professional Documents
Culture Documents
ki versus
An.nunak.ki
De acelaqi autor
ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali
Vizitali 9i:
ORFEU 2000 I
www.aryanahavah.ro BUCURE$TI
Un alt fel de
Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc PREFATA
Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA
iMEDIATA
Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0- 1.5 ccnrintctri treit-o. fbarte ciudat in mod singur:,ri liril puterea de a o
decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi dovedi uraterial.
serndna cu cea de qopirla cind pagea. clar arca 5i trn 1'el Un lucru cste sigur- trdirn intr-o Iunrc pc care numai
dc... coada I clcclcr.n ci o cunoa$tem. aver.n o vagir implcsie ce suntem
Pe qosea lreccarr multe camioane in iimbclc scnsur.i ai stipenii ei. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi
cdr:or' qol'cli liccau scmne spre ..creatrtri" clal. nu a oi-,r Lt in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi
llitttctti. ( ci d,,i "11 0 r,,, rotal ncstinghcriri cirrtl ;rnricrrl trnJc Jc lrrpt nici rru ;lim care nc cstc rrrerrilc;r...
rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc;tiut la
Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.t.n rclltlirii cei ciue cs(c butonr.rl ..Delete" sau rllcar ccl ..On" qi ..Olf '...
doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rlc scr.tstrl cor.r- Dar. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar ,.jur-
ttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.c nalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti
au dispir-ut in tlornba isciurl ,.r r,:ic\,atat.l llriticii pc Soseit carte ciuc cste deosebit de incitantir;i unici in mesajul ce
5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.ticipanti la tr.alrc il transnr ilc !
ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul
rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la
mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl Dr. Emil Striinu
uLnitoarc. , Dircctorul Ccntrului de Studii
Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.ii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice
la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii c mi ls t ru fo (a) gm ail. co m
doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea
lbtograliilor. Iicranul era verde gi... atat. Nici o imagiue!
An.r lirsl int;:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce
trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.ul rhspuns a fbst
cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici
tlc... culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din
cccu cc a lirst lbtograliat.
NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen,
trrlrri nrlrii tlczatnigiri. dar pot si vi spun ca limp de
rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori, am
chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.
Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de
operatii nriltatc ;;i pLobabil ci intre doud ambuscade se
r.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a
I
Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd.
sd v-o expun, datoria mea morald de om md obligi sd fac
acest lucru. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci citi-
torii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd
informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate
gi filhate. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridici-
tatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in
care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare.
Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care
m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg, IErd idei
preconcepute, ceea ce avea sd imi spund. Degi mi s-a
pdrut ciudatd aceastd rugdminte, un imbold ascuns m-a
fEcut sd fiu de acord. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul,
care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor
erudit, cu o capacitate extraordinard de sintezi, cu un IQ
care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor.
Disculia, la inceput destul de banald, a exacerbat cltre
sfArgit intr-o expunere suslinutf, cll argumente gtiinlifice
care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi
ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. De la el am aflat cd
acegti anunna-kki, se supun pa(ial aceloragi legi plmdn-
tene ca gi noi, respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd
qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii
negative. Se pare cd demult de tot, in urmd cu vreo cdteva
mii de ani, s-a desprins o grupare din rAndul lor, care gi-a
spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii aces-
teia. Aceastd grupare, degi in prezcnt neoficiald, a lucrat
milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele
lucruri in viziunea realh.
6 ln tinok kiyersus An unndk.ki
An unncrk ki t,et sus An rnnuk ki 7
ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una
Ncntrinii sr.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int
simpl.l ;i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care
inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl
vor vcr.ri, despre cataclisrle, despre ridicarea con$tiintci de
cle cea a luminii. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd
glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.r.ra sutd de
prin stir.rci. api, aer, spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte.
rnetri. Este acum ori niciodati, ca sd mi. expr.im clar. ir.r
A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'?
continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.
Dl.X: in 1930, Wollgang Pauli postuleazi existenta
Arl,ana: lJste ader.irat cd vom avea ceva problenre dc
r:nei noi particule. numiti ulterior ncutlin, ca tiincl r-Ln
oldin climatelic?
<r'er.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc-
D,'llrlttrl X: (,.r1 1r16[].nt*.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ
chilibml de energie din leacliile nucleare, deoarece legile
gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.lt-li bom-
conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distor-
bardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Vor exista turtur.ri
sionale de reacliile nucleale. El credea cd oamenii de
cu aspcct de lorrrada. in zone care ltu aveau ascmenea
lbnomene; ciclonii se. r,or inmulti, ial zilele cle maxiu dc $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc
fizic existenla aceastei particule. ce pilea a 1l invizibili.
tcmperaturi, vor ailct'na abcrant cu cele de minim. Vot fl
LJn sfert de secol mai tirziu- in cadrul unui experimcnt
incendii qi iuunr.-l.itii. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai
s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci
culturi vor fl iitLr:tclaie. Va ii prdpid. Iar din picate aceste
s-au ir.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.
linor.neue nu rol Jl izolate, ci rAnd pe rAnd toate zonelc
L-,xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.
globului \,al; trrce pr-in aceste 1'elomeue. Nu va fi o I'ard
Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel
nolnali. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.r comun. pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. Este posibil ca acesti
A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie?
neutrini, care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir
Dl.X: Nu.
Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.lte) sir li juc:rt
A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate?
uu rol cheie in folmarea Universnlui. De-a lungul anilol.
Dl. X: Sunt dovedite qtiinjific. dar sunt ascunse publi-
rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr
crilui. acest l1cru rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. l)npa
se da1 i din centrr-rl anii '90. cxpcrimcr.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat
galaxiei, cnergii lbrmate din par-ticuie. care de pulin timp
primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.
pot 1i cuantilicate gi vizule. $i binein{elcs cd gi soarcle are o
rcalizind o revolulie in N,lodelul Standarrl al particulclor'
marc iniluenli. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.-
yi ir.rtclaclilu.rilor lundamcntale. Ray Darvis. ciStigitorul
nicir. Sunlem ef-ectiv bornbarclati, iar accst bombarclament
plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc
\/a cre$te in intensitate.
i0 dc ani pcntrl a (captura). inlr-o minii din Dakota de
A: Te re ['eri la acei t.rentrini?
SLtd,2000 de neultini produ;;i in Soarc, un nulir mult
Dl.X: Da. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti
mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice, Astfi:l au
frazi. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul
apiuut voci ale Lrnor oamer,i de $liinfd cale au incepr-lt si
t5r"r, llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.co urntd.
pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al
I
,1n ttnnuk kit,trsut ,1n unnuk Ii An unnuk ki versut ,ln unnak ki q
Soare lui. Irc care il culloa;lcl.n ca fiind modclul tcolctic rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc
care explici lunclionarea Soalelui. De asemenea oamenii procese fizice din Univers, cum ar fi reactiile nucleare
dc ;tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul slriluceasci.)
c.rr-c l'ac ca Soarele sd
clectronic ar putea ..disparca" transfbrmindu-sc irr alte A: Bine, dar daci nn ii sirntim, inseamni ci nu ne
particule, evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui rrlccteazd.
Davis. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc Dl.X: Ba ne afccteazi. Ne modiflcd cimpul vibralio-
speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.ri- rrll. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt
c,.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.
Jor'. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.
ci se translbrma dintr-un tip in altul. ap[rAnd fie ca I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA
neutrini eleclronici, fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini lulccteze miezul planetei. Dupi cum spuneam, acesta se
tauonici; mai exact. in timpul zborului, neutrinii au capa- incilzeqte, iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si
citatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Oscilaliile sc ir.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.
neutrinilor sunt un efect cuanlic. Ele au fcrst explicate A: Te referi la cuitmure. vulcani?
prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un Dl.X: Da. La totG:
ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anu-
maqind spoft la inulti kilometri mai depafte, Dac[ la rnite evenimente?
inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t, goseaua DI.X: Da. S-au fhcut simuliri pe calculator. s-au rulat
va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de runumite programe, acolo ullde a fost posibil, dar existd gi
vehicule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic
accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor curl va evolua un anumit eveniment. Trebuie sd intelegi
plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si ci totul cstc nou qi pentru medinl gtiintific. nu a nai
cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de cxistat a$a ceva pdni acnn. Se po1 face presupuneri, dar
neutrini. hr r-rltimii zece ani. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au llu intotdeauna ili ies.
ciulat oscilatiile neutrinilor, slrLdiitrcl neutrini creaIi in A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.
soarc, in atmosf'ela Pin:intulni. in rcacloare nuclcarc'sau Dl.X: Ce p()r sa ili spun... se perc ci in acL5t illl \il
mai nou, in accclcratoarc de palticule. S-a reuSit exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .laponiei, care va I'ace
ider.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.sa carc ii ca insulele Kurile sa se sculunde parlial, qd in r:!oiembri.-
{
ploduce: Soarcle. atmost'era, reactorlrl sau accclclrtor-ul. vor exploda mai mulli vulcani,, fapt care va ducc la
iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se imposibilitatea zborului cu avionul, dar ce acest aspect va
incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.
Ncntrinii sunt pretutincleni. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ, insd in lnai anul ce
trec prin liectrre persoand, tot timpul qi ltrc trccst lucru r,ine, se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate
neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.rrile.
forme de matcric. Chiar;ii sub accsl aspcct. ci joacir un I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7
10 .1n urtnttk ki versu.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t,cr.strt .1n LutnLik ki 1i
grade lninini. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Se pare cit Tur- seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care
cia, lslauda, Spanra, lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate \ lr rcprezenla atunci sudul. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir
din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale, in Rominia ;ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'igu-
vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice iollsc.
alc solului. Dc lapt, sd qtii, cutrcmllr esle prost spus. Se pare A: Am mai auzit varianta. dar nu gliu ce si zio... cll nll
cir va 1l ceva contiuuu. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. sirnt asta. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti
nlri irre ct srrr rnli t.rre . ,.lar contin ttu. triiic;ti viala gindindu{e la apocalipsii. hitr--adevir este
A: Putem 1'ace ceva'/ bine si ai un plan de rezervir. miri alcs cf, clin cc in cc rnai
Dl.X: Daci aq 1r in loct vostrrl, lluta aceasta llti-a$ nultc voci sustin acclczrgi tcorii, dar de aici qi pini la a
cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota;c. Acum. t.tu tnai lArziu. llisa totul... c calc lungi. Nirleni nu gtie concret daci va
Ar trebui ca oarletiii si ;;tie gi sd igi ia misnri. Un uric ll sau nu ccva.
reiirgiu qi o r.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. 'frebuie Dl,X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Ccrt cste cit
\ sa Iii pLegntiJi. oamenii trebuic si qtrc. sprc a nu ti luali prin snlprindere.
A: $i cAt va f ine? lri trcbuic si se ajute singuri ;i si nu caute rdspnnsuri gi
DI.X: Nimeni nr"l $tic. Nu se cuno.rilc exact nici cand sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. AceEtia gtiu
va incepe. nici cdt va line Se prcsr,4rune cd pc undeva toate astea de rnult tirnp. Ei au ln:rt mirsuri pcr.riru ei gi
plir.r n-riLi la anul, dar accasti afituatic se bazeazi pc lamiliile lor. Ei sunt asigurali. Iar laptul ci acc$tia $i-au
anumite modelc n ale pe sirlulator. i,a introduccrca tlalelor luat nrisuri. spune mult. Dc cc sd ir.rvesteqti rniliarde in
s-a tinut cont de contextul actual. Daci bombardatncntcle buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a
cncrgcticc se intensitrci sau scad. atlu.tci clalele se schitnbii. cumpf,ral tercn in Patagor.ria? De ce Cloroana Brilanicii
Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. se picsttpuue cir lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din
in nrai la anui va iucepe totnl. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla
pr.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot, rupcri cle lblii, zeci de exempie, l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii
cLentuJr'cr erpl,,ziilor vLtlerniec. cJlll l;il cc\il. ncrentabile?
A: l)nl ccva concret, se ;tic'? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. gindin-
l)l.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil Jrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc.
explozii solare. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt A: Spni <ei>, tu nu e$ti din aceiaqi grupare?
citcva lturi llrd curent. In prezct:t guvernele lucrcazi la Dl.X: Ba da, $i eu sunt ca ci, dar ccea ce ne deosebeqle
-un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci sunt intenfiile. Er-r nu pot sta pasiv. Este adevirat cI dacd
Ei in-rediati
a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.lrii tran- ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cner-
slblnntolLelor. Explozia solari cc urmeazii va influenla gctic, eu sunt dif'erit lajir de voi ;i idcntic cu ei, dar asla
in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.
cer-t inversarea polilor uagnetici. Acest lucru va f'ace ca En qliu ce va ver.ri Ei ;tiu cd nu mai avem timp. Zarurile
n,,rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. iri dri au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. A1i ai,ut Eansa sd
l
-,"..,-!!d.4.**
12 )tt itnn,t,\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ,lrt ttnn,tk kt versur ,,1n tnnde ki i3
^i
sohimbali deznoclirniir.rtul. dal ari ci.zr-it pradi capcanei t rr l)umnezeu ne iltbe;tc ;i ci ne va mai da c; 1.ansi. Poate
lor: nraterialismul. Ali licut in a;a 1el incit copir vo$tri si (:rtc doal inraginalia lnea, dli ir.ni place si creti cil in acel
lie atr':r;i cirre o lurne stalpinirai de instinctc, polie ;i bani, Lrltim rlinrrt, inainte de deznodirnintul tragic, nn itnpr-tls
in delrirrcntul srrlietului. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii ,le iubire venit dc la El. va lirce ca echilibrtil si sc
voiLstre, ir.rsi micar acru.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali r,, irrtoarc[.
nrinirnc r.ndsuri dc protectie L,u snllt ur.r mesagcr clir:r I)l.X: La care Ei te rcltri?
r iitor', care vi.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. ,A.: La I)unrnezeu. ia Creator-
Voi ma puteli crctlc stru nu. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. Dl.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. nriJ
Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de A: Nu. La l)umnezeul Suprem. Davici mi-a explicat
vederc social. econornic, geograflc. l'otul se va schimba. lirar.te clar. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti
lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se t olonizatori din vecirime'?
reciidi o nouii lurne. $i a;tr r :r li. Dl.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri, dar
ln timp oe vorbea, l-am lr,iaiizirt alcnt. Am ri'imas rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc, iar in
r.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. iir,: i.r:rsiunea ;;i impli- llecutul indepirtai al planetci, trei din aceste rase au fbst
carea pc care le aliga, insi pot alit-na cu lriria pe irirrd cclc care ;ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.
ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni?
imi corespunde. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu Dl.X: Da, intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni, doar ci
se potrivea cu ernanafia gAndului. 1i ei sunt de mai multe tipuri. Exista unii mici, de
Dl.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru uma- lploximativ 1,20 m, care sunt destul de paqr-rici, degi nu
nitate. Confom cu'sartina viitorul aotual. doar doud rniliarde au rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari, cam la 2-3 ur,
r.ners mai depana. mea cste sd vd aiui sa iriceti care sunt agresivi pr-in insdqi r.ratura lor. Despre acegtia
clir riii muiT-i. $iln ca esrc o misiune gru. dar esre daroric i,olbea David, dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne
rnea sd incerc. Dupi ce va trecc anul 2012, urmitorul an rciateze despre ei a;a cum crau ci atunci in urmi cu
va fi un an dc regnrpare q;i e1brt. Pirr.rdnlul va fi altfel din ciiteva sute de n-rii de ani. lntrc timp au evoluat $i ei, iar
punct de vcdere geografic Ai oamct.rii igi vor schimba intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci
modr-rl de gindire;i priorititilc. Ceea ce a mai riunas din sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi
pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. rlul din pitcate ale altruismului. Noi snr.rtem cei ce vI conduccm de milc-
accstea vor fi ca gi ir.rexistente. Va 1l ncccsalir o r.roui nii, iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai)
orirrJuire. hazati pc rlte prilcrpii. rLu Af)N-ul lor, deqi ir.r timp s-a pelr.nis ir.rclucigarea cu
A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este pimdnlcnii. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. l)zrr
cllllosclrt. ctr lcittc astea. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5, anunnakki este o denllmire giobala. De lapt cxisti 3 rase
iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. $tiu ci care au intervenit: specia Nordici, care vine din Conste-
airr glcqil i:ti to{ii. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.t;ri clutrate, cd la{ia Pistorului-Ar1ulus. Semi{ii, care vin din zona Olion
Iloctc n\.1-al).I indcpritluL ric ('r'cirlor. tlltr rrr lolrtc astca simt ;i acegti Gri, czue dc iirpt sulrt 6 spccii. dar cu acccaqi
1.1 An unnttk ki vet sus .ln unnttk ki ;lti utnak ki ver.stts An tmnak ki 15
struciure. Ei sur.n cci ce aLl r,ln.iirs aici. pc 'l'erra. l3i au tlucc. Ei sunt aici de mult tirnp;i dc accca nu pot accepta
avut mari problcmc ill trecut. Au lbst ibarte boinavi. schimbarea.
A: I)ar sunt urnanoizi. repiilc'? A: $i totuqi $i-au p[strat ritualurile, credir.rJclc atAla
Dl.X: Sunt un hibrid. daci ii pot nurni aga. Ccva intre timp'?
ulnrnoizi Ei rcptile. dar au qi ceva dc la insecte. Sur.rtem o Dl.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc
spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de
n.rodelelc dc viu. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi, culoare,
cind la persoana intAia. clinci la a trcia, dar aga imi vine. numar, etc, genereazd o energie. Accsta esLe $i motivul
Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l,ctra au lbst dc thpt o pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici,
delegalie a celor 5 i de spccii. La itrccput au oolaborat cu horneopatiei, numcrologiei, crisLaloterapiei, crol.notera-
lolii. Jpui rrrrii lLr pleclt. i.rI ircr ll rLr rcr;Ilit pici, ctc., pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale
A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. $i
Dl.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc glo- cr-uu si vi. lacem sf, r,ir indepiltali de ele? Pr-in penibi-
baie, Ei vor sA plcvini accst lucrll. ln prezent sc incearca lizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste
montarca ur.ror scuturi u4aq,e, plactici.
!l
acca explozie solari.-*Dacf, vo e A: lncearcd. dar nrr r or lerrpi.
este scopul? Ei vor si pistreze e Dl.X: Vom vcdca. Llnnitoarele etape vot fi: inler'- ;
la modil-rcarea ADN-ului. Vor ca Terra si intre in rnatea zicerea produselor din plante, inrplementarca idcii clc
t
Conl'cderalie Galactici. Asta este motivul pentru care qi medicamente vitale, care deja cxista, scoitterea in alala I
celelaltc specii s-au intors. Tu gtii ci in 1998 s-a licut lcgii a tratar.r.rcntelor alternaLive, etc. De ce crezi ci s-a i
t
plima marc pace galacticS? construit pe verticald?
A: Nu. De unde si gtiu? A anuntat cineva? A: Pentru spaJiu.
Dl.X: Exisla anurnite date cheie. Dacd vom reuqi sd Dl.X: Pe naiba. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd
tleccnr de iulic 20li- o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r casele ar fi pe sol? Per.rtru a se indcphrta omul de pirnant.
anceslrali. iar acest lucru ne va ajuta sf, ridicirn Terra l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra, iar acest
-fEcLrte
fiird prca rnari pagnbe, daci nu, viitorul arati altf-el. T6atexunt CIL
A: $i daci reugim? cr,r rnul1i ani in un.r.ri.
Dl.X: Daci reugim, atunci o altir spccie, cea a Invitito- Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e
rilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. trebuiesc urlnate.
A: Dar asta e un lucru bun. $i celclalte spccii sunt de A: Eu nu cred ci vol reugr. Asta cstc pArcrca tr]ca.
acord'l oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.
Dl.X: Da. r.r.raj orita tea. mai putin una. cea carc a tbst Dl.X: O si ii adormim la loc. Mai ales ccca cc va vcr.ri
prezenlli aici. dar r.uai exact doar o par.te din acegtia. Ei nu .lin punct de vcdere ceorroriric.
vor schimbarea. Dc lapt asta esle ntal.ea batalie care se A: Adici'l
.-!*.
DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul t)l.X: Da. corect, este o explicaqie copilircascd. dar c
r a explocla. Nir.nic nu va rnri ll cum a lbst. Apnr (a- rcllir. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota
mentele sc vor ieliini. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL e conomia lnondiala.
cr.r cc si iqi plitcasca rlirile. mincarea sc va strica in A: Dar dc ce toate acestea, cate c interesul lor''l
lafluri. clar voi vcti sul'eri dc lbame. ciici 11u vd \ cti Dl.X: Pe ldr.rgd respcctarea agcr.rdei lor. rcspectiv zr
pelurite si o cumpilati. ritiirtitilc vor fi co5r.nanrl popLr llobalizdrii. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca
lalici, bcnzina sc va scun.rpi pcslc rloaptc. in limp cc la rllumr . Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne
tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe
rcclame cu thrlilii i'cricite. copii zb'.rrdalnici. r'acante clc
lux. ma5ini la superolcr-ti. etc.
A: lltnc. dar carc csle scclp'.rl'.)
Dl.X: 'lbatc accstca all ur.r sinu,.rl scop: lr.lcln clc a'uir ,lc parliiule. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in
thcc si vi inJupnrt;rtt ,.l( nour cn('r'tlic. .. rrre si vd invArtiji pe vccie. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi
A: De cc'.)
Dl.X: Dupi cLu.n spuneam, clin Univcr s vine o r.ror-ri
vibratie rrcniti si vir schit.rbe. sir vi nioclillce strllcturil
r,iblationald. Nurrai ur.r orq11!41 ;i echilibr-at f-ac_ e_ latl
schimbiirii. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia ,ligantici navd, cam de 12.000 kntp. care lttt cott.ttttlici cLt
nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta rr,,i. Std dour'$i aSternli. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce
tot mai rnult de Sursir. Cu clit aceastd prlpastie se var rntgn{ii are. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^
-fcrrei
adinci. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va dimi- rnici nave. care survolcazd ir.r -julul $i sc intorc dill
e rind in cind la nava mamd.-Ei au illlelvcllil plitna oar:'t
nua. pini ir.r r.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit
$i nu va mai exista o cale de salvare. La toate astea sc cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat, acum instl
aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. ,iruajla s^d schimbai. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn
cu o sinsuri monccld. cu aceleagi legi qi acciaqi condu- .rperimentul-i ieLrgit. dttl llLl irrll intbrmalii ;itiintificc.
citori. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? .ric rnai mult dir.r auzite. Nicl cLl llrl alr acccs de la un
A: llxistir o explicatic... din cit qtiu eu. la un momcllt rrnurlit nivel in sus.
clat a lbst un baby-boor.n- adicir o natalitate crescutir. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J
Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. in prezer.rt l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill
aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. I)l.X: Ba cla. Cici vLri putcti lnce orice. [)aci r'-ati
natalitatea cste in scildcre globalir. iar acest hlclu a licut lilncli cu totii la acest lrtcru, baricra spa{iu-tintp ar putca
ca balanfa si se dezcchilibreze. La toate astca s-a adiugat li spartd.
si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. . anl aiturs ;rici. A; Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli, itrseatltlit
t ;r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti- t.ttt''
1 8 lt, Lrnntl: ki t tt :tt.s ln unntA Ai .ln unnuA Ai t cr.ttrt In trttnok ki I9
Dl.X: lla lor \ cni- calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli A: Ca in Sccrctul?
nrlri Ll;oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. Atat lc s l)t I)l.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit- Vazlnd
nccesari C',-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre
fi i1r ciar .scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.tir.ie in r,iatir l)Lrterea intcrioalir. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze
c,ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. adrcii oameni siurplr.
-i.''
i:,i.-,nrrretli rhr';r lrre-;rtir 'pi urritrrrii. li .rrll c. l. rtrl
'i utur.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot
L rrlr-e rnatcrialisrn. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti
'iiirniv'ictimc
5i cel nrai rr;or dc conc{us. Mintile clcslrrpalc pcntru tir.rc: bani. nraqini. lu\. sarnaltxtc- etc. Subliniez:
luLr iru cc r.:iruta. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal rerltlr,l (inc! .'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir,. Voi
gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \,)r'\eu;. l.i se LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir
"stiti
ioacli doal cll ulintcii volslu. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc ,rvciiTtir:tar. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.,\ccls1a
lr,,logrrlicii si r,ri rii itrr;rrlilt rr: ..;r i;, ,rjrll i,rt, l.i ' .re siar.lli-uiit.'r'Liliri.,r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa
tltnpor'ali. l,,lul cltrr:r Ir r.l. ',.rii ritr' .i rrr,'lirul l'(rt:u rrjLrngcti._,
cltrc criz:r ur.r se 1a sliir'pi. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l
abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. L.iu ()nl Dl.X: Pcnlr.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli
carc nu arc cc pr-ure pc nrasir, carc nll irrc cu ce i$i plalli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. nlrita tot, doar cf,
lirctluile, ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL,r ;rtunci vir r.cti da seatna ;i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.
sau tclelbn. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. Spun/inil aceste cuvintc. interlocutortLl mcu trra privi
clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. cir ncrgc la rrtldnc. Abia atunci. cind privirile noastrc se intahliral am
c LrISUri esotcricc. etc.? rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal, ascnri-
A: Nu, a;a cs1c, dal se va duce cirtrc biserici qi sc va nritoa.re cu nrailasea broa5tci. clar ;ru culoarea a lbst cca
fuga! crre ln-a 1i'agrat, ci laccala degajatd dc cr. imi pirea ca $i
Dl.X: Da. \;i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte eur.n privirca lui era lipsita de viata. trn ilis opac, tcID qi
pcntlu propliilc 1apLe. ccce ce il va facc sir se adinccasca lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. am sinrlit un
5i mai tarc in clepresie. []iserica estc a noaslri! Noi llor recc pc fila spinalii. I'otodati alilll)ra mca intcrioari
suntcm biscr ica. Noi vi clirnr ;;i vi luiinr povcrilc clc pc ,r inccpttl \ii su c. 3\ cr Ii,/.ijlr(lu-Dri.
unrcli. Noi arn cliclit-o;;i noi o concluccnr Dl.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri
A; Hai. llsh-nrir. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har sansi. ci dacar nu scipati clin robic. \.ar Yor line prizonicri
;;i cale nr-r suut dominali cle ir.rstincte ataviccl $i lumca ii inca 26.000 dc ani?
qtic;;i ii r espccti. A: $i cam cc am putca lilcc'?
Dl.X: Poatc. dar acc;lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna Dl.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret, ccva ce
rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. Tu nu intelegi cd voi ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. clar... I)upir cunr
sin3uli sr-rntc!i in tr- isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. \puneam. eu am \'.izLrt viitorul planetci. I)aci totu-l ciccur-ge
rititelti rireitt. t.'l \ r'i trr'trttit sa \,t I)rr'.J1tntc!i 1r r uti (roulbrnl viitorului actr"ral. in 2015. ccca cc va mai rartrine
plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior. rlin populalia Telrei, va Il o tlCimE. Toti piimdnlenii vor'li
20 An.unnak.ki versw An.unnqk.ki An.unnak.ki yersus An.unnqk.ki 21
inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Adic[ dacd tlisperate, nimic nu va putea fi redresat. Md refer la situalia
ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul, cconomic5., sociald, politic5, climatericA. Nimic. Totul va
in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea
A: Este foarle greu de infeles. Reiese cd noi suntem in cvenimentelor de care !i-am vorbit. Oamenii vor fi din ce
acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea in ce mai dezorientaJi. La asta se va adaugd gi bombar-
doud sau mai multe activitdli paralele. darnentul energetic venit din cosmos, care vd va aduce
Dl.X: Da. Cam aga ceva. Poli face diferite activitdji in stiiri de dezandejde 9i depresie. O stare de panicd va
acela$i timp. De fapt timpul nu existd. Este doar o unitate cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scA-
de mdsurd pdmanteand. Voi vedeli timpul ca fiind real. parea in medicamente, bduturd sau mai rau, sinucidere.
Pentru voi curge intr-un singur sens. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea
A: $i nu este a;a? trcbuie sd le suportali cu incredere, iar atunci cdnd va
Dl.X: Nu. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile vcni timpul sd faceli trecerea. Este singura voastrd $ansa.
qi inainte qi inapoi, cdci el nu este doar liniar. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se
A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli l.l(llca.'
deplasa in viitor 9i in trecut? A,- AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari?
Dl.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. Dl.X: Da. La 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide
A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil, atunci tl
poate exista cineva care poate manipula istoda? 1.1
Dl.X: Da. Ar fi posibil, dar puJin probabil. intotdeauna ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. care
va exista un univers, o dimensiune in care istoria sau
viitorul ar rdm6ne identice. Cei ce lucreazS. cu asemenea rnirrimea unui bob de mazdre gi este
forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. $i pe de altA parte
existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.
A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar
deschide sigur in viitor? irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a
Dl.X: Da. t irrpului vintal al acestuia. Este activatd de lumind qi
A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului.
25-07.2014, ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.
ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. I)l.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in
Dl.X: Sn o dai oamenilor, si gtie, sA poatd lua decizii lcclagi ritm cu hipotalamusul, iar hipotalamusul coordo-
in cunogtinld de canz6,. Atata tot. rrcazd reacliile legate de foame, sete, sexualitate, dtmul
A: Altceva mai trebuie sl spun? biologic qi procesul de imbdtrAnire. Ea secretd mela-
Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. torrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia
Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor lirnclie de energia electromagneticd. S-au fEcut cercetdri
24 An.unnak.ki yersus An.unnak.ki An.unnqkki versus An.unnak.ki 25
spune adevlrul sau nu, dacA verifici din mai multe surse. lrr caLc se adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali, diu cale
Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri ;rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus, Sundar Sing, Vanga,
trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. Nu e greu, Irlgar Cayce, etc., ca si nu mai vorbim de Biblie, vom
totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este rrlra in Epoca de aur, in epoca spirirualitalii, a pdcii gi a
intervenlia umani. rrrbilii. Intr-adever, pentru a ajunge acolo trebuie se re-
---R-estul disculiei a fost unul banal, pe care nu are sens rrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume, iar desprinderea
sa il relatez. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat, .r(crsta poate fi una grea gi dureroasl, dar sd nu uitiim
dar am fEcut-o cu un scop anume. Am sd vi spun gi ce ,.r'opul final, apropierea de Creator. Probabil cA aceste
cred eu despre aceastd intdlnire. Repet: ce cred eu. Nu md ',t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.r ce in ce
bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Eu cred rnrri dcs, ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli
rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Au fEcut-o de milenii
'.,r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum, mai ales cd sunt din
r c in ce mai disperali. Eu nu spun ca am dreptate, nu
\r(inr sd imi preluaJi ideile, v-am spus 5i repet, nu mI
lr.r/ez ps niciun argument $tiinlific, ba mai mult, existd
1'or;ibilitatea si mi ingel, ceea ce vd rog esle ca atunci
au emolii. Ei sunt. Pur qi simplu. Dar si revenim. Eu cred r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare, de portaluri,
ci ei au pierdut bitdlia. Pemantul, din ce gtiu gi ce simt, rr..ceri, etc., sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi
se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Ei trebuie sd '.1rrrrrc inima. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii
plece, insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu r,I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Fiecare din noi qi
pot trdi fdr6 noi. De aceea au creat un univers paralel, in ri'1r ll un loc. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o
care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Cu sigurangd rr,rrrr lLln.rs gi o noud umanitate.
este o lume aparent bund, lipsitn de griji. boli, dar cert nu
este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele
date de Creator. Va fi o lume condusd tot de ei gi guver-
natd tot de legile lor.
Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. Este
unic in istoria Creatiei. Oamenii se vor ridica vibrafional
in trup. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem
asistafi de diverse civilizajii extraterestre. Ei au venit sd
ne ajute, dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.
Poate c5. vom avea lipsuri, pierderi, boli, restructurdri, dar
cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015, ci
din contri atunci va incepe o lume noud.' Din tot ce gtiu,
TI
1-aptului cd civilizafia sunreriani, ivitd in zona pe la 3500 rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. in nec.o-
i.Hr., a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr.rele 1',rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din
ora$e-cetdli ale omenirii. Ultcrior, civiliza{ia sumeriand a ;ru qi lapislazuli. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic
fbst absorbitd de citre cea babilonianl, de lirnbi semitd. cr istau: scrierea, roata, matematica, astronomia, calenda-
Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei rclc, sistemele de irigajii, armura, carul de luptl, sibiile,
sumeriene. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie lurrnaqamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olaru-
care ne-au rtmas pdnd in prezent, se pot afla din sludierea lrri. harponul, dalta, inelele, qeile, acul, etc. Tot din Sumer
operei sumeriene. Creatori a cclei mai mari civilizatii rrc-au parr,renit qi primele date despre o religie politeistd.
regionale qi a celei dintai etape istorice, sumerienii au r\stl'cl, pAnd in momentul in care descoperirile oficiale
aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului ,rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai
al IVlea i.Hr. venind posibil din zona stepelor siberiene. r echi de $ase milenii, trebuie si acceptAm varianta cerce-
In orice caz nu erau autohroni. Erau o populatie indo- trrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii
europoand vorbind o limbn aglurir.ianti. ascmdnltoare Iimbii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra.
turce vechi. Practicau agricultura gi cregLcau suine, ovine Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. in jurul
qi bovine. Cunogteau lesutul Si oldritul, laceau vase ij.e lut rrrrului 3300 i.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a
colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi r'rrrnpdra diferite bunuri. Acestc indeletniciri au fbcut ca
pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. populajia sd creascd. Astfel au apdrut numeroase ora$e-
,,lrrt: Ur, Uruk, Lagaq, Nipur, Umma.
Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in
centrul fiecdrui ora$-stat. in jurul anului 2000 i.Hr., tem- lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE
plele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate, rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in
cum era cel din Ur. Regele, care era qi mare preot, oficia Norcl. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor
ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme
in vdrful tumului. Ritualul de inmormAntare era complex; lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd, piatrd,
ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc, ',t;inci, ziduri. Unele informatii vin de la biblioteca sume-
obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald rirrnir din Nippur, iar altele de la biblioteca construitd de
dupd moarte. Zigwatul era impf,r,tit in gapte etaje, deoa- liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.Hr. Nippur
rece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cul-
zile. trrral al civilizaliei sumeriene, urmat apoi de Eridu. $tim
Sumerienii erau un popor migrator. Arheologii ne expli- i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi-
ci laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea 1'rrlrrl idol al oraqului. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA, zeila
celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 .rpci, iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Zeila
i.llr.). Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi ..lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli, zeiJa
au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile ,rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. EA era prietena
Tigru qi Eufrat. Sumerienilor li se atribuie descoperirea ,,rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla, arta qi scrisul.
An.unnak.ki versus Art.ttnnak ki 33
32 An unnak.kiversus An. unnqk. ki
Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim
reguli care trebuia respectat de intregul orat. Eridu el'a un
orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune inter-
acliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.
Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea
cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l
uscatul de azi. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia
politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Inscriptiile
Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o per- le gi acltninistrativ-politice. Nu mai putin important a fost
spectivi interesantA asupra acestei cetdli. Aceste inscriplii rcgcle Nammu din Ur, care a dat legi privitoare la orga-
arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.ri, inainte ,'izare qi administrare, ridicdnd astfel standardul vielii
de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se vene- ( Ur.
'ril$ului
rau zei, precum zeul soarelui gi al apei. l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora;e erau
Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea ilc ordin politic, economic Ai religios. Aceste certuri dintre
cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. triburile sumeriene ,'ra;;e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios'
au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. Cirtre secolul XXIII i.Hr. puterea Sumerului dddea
Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in ',cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de
jurul rAului Eufrat. Arheologii au explicat cA toatd socie- rrrvaziile strdine, astfel ci regele semit Sargon I (circa
tatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Putem ; \15-2279 i.Hr.), supranutnit cel Mare, cucereqte intreaga
spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. Anu era 1;rrii. stabilegte noua capitald la Agade $i
o transformd in
zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil - zeul aeru- , r'l mai puternic Ai mai bogat oraq al lurrii Populalia,
lui - el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Nanna(Sin) ,rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de
era zeul lunii. Ea - zeila apei, Shamash - zeul soarelui . .rLlirclieni, limba akkadianS, semitd, o va inlocui pe cea
Ninhursag - zeila-mamd, Inanna - zeifa f'ertililafii $i a ',rrrncriand, iar lara se va numi Sumer-Akkad. ,'Capitala
dragostei, etc. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacri- rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost
ficii animale. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale, l,rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.
legume, parfumuri, imbrdcdminte. Fiecare ora$ a avut l'rin anii 1958-1916 i.FIr. Hammurabi a unit aceste
propriul lui zeu suprem. Temple inchinate zeilor erau lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune
intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Dupd cum am mai ';r rrncrieno-akkadiani. Dc acum inainte sunt cunosculi ca
spus, fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot, rege rrr singur popor, cu o singuri limbd, formAnd o singuri
in frunte qi o zeitate supremi. Existau qi alte temple r rr ilizalie. Hammurabi a fost regele care a oferit popo-
pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza rrrlrri uu set de reguli, ceea ce il caracterizeazd ca un
rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic.
'Iimp
zeitatea supremi din acel orag.
34 An.unnak.ki yersus An.unnak.ki An.unnak ki versus An unnuk ki 35
de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea umanitdlii, dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste
dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. evenimente, ele continua sA fie ignorate gi excluse din
Sumerul a avut o mare influenli asupra celor.lalte cul_ istoria oficiald. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele
contravin versiunii oficiale, atat din punct de vedere
istoric, cAt qi religios. Majoritatea acestora fac referire la
situalia economicd, sociald, religioasi Ei politice din acea
perioadd. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al
acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. isto-
ric qi poliglot, care a studiat ani la rind aceste texte $i
care, in urma unor argumente coerente, a ajuns la con-
cluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al
zeilor>.
Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat
intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. primelc 5 pla_ este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Aceastd listd se
nete, care se v[d cu ochiul liber, poafii nume sumeriene. afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de
Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.000 de
calcule in baza 10 gi 6. Au inventat formaliile niilitare gi ani. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale
au creat aga numitele infanterii, cavalerii gi divizia de qi trebuiesc acceptate, datoritd lungii perioade pe care o ir
arcagi. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ acoperd, comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii
gdnul civilizaliei. Aceasta ar fi istoria oficiald, prczcntatd consideranduJe neverosimile. Ei igi bazeazd argumen-
succint, a Sumerului. ta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei
sau nemuritori.
i i arheologice, printrc care in aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili
cele ui, efectuate de Sir Lavard An.unnak.ki - in traducere, cei care au venit din cer pe
$i c din Telloh. carc au 1bsr pdmdnt. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia
oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte per-
sonaje ce sunt numite Nefilimi, cuvAnt al cdrui traducere
uzuald este cea de uria$i, dar a cdrui interpretare corectd
ar fi: cei care au venitjos.
ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250.000 de Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei
ta-blifc ai cilindri, preponderent din lut gi piatrd, pe care se gi zei1e, buni sau rii, care au venit pe pimdnt gi au creat
afla intreaga istorie a Sumerului. Din pdcate nu s_au rasa umand. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o
tradus decAt foarte pufine.Ele sunt considerate ca fiind pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii, pe care
ur.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. Sumerienii
i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr.s )n unnak.Ai 37
credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.600 Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele
de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe Ar.runnakki cu cele ale baqtinaqilor, ba rnai mult, 1'ac
undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eur-
spafiul cosmic. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. brionii. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au
numit Planeta X, care este situat dincolo de Pluto gi care mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l,ahmtt
se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. in trudu- (Marte) 9i Luna. Inilial au lbst 900 de colonizatori, dar
ccrea lui Sitchin, planeta Nibiru ar li cauzat, la inceputul tlo;rr 600 s-atr strbilit pe Terta.
lbrmiu ii sistemului solar, distrugcrca unci planete nurlitd Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii
Tiamat. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a
.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.c'l'iamat gi una lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind
din Lunile planetei Nibiru. Acest cataclisrn cste descris in sistemul solar, astronomia, oonstructia de olaqe, agticul-
amdnunt pe cdteva tibli!e, insi nu mai cxisti nicio o altd tura. canalizarc, etc.
dovadi care si sustind aceasti ipotczij. Singur.ul argu- Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.
nlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr.rcricnii avearr care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru'
ample, dar totoda,td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie, numit Anu. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc
nelireqti pentru r,tea perioadd, ei avintl tiiblilc cu rcltre- pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni, degi Enlil
zenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.. rcpr.czcntiu-i in s-a opus cu vehctnenfd. Nihursag, Ninti sau Ninkharsag
care slmt desenate corect poziliilc, rnir.irrca 1i orbitele cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io;tinte medicale $i apal'e
acestota. deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^t-
Cor.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.ccc prirr sistcnrul coave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. In
noslru solar odatn la 3.600 de ani, iar sumcricnii itu numit anur.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'-
accasli perioadi uu SAR. Pe tnblile gisint alir.ltratia ci cinatd.
anunnakki au a.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea
potopului. Asta ar insemna aproximativ 411.000 an j.
Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.(c lulrgii. dc
pdui Ia 500.000 de ani pdmdnteni. Tot cl spunc ca acc;tia
au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Sc pzrrc ci
aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.ei dc pc plancta
lor, intrucAt aceasta se deteriorase. De aceca au vcnit aici.
au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_
lrabwc. zond numitd de sumerieni AB.ZU, au licut baze
intlc actualele Iran gi Irak. insi dr-rpir o perioadi, dindu-q;i Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag
sciura ci nu pot lace munca, au conrbinat ADN-ul lor cu
ccl al lui Homo Ercctus, cre6nd astl'el Homo Sapicus.
An unnak ki ver,yus An unnak ki An.umtrk kiversus An unnak ki 39
+8 lit trttr,tli ki rtt '.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus .1tt trrrtttk ki -19
:,,
fi
/i:;,
\:. )/
-, aa_
1l
445.000 300.000
Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Anur.rr.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca
Eridu, cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. Ei grea pe care o depmeau in minc. Enik Ei Ninhursag se vdci
sunt conduqi de Enik, care este fiul lui Anu.
puqi in situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. De aceea se
gdndesc s5 creezc lucritori. Primi lucrdtoli oblinuli prin
430.000
rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele
PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei
de maimut5. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Ei
care devenise mai blAndd. Amuurakki sosesc pe pdmant
sur.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. in acclaqi timp
in numdr mare. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.
Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.
Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor.
IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii
qi de aceea a inceput si se innrulleasci.
41 6.000
Productia de aur incepe sd scadi, iar accst lucru il
200.000
detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. irnpreund cu el
soseqte gi fiul lui. Enlil. Odatd ajuns aici, Anu hoterA$te
0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Acest
ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Totodatd il htcm face ca viata sd regreseze.
nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Enik este
trimis in Africa. in momentul in care vroia sir pdriscascd 100 000
Terra, Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. Clima incepe sI i"si 1syi61, incdlzindu-se. Fiicele oarne-
nilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre
400.000 anunnakki. Acegtia incep si se cupleze cu ele. Acest lucru il
in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvol- enen'eazd pe Enli[-
tate. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar,
Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \;i (.cnlrul 75.000
Metalr.rrgic din Shunupak. Minereurile el.au hanspor[ate Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. Pe
din .Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Metalul cra r.alrnat gi Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon
apoi trirnis in sus, pe orbita. De aici cra incdrcat ir.r navcle supravieluiegte.
care soseau regulal de pe Nibiru. Igigi erzr rispunzirkrr de
trirniterea produsului f init. 49.000
Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in
380.000 Shuruuppak. Ei ii aleg din rAndul oamenilor, dar din cate-
Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. goria celor ce aveau pdrinli aml.urakki. Acest lucm il infurie
s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. pe Enlil, care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.
Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.
An. unn ak. ki yersus An. unnak ki An.unnak.ki versus An unnqk. ki
13.000
Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE Seth il captureazi pe Osiris, dupd care il omoari tiin-
globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea du-l in bucdli. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului.
Pdmrintului. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena
avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. El ii pune pe 8.970
anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd Fiul lui Osiris, pe nume Horus, iqi rdzbund tatdl ini-
informafie. fiind primul r[zboi al pirarnidelor. Seth reuqeqte sA scape
refugiindu-se in Asia. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.
Evenimentc dupl Potop
8.6'10
11.000i.tlr. Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descen-
Enik nu poate respecta promisiunea gi il invald pe dentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea
Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Apele se iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Ninurta cdgtigd
revarsi asupra pdmdntului. Anurnakki urmdresc intreaga bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Ninhursag
scend de la bordul navei lor. Dupd ce apele au inceput sd orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Conducerea Egiptului
se retraga, Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd este preluata de urmaqii lui Thoth. Dinastia Ra,Marduk
urelte qi semin[e. Oamenii incep sf, cultive mai intAi in igi pierde puterea. Se construie$te Heliopolisul.
zonele inalte. Enik ii invald cum sd dornesticeascd ani-
malele. 8.s00
La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri
10.500 de veghe. Unul dintre acestea se afla in Jericho.
Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si
igi desfEgoare activitatea. Ninurta, fiul lui linik, ii a-iutd 7.400
flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Este o perioadl a pdcii. Anunnakki dezvdluie oameni-
ferlil. lor noi cturogtinle. Este nomentul in care incepe perioada
Enik intervine 9i el, IEcdnd valea Nilului cultivabild. neolitici. Egiptul este condus de semizei.
Peninsula Sinai este transformatf, in port pentnr navele
spatiale. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe 3.800
muntele Moriah, viitorul Ierusalim. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele
zeilor in Sumer. Este momentul in cate apare civilizalia.
9.780 Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Anu vine
Primul ndscut al lui Enik, pe nume Ra/Marduck, irnparte in vizite pe Terra. Cu aceastd ocazie se construie$te
domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. oragul Uruk, iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei
Inamra, care era nepoata lui Anu.
56 An.unnak.ki yersus An unnakki An.unnak.ki versus An unnak.ki 57
_ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Elamitij "
Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.
2.113 2.047
Enlil ii incredinleazd lui Nannar, pdmdntul din Shem. Amar-Sin, cunoscut din Biblie ca Amraphel, devine
Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Ur_ regele Urului. Abraham pleac5 in Egipt, de unde revine
Nammu.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. dupi cinci ani, insolit de mai multe trupe.
Tatll lui Abraham, Terah, vine in Ur sprc u i*h"iu o
alianld cu curtea regald. 2.041
Amar-Sin, ghidat de Inanna, formeazd coalilia regilor
2.096 din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i
Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Oamenii sunt convingi Sinai. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer.
cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil, Terah Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.
pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.
2.038
2-095
in timp ce imperiul se destramS, Shu-Sin il inlocuieqte
pe Amar-Sin la tronul din Ur.
Shulgi vine la tron in Ur. Imperiul incepc si prospere.
El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. De
2.029
Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca
Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. Provinciile vestice
legiune strdind.
sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.
2.080
2.024
Prinfii din Theba, care ii erau loiali lui Ra./Marduk au Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon.
inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. PdmAntul
60 An.unnak.ki versus An unnak.ki A n. unnak. ki versus An- unnok. ki 6L
Tnblifa l:
Dupd dorinlele lor, tronul regal a fost coborAt din
ceruri
Drepturile au fost perfecfionate, ordonantele divine au
fost exaltate.
in locuri pure, cinci ora$e au fost construite: primul
fiind Eridu, al doulea Badtibira. Larak a fost an treilea gi
Sippar al patrulea. AI cincilea orag a fost Shuruppak al
cdrui rege am fost eu, Ziusudra.
62 Atr.unnok.ki yersus An.unnqk.kr An.unnak.ki versus An.unnqk.ki 63
Acestea au lbst centrele cultului. Aceste cinci orafe au Vei lua decizii pentru alta, o cu totul altd corabie'
fost desemnate centrele cultului Scriele in tabletele din lapis lazuli
Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.Un vuiet Scrie-le in tabletele alese.
perturbat de zei. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz, pusd pe o trestie 9i
Dupd ce oragele au fost distruse, centrele cultului au pe crengi de pin gi liliac.
-
fost distruse dc asemenea. imparre inlelepciunea. imparte bogalia. Ascunde-le,
inundalia tr.imisi si acopere tot pd_ de parte
-Dupd,dezastru,
mdntul, distrugdtoarea vieJii. in oragul celui mai puternic erou- care a viut ce a lost
ascuns.
Inspecteazi funda{iile, puse de cdtre cei 7 maegtri zidari
(masoni; pe cdrdmizile arzdloate.Y ezi cum straluce$te
precum bronzul in soare?
Urcd-te pe scdri.Uiti{e la pdmAntul pe care il intru-
Au mirosit mireasma, gi s-au adunar in jurul ofrandei peazL.
precum mugtele. Admiri grddinile, templele gi magazinele, toate locu-
Belelili a venit. Ea {inea in aer un ornament in formd rile magnifice.
de muscf, pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Cauti piatra din mijloc
,,Jur cd pe acest medalion albastru, Uitdte sub.
Cd nu o sd uit niciodati aceste zile, niciodatd!,, Acum, in acele timpuri, in acele zile, lumea era incd
Cdnd Enlil a ajuns, m-am adunat cu sofia mea in jurul nouA.
zellor. Cdnd Enlil a adus in fali tdbliJele, pdmAntul abia se
uscase.
Coliba rogie, coliba roqie. Zid, Zid-
Coliba roqie ascultd, zid reflectd
Dijos coliba, construieqte o barcl
Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. Lasd posesiunile. Cauta viata
I,a Gihon, Pishon, Tigris qi Euphrates. Renunld la bunurile lumeqti. Jine sufletul in viaJi.
In acel loc indepdrtat trdim. O noud furtund se apropie, dar ploile nu urlf,. Altd
Acolo, la sursa marilor rduri trdim. inundalie vine. Din nou peste pdmdnturi.
CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi, Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei
Enlil mi-a spus, cdtre Utnapishtim, a spus Schimbd bucuria din sufletele oamenilor.
,,Tu", ,,cel de departe" vei face munca conducdtorului ,{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru, intoarcerea
tdu EA. iumimi in permanentul cerului. A fost (ilizibil)
C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie, aga
vei face qi tu. Sfarsitul tdblilei
64 A n. unnak. ki versus An. unnak ki An.unnqk. ki yersus An. unnak ki 65
Tnbfila II (ilizibil)
Din prima bduturd $i soarta oamenilor a fost pecetluitd
Cdnd a intrat pentru prima oarA sub
manla Sfir$itul fragmentului
nectarul negru al ..raqiya., acesta
.,_ _f"nt* a fost predes_
tlnat
Peste mii de ani, ei au venit
Tdblifei III
In cea mai violentd form5, au venit
S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce
$i au intrerupt cdile vechi
(ilizibil) (ilizibil)
(ilizibil)
$i ..oamenii pdmAntului au fost
propriile case linufi prizonieri in Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec
in Nibiru, etema mamd creatoare
s-au luptat intre ei pentru hogAtiile
. ,Invadatorii
tului
pdman_ (ilizibil)
I
(ilizibil) (ilizibl)
(ilizibil) An, Enlil, Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu
I
capete negre
In acest timp invadatorii au continuat i
Fondatorii Eidu, Bad-tibir4 larsa, Sippar gi Shuruppak
Spre oripilarea martorilor, invadatorii
(itizibil)
au continuat (ilizibil)
(ilizibil) Primele orage au fost.fondate
C€nd a apdrut uratul semn in degert
(ilizibil)
Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor
Uzurpatorii nu au luat de seamd
(ilizibil) Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul r
in acele locuri, Umal, nafiunile pimdntului qi triburile privire de ansamblu asupra intregii perioade. De aici
Au fost licuti curali din nou incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd
in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie puri- igi construiascf, propria realitate. Vreau doar sd vd spun
ficatoare cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd
Scufundat total, acesta a iegit curat argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat
Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) doud factiuni. una pro umanitate gi una contra umanirale.
Au pregdtit rrava noui, noile nave, planificatele nave. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. $tiu doar cd noi am fost
Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil finu{i in ignoranld de-a lungul timpului, cd allii sunt cei
din partea lui Ea, cale au hotdrAt pentru noi, cd libertatea existd doar in
Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla
La doud, trei puncte (ilizibil) Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi
Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. rizbundtor. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd
Pentru (ilizibil) drum prin ceruri, migralia sfAntl ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este
Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) mai bine pentru noi. Primesc adesea intrebdri pe adresa
Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil), locul chinului redacliei, care imi confirmd bdnuielile, gi anume ci din ce
Iui Umal a fost plegdtit in ce mai mulli oameni se trezesc. Majoritatea md in-
Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului treabd ce sd facem. Eu simt ci trebuie sd fim unifi, sd ne
Seminle, cereale, pomi fructiferi qi peqti de tot felul congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Si
mirii nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre, cu ure, cu
Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. . . ilizibil... rdzboi, cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea
ilizibil) nu va merge. pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Haidefi si
Zeii din Apsu, consiliul qi annunaki au spus: ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Sd
Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o
$i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea lumin[ caldd pldcutd, care izvordgte din inimile noastre.
Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate, locu- Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se
rile sacre. vindece, sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd,
sd iubim fauna. flora, intreg Universul gi intreaga Crea{ie.
Traducere din englezd de Crislian David Isdild Eu, dupd cum spunea cineva, nu sunt zeu sau supraom,
sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind, Adevdr gi
Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut inde- Iubire. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi
pirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia cuvinte, dar asta nu md situeazd desupra niminui, ci din
asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul contra, ma face deschizitor de drumuri. Am aldturi
gliinlilic este adcvirat. Probabil cd realitatea nu o vom oameni dragi, asemeni mie, care cred cu tirie in accste
ounol$tc nicirlalir cu cxactilale, insi este bine sd avem o valori gi care au riscat mult ajutdndu-md, ca aceste
I
un
decAt cele
mativ 'j,'i;li.l,,;#.ilj%"# Mai tdrziu, dupd ce am intrat in politici, am aflat $i
alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era
;iJ:',?ll: r"'"i"a i,"u-a";';,r#; destinaJia ei, ceea ce v-am povestit deja. Din prima cdl6-
torie, cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste
".","niiT:l ili:,'i."*:?:i
murt mai arbastre si
oamenll purta! magti albe cu ochelari trenuri: ele se migcd foarte repede, nu am vdzut niciodatd
de protectie si nimic asemdndtor. Atunci cAnd am ajuns in sta!.ie, ne era
rnoepanau de
.liangd
crisrale cdnd erau sudbeiute de ".
lumirJ
r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele, dar ni rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Unul dintre gardieni
s_a
spus sd ne indepdrldm de zona respectivd. a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.
cd acele cdmpuri de energie nrin Cdnd am ajuns afard, ni s-au dat ochelari de proteclie
ca de a inlra ii baza, in ;n; ;; gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. Apoi
ve de acest fel de cristale, deoa.ece totul a devenit foarte ciudat.
era acelagi gen de lumind _ sau a$a Acolo erau gardieni inannali peste tot... vd amintili cd
mi s_a pdrut miei
Dacd imi amintesc mai multe detalii, v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care tre-
o ,a f. ,i.".r_ii.^-
ntr-un gen de "itunel aspirator, buie sd treci. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi
repede, incAt vedeam doar o eram pulin speriat.
Cred cd ele funcfioneazd pe Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns
intr-o altd camerd. Am observat un ecran pe un perete, pe
frecare. ceea_cepermile "t'tt "t"tJ;:tTrJ"T:*il: care scria HUMAN - NOT HUMAN - PURE - NOT
* Trenurile erau ase PURE. [Fiinle umane - Fiinfe non-umane - Pur - Impur]
dinduntru, vagoa-
nelor de metrou. Tunelul e Dupd ce am ydzul aceasta, m-am gdndit: Existd gi
acera de [-.il, i;;;' ;
in lungime, avea o formd ascufitA in f.ld
'fi.T##,',i ?;"# ,,al1ii" in afard de oameni??
* La punctul de control unde era acel cAmp energetic
$,
pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului.
i;'rp"i;,;;;
_scaune Trenuriie prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am
se puteau conduce in ambele ,"nsu.i,
fird n n.""rura menlionat inainte. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.
intoarcerea lor. Am fost legali cu
p,arcursut cllitoriei. gi c fost destul
.**ri J"",i"rr""ril. Nu am inJeles ce scria. Nu mai vizusem aga ceva inainte.
de bine. . . ai. uit"ru.u Dedesubt mai era scris ceva, cu litere ciudate, ca acel
rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu
+ Exista.$i dupi aceea. <E> despre gare v-am povestit - dar singurul lucru pe
un spaliu pentru mar6, dar nu loarte
-F,rau o mulllme de aslfel de trenuri. a$a cum pdrea. mare. care am putut sd-l citesc a fost HUMAN - NOT HUMAN
si - PURE - NOT PURE,
circulau cu o vitezd ater de mare.l".;i;;;;;;#;;,t; [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm cla-
sftAfulgerare luminoasd. Nu puteam
si vdd celelalte rificdri asupra acestui lucru]
rorul se miecd ae" a. ,.p.a" i".ii"iji'ra
:::::_1,*:i*:.
pnve;u ln Jur; mai degraba le concenfezi asupra
Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam
propriului hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. Dupa ce
astfel a" u*. '-'-'-'
stomac cdnd te afli in interiorul unui
am fEcut ce ni s-a cerut, gardienii ne-au spus ci vom
An.unnak ki versus An unnak ki 83
82 An unnqk.ki versus An.unnak.ki
merge mai departe, in jos. Din nou, m-am intrebat: cat de de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase
mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de mutia vreme, iar recent au fost transmise primele
de-a lungul unui sistem feroviar.. . gi incd mai este?
Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi, cu scaune,
care urmau sd ne ducd jos... sau, cel pufin, a$a am crezut
inifial. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute.
Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control,
nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar apro-
xima timpul petrecut acolo.
* In lift, imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol - o
,,literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$-
tile audio, dar orientat altfel, cu vArlul in jos.
Tot ceea ce pot sd vi spun este cd, atr.rnci cAnd
misiunea noastrd s-a incheiat. md gAndeam cd lumea nu
cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse
publicului. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.
Mai tdrziu, cdnd am intrat in politicd, am inceput sd
cercetez mai in detaliu, deoarece aveam nevoie de mai
multe rispunsuri. Am aflat cd aceste baze sunt ,,arcele"
de salvare ale guvernului, cale vor fi folosite de cei din
elitd, din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie, pen-
tru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun
Va exista o ameninJare din exterior, ceva se va petrece publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am
in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supravie-
fuiascd, se vor folosi aceste adiposturi.
$tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Nu pot sd apreciez
ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele, deoarece
nu sunt om de gtiinfd.
Dar ceea ce gtiu precis este cA, inainte de 2012,
membrii ,,elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe Cu tot respectul.. .
care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani. fNurne furnizat.]>
Din tot ce am aflat pAnd acum, cred cd acest cataclism
este legat de ,,Planeta X" (planeta Nibiru). Guvernul cu- Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice
noaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Oamenii u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile
84 An unnak.ki versus An unnak.ki An.unnqk.ki versus An unnak.ki 85
nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politi-
astfel de amenintare $i de asemenea, nu existA nicio cian norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul
informafie clard. referitoare la necesitatea de a merge in cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor
subteran. cataclism planetar, cutia noastri de corespondenJd s-a
Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic umplut cu mesaje din intreaga lume.
mai mulr. Esre plauzibil. fiind politician. ca mesajul sau Am lost incapabili sd rdspundem la toate, dar am citit
sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice cu atentie tot ceea ce am primit. Dupd o sdptdmdnd de
decdt pe cele qtiinlifice. linigte, ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. El
Pentru mai multe informalii despre <planeta X> este bine, dar doregte sd rimdnd discret, din motive lesne
9i ceea
ce s-ar putea produce, Project Camelot vd roagd si vizi_ de inleles. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld
relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta
prin selecfie. Ne-a promis, de asemenea, cA va desena
simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va
trimite prin fax.
cAtre allii) cd Telescopul de la polul Sud Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre
(http ://yowusa. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm
ml), a fost construit pentr-u a urmdri ceea ce Henry cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica
numegte,,al doilea Soare". identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este
Echipa Camelot: exact cine spune ca este.
In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din
vor iegi la suprafall multe opinii diferite, prevestiri gi Norvegia gi Suedia. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva
dezvdluiri din interior. Echipa de la project Camelot detalii interesante. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii
munce$te din greu la un documentar care va prezenta nu erau noi, ci doar le confirmau informaliile pe care le
posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii, atAt cele aveau din alte surse. Am primit confirmdri precise de la
pozitive, cAt gi cele negative. Degi in acest documentar nu doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor
se menfioneazd, noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi secrete, cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia, cdt gi
intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea eveni- Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga popu-
mentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. lajie, dacd se va considera necesar. Unii chiar au cerut sd
Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim, in ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel
fiecare moment. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si articol.
participali in mod congtient la co-crearea unui viitor Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte
pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . dintre aceste detalii. Mesajul sdu este foafie imporlant gi
trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a am hotdr6t sdJ publicdm in continuare, in totalitate (omi-
adevdrului, cu orice pret.
tdnd doar iniormaliile personale, pentru a-l proteja de
86 An.unnak. h yersus An.unnak.ki
An unnak kr versus An unnak ki 81
autoritAli). Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor
urgenl5. Doar anumite persoane vor fi primite, cum ar fi
pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat.
ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte per-
Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru:
soane importante, politicieni, oameni de Stiinld $i alli
<Stimatd echipd Project Camelot,
civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli.
Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi.
Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje, iar
cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat
aceast' bazd subteranA este foarte mare, a spus ea, mult
?n scrisoarea lui cdtre voi, cu privire la bazele subterane.
mai rnare decAt cea de la Baneheia. Mi-a mai spus cd gtie
evenimentele din preajma anului 2012 etc. Trebuie sa
de existenta unei baze qi in zona Stavanger.
recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_
Mi-a dat, de asemenea, gi o fotograhe cu o bazd aflati
nante. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la
Svalbard, care atunci cdnd au fost ficut publice, m-au
in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd suble-
rand, dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Am atagat
ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special
poza aici. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a
pentru aceasta, ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd.
bazei, iar sferele sunt probabil nigte radare putemice, care
$i eu sunt, de asemenea, norvegian, provin dintr-o monitorizeazd o zond imensA.
familie de militari qi qtiu de la mama mea, care a lucrat
rrurr Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante, cum ar fi cA
guvernamentale,
marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt,
desPr localia unei astfel toate, conduse in realitate de o m6nd de oameni, dar acegtia
de ba Este intr-un munte
creeazd diferite mArci, nume gi ambalaje ale aceloragi pro-
mare, in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de
duse care sunt definute de cdtre cei din ,,elita" societdlii
a pleca din Norvegia, cu cAJiva ani in urmd. Locul se
noastre, care conduc aceste corporaJii in totalitate.
nume$te Baneheia.
in ceea ce privegte baza de la Baneheia, mama mi-a
spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd
intre acolo, in caz de urgenjd. A mai spus cA nu poate
sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior
sau cur1l arata aceasta, fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor
sd nu spund mai mult, gi ea este o ferneie care se tine de
cuvAnt.
Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu
un alt angaj at din armati, care a fost gi el acolo. Acesta
mi-a dat ceva mai multe detalii. El mi-a spus c5. baza este
uriagd gi cd are multe camere, cu diferite destinafii, dar nu
Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta, i-a fost permis sd intre in acele camere, fiind condus
cu. exceplia
intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conec-
faptului cd este creatA pentru o situatie de
tate la sistemele militare. Dar el a spus ca, din cAte a
I
v6zut, acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de conform propriilor sale relatdri, a fost crescut $i pregdtit
oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl,
de vArf din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le
De asemenea, s-a aflat ce din $apte oameni care au avea.
lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie, patru El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent,
au murit de cancer. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in personal pot spune chiar genial, gi lucra la materiale
Fedrelandsvennen, un ziar noruegian din oragul Kristian- matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe, pe care mi
sand, in 2001. Din pdcate, acest articol nu mai este le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii.
disponibil pe internet. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii
Unul dintre prietenii mei, care a lucrat pentru NSA ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre
(Inspectoratul norr,,egian pentru controlul qi supervizarea care am mentionat anterior (de la Baneheia).
transportului feroviar) mai mulfi ani, mi-a furnizat, de
asemenea, informalii uluitoare referitoare la bazele subte-
rane gi la alte activitdli ale guvernelor.
El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze
subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de
experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in
timp, cdldtorii in alte dimensiuni, tehnologie extrateresftA
etc. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a
unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe
calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe
calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6.
El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact
permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite
porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a
care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde, in loc sd aparfinut armatei, accesul persoanelor neautorizate liind
foloseascd nave spajiale. El a sus{inut ci se lucreazi la interzis in acea perioadd. Am fost acolo de mai multe ori,
<terra-formarea>> lui Marte, aceasta insemnAnd a face cdnd mama incd lucra pentru ei. Recent au inchis in mod
posibild viala pe Marte pentru oameni. in acest moment, oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi
Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la au transformat-o in campus universitar.
suprafale, degi pare se existe ceva viald in subteran. prie- Cu toate acestea, unele dintre vechile buncdre qi siste-
tenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai me subterane au ramas in continuare acolo. Personal am
putut sd iau legdtura cu el. vizital citteva dintre acestea, care erau amplasate la o
Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai, addncime foarte mare. La un moment dat, am ajuns intr-o
I
camerd mare, cu o ugi imensd de fier, care avea pe ea o cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cata-
roate nr incuietori. Nu am putut sd clismic urmeazd se se petreace, iar noi ceilalli nu $tim
deschid gtiu ce se afla in spatele ei. nimic. )
Struc incadratd de cerc este intra-
rea care duce in munte. Structura albd din dreapta reprezintd Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de
alte clidiri care probabil deservesc baza, deoareie ar-r o crezut cd existd guverne, organisme, oameni care sunt
mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. VA
Dupd cum vedefi, este un munte uriag, cu lacuri dau dreptate, lumea in care trdim ne-a transformat in
deasupra, astl'el incdt addncimea la care se afld baza in roboli bine structurali, cu o intuilie blocatd gi cu o rali.une
interiorul muntelui poate fi doar speculatd. atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru
De asemenea, observali c6 munlii Gimlemoen gi dugman. Chiar dacd aceste informalii vi se par de
Baneheia sunt foafte apropiali, fiind desp[rtiti doar de domeniul S.F.-ului, vd rog sd vd facefi propriile cercetdri
apa rdului. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din gi si trageJi propriile concluzii. Ceea ce vd pot spune cu
Gimlemoen gi Baneheia, pe sub rdu, nu am nicio idee, siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu
dar, aga cum am menJionat mai sus, am gdsit un buncdr este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii
care merge mult in subteran, ducAnd la acea camerf, cu este bine pusd la punct. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla
uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Aceasta a fost unor adevdrate orage subterane, presdrate pe intreaga
in Gimlemoen, iar in camerd se afla apd de jumdtate de suprafa![ a Terrei. SUA are 130 de baze subterane qi un
met.ru. <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproxi-
Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de mativ 1,30 miliarde de dolari. Aceste construclii gigantice
ventilare, in mijlocul pidurii, in partea superioard a aces- sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub
tui munte, care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in directa supraveghere a acesteia. De asemenea au apirut
bazd. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane
;i departe
de orice drum. situate qi in alte localii cum ar h: Alaska, Elvelia, Franla,
Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat Rusia, China, precum gi la poli. Acestea sunt cele care se
in fala intrdrii bazei menlionate. Aceasla este un lucru cunosc. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului
ciudat, deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a
sau militarii sd aibd arme asupra lor. De fapt, nu au voie realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop,
in baza unor informafii precise. Nu cred cd cineva qi-ar fi
concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Ceea ce ne spun
ei, cd sunt baze militare sau depozite, sunt informalii
menite sd ne adoarmd vigilenla. Ce rost ar avea aceste
spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt
astfel de baze subterane $i de control militar, in afard de construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse
92 An unnqk-kiyersus An.unnak.ki An unndk.ki versus An unnak ki 93
de curent proprii, climalizare, canalizarc, etc., dacd nu EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in
pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i
oameni. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea bogalii.
baze, care insd nu au amploarea celor din striinatate, Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor, ci este
$i
cel mai important lucru, au fost construite pe vremea bun qi drept. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai
vechiului regim cu scop niilitar. minunat dar qi anume acela de a crea. Se pare cd noi am
ales, din neptiinld sau sub falsi indrumare, sa cream
haosul. De aceea suntem astlzi aici. Eu consider ci a
venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile
potente.
Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a
conEtiinfei. Noi suntem divergi sub aspect fizic, dar mili
cale afirmd cd in urma prefacerilor. o parte din teritoriu la nivel vibrafional. Numai infelegAnd acest aspect vom
va fi acoperit temporar de apa. Nu am argumente care sd putea atinge desdvdrgirea. Trebuie sd inlelegem odatd
suslind aceastd ipotezd. pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o
Am fost adesea acuzatd de nafionalism, gi da sunt entitate gi formim un intreg. Noi toli suntem pdrlicele din
nalionalistd, dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege acelagi Creator. Nu este suficient sd md programez pe
in mod normal prin aceastd afirmafie. Cred cu toatd tiria mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume.
in bundtatea acestui popor, in misiunea lui, in spiritua- Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali
litatea noastrd. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a sd ne rdzbundm pe fralii nogtri, se ii asuprim, sd ii
I
I
fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. S_a atacdm, sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem.
incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd
I
I
9i a istoriei. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi
mbardament informalional. pdrinte, ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei
I brlizarea unitdlii nalionale, culege, cici traim intr-o mare informalionald in care totul
i ilor, inducerea ideii de a fi se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se
mai presus decdt celllalt, de control al teritoriului. de intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. $tiu cd vi se
unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. Eu sunt par cuvinte mari, dar cl.reia universald, care deschide
nalionaliste, dar lara mea este Terla gi md consider egala orice poartl este cheia iubirii. Dacd emili grAnduri de
tuturor fiintelor de pe ea. Noi toli suntem frali in1o1i iubire, valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de
9i
strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Creatorul orice va veni. Frica nu este a noastrA a oamenilor, ea ne-a
ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura
aceastd supelbd planete albasfA. EL nu ne_a impa4it pe noastrd. Deci, dacd suntefi oameni, sd nu vd fie frici de
nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. ceea ce va veni.
94 ,ln unnak.ki versus.4n.tnnak.ki
arfio \
sistem \
a$a numitd centurd de fotoni. Aceastd zond a fost desco-
peritd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Inifial s-a crezut
R: Am auzit. Dar el s
cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.
A: Da, asta este ceea
la Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Ea a
ideea ci el gtie ceva. c
ile suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd
evenimente sa se produca gi cd anumite .on"
uor-f, localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemu-
protej ate?
lui Solar.
A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[?
R: Da. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen- 1
aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a;a
lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. ium il relevd cunoaqterea actuald. Treptat, treptat, omul
Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. N-au s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat
putut realiza o masA criticd. A dominat ,,adevdrul" coni'ec- fie mai mult, fie exclusiv de condilia sa materiald decAt
lionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. de cea spirituald. $i-a exacerbat orgoliul devenind indivi-
Marea masd a fost totdeauna minlita, manevratd, exploa- dualist, egoist, indiferent, rdzbundtor qi agresiv cu semenii'
tatI $i linutd in ignoranti. Cel ce a voit sd le releve Istoria sa este una a violenlelor, a luptelor fraticide pentru
oamenilor adevdrul, a fost rdstignit. Dacd s-ar fi luatd in acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si reli-
seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus, omenirea ar g,ioasd, a crimelor gi a rdzboaielor.
fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. - in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld:
A: Aqa este, gi eu cred acela$i lucru, dar ce putem
face, cum putem schimba ceva?
Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber;
nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o
necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie; meditat. Totugi accentuarea prdpastiei economice, religioa-
revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge se, politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd
qi
din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu), in egald in ntuat.
mdsurd iubili fErd nici o discriminare; indemnul de a emnat decdt un cumul 9i
sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui - sunt chintesenle u festate de-a lungul isto-
de adevdruri care, dacd ar fi fost respectate, ar fi fost
suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor con-
flictelor intre oameni.
in loc sd se pund accentul pe latura divind din om, i s-a
spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi, ignordnd
semnificalia simbolicd a legendei, l-a culpabilizat pentru aga-zis
subvalorile estea'
aga zisul ,,pdcat" al Evei gi al lui Adam. Mdntuirea, ier- Ceea cepdrea Pentru
tarea, i s-a spus, nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte lumea din Estul a regr-
de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedep- murilor comuniste a fost, dupd o clipd de eufbrie, o mare
sitor, neindurdtor gi aspru. In numele acestui zeu, demn
mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al
rurei religii constituite ulterior, s-a excomunicat. s-a schin-
giuit, s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. Absolutismul religiei
devenise la fel de crud ca;i cel politic. Dumnezeu a fost dezastrul unui rdzboi. Sistemul occidental' cel mai ldudat,
transformat in inchizitor, in loc de entitate izbdvitoare, a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele
122 An.unndk.ki vers.$ An.tmqk ki
An.utnqk ki versus An.unnak.ki 123
este noud,
Ideca nu Plank este imaginabild ca experiment, aga incdt nimeni
susskind, nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi
cd
suslinea
a fel ca gi weodati percepute.
experienfel Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd con-
!gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe ,t?r"Ji;
bidirnensionald aflata la distanfa. tinuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd, atunci
"
i1i aui'r.uru.."ll Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald
lnsernnd sa constatam cd de fapt
noi suntem intr-o exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea
studii in aceasti directie. mdrimii Plank, fiecare conlinAnd un bit de informa{ie.
ea Evreiascd din Israel si Principiul holografic susline cd, nivelul de informalie
doar cdteva n*a rn*"-l" tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de
bili con{inu1i de volumul Universului. Aici apdrea insd o
cbiar ca. gair n re nesre'u .,",,Ifli;,ff ;fru3!ruTfiT altd probleml, cdci volumul Universului sfedc este mult
care pr.d1lgs evalorarea lor rreptata
:,::1:1.t5 Asra
crspantla. rua duce cu sandul tu
;t i;;;;i mai mare decdt suprafala sa exterioard. Hogan a dedus cd
a-"'"puri_ pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la
dox al gdurir negre>. "on.apruf
suprafafa Universului, lumea din interior trebuie sd fie
A: Ce este aoesta,_)
frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank.
grii dispare, toati informa_ Nu te mai plictisesc cu amanunte, cert este cd dacd
peltnr. a o forma dispare principiul holografic va ti confirrnat, el va elimina toate
nclptul cA informatia nu teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.
Bekenstein, Jontinutul f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a
146 An unnak.ki yersus An.unnak.ki
An.unnak ki versus An.unnak.ki 147
matrixurilor. Vezi, Universul
a inceput sd ne arate adeve_
rata lui fa!e. Eu cred cd timpurite;" C: Atunci, extrapoldnd, dacd familia ta nu wea se se
;"il;, il;
iri asigure, nu crede, este dezinteresatd, tu ca un om inlelept
alii
exp ;::."fffr;;
te tii de hotdrdrea lor?
A: Nu.
se intdmpld. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi
a?
E, cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare eu cred cd aga^va fi, cei care au fost impotrivd iji vor
., 9,
Noitrebuie sd ne modificam, torald. repro$a tot Jie. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd
deoarece i;;;;;i;;;::
structura vibrafionald. i1i spun insipi!
cd eu cred cu ,"liat;;.;; -'- T1 Aici cred cd ai dreptate.
petrece in curdnd pe Terra. C: Vezi, atunci de ce sA nu ii lagi in pace. Fiecare este
tac.lismice. dar le perccpi
aga rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia
nalrsm. Noi trebuie si vedem
de a alege. Asta gtiu sigur. Noi tofi suntem egali in fafa
sd ne uitdm la ce va veni.
Creatorului. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi
ugr'. avem responsabiliteti.
informafii. Dacd unul este mai delds[tor sau mai nein-
de ei. sd fie intr_un loc crezAlor, este problema lui.-Pe d-e alti pa!e, daga !q -q!!!,
C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? simti. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. vei
O,OU vrea sd imi iau mdsuri, lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp.jte!_
,-.
lau.
dar nu gtiu incolro si o -lqlpldg
a coniilor.
P3i alunci stai qi te giindegte! A: Dar tu crezi
cd va veni cu adevdrat ceva?
i ,hoare$ri
9,-
in weo doi-trei
Evenrual poate te
C: Da. Eu simt asta. $i nu va fi de bine.
I aniJtu nu ,, rrf"i"*
I
l "rfi."ir"ii A: Dar cam cdnd?
I C: Din ce simt eu, anumite fenomene vor incepe in
I iamd, dar preponderent la anul, chiar spre primavard.
A: Pofi spune ceva cititorilor mei?
I
motivul
::1L.T,: .pentru care eu nu spun la nimeni nimic
gr.evrt asrf'el de disculii.
este raspunzator de soarra
De ce sa pierd ,irpriZ fi."*.
lui qi irpil.it u arf;li;; ;d_-"
A: Dar ce re faci_cdnd unul credl
L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i;;u,l ;;i' "'.'
dacd tu grii cd copilul
teu vrea sd facd bungee_ium
d veche ei
uzatd ir. r ar.i,, p,
A: Nu, Iogic. "a';
;; J; i,?i?ffi l.liflro
Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd
de o sursd inteligentd. Astdzi, fizica cuantici nu mai per-
cepe universul ca pe u.n ansamblu de elemente disparate
din care au rezultat toate sciziunile sociale, ci percepe
universul ca pe un flux continuu de energie in care toate
elementele sunt interconectate. Acest lucru ne face sa
inlelegem cd omul nu este un accident al naturii, nu este
o fiinld izolat[, ci este in directd interacliune cu semenii
sdi gi cu universul. Cheia acestui rafionament este simpli:
orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului,
deci starca de echilibru a omului este influenlati de
acliunile sale. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm
la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de
g6ndire. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea
intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spi-
rituald. Dacd vrem un viitor nou, va trebui sa ne ridicim
congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iu-
nile pe baza inlelepciunii. Viitorul model social trebuie sd
fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi
echitdlii dil,ine.
In incheiere weau sf, vd spun ci nu am scris aceastd
carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici.
Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi
ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor'
matcriale. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi
lumea, de a trage un semnal de alarrnd. Nu este ncvoic sI
fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh.
Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii.
Clima a lualo razna. Avem c[lduli tropicale in I{ominia.
inghe! in Brazllia, incendii gi inundalii peste tot, uragane.
ghefarii se topesc alarmant de repede, soarelc are anomalii
An.trnnqk.ki versus An.unnah ki 151
150 An.unnak.ki versus An.unnak.ki