LISTA FIGURILOR

CUPRINS
Fig. 1. Biologia celulari gi conexiunea
gAndului: bucia de
feedback mAntuire/ deoenden{d sau MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE LA TRADUCERI ........ 11

Fig. 2. Re(eaua neuronali care declangeazd

evolu{ie - pag. 31
gi produce gdnduri CUVANT INAINTE 13
pag.32 -
Fig. 3. Observatorul care colapse az6 VOI SUNTETI DUMNEZEII CEI UITATI 15
energia intru reaiitate ca
particuld _ pag. 33 STUDENTUL SERIOS AL MARII LUCRARI 27

Fig. A. Cele gapte sigilii: qapte niveluri Numai Observatorul gtie calea 25
de congtiin{i _ pag. 93
Fig. B. gapte niveluri de conqtiin(d STRUCTURA BIOLOGI CA A PERSONALITATI I.
9i energie _ pag. 94
Fig. C. gapte corpuri infdgurate unul RECAPITULARE.............. ...................... 27
in altul _ pag. 94
Fig. D. Congtiinla 5i energia in spectrul Adevdrata naturd a vocilor din capul nostru................. 32
luminii _ pag. 95
Fig. E. Creierul - pag. 96 invdldturile lui Yeshua ben Joseph 34

Fig. F. Mintea binard Pdrintele nostru div.in, Punctul Zero 35

- trdind imaginea _ pag.97
Fig. G. Mintea analogici Trezirea Observatoru/ui gi noua viald ............. 37
- trdind in acum _ pag. 99
Fig.H. Efectul observatorului celula PUNCTUL CULMINANTAL MARII LUCRARI ESTE
9i nervoasd _ pag. 99 ATUNCI CAND OTRAIE$TI 39
Fig. I. Biologia celulard gi conexiunile
pentru formarea gdndului A TRAI CA PERSONALITATE SAU CA OBSERVATOR ....... 45
- pag. 100
Fig. J. Structura de schelet, sub formd
de pd,nz-a, a masei
TNTTTATUL iN npRrCn BATALTE 5s
- pag. 101 Pdtrunderea in Jocul fdrd de cuvinte .... 63
Fig. K. CorpuJ Albastru _ pag .702
EPILOG DE JZ KNIGHT
l
CUM AU INCEPUT TOATE ACESTEA 6s
77
I
'
i

,]
 Eu sunt Ramtha cel lluminat, Domn al Vdntului,
Maeshu inilfat, slujitor intru Hristos, ceea ce se numegte
Dumnezeu/om realizat, Domn al epocii mele. Vd vorbesc
acum gi vd salut pe voi, care sunteli Dumnezei.
Iar vou6, celor care vi trezifi si fifi Dumnezei, v6 spun
aceasta:
Ceea ce veli auzi va fi ceea ce numim cuvinte de adevir,
care deschid inchisoarea uitirii voastre gi vi trezesc. Vd spun
ci aceste cuvinte gi aceste invdldturi, eu le manifest de indatS,
cici am ajuns la cercul in care eu nu pot si intru. Pitrundem
in impulsul care nu are cuvinte, iar pentru ceea ce vi invdf,
v6 trimit imediat mesageri, ca sb gtifi acest adevdr, c6ci acesta
este anul marii heziri. Ca urmare, vi spun ci toate cuvintele
mele se vor manifesta imediat gi c6, in manifestarea lor, ele
vor fi adevir, ca voi si gtili ci Dumnezeu triiegte inliuntrul
vostru gi ci ceea ce vi s-a predat este ceea ce se numeqte
adevirul qi imp6r6fia cerurilor. Aqa grdiesc eu, din Domnul
Dumnezeul fiintei mele, Ramtha cel Iluminat. Aga si fie.
Acum, da$-mi'uoie sb incep prin a v6 spune c6, intr-adanir,
suntefi ceea ce invifiturile au numit Dumnezeii cei uitali gi
ci vi trezi$.

17
 in fala gemineului Dumnezei uitafi, trezindu-se
Dupi cum afi fost inv6!a$, intotdeauna existd potenliale realizat, Dumnezeu in formi omeneasci. $i vi spun in
multiple - qi ele existi in fiecare clip6. Daci plasdm in viitor aceast6 zi ci tot ceea ce vi se pred6 va fi realizat, iar ceea
modul in care wem si ne credm viata, atunci, cdnd egti ce va fi realizat v6 va elibera de boala voastri, cici eu aqa
maestru, poli si vezi toate potenfialele qi poli sd-l alegi pe ordon; va distruge boala voastri, cici eu aga comand - gi
cel pe care wei sEJ experim entezi. Multe zile s-au intdmplat v6 va elibera de trecutul vostru, c6ci eu aga comand, pentru
deja in legdtur6 cu aceast6 zi, iar cea pe care am ales-o, care
ca voi si puteli si cunoagtefi bucuria adevirati gi extazul
se leagi cu multe alte potentiale, este cea care se va intAmpla
adevdrat al Dumnezeului care sunt gi al Dumnezeului care
astizi - gi eu gtiu exact cum s6 o dirijez. suntefi, iar noi suntem domnitorii noii imp6rdfii, mai degrabd
Atitudinea e totul. Nu suntem aici ca si fim nigte corpuri decdt pistritorii celei vechi. Aqa spun eu, Ramtha cel
mai bune. Nu suntem aici ca s6 fim muguri cu un gust mai Iluminat. $i fie si triifi neinherupt weme de doui sute de
bun. Nu suntem aici ca sd purtdm nigte vegminte albe gi ani, fie sd ne strdngem din nou intr-o mare adunare, ca sa
solide, care n-o sd fie pdtate niciodatd. Nu suntem aici pentru
celebrdm amintirea acestei minunate zile.
niciunul dintre aceste lucruri. Toate astea sunt argumente
ale personalitifii. si
Dacd sunte$ sinceri, weau spuneti:
Vorbesc in aceastd clip6 ca cel care se numegte Ramtha
cel lluminat. Eu sunt ceea ce se numegte DomnulVdntului.
Eu, Observatorul,
Sunt ceea ce se numegte fiinfa mea indlfati. Sunt ceea ce accept aceastd cunoagtere
se numegte mai mdref decAt starea mea de om. Cu adevirat,
gi imi deschid viafa
sunt Dumnezeul wemurilor mele. in aceastd clipd, vd vorbesc
intru reformarea,
despre ceea ce sunt. Sunt un slujitor al Dumnezeului intru schimbirile
dinlSuntrulfiinleivoastre. Sunt un iubitor al lui Hristos, care pe care aceastd cunoagtere le va aduce
inseamnS Dumnezeu/om realizat. in acest scop, spun in de indat6.
aceastd clipd ,si comand ca lege, ca ceea ce este predat s6
Aga si fie.
fie invafat qi absorbit de voi de indat6, ca vorbele mele sd
Pentru o viali de dou6 sute de ani.
se manifeste imediat in viafa voastri gi ca aceasti
manifesitare, mai apoi, si vi adr:ci manifestarea adevdrului,
ca sd puteli sd vede$ cd ceea ce sunteti invdfap- este cd sunte$
adugi mai aproape de Dumnezeu, de desfigurarea stdrii de
Hristos, care este Dumnezeu/bdrbat, Dumnezeu/femeie

19
STUDENTUL SERIOS AL MARII
LUCRARI
 Weau s6 vd spun c6, in acest an din timpul vostru gi
in continuare, ne apropiem de ceea ce se numegte sfdrgitul
misiunii mele. Ca urmare, despre toate momentele din viafa
voastrd cind nu afi fost impecabili in afara acesiei gcoli,
despre toate momentele in care v-afi tr6it imaginea, nu
Dumnezeul, despre toate momentele in care lSsali deoparte
ceea ce v-am inv6!at, pentru a sprijini o fafi a corpului,
mugchii unui corp, tinerefea unui corp - ci in acele
momente lSsafi deoparte bundtatea gi pe Dumnezeu gi
puterea, de dragul a cum ardtali in oglind6, cdci toate miile
qi miile de cuvinte care au emanat din acest corp, toate
acestea dau roade. Cdci toate adevdrurile care au fost
demonstrate neindoielnic in fafa a ceea ce se numegte
personalitatea voastrd, toate miracolele pe care le-afi fdcut,
toate coincidenfele, toate momentele de serendipitate, toate
momentele in care afi avut vise profetice, toate momentele
in care, ca o magie, ceea ce ali gAndit s-a manifestat - toate
acestea dau roade.
$i refineli c6, din aceste ramuri de cunoagtere gi din
aceastd mare gcoali, alegerea sufletuluiin aceastd viald este
si fac6 din ea viala care spune: ,,Le-am vizut gi le-am fdcut
pe toate. Ceea ce nu am fdcut niciodati este cd nu am vdzut

23
 in fala gemineului Dumnezei uitati, trezindu-se
cel de-al douizeci gi treilea univers. Nu
am inviat niciodati mai mare, care este ceea ce se numegte sinele spiritual, sinele
mo(ii. Nu i-am vindecat niciodatd pe cei schilozi.
Nu m_am cel adevirat.
vindecat niciodatd pe mine insumi gi nu
m_am eliberat. $i Nu gisili sinele cel adevirat atunci c6nd continuafi si
chiar ag putea s6 spun aceste concepte la
nivel lntelectual. sirbitorifi imaginea qi viafa acesteia, penhu ci v6 pot spune
Ei bine, am fost chiar renumit ca orator care
vorbeg te ceea
ce se numegte cuvAntul unui Dumnezeu,
c6 nu e nimic ce n-afi ficut, nu e nimic ce n-afi vizut gi nimic
dar nu pot s6 fac
nimic nici daci imi dafi foc.,, ce n-afi triit. Ziua in care vd dafi seama ce anume n-ati
Aceasta este viata care spune cd la toate experimentat - s6 inviafi mo$i, sd-i vindecafi pe cei bolnavi,
aceste
concepte s-a f6cut referireintotdeauna. si inviali qi si faceli ca noi oasele celor schilozi, sd puteli
Despre toate acestea
s-a scris mereu. Ele au fost profefite. s5 piqifi cu maeghii, sd putefi s6 vi aliniali cu al doudzeci
Agenlii iritanfi in fiecare
generatie sunt profe$i, sunt geniile gi gi treilea univers - este ziua in care ceea ce este cu adevirat
vindecdtorii. Agenfii
iritanp- in fiecare generatie sunt cei care important in voi se va ardta. Iar acest adevir se numegte
shigd din deqert qi
spun: ,,Nu-mi pasd cdt de minunat crezi Observatorul, care croieqte calea noii viefi. Personalitatea nu
c6 eqti, o sd mori;
nu-mi pasi cAt egti de bogat, nu pofi s6 face niciodat6 calea vie$i celei noi, pentru cd ea nu gtie decit
iei nimic in impdrdga
cerurilor; nu-mi pasd c6t de frumos crezi cum sd creeze din nou calea celei vechi.
cd e corpul tEu gi
nu-mi pasd cdt de mult crezi tu cd ip. lipsegie
viafa.., Orbul
cade intotdeauna in ganf, iar ganful
reprezinf| iadul, in
termenii strlvechiului text ebraic. Numai Observatorul gtie calea
$anful reprezinti mor_
mdntul deschis care s-a numit intotdeauna
iad. Nu_mi pasd
cdt de multe crezi cd ifi merg, cdci nu ifi E nevoie de Observator ca s5 agtearnd noua viaf6, ca
merge nimic daca
in viafa asta nu ai ceea ce ifi indica o sursi de in acest fel tuupul qi personalitatea si fie definlte in egaloanele
congtiinfd
care te implori sd te trezegti _ iar asta
e oportunitatea ca explordrii qi sd evalueze acea experienld prin evolufie. E
sd te trezegti.
nevoie de Observator, ca s6 gtie despre cel de-al doudzeci
Atunci cAnd ne apropiem de sfdrqitul misiunii
mele, pot gi treilea unives, sdl vindece pe cel schilod, si facd o viald
si vd spun ceea ce nu v-am spus gi ceea cenu
v_am predat. perfectS, si dea inapoi timpul in corp gi si manifeste
$i ce a stat in calea acestor invdfituri despre ceea ce este imp6ritia cerurilor, c6ci spunefi-mi, ce gtie personalitatea gi
miraculos? Personalitatea voastr6. Importanfa
voastri auto_ nu gtie Observatorul? Personalitatea igi qtie doar sentimentele
proclamati. Voi credefi ci suntefi aga
de importanti, dar mdrunte gi neinsemnate ale simfurilor ei, care ii asigurb viafa
toatd aceastd importanfi v-a impiedicat
si vedefi importanta fizica in fiecare zi - qi gtie c6 triiegte viafa din plin. Dar eu

24

I
I
I
I
)
 fn fala gemineului

vi spun, cdte zile gi cite secole gi cAte viefi trebuie si avefi

simfurile in primele trei sigilii?
Daci aceasta este personalitatea, atunci v6 spun ci
Observatorul este ceea ce e exbaordinar, dincolo de asta.
$coala aceasta este despre a vi aduce pe voi mai aproape
de Observator, inainte de sfdrgitulinvifiturilor mele, cdci eu
sunt Hierofanful care vd va ini$a intru Dumnezeu gi eu sunt
STRUCTURA BIOLOGICA
cel care v6 va invifa cum sd vi abandonafi lui. Propriul
iv

A PERSONALITATII. RECAPITULARE
vosbu Dumnezeu va fi acela care vi va purta in aceste locuri
indepirtate gi vd va da posibilitatea si facefi remarcabilulpe
care personalitatea, cu toati gloria voastri intelectuali, nu
ar putea si-l indeplineasci nici in zece milioane de viefi.
Deci ce vi spun eu? Vd spun c6 gcoala asta nu e
zadarnici gi cd tot'i cei din public au ficut tot ce v-am predat
eu. Afi vindecat boala. Afi avut vise profetice. V-afi gisit
cartonagul in c6mp.1
Acum, desigur, infelegefi ci nu am venit niciodati ia
voi, de cdnd fineli voi minte, niciodati n-am venit gi s6 nu
fiu pasionat de viafd gi si nu vd aduc Ai si vd preaslivesc
pe Dumnezeul care suntefi. Cici atdta timp cdt m-afi auzit
vorbind, pe cine am preamdrit de fiecare datd? Pe
Dumnezeul care sunte$. Vreme de douizeci de ani gi mai
bine, in timpul vostru, mesajul cel mai miref este ci voi
suntefi Dumnezeu, iar misiunea a fost sd vi hansmit acest
mesaj. De douizeci de ani vi spun adev6rul.

I Disciplina Cimpul [Fieldworksl. A se vedea glosarul.

26
 Existd un grup care a studiat aici, pentru a infelege
Observatorulin opozifie directi cu personalitatea gi pentru
a infelege c6 o<istenfa uman6 este ficut6 din doui niveluri
de congtiinfi: Punctul Zero gi congtiin(a oglind6. Grupul
acesta a studiat structura biologici a personalitifii. CAnd
spun shuctura biologicd, mi refer cd au studiat emofiile in
legiturd cu procesele chimice efective din corp gi chiar au
studiat ci personalitatea nu inseamni nimic altceva decit
o refea neuronali conectati la corp sub formi de substanfe
chimice. Aceste substanfe chimice se numesc neuropeptidele
din corp, dishibuite prin sistemul limbic al creierului.
Sistemul limbic al creierului este reprezentat in corp prin
ganglionii nervogi de pe gira spinirii, exact acolo unde sunt
localizate cele gapte sigilii in corp.2
Grupul acesta. a studiat structura biologici a
personalitifii, structura biologici efectivi a shesului, a
g6ndirii limitate, a imaginii, a ser<ualitifii, a victimizirii gi a
tiraniei. Ei au ajuns si defineasci in mod clar rogul din

2
A se vedea Fig. A din glosar: Cele gapte sigilii: Sapte niveluri de congtiinld
in corpul omenesc,

29
 I

D u m n ezei u itati, trezi n du-se

in faya gemineu/ui

curcubeu3, ca si vorbim din punct de vedere analogic, ca

SFI\$itAL "5€MNAL
fiind ceea ce sunt ei. Analogic inseamnd a fi ceea ce este,
*---- tr)E 1.A CEFSft +r IHnn*t
iar voi afi fost cu tofii personalitatea. Deja am invilat LA EftHfiR

fiziologia gi chiar neurologia gi biochimia personalitifii.

despre care voi credeli cd este adevdrul.a
l{cl.s$?rersrrit*tsri
t
fbolcinq
\-,- { ahc rnolurrrl* molwillc
Cei din acest grup au invdfat deja despre hormonii, +i atta

neuropeptidele gi proteinele chimice care, practic, poartb

semnitura stresului - qi apoi, despre dependenfa prin
receptorii opiacei ai mdntuirii de acel shes. Au descoperit
cd dependenfa nu se limiteazd la narcotice gi la alcool, ci
cd adevdrata dependenf6 este dependenla de stres gi chiar
I

de m6ntuirea de acesta. Au invitat ci toatb viafa lor gi tot t.

1",
corpul lor emotional au fost despre incorporarea gi men- t-
f
finerea stresului, apoi despre a fi mAntuigi de acel stres, sub
t
I

forma neuropeptidelor din creier care dau nagtere nora-

CEuiGnd c*tg corNoEla& Ja
drenalinei sau beliei din corp, care este opiaceul natural al trlqteqd$ldr d*'n rury
Ar&l* oblrrqrtll

corpului. Au invdfat ci dependenfii nu sunt cei care iau

droguri sau care beau alcool, deqi gi acegtia sunt dependenli, gindului:
Fig. 1' Biologia celulard 9i conexiunea
ci cd cei mai mari dependenfi sunt victimele. bucladefeedbackmdntuire/dependen!6sauevolulie
Ei au invdfat sd faci un pas in lituri de la a fi culoarea
rogie din curcubeu - gi sb iqi vadi viata controlati ca o
conexiunea neurologica chimicd/electrici
a creierului la
personalitate qi o imagine prin reteaua neuronald, prin
despre ADN
structura biologic6 a fiecdrei cetule' Au invdtat
gi ARN gi despre modul de a-gi crea
propriile peptide' care'
3
,,Dacd egti culoarea roqie din curcubeu, care este singura culoare pe care
sub formi de catene de aminoacizi,
permit comunicarea prin
nu o vei vedea? Asta inseamni ci eqti roEu in mod analogic. Atunci cind
oglindeqte exact
devii ceva in mod analogic. nu poli sd descrii acel ceva. p6ni ce nu egti care se produce replicarea celulelor qi se
separat de el. Pur gi simplu. e5ti acel lucru.'' Ramtha, {Jnfolding Dimensional
ceea ce este personalitatea' Deci' existd
o dovadd c6 v6
Aspecls o/ Sel/ fDesf;surarea aspectelor djmensjona]e a]e sinelui, n.l.J
sub forma unui
...Caseta 308 ed. (Yelm: Dialogurile lui Ramtha, 1991). purtati proPriile atitudini ca Pe un vesmant'
a A se vedea
Cine sunlem noi, de fapt?, Seria in fala qemineului. Vol. 2.
Nr. 5 (Yelm: JZK Publishing. o diviziune a JZK. lnc..2OO2). corp fizic.
s1
ti
 in fala gemineului
Adevdrata naturd a vocilor din capul nosbu
vocile pe care Ie aud vorbindule gi despre care cred
cE sunt
cine qtie ce fiinle celeste, nu sunt nimic altceva decdt
vocile
personalitSlii lor, care produce reactii chimice
in
r\11?{
Declanqarea la diferite niveluri de poten[ial cuantic
9i producerea de gdnduri
Fig. 2. Releaua neuronald care declangeazd gi produce
g6nduri
Au invifat sd asculte vocile a ceea ce se numesc
senatorii carereprezintd cele gapte cadrane ale corpului,
care
reprezintd celulele ceformeazd cu adevirat intregul
complex
minte/corp, identificdnd astfel emolia in mod chimic.
Au
invdfat ci vocile care le vorbesc in cap sunt vocile
emotiiror
D um n ezei u itati, trezi n du-se
lor. Au invdfat s6 asculte - gi cel mai miref lucru pe care
l-au aflat a fost cine ascult6 aceste vocl. Cine ascultS? Acum
incepem si ne apropiem de conceptul de Dumnezeu
dinldunhu, penhu ci cine ascultd personalitatea biochimicS,
genetici? Cine asculti vocile din creier? Astfel, l-am
identificat pe Dumnezeu gi am reugit si izoldm divinitatea
creier. pe care am numit-o Observatorul.
;4
,f
Particul6 Und6 de energie Observatorul
Fis 3. Observatorul care colapseazi energia
intru realitate ca particul6
Oamenii aceqtia au lucrat cu Observatorul, care poate
si ocoleasci total corpul gi si colapseze energia-undi a
realit6fii din fizica cuantici subatomic6 in manifestare sub
formi de particuli. $i-au dat seama ci Dumnezeu nu are
nevoie de ceea ce se numegte corp; ci Dumnezeu trebuie
doar si devind Observatorul. Creierul ii prezinte Ob-
servatorului holograma gindului gi, firi si o simti weodatd
la nivel emolional, Observatorul, observdnd imaginea
holograficd picturald a unui gind din creier, poate si o
manifeste imediat, fir6 ca ea si fie simfit6 weodati la nivel
emofional. Ei incep sd izoleze Observatorul gi chiar sd
 +-ffk
fn lala gemineului
pitrundi in ceea ce se numegte un tirAm care este o
invdfSturi firi cuvinte. Este cea mai sfAnti dintre cere sfinte.
Cdnd cineva trece gi devine Observatorulin mod analogic,
nu el<ist6 nicio cale gi niciun cuvAnt care sd ne invefe - decit
c6, atunci, aceasta este impdrdfia cerurilor. $i oamenii
acegtia au invifat si discearnd invifiturile strivechi.
fnvdldturite lui Yeshua ben Joseph
CAnd Yeshua ben Joseph le-a spus celor care il urmau:
,,Eu sunt fiul lui Dumnezeu cel viu", c6nd vorbea el ca fiul
lui Dumnezeu gi cdnd vorbea ca fiul omului? $i de ce, in
literatura striveche, Yeshua, Iisus din Nazareth, spunea
uneori: ,,Vorbesc acum ca fiul omului?" pentru cd yeshua
ben Joseph recunogtea in viafa lui - evidentul mogtenitor
al regatului Iudeei, al poporului eweu gi al tuturor triburilor
sale - c5, atunci c6nd vorbegte ca om, el spune: ,,Eu vorbesc
ca fiul omului", iar c6nd vorbea din divinitatea sa, din
ObEervatorul siu, spunea: ,,lati, vorbesc in numele Tatilui
dinlduntrul meu, cdci Tatal dinleuntrul meu mi-a dat si
vorbesc aceasta gi Tatil dinldunhulmeu este cel care a ficut
aceasta si fie cu putinfd. Nu eu."
CAnd spune aceasta, el spune: ,,Nu personalitatea mea
ficut minunea, c6ci penku ea e imposibil
este cea care a
sd fac6 o minune. Singurul ei domeniu sunt emotia gi
sentimentul. Acesta este domeniul ei total. Astfel, cdnd v6
spun cd vi vorbesc ca fiul casei Tatilui meu, vi vorbesc ca
personalitate, ca fiinfi omeneasci. Dar cind vi vorbesc ca
34
D um n ezei u itati, trezin d u-se
fiul lui Dumnezeu, vi vorbesc ca Observatorul, care spune
cd tot ce spun in numele Observatorului, aga se face, nu
numai in ceruri, ci gi pe PimAnt."
$i le-a spus celor care-l urmau: ,,Noi suntem copiii a
doi p6rinli. Suntem copiii umanitifii, copii din coasta tat6lui
nostru qi din pintecele mamei noastre - qi suntem gi copiii
a ceea ce ne-a adus in form6 omeneasc6. Suntem qi copiii
lui Dumnezeu. Vorbim de pe douS tronuri. Suntem dom-
nitori duali. $i ce spunefi voi? Din cine domnifi voi? Vi
conduceli viafa din emo$ile voastre sau o conducefi din ceea
ce este lipsit de emolie gi se numegte Observatorul?"
$i oamenii acegtia au invdfat cum sd diferenlieze intre
a-gi crea viafa din corpul lor emofional gi a o face din ceea
ce se numegte corpul lor de Dumnezeu - iar in ceea ce
creeazd, din corpul lor de Dumnezeu, ei nu sunt in tulburare
emolionald, ci sunt fdrd emolie. Si astfel, comandd
manifestirile imediat.
Pdrintele nostu diuin, PunctuJ Zero
Deci ce v-am spus? Cea mai mare invildturd care a
putut sd fie datA weodatd popoarelor acestui Pdmint, numit
Terra, este ci in voi sunt doi pdrinfi. Sunt pirinfii biologiei
voastre, p6rinlii vogtri genetici - gi ei vd dau viafi, iar voi
avefi inclinalia si v6 angajafi mediul conform calitSlilor
inerente ale ADN-ului vostru, ale genelor voashe. Acesta este
un pirinte. Acesta este pdrintele omenesc. Acesta este
pirintele corpului. Dar aveli gi un p6rinte mai mdre!, iar
 in fa\a gemineului
pirintele PunctuluiZero, pirintele a ceea ce se
acesta este
numegte Dumnezeu, creat din Vid. $i dacd prin asta se
spune c6 sunteti aici ca sd facefi cunoscut necunoscutul, iar
corpul este doar un vegmAnt gi creierul este un computer,
care sd creeze din Vid, colaps6nd energia in realitate sub
formi de particule, atunci treaba voasbd e si facefi cunoscut
necunoscutul. At'i fost fiin1e omenegti weme de zece milioane
de ani gi jumdtate, iar capcana voastrd este corpul emop-onal,
corpul simfurilor voastre. Astfel, prin asta se adeveregte ci
aveli doi parinfi - unul care e Dumnezeu gi unul care e
geneticS. Genetica vi de corpul qi inclinatiile unei
personalitdli. Dumnezeu vd di Spiritul Sf6nt qi un suflet
-
acela care a fost dintotdeauna.
Deci cine devenifi voi, intr-o viafi? Atunci cind suntefi
Iipsifi de emofie, sunteli ceea ce se numegte extazul. prin
aceasta, sunte$ mogtenitorul evident al lui Dumn ezeu realizat
in viafi, care se numegte Hristos. Mdiestria acestei cdldtorii
este si devenili aceastd poveste. Atunci cdnd infelege$ c6
emoliile trebuie experimentate doar atunci c6nd Dumnezeu
se manifestd in viald qi c5, apoi, hupul angajeazi viafa aceea
pentru o experienfd a simfurilor, numai atunci vom avea
emofii care corespund paradigmei minfii. Cdnd inlelegem
asta, atunci suntem maeghi hezifi, iar pdni la cilitoria intru
a fi Flristos nu mai e decAt o respiratie.
36
Dumnezei uitafi, trezindu-se
Trezirea Observatorului gi noua uiald
Cea mai mdreafi inv6!6turi care s-a dat weodatd este
,,lat6-l pe Dumnezeu". Nu iatiJ pe Hristos, ca singurul fiu
al lui Dumnezeu. Asta ar fi o prostie. Orice entitate cu un
intelect mediocru ar fi in stare sd discearnd cd e clar ci existd
un defect in textul religios, ci Dumnezeu nu a avut un singur
copil, ci c6 fiecare copil e Dumnezeu qi cd nu a existat un
singur fiu al lui Dumnezeu, ci c6 fiecare este aceasta. Hristos
este doar o paradigmd, care spune c5, atunci cdnd actiondm
gi trbim in conformitate cu Dumnezeul dinlduntru, mai
degrabd decdt cu personalitatea dinliuntru, atunci putem sd
sus$nem cd suntem fii qi fiice ale Dumnezeului celviu. Acesta
este Dumnezeul care face minunile, acesta este Dumnezeul
in care ali venit sd invSlafi cum sd vi transformati, aici, la
aceasti gcoalS. Vestea bund este c6 toli suntefi mlddilele
Punctului Zero.
Vocile din capul vostrus - trecAnd de la a fi rogul din
curcubeu la a asculta sporovdiala congtiinlei sociale, a
congtiinfei corp/minte - o sd v6 intreb, cine este cel care
ascultd? Cu acest ,,cine" am venit aici sd vd reunesc, nu si
il dau la o parte - acela care, in gtiinld Ei in mecanica
cuantic6, se numeqte Observatorul, dar care in mitologia
religioasd se numegte Dumnezeul dinlSuntru, puterea celui
uns.
s
Disciplinele Marii Lucriri introduse de Ramtha sunt exercilii practice, care
permit studentului si aibi experienfa inviliturilor la prima mini. in acest
caz. disciplina se numegte ,,ascultarea vocilor" gi este. pur gi simplu. actul
de a liniqti corpul, pentru a trece intr-o stare de congtien!5 acuti qi a observa
fluxul continuu de ginduri aleatoare pe care le intre{inem in capul nostru.
37
 tr
fr
!--

E,E;
d32
3 E'6
3<i'i
^zz
5tel!
6
UJ
 CAnd voi termina cu aceasti lucrare, mulfi dintre voi
o s6 scriefi multe scenarii minunate despre Marea Lucrare.
Cei care vor fi punctul culminant alMarii Lucriri vor fi aceia
dinte r.roi care nu doar lea$ intelectualizatint-o fafeti a perso
nalitifii',roasbe biologice, ci leali aplicat gi leafi triit efectiv.
Dupi numiritoarea timpului vostru - in funcfie de
ceea ce crede$, fie calendarul gregorian, fie celiulian - este
anul 1998 gi am timpul la indemini. Astfel c6, in fiecare
moment pe care il pehecem impreuni, din toate celelalte
zile din anulvoshu calendaristic, haidefi si facem ca fiecare
clipi sd fie imaculati gi prefioasi. Facem acest lucru
rimdndnd in timpul prezent, triind in clipa prezentd, firi
si sirim inainte sau si ne amintim ce a fost sau ce o si face{i
c6nd o si se termine asta - ci pur gi simplu lSsdnd toate
la o parte gi devenind ceea ce se numegte cuvAntul inh-un
principiu funcfional. Atunci cind evenimenful acesta se
termin6, o si putefi si spunefi: ,Doamne, a$ wea s6 nu se
fi terminat niciodati, penbu ci, literalmente, mi-am dat voie
si mi transform, lucru pe care nu am indriznit sl-l fac pini
acum - gi am hiit in ptezent."
Dumnezeu este domnitorul prezentului, al eternului
Acum. Personalitatea este domnitorul timpului in ceea ce se

41
 fn fata gemineului Dumnezei uitati, trezindu-se

si afl6m cine a fost diruit cu cunoaqtere

numeste timpulin cadran linear. Daci e si ne placi timpul de ani, iar din ele o
linear, atunci, cu siguranfE, tot ce avefi de ficut este si v6 care transcende truPul'
creeaz6 natura
ducefi la cimitir gi si citifi ce sti scris pe pietrele de cdpitdi: Dupi cum gti$ deja, conEtiinfa Ei energia
nu putem si susfinem
,,Vai, acegtia sunt oamenii care gi-au hiit viafa in timpul realitifii. Asta nu inseamni - 9i nici
asta - cd trupul 5i energia ueeaz6'
natura realitifii' penhu
linear." $i mai hebuie s5 vi uitafi Ia cruce gi si spunefi: fari
,,Oare gi ei au avut aceleagi vise ca gi mine? $i ei au wut
ci, daci o punem in acest context' o si rimdnem
Cu alte cuvinte' exist6
si meargi in aceleagi locuri? $i ei au wut sd fie vegnic tineri? tiparele biologice care dicteazi viafa'
corp de la glanda
un hormon al mo(ii, care e transmii'in
$i ei au incercat sd facd ceea ce hebuie?" Da, dar uite unde preamirim o
sunt acum.
pituitard. Dacd pream6rim corpul' atunci
conqtiinla noastr6 este
experienld limitati in timp' Daci ins6
Maeghii nu sunt la cimitir; ei sunt cei eterni. Istoric, nu supranatural al
inclinati cdtre ceea ce se numeqte cadranul
e nicio dovad6, in afara celor m6refe, ci ei au triit weodatd, c6 este Observatorul'
fiinlei noas Ee - ceea ce qtiinfa spune
pentru cd nu existi nicio dovad6 cE au murit weodat6. Dupd si reacfioneze la simpla
ceea ce poate s6 faci plantele
cum gtim, arheologia este consftuitd pe pripastia datirii cu qtiinfei' prin modul
noastrS prezenl|- atunci noi' conform
carbon a oaselor gi a fragmentelor de mediu care determini jurul nostru' ne
in care observ6m lumea de energie din
un popor in timp gi obiceiurile sale anume. Atunci, daci de particule' Aceasti
colapsdm intenlia intr-o colaborare
dupb o mie de ani o sd se descopere un cimitir - gi si a colabor6rii de energie in particule
nu e nimic
colapsare
sperim ci atunci or si fie mult mai evolua$ decii astizi in poate s6 facd asta' pentru
altceva dec6t realitate' Corpul nu
ceea ce privegte arheologia - Si o si se determine cine afi
c6, in sine, el este supus legii Observatorului'
fost, ce afi mAncat gi ce afi fdcut, atunci o si putem sd ne care au fost mai
Ne uitdm la cimitir Ei vedem oameni
qi vedem c6 ei
uitdm gi si spunem, ei bine, e clar cd gtiau ceva, dar nu au frumoEi decAt a{i visa voi si fifi weodatd -
reugit si incadreze cQ'?a ce qtiau intr-un mediu care sd le care au avut acelea5i vise
sunt ingropa,ti acolo' Sunt oameni
permiti si aib6 o viafi mai lungd. la fel ca qi generafiile lor'
ca gi voi - 9i sunt ingropali acolo'
Ceea ce spun eu este ci nu exist6 nicio dovadi a cineva care n-a avut
Crede$ cd in cimitirul acela e ingropat
existenfei noaste aici, in afari de ceea ce transmitem verbal, aceleaqi vise ca 9i voi? Singurul
lucru prin care visele lor
care s-a ficut
ceea ce scriem in piatri gi pe papirusuri. Iar descoperirea diferi de ale voastre este progresul tehnologic
voastre; altfel' principiile
de situri shdvechi - odati cu hansformarea lumii - din ceea de la moartea lor qi in timpulvie$i
ce se numegte galeria dovezilor din laba Sfinxului (care deja sunt la fel.
a fost gisiti qi va fi adusi Ia cunogiinfa publicului in urmitorii Atunci,undesuntdoveziledespreceimirefi?Dovezile
doi ani) va inregisba fabuloasele civilizafii de acum 455.000 nu sunt aici, ei nu sunt ingropa$'
Daci gtiinfa se
sunt c6 ei

43
 fn lap gemineului

reletA la identificarea dovezilor istorice ale omuh.il, atunci una

dinhe cele mai mari dovezi ar fi shuctura scheleticl a
corpului, plsfati in timp. $i maagkii? Oare, daci nu sunt
ingropafi aici, asta inseamni ci ei nu au odstat gi c6 putem
si spunem ci au aparfinut doar mifurilor? Vl spun ci asta
este incorect gi neconsecvent, penhu ci mecanica cuantici
sugereazi c5, daci am infelege legile fizicii gi ideea simpli
a Observatorului, atunci cei care o infeleg nu au murit A TRAI CA PERSONALITATE SAU CA
niciodati, penhu ci, in lumea cuantici, toate potenfialele OBSERVATOR
a<isti simultan.
Daci este cu ade'uirat posibilpenbu creierul omenesc
si conceapi ideea de viafi longwivi - viafi fir5 moarte,
viafi in nemurire, viafi in finerefe vegnici -, dac6 aceast6
idee poate fi conceputi in creierul omenesc, atunci, cu
siguranfi, ea nu poate si existe in afara teoremei ci
Observatorul din cdmpul cuantic colapseazl realitatea,
pentru ci, daci aga stau lucrurile, atunci mecanicii cuantice
;1 ii lipsegte o paradigmi mai mireafi, care Far reconstrui
complet toate principiile matematice gi de orientare a
materiei. Asta ar insemna si spunem ci mecanica cuantici
susfine ci Observatorul determini realitatea gi, desigur,
atunci realitatea va fi numai in raport cu capacitatea
Observatorului de a o visa. $i daci Observatorul are
capacitatea si transceandi ceasulbiologic? Nu e de mirare
ci Dumnezeu era considerat miref prinfe profefii sii gi
printre cet care vorbeau despre impirifia cerurilor, penhu
c6 acegfia infelegeau mecanismulgtiinfific. $i dac6 poate fi
visat, atunci poate fi gi hiit, iar daci este biit, inseamni c6
Observatorul colapseazS o viafi nemuritoare.
 fua ci marea invifituri din acest an este si
surprindem din nou ceea ce gtiau gi gtiu cei mirefi - ci
birbatul gi femeia sunt ficu$ din dou6 puteri distincte: una
este congtiinfa corp/minte, numiti personalitate, care este
produsi genetic Ai cu ajutorul mediului, la fel cum am crea
un program pe calculator. Ea se bazeazl pe creier. Cealalti
este SpiritulSfdnt, cilitorulin timp care n-a murit niciodati,
cel pe care nu l-afi cunoscut niciodat6, cel care vede
recapitularea viefii dupi moarte gi o vede nu numai cu
sentimente de rugine gi de durere, ci cu o noui forfi de a
face viafa urmitoare gi mai mireafi. NiciodatS, niciodati nu
avansim dincolo de aceasti viafd, pini ce nu stdpdnim sub
formi de infelepciune ceea ce am creat aici la nivel
emofional. Iar ziua in care am terminat cu aceasti viafi este
ziua in care putem si vedem viafa cu un sentiment de
detagare, firi emofie.
Atunci, cine si spun6 gi ce personalitate poate si
susfini ce ar fi viafa firi emoge? Iar eu vi spun - dar afi
h6it weodati viafa din punctul Observatorului? $i cine
suntefi voi, ca si sugerafi, din corpul vosfuu emofional, ci
Dumnezeu nu are niciun sentiment pentru toati creafia
c6reia ii este Dumnezeu? $i cine suntefi voi, si spunefi cd
 ln faya gemineului Du m n ezei u itati, trezin d u-s e

asta nu e nimic, atunci cAnd eu spun c6 aceia dintre Dumnezeu nu este numai ddtitorul de via!6 - este
noi care
am trdit aga putem
si spunem ci punctul de adevirat extaz natura insdgi. Dumnezeu nu este conlinut intr-o entitate
gi eliberare este murt mai puternic qi murt singulard. Forfa sa vitali este frumusefea florilor care vin din
mai rear dec6t
reacfiile chimice dinh-un corp biofizic _ durerea, pdmintul celfecund. Verdele, lavanda qi trandafirul care vin
suferinfa,
vinovifia, fericirea, nefericirea, siguranfa qi nesiguranfa? dintr-o sbmdnli maronie, de culoarea pbmAntului, qi care,
Toate astea sunt peptide biologice, care fac corpul in cildura unei diminefi de primdvari, poate s6 produc6 o
s6
reactioneze - nimic mai mult. Conform legii fizicii, floare de o frumusefe gi de o subtilitate atdt de extraordinare,
atunci
c6nd trdim din punctul de vedere al Observatorului,
alegem care se deschide sd ii rdspindeascd mireasma in vdnt - asta
si triim dintr-un egalon superior de gdndire _ gi atunci, este Dumnezeu.
gdndul acela devine legea vie$i noasfue, iar nu Dumnezeu este briza de la miezul nopfii. Dumnezeu
emo$ile noaste.
Provocarea penhu voi este s6 crea$ o lume, o este cregterea qi descregterea lunii. Este norii fantomatici de
viaf6, nu
bazat6 pe emotii, care nu sunt nimic altceva dec6t la miezul nopfii, trecdnd peste lun5. Este stelele - copiii lunii.
hecutul
visului - ci sd creafi paradigme noi, modele noi penhu Este fundalul vegniciei. Este miresmele. Este lumina. Este
viaf6,
care nu vor fi create in emofie gi nu vor avea nicio temperatura. Este frumusetea a tot ce este via!6. Sd v6 spun
legdturd
cu congtiinfa corp/minte, civor avea legituri ci aceste lucruri sunt cenugii gi plictisitoare inseamnd sd
doar cu mintea
extraordinard care incepe si nu cunoascd nicio vorbesc cu o persoanS care este de acord cd, intr-adevir,
barierd.
Ultima mare invdfituri pe care o sd v_o predau nu v-afi intdlnit niciodat6 cu natura gi nici nu i-a!i infeles
weodatd o
si fie despre observator - iar acesta este anur observatorului. misterele, mdreliile gi frumusefile.
Vreau sd re$nefi cd tot ce invdfafi nu e menit sd O sd vi invS! cd personalitatea se luptd pentru limitdrile
vi fac6
mai triqti, ci sd vd dea libertate. Fiecare f6r6m6 de ei, pentru locul ei de alter-ego, pentru individualismul ei
cunoagtere
pe care o aflafi de la mine pare cd este desfacerea durabil, dar in acelagi timp, tdnjind si fie acceptatd. Se lupta
perso_
nalitifii. Aga gi trebuie sd fie. Asta nu inseamnd sd spunem pentru ceea ce este limitat - ordinea naturalS a corpului,
cd cine sunteli voi, in afard de personalitate, nu este fafa, intelectul, ceea ce are permisiunea unei existente
frumusefea chintesen$ald a ceea ce esteDumnezeu _ limitate - gi, cu toate acestea, Observatorul care ii d6 viald
pentru
ci asta suntef,. Nu vi invif si fi! divinul din voi spun6ndu_vd are qi puterea existenlei nelimitate.
cd trebuie si
renun(afi la o viaf6 de frivolitate a simturilor Daci nu vi invali nimeni niciodati sd visali visul
gi si alegeli s6 trdig o
viafi de abstinenfd gi de austeritate. nelimitat, dac6 nu vi invafd nimeni niciodatd si inhalali
Daci Dumnezeu e abstinenf5 gi austeritate, e al naibii respiralia nirilor lui Dumnezeu, primdvara, qi daci nimeni
de
plictisitor.
nu vd invald sd vd uitafi la cerul de la miezul nopfii gi sd

48 49

in faya gemineului
strdlucit6, de magia gi incdntarea lui imbdtdtoare.
N_o sdl
cunoagteti niciodat6. Tiebuie si invdfafi cd asta
este natura
td a fiinlei voaske - gi c6nd invdfafi asta, veli gti ci
I Dumnezeu al fiinfei voastre nu incearcd sd v6
indepirteze de la viafi, ci sd vd trezeasci in miezul ei.
Nu
se luptd pentru limitarea sa, ci stripunge prin perefii
care
vd impiedicd exprimarea.
Ceea ce veli invdfa despre Observator nu este
modul
acela intunecat, rece gi monastic de viafd. Niciodati
n_o sd
devenifi Hristos atunci cAnd v6 ablinefi de Ia viaf6.
Nu_mi
pasd cine vd spune asta nimeni nu se inalfd
- dat6 pe
baza abstinenfei. Abstinenla este o evolutie n
ld nu a
viefii insegi, ci a personaliiifii care dicteazi legile vie$i.
Afunci
cdnd, in sfdrgit, il cunoaqtem pe Dumnezeu, nu suntem
diferifi de vdntul ce ne adie prin pir, iar rAsul nostru
nu
diferd de vocile dintr-un pArdiag de argint viu, bolborosind
la umbra unei sdlcii. Suntem unul qi acelaqi lucru.
Mesajul meu nu este s6 vd spun sd renunfafi la
personalitatea voastri da, acesta este mesajul _,
- ci mesajul
ioc biologic/chirnic. Dumnezeu - dacd suntem asta
- nu
h'ebuie sd caute niciun alt loc ca sb simt6, pur qi
simplu,
minunafia fiinlei noastre. Doar imaginea noastrd face
asta.
Ce afi wea sd figi mat degrabd limitafi de spafiu gi
- timp
-l
Dumnezei uitali, trezindu-se
gi temperaturi, sau nelimitafi, pentru a fi iniregul, fdr6 nicio
nevoie?
Iar invdlitura este sd vi spun tuturor: Aveli incredere
ci, atunci cind veli afla diferenla dintre imaginea voastrd
qi Observatorul voshu, atunci il vefi fi gisit pe Dumnezeu,
pentru ci cel care ascultd vocile din capul vosku este cel
care vrem sd fim. Nu wem s6 fim weodatd vocile. intot-
deauna wem si fim ceea ce ascultS, pentru cd acesta este
capul lui Dumnezeu insugi. invdfdtura aceasta este despre
ce anume dorim si fim. Ne afldm intr-o $coal6 de
inlelepciune Strdveche. Daci nu vreli sd auzili asta, nu
kebuia s6 venili niciodaiS la aceast6 gcoald.
Considerim ca pe o certitudine faptul ci afi venit aici
gi afi invilat s6 dezvoltali o bazi gi chiar un canon de
cunoaqtere, la care nu ati fi putut s6 avefi acces - cd afi venit
cu speranfele, visele gi, desigur, cu alegerile prin care afi
putea si luafi aceastd cunoagtere qi sd o aplicali, ca sd trdifi
o viald care e mai deplind, mai bogatd, mai nelimitatd qi mai
plini de bucurie. $i atunci, este personalitatea recipientul
care confine toatd bucuria, tot ce simfili cu simlurile? Alter-
ego-ul nostru este chiar gloria supremd a intelectului? Este
ceea ce am preamdri in galeriile cunoagterii intelectuale? Nu,
nu este, pentru ci totulpdleEte in fafa celui care este nelimitat
gi care, in acea nelimitare, nu creeaz6. o filozofie intelectuali,
ci creeazd o realitate intelectual6.
Dacd fiecare filozof care a trdit weodatd gi-ar putea
experimenta propriile teoreme, dacd fiecare filozof care a
trdit weodat6 ar putea s6 aibd experienla propriului sdu mit,
a propriei sale legende, a filozofiei sale, niciunul nu ar fi
r6mas in amintire ca filozof, pentru ci atunci ar fi putut sd
51
 f, f"P gemineului
a<perimentee cu ads.rirat lucrul dupi care e clar ci tinjeau
la nivel intelectual.
Si fie infeles, de azi inainte, ci Dumnezeu nu este
plictisitor, ci personalitatea este plictisitoare. Si se infeleagi
in aceasti seari ci Observatorul nu este limitat, ci
personalitatea care se lupti este limitati. Dacd trebuie si ne
batem penhu loculnostru, deja suntem pierdu$, cici pentru
ceea ce suntem nu trebuie si ne luptim. Daci libertatea TNTTTATUL itq RprucA BATALIE
noastri este certitudinea de a fi, atunci nu trebuie si ne
luptim pentru asta. Niciodati nu trebuie si omori pe
altcineva ca sd fii liber. Asta ar fi calea victimei. Libertatea
este meniti de la sine. Daci avem libertate de gAndire, atunci
avem libertatea viefii. Daci trebuie si ne luptim cu altul
pentru libertate, atunci spunem, pur gi simplu, ci purtim
un rizboi al libertifii timpului in raport cu corpul gi cu
personalitatea noask6. Dar nimeni, in ocistenfa sa kupeasci,
nu vi poate lua libertatea de a visa. $i dacd nu stipinifi
aceasta ca pe culmea cea mai m6reaf6 a ceea ce suntefi,
atunci deja sunteg inrobili. Rdzboiulse referi la hupuri, nu
la vise. Refinefi asta. A,ga si fie.
Adevdrul nu e caJa ce am de spus. Adevirul nu e ceva
ce are cineva de spus. Astea sunt doar zuonuri. Asta e
filozofie. Paradigme teoretice. Adevirul este atunci cAnd
lu6m cunoagterea gi avem noi ingine a<perienfa, penhu ci
numai atunci putem si spunem ci este adevir, pentru ci
este o stare relativ6 de fiinfare.

52
 si vi spun c6, dupd
Eu sunt un luptdtor bitrAn gi pot
o weme, in margul nostru, nu mai erau tofi aga de
neribditori si dea fuga gi si scoati palogul din teac6, pentru
cd, dupd cdta,ra betalii, ceea ce devine o limitare cronic6 este
apatia. $ti$ ce este apatia? Sunt acei solda$ bitrAni care stau
Ei spun ci au ficut totul, ci gtiu cum o sd fie bStilia. Ei pot
si prevadi o bitilie, dar cAnd ii indemnafi si meargi gi si
urce pe cal gi si porneasci la marg, ei sunt cei care nu se
simt prea bine gi nu sunt prea neribditori s6 porneasc6 pe
front. Ei spun: ,Am mai ficut asta. Mi-am fdcut bucitica
mea, in propria mea libertate.De ce s6 mi duc Ai si lupt?"
Iar ceea ce spun ei, de fapt, este cd ,,Am fdcut cdteva cuceriri
gi am mai hiit asta." Am vizut asta weme de gaizeci gi cinci
de ani.
$tim c6 pini gi luptdtorii din vechime, care chiar au
luptat unul la unul - care au luptat in biiilii aprige, asta au
ficut - ci pentru ei, faptul cE au f6cut-o o datb gi ci acum
se rebag gi spun: ,$tiu ce este, am luptat in bdtilia asta, pot
si ii prev6d rezultatul" e chiar o prostie. Natura ar spune:
un prost, pentru ci noi evoluim gi ne schimbim."
"Egti
Vreau si gti$ ci voi suntefi mai mire$ decit bihAnii luptitori
din vechime, care pot si stea acolo gi si spund: gtiu pe
"Le
55
 \

in fala gemineului
toate." Sigur c6 putem si prevedem deja punctul
de vedere fi oglinzile propriului n6stru sine, ele nu ar fi acum in
al scepticului, care o sE spun6:
,,Ag fi putut si o fac, dar gtiam realitatea noastr6, nu-i aga?
deja despre ce e vorba." gtiti, aceqtia sunt oamenii
care, Deci, cine avea si supraviefuiasci in creator gi in
atunci cdnd margulinainteazd, pe genele lor se
agaz6 praful. realitatea sa, gtiind mereu ci toti oamenii din viafa mea erau
Noi deja am trecut de culme, iar ei stau acolo gi
spun: ,,Oh, gi ei creatori ai realitifii gi ci gi ei aveau si se ridice impotriva
gtiu ce ii agteapti dincolo.,,
creatorului? Cine avea si invingi? Acela care nu era corpul
Unii o sd spun6 ci aici nu e vorba de o bitilie
aprigd, lor, iar Dumnezeu avea si se aliture acelei forle gi s6 taie
dar intr-un fel aga este - gi poate, mai mult ca
niciodatd, capul insugi corpului in care locuia. Astfel, afi putea s6 spunep-
penhu c5, de fapt, eu v6 cer sE vi luptafi gi
si v6 cucerifi ci nu e aga, dar aga e, penhu ci e mai uqor si mergi la
corpul, corpul emotionalqi viafa voastri.
$i care e diferenfa, lupt6 Ei sd ucizi si te ucizi pe tine insu$. Putem
pe altul, decAt
fald de a intdlni un dugman in b;telie?
si distrugem o persoani inchistatd gi egoisti qi si ne
CAnd mdreafa Bel Shanai mi_a dat sabia pe
munte, pe bucurdm de asta. in wemurile noasbe puteam si o facem -
c6nd aveam paisprezece ani mi_a dat o sabie
- ca sdl infrdng gi puteam si o facem altuia, pentru ci inci ne mai incurc6
pe Dumnezeul Necunoscut mesajul s6u
- a fost un mister. acest concept ci ceea ce e in afara noastri nu suntem noi,
Mesajul spunea: ,,Mergi gi cuceregte_te pe tine
insufi,,. $i ce dar de fapt, suntem noi.
sd fac, sd intorc sabia gi s6-mi tai capul?
La paisprezece
viziunea ta despre realitate e distorsionati. Indiferent
ani, $i acum, ce facem, de la bitilia aprigi la calea
cum maestrului? E acelagi lucru, numai ci e un pic mai curat.
gdndesc adolescenlii din public acum _
viziunea este Asta nu inseamni c6 e mai pufin periculos gi nu inseamnd
distorsionat6. Da, suntem mai b6tr6ni gi mai
infelepp-. putem c6 e mai pu(in stresant. FAlfdi o datd sabia intr-o lovituri
sd spunem asta.
analogici - gi grijile tale cu acea persoani s-au incheiat gi
Eu am wut si md bat cu Dumnezeu. Dumnezeu
mi_a treci la urmdtoarea.
bimis o fernere care mi-a dat o sabie gi mi_a spus:
,,Cuceregtete Dar in cazul alter-ego'ului, in cazul corpului emofional
pe tine." Sabia era foarte tangibild. Aga
frumoasd cum era, nu e chiar aqa de clar, nu? ins6, de fapt, corpul emolional
sabia era o sabie sfdnti, dar era clar ci lama
ei era aga de are in vecindtatea sa, pe orbita sa, oameni care corespund
ascufiti, cd putea sd taie picioarele unui cal de
luptd. Vorbim exact cu ceea ce este el - altfel, nu ar mai fi prin corpul
aici despre a m6 cuceri pe mine insumi cu o
sabie care, in acesta. Existi o leg6turi magnetici. De aceea spunem ci
mod evident, era menitd pentru altceva. Acum incepem
s6 noi suntem cei care credm realitatea, iar oamenii, locurile,
infelegem cd acest era in realitatea noastri,
"altceva.. cd, lucrurile, wemurile gi intimplirile din viafa noashi
existi oglinzile propriului nosbu sine, pentru
ci dacd nu ar reprezinti corpul noshu emofional.

57
 ln {ata gemineului
Dumn ezei uitati, trezindu-se

$i atunci, cum luim sabia gi cum ne infrAngem gi ne viduvul care bocegte. $i cine sunt viduva gi viduvul cuceririi
cucerim pe noi inqine, in acest nou mesaj?
Asta v_am spus noaske? Corpul nosku emofional. $i atunci, hebuie si stSm
intotdeauna. Mai intAi trebuie sE vi ocupafi
de asta in voi acolo, si fim cuceritorulgi si spunem: ,,Suferd. Hai, suferi."
ingivS. Acela este dugmanul.
,,Emofia aceea este dugmanul Asta trebuie si faceli. ,,Pofi si suferi, dar n-o si capeti nicio
meu", fle ci e vorba de ipocrizie, de furt, de
minciund, de ugurare." Pot si vE spun ci cel mai mare remediu care ne
ingelitorie, de nesiguranfi, de diploma$e,
de vini, de nevoia scoate din partea lumeasci a viefii noasbe e plictiseala. $i
de a fi dorit - care, toate, pot s6 cad6 gi si
se ageze in vi spun eu, corpul acesta emofional e foarte degtept. Daci
formatul nesiguranfei.
$i punem in viafa noastri un grup nu are niciun stimul, o s6 se plictiseasci qi o si se vindece,
inbeg de oameni care si sprijine cumva acest
lucru. Mai intai iar rana aceea de pe braf o si se vindece. $tiu asta.
bebuie si scdpim de ei, pentru cd, atunci
cdnd o facem, Deci greutatea in margul unui maestru este ci kebuie
abordim partea emop-onali a corpului nostru.
si ne extirpdm trecutul din noi - $i e vorba de oameni,
Retinefi ci noi nu suntem corpur nostru.
Acesta e un locuri, lucruri, wemuri qi intdmpliri. Margul urmdtor e mai
vegmdnt. Corpul acesta, ca vegm6nt, a fost
creat anume ca greu ca niciodatd, pentru cd trebuie s6 ne ocupim de
sd faci treaba unui Dumn ezeu care locuiegte
in el, prin cucerirea emo$onali. Numai atunci cAnd Dumnezeul acesta
realitate - iar pe noi se adun6 parazitii propriului
noshu gi-a pus braful sub control, numai atunci o si putem sE
mediu. Mai intAi, trebuie s6 indepdrtdm parazitul.
Ce o sE mergem in Shambala. Nu inainte de asta.
se intAmple dupi aceea? O sd avem o
rand in corp, o Lucrarea asta e mai grea decAt orice marq, pentru ci
umflituri - gi o sd o spargem, iar din ea o s6 curgi puroiul,
e foarte apropiati 5i personalS. Dugmanul era impersonal
scursura mizeriei insegi a rinii aceleia.
E ugor sd punem la gi, pe atunci, a trebuit sd ne luptdm doar cu simful curajului
loc parazitul, care o s6 minAnce mizeria gi
o si sugi din gi al increderii noastre. Cind e vorba de personalitate, de
noi obava. Dar ce inseamnd si dai ta o parte parazitul
gi insugi corpul pe care il purta$, de inseqi peptidele, hormonii,
sE lagi mizeria sd
fdgneasci gi si curgi _ pentru cd, imediat fluidele biologice ale creierului vostru, de alchimia corpului,
dupi aceea, apare vindecarea.- De fapt, scurgerea
mizeriei cAnd e atdt de aproape de noi, atunci suntem orbi, pentru
este vindecarea ins6gi.
ci nu gtim cum sd diferenfiem sinele de corp. Cdnd ne uitdm
$i atunci, corpul incepe: ,,Vai de mine. Cum ai putut la peretele acela, nu suntem chiar siguri de teritoriul nostru
si faci asta? Md simt aga de riu.,, atunci avem
$i vinovifie gi nu suntem siguri care este dugmanul, pentru c6, in orice
gi rugine, gi ,,cum indriznegti*, gi
,,m_am pripit,,. Uitafl_vi la clip6, dugmanul poate si fie insigi personalitatea pe care o
consecinfe. corpul e o furtuni emofionali, iar voi trebuie
criticim. $i ea e degteapti. Un lucru pe care n-o si vi-l
sd stap- acolo gi s6 vi ocupafi de ea - de v6duva sau de permiti niciodatd este si o dishugefi. O si negocieze. De

59
 in fala gemineului
D um n ezei u itafi, trezi n du-s e
aceea imaginea e un diplomat _ gi un diplomat
degtept. $iie buni pentru cine - pentru justificarea corpului voshu
cum sd rezolve un confrict firi s6 cedezenimic.
Dacd vorbim emotional, a imaginii voastre, a corpului vosku insugi? O sd
de un diplomat, atunci nu vorbim de un diplomat
de la Dumnezeu, ci de la insugi corpul emofional.
care vine vi dea o viafi mai confortabili. Chiar aga.
intot_ Poate ci o s6 mai heac6 mii de viefi pdn6 si revinb gi
deauna o si rezolve conflictul in favoarea
lui. intotdeauna.
A,ga ci, astfel, nu suntefi siguri: ,,Oare cum abordez
si spun6: ,,Am fost cea mai frumoas6 femeie din lume de
eu
asta? O abordez din corpul meu emotional cdteva ori. Am fost celmai chipeg birbat din lume de cdteva
sau o abordez
din Dumnezeul meu?,, $i atunci asta e problema ori. Am fost cel mai bogat om. Am fost cea mai bogati
gi de asta
e bdtilia aga de incinsi gi victimele aga de femeie. Am avut libertate. Am fost cel mai liber dintre tofi."
multe. Cei care
sunt victoriogi in ea pot sd fie numifi legende Foarte bine, gi nu wei sd faci pasul urm6tor? $i, vedefi voi,
qi pot si fie
onora$ ca legende de cdtre cei care au participat poate si mai fie nevoie de o mie de viefi pAni s6 vini inapoi
la b6tilie.
Ei pot si spuni: ,,Doamne, ag fi putut sd nu gi sd infeleagi asta, pentru c6 nu au rezolvat-o. E prea bine.
devin niciodati
maeshu, pentru ci ag fi putut sd nu renunf Vedefi voi, se simt prea bine aga.
niciodati la
corpulmeu emo$onal. N-ag fi pufut si renunf la
corpulmeu. Nu vi uitafi niciodati la o femeie bitrini
si vi ginditi
gi
N-ag fi putut si renun! la imaginea mea.
N-ag fi putut sd ci n-a fost frumoas6, pentru cd a fost. Nu vi uitali la un
renunf Ia trecutul meu. N-ag fi putut sE renunf
la strAnsoarea bitrAn cu pirul ca zipada de pe muntele celinalt, cu barba
egoisti in care imi fineam suferinfa, care mi-a de aceeagi culoare gi incovoibt un pic de vdrstS, cu fafa
fdcut rost de
cdzut6 de uzura gi de seriozitatea viefii lui gi si vi gdndifi
cd el nu a fost un birbat tdnir gi viril, care a crezut cd poate
si cucereasci lumea. Ei au ajuns la sfArgitulvielii lor. Cind
spun: ,Ioate cele penhu care am fost frumos gi chipeg, toate
penhu care am fost bogat, toate pentru care am fost viril,
pot nici mdcar si funcfionez in viafi cu
asta, pentru ci asta am avut atAtea femei, am avut birbali dupi plac, pentru cd
inseamnd ci, dintr-o dati, am amnezie.,, Chiar
aga. eram tindri gi frumoas6', credefi ci asta le aduce vreo
in toate $colile Strivechi de lnfelepciune o si fie consolare la bitrdnefe? Fiecare o si spun6: ,,in viafa mea,
am fost gata pentru altceva." Asta inseamni cd au trecut
dincolo de tinerele gi ci se intorc, se uitd la ea Ei sPun:
,Pentru ce au fost toate astea?" $i niciunul n-o si vi spunS
weodati: ,A,g wea si fiu la fel cum eram pe atunci." O sd
 in fala gemineului
Dumnezei uitali, trezindu-se
vi spund:
"A9 wea si gtiu acum ceea ce gtiam pe cdnd Pdbunderea in fdrd de cuuinte
aveam douizeci de ani.., ,locul
$i ce susfin ei in suflet? infelepciune. Ei sunt cei Acesta e a
J
'l-am vestit acum douizeci de ani.
Acesta e anul in care Marea Lucrare ajunge la o propo(ie
magneticd, ceea ce inseamni ci am acumulat cunoagtere,
disciplini, experienf5. Acesta e anul in care, daci putefi s6
definili ceea ce nu poate niciodatd si fie predat in cuvinte,
,P*?SAn*o ..$i dac6 gtiu asta, n-ag mai imbdtrAni ci poate sd fie predat numai in raport cu acel cerc, acesta
cu nicio zi, n-ag fi niciodate bolnav
gi ag fi stipdnit totul _ e anul in care o si incepefi s6 treceti in cercul firi cuvinte,
gi ag fi fost prospep-mea primdverii.',
Acesta e idearur. dar cu foarte multd cunoagtere gi intenfie. Dacd putefi sd
Nu existi niciun om in cjmitir care
si nu fi gdndit cum pitrundeli in cerc Ai sd gdsi$ misterul sinelui adevdrat, pe
gdndifi voi, in aroganfa voashi.
Niciunul, nici mdcar unul. acest sine adevdrat l-am incorporat noi, ca maegtri, in viafa
Aga c6, in bdtilia aceasta, e greu, pentru
cd vd batefi cu noastrd, ca si dim nagtere noii impdrdtii in viafa noastrS.
tinerefea, cu hormonii, cu peptidele,
cu congtiinfa minte/ Atunci cind pute$ si trii$ ca Observator, vefi manifesta
corp, iar timpul vosbu zboard in
fiecare zi. in fiecar e zi mai aur in palmi imediat gi vefi manifesta cele mai fantastice vise,
vedefi cdte un rid, daci v6 uitafi
indeaproape vedeli cdte un fard sa treceli niciodat6 prin corpul emofional al edit6rii.
rid undeva, pe corp. zboar6. Nu
mai e timp. Acestea sunt Atunci, experienfa acelor vise o sd fie frivolitatea gi bucuria,
semnele wemurilor.
iar acum infelege$ de ce Dumnezeu are un corp. Atunci o
Deci ce wefi sd fifi? Vrefi sd fifi asta?
Corpul vd d6 un sd experimentafi aceasta la nivelul simfurilor. Daci faceli
mare argument. Oamenii, Iocurile,
Iucrurile, vremurile gi asta, ali gisit ce-i mai sfint inhe cele sfinte, ali gisit cheia
intamplirire o s5 se rupte intotdeauna
pentru rimit'rire ,or, sacrd citre m6ieshie gi c6he a fi Hrisios.
penhu ceea ce ei percep ca pe
sine. Iar la sfdrqit, o si apari Vd jur, nu vi pierdefi avAntul, pentru ci va veni o zi
in viafa voastrd o fiinta noud, care
n-o sd fie niciunul dintre c6nd bitdlia va fi gata, iar voi o si incepeti s6 rddefi cu a$a
aceste lucruri. Atunci, descoperim
cel mai mare miste r care bucurie, penhu ci afi g6sit loculfiri de cuvinte. Adaosurile
a fost weodatd - Observatorut _
gi incepem sd diferenliem vor fi c6zut cu toatele, rana se gterge gi acum are pe ea ceea
observatorul de corp gi incepem
sE definim in observator ce se numegte o cicahice gi se vindeci, iar voi sunteli curafi.
un nou sentiment gi o nou6 putere.
$ti!i cA afi lucrat gi c6 afi stipdnit oamenii, locurile, lucrurile,
wemurile gi intAmplirile. Tiii$ cea mai mare aventuri pe
care at'i putut si v-o imagina$ weodati - gi din aceastd cauzi

62
 fn fata gemineului

viafa voaski nu se poate incheia Ia gaizeci sau la gaptezeci

sau la opheci de ani. Pentru o astfel de aventuri va fi nevoie
de cel pufin doui sute de ani, la inceput. Aqa si fie. Accept
sabia gi accept aventura. Aqa si fie.
Acum, v-am spus ci v6 iubesc? Vreau s6 gtifi ci v6
iubesc foarte mult gi ci v-am iubit intotdeauna gi ci o si vi
iubesc intotdeauna. Sunteli oameni remarcabili, oameni
remarcabili in a aprecia moralitatea fiinfelor drepte gi
EPILOG DE JZ KNIGHT
minunali ci indriznig si hiifi dincolo de granifele gindirii
CUM AU INCEPUT TOATE ACESTEA
obignuite. Vi iubesc, minunatii mei oameni.

Ramtha
,,Cu alte cuuinte, scopul lui este sd uind aici gi
sd vd invele sd fili es<traordinari."

Mi numesc JZ Knight qi sunt proprietara de drept a

acestui corp. Ramtha gi cu mine suntem doi oameni diferifi,
doui fiinle diferite. Avem un punct de realitate comun - gi,
de obicei, acest punct este corpul meu. Degi, intr-un sens,
aritim la fel, de fapt nu ardtbm la fel.
Toatd viafa mea, inci de pe cdnd eram micuti, am auzit
voci in cap gi am vizut lucruri minunate, care, pentru mine,
in viafa mea, erau normale. Am fost destul de norocoasi si
am o mamd care eta o fiinli umani cu capacitifi medium-
nice foarte mari gi care nu a condamnat niciodatl ceea ce
vedeam eu. Toati viafa am avut experienfe minunate, dar
experienfa cea mai importanti este ci aveam aceasti iubire

64 55

in laTa gemineului
adAnci, atotcuprinzitoare pentru Dumnezeu gi ci o parte
din mine inlelegea ce este aceea Dumnezeu. Mai tdrziu in
via!6, m-am dus la biserici qi am incercat s6 il infeleg pe
Dumnezeu din punctul de vedere al doctrinei religioase;
mi-a fost foarte greu, pentru ci acea infelegere era oarecum
in conflict cu ceea ce simleam gi gtiam eu.
Ramtha face parte dln viaga mea inci de cAnd m-am
n6scut, dar nu qtiam cine este gi nici nu gtiam ce este el;
gtiam doar ci existi o forfi minunati, care pigegte alituri
de mine, iar cdnd aveam probleme - gi crescind, am avut
parte de multi durere in viafi - am avut intotdeauna
experiente extraordinare cu aceastd fiintd care vorbea cu
mine. Puteam sd il aud la fel de clar cum vd aud pe voi,
dac6 ar fi si purtim o conversa$e. El m-a ajutat si infeleg
o multime de lucruri in viafa mea, care depigeau ceea ce
ai fi primit ca sfaturi in mod normal.
Dar el mi-a apirut in bucitdrie abia in 1977, intr-o
dupd-amiazi de duminicS, pe cAnd f6ceam piramide cu soful
meu. Deshidratam nigte alimente, pentru cd ne pldceau mult
drumeliile f6cute cu rucsacul in spate. Cind mi-am pus pe
cap una din piramidele alea ridicole, in capitul celilalt al
bucitdriei mi s-a infifiqat aceastd aritare minunat6, inalti
de trei mehi, schnteietoare gi semeafd. Nu prea te agtepfi
s5-fi apar6 aga ceva in bucdtdrie la doui gi jum6tate dupi-
amiaza. Nimeni nu e pregdtit vreodatd penhu a$a ceva.
Astfel, aceea a fost clipa in care Ramtha gi-a ficut efectiv
cunoscutd prezenfa.
Primul lucru pe care i l-am spus - gi nu qtiu de unde
mi-a venit asta - a fost: ,,Egti aga de frumos. Cine eEti?" El
I
Epilog de JZ Knight
are un zdmbet ca un soare gi e a<taordinar de chipeg. Mi-a
spus: ,,Numele meu este Ramtha Cel Iluminat 9i am venit
si te ajut s6 treci peste qan!." Ca o persoani naivi ce mi
aflam, reacfia mea imediatd a fost s6 m6 uit la podea, penhu
ci m-am gandit c6 poate se iniAmplase ceva cu podeaua
sau poate fusese aruncati o bombi. Nu gtiam. Iar din acea
zi, el a devenit o constanti in viala mea. in decursul anului
7977 s-au intAmplat o mulfime de lucruri interesante - ca
si nu spun mai mult. Atunci a fost perioada cdnd cei doi
copii mai mici ai mei au ajuns sd il cunoasc6 pe Ramtha
qi s6 aibi experienla unor fenomene incredibile; la fel gi
solul meu.
Mai t6rziu, in acel an, dupd ce m-a invifat gi cum avea
ceva greutSfi si imi explice ce anume era el, astfel inc3t eu
si pot si infeleg, mi-a spus intr-o zi: ,,O s5-!i trimit un
mesager, care o sd ili aducd nigte cdrli; s6 le citegti, pentru
ci atunci ai sd gtii ce sunt eu." Cir,tile acelea se numeau
*,
The Life and Teaching of the Masters of the Far East
(edltura DeVorss&Co., 1964). Le-am citit gi am inceput s6
infeleg ci Ramtha, inh-un fel, era o astfel de fllnla, iar asta
m-a scos din categorizarea de genul ,,tu egti diavolul sau
Dumnezeu" cate md n6p6stuia la wemea aceea.
Dupd ce am ajuns sd il infeleg, el a petrecut clipe lungi
qi multe plimbdndu-se prin sufrageria mea, cu to$ cei trei
metri ai fiinlei sale minunate, agezdndu-se comod pe
canapea, vorbind cu mine gi invSf6ndu-m6. Dar lucrul de
care nu miam dat seama la wemea aceea a fost c6 el gtia
* Wala gi invdldturile maegtrilor din Orientul indepartat, (n.t.).
67
 fn faTa gemineului
deja tot ce aveam s6 il intreb gi gtia deja cum sd imi
rispundi,
dar eu habar nu aveam ci el gtia toate astea.
Din L977 incoace, el s-a ocupat de mine cu r6bdare,
inh-un fel care mi-a permis si pun un semn de inhebare
nu asupra autenticitifii sale, ci asupra unor lucruri despre
mine ca Dumnezeu; m-a inv6glt, m-a prins atunci cdnd m6
l6sam prinsi in dogme sau in limitiri m6 prindea exact
- inldunhul t6u, iar tu s6 gtii ci egti privit inliunhul tiu. Are
la momentulpotrivit gi mi invdfa gi le parcurgeam impreuni
pe toate. $i eu spuneam intotdeauna: ,,$tii, tu egti aga de
ribditor. Cred cd e minunat c6 egti aga de rdbditor.,, El nu
f6cea decAt sE z6mbeascd, apoi imi spunea ci are 35.000
de ani - ce altceva ai putea s6 faci, intr-o perioadd atdt de
lungS? Abia acum weo zece ani mi-am dat seama cd el gtia
deja ceea ce aveam si il inheb qi ci de aceea era aga de
ribditor. Dar ca un mare invifdtor ce este, mi-a dat mie
ocazia sd abordez aceste chestiuni, inliunhul meu. A avut
grafia sd-mivorbeasci intr-un fel care nu era deloc ingAmfat
gi - ca un invifdtor adevdrat - m-a lisat pe mine s6 imi
dau seama de toate, de una singur6.
Si fac channeling cu Ramtha, de la sfdrgitul anului
1979 incoace, chiar ci a fost o experienfi. Ram are trei
mehi indlfime qi poartd dou6 robe, in care l_am vizut
intotdeauna. Degi sunt mereu aceleagi, sunt chiar minunate,
aga cd niciodatd nu te plictisegti sd le vezi. Roba interioari
este albi ca zipada gi merge pAnd jos, unde presupun ci
sunt picioarele lui; apoi, pe deasupra, are o alti rob6, de
un purpuriu minunat. Tiebuie si infelegefi c6 eu chiar am
analizat materialul acestor robe - qi nu e tocmai un material;
e ca un fel de lumin6. $i degi lumina le d6 un soi de hans_
68
Epilog de JZ Knight
paren[6, eu infeleg ci ceea ce poart6 el are o anumit6
realitate.
Fafa lui Ramtha are pielea de culoarea scorfigoarei; 6sta
e cel mai bun mod in care o pot descrie. Nu e tocmai maro
gi nici tocmai albi sau rogie. E un fel de amestec intre
acestea. Are ochi negri, foarte profunzi, care pot sd se uite
nigte sprAncene care arat6 ca aripile unei pisdri qi care se
inal|6 deasupra ochilor. Are maxilarul foarte drept gi o guri
minunati, iar cind zdmbegte, gtii ci eqti in rai. Are mdini
lungi, lungi, cu degete lungi, pe care le folosegte intr-un mod
foarte elocvent, pentru a-gi demonsha gdndirea.
Astfelci tuebuie si vd inchipuifi c5, dupi ce m-a invdfat
si ies din corp, trigdndu-mi efectiv afari, aruncindu-mi
in tunel, si mi lovesc de zidul de lumind gi apoi si ricogez -
d6ndu-mi seama ci pugtii mei se intorseserd de la gcoal6,
iar eu abia daci reugisem s6 spdlvasele dupi micul dejun -
mi-a fost foarte greu si mi obignuiesc s6 pierd din timpul
meu in acest plan. Nu infelegeam ce f6ceam gi unde md
duceam, aqa ci am avut foarte multe gedinle de exersare.
Trebuie si infelegefi ci el imi f6cea asta la ora zece
dimineafa, iar cind reveneam ricog6nd din zidul alb, era ora
4 gi jumitate. Am avut o mare problemi si mi ajustez cu
timpulin care nu eram aici. Aga ci am petecut multi weme
in care Ramtha m-a invdlat cum si fac asta; a fost amuzant
gi vesel, dar gi absolut inspSimAntitor uneori. Vd puteli
inchipui cum e si vini la voi, sd vi smulgS din corp, si vi
arunce in tavan qi si spun6: ,,Ei bine, cum arati perspectiva
asta?", apoi s6 vi arunce intr-un tunel - poate ci cel mai
69
 fn fa\a gemineului Epilo7 de JZ Knight
bun mod de al descrie este ca pe o gauri neagri citre atunci cAnd vorbesc cu voi gi cAnd incepeli si mi intrebati
nivelul urmitor - iar voi si fifi aa.r6rlifi prin tunel gi
si vi despre lucruri pe care l+a spus el, se poate ca eu sd nu am
lovifi de zidul acesta alb qi s6 intrali in amnezie.
nicio idee despre ce vorbili, pentru ci, atunci cAnd imi
Astfel, elm6 ajuta s6 mi pregitesc, ca si mi invefe
un pdrisesc corpul, sunt plecat6 gi mi aflu intr-un cu totul alt
lucru cu care fusesem deja de acord, inainte de aceasti
loc gi timp, despre care nu imi amintesc in mod congtient.
incarnare. Destinul meu in aceasti viaf6 nu era doar
sd mi
cisitoresc Ai si am copii gi s6 o duc bine in viafi, ci si $i oric6t de mult timp ar petrece el cu voi, pentru mine
trec timpul acela poate si insemne cinci minute sau hei minute.
peste adversitifi gi s6 las s6 se intAmple ceea
ce fusese Iar cind revin in corp, toat6 ziua respectivi s-a scurs, firi
planificat dinainte si se intAmpre iar aceasti
- intdmprare
ca eu s6 fi luat parte la ea. N-am auzit ce v-a spus qi nu gtiu
cuprindea gi o congtiinti extraordinari, care este
el.
C6nd am incercat sE mi imbrac ca si fiu Ramtha, ce a ficut el aici. Cdnd revin, corpul meu este epuizat.
a
fost amuzant. Nu gtiam ce sE fac. prima dati cdnd Uneori mi-e greu si urc scirile qi si imi schimb hainele, si
am avut
o qedinfd de channeling, am puriat tocuri gi fusti. Eu m6 fac mai prezentabild pentru ceea ce imi aduce ziua -
mi
g6ndeam cd e ca gi cum m-ag duce la biserici. sau ce a mai rimas din ea.
Aqa cd, vi
inchipuifi - daci avefi pufin timp ca si il studiali _ cum Ramtha mi-a aritat o mullime de lucruri minunate, pe
ar
ar6ta el imbrdcat intr-un costum oficial, cu tocuri (ceva care bdnuiesc ci oamenii care n-au apucat sd le vadd
ce
nu a purtat niciodati in viafa lui). niciodati nu pot nici mdcar sd gi le inchipuie, in cele mai
E foarte greu si vorbesc cu oamenii gi s6 ii fac si mirefe vise ale lor. Am vdzut cel de-al doudzeci gi treilea
infeleagd ci eu nu sunt el, ci suntem dou6 fiinfe univers gi am intAlnit fiinte extraordinare, am vizut viafa cum
separate,
iar afunci cdnd vorbip- cu mine, in acest corp, vorbi$
cu mine, vine gi pleacS. Am urmirit nagterea, viafa gi moartea a
nu cu el. Uneori, in ultimii zece ani gi ceva, asta era generafii intregi, in cdteva clipe. Am asistat la evenimente
o mare
provocare pentru mine in mijloacele de comunicare istorice, ca si mi ajute s6 infeleg mai bine ceea ce hebuia
in masi,
pentru cd oamenji nu infeleg cum se poate ca si gtiu. Mi s-a permis sd p6gesc pe lAngb corpul meu din
o fiinli
omeneasci sd fie inzesbati cu o minte divini gi totugi alte vieli gi si urmiresc cum eram gi cine eram - gi mi s-a
s6 fie
separati de aceasta. dat voie si vid cealalti parte a morfii. Acestea sunt ocazii
Eu weau si gtiti ci, degi it vedefi pe Ramtha aici, in prefioase gi privilegiate, la care mi-am dobdndit dreptul
corpul meu, acesta este corpul meu, dar Ramtha
nu arati undeva, in viafa mea. intr-un fel, si vorbesc altora despre
deloc aga. Aparitia lui in acest corp nu diminueazi
mdrefia ele este ca gi cum le-ag lua din farmec, pentru ci e greu s6
a cine qi ce este el. De asemenea, ar trebui sd mai gtifi
ci, kansmifi oamenilor care nu au fost in acele locuri cum este

70
 fn fata gemineului Epilog de JZ Knight
acolo. Fac ce pot mai bine si le spun, ca povestitor, dar tot si fie impotriva refelei voastre neuronale. Se poate ca
nu imi reugegte.
personalitatea voastrb si se cerle gi si discute in
De asemenea, mai gtiu gi c6 motivul pentru care el contradictoriu cu voi, dar genul acesta de logici devine
lucreazi cu studenfii rui in modurin care o face este penhu
transparent atunci cind sufletul vi indeamnd la o anumiti
ci Ramtha nu wea niciodati si vi umbreasci, pe niciunul experien!6.
dintre voi. Cu alte cuvinte, scopul lui este s6 vini aici gi
sd Daci asta wefi sd facefi, atunci va kebui si vi exercitafi
vi invefe si fifi exhaordinari. EI deja este exbaordinar. rdbdarea gi concentrarea gi va trebui sifacefi lucrarea. La
$i
ideea nu e ca el s6 genereze fenomene minunate.
Daci v_a inceput, lucrarea este foarte grea, dar dacd avefi tenacitatea
spus ci o si vi trimiti mesageri, o sd_i primi$
din plin. Ideea si vi linefi de ea, pot si vd spun c6, intr-o zi, acest invilitor
nu e ca el si faci trucuri in fafa voastri. Nu asta e er.
Acerea o si vi scoati la lumini. intr-o zi, veli putea si facep- toate
sunt instrumentele unui avatar care inci mai este un guru,
lucrurile remarcabile, pe care afi auzit ci le puteau face
care mai are nevoie s6 fie venerat, gi nu aga stau
lucrurile maegtrii din mituri gi legende. Vefi putea sd le facefi, pentru
cu el.
ci aceasta estecilitoria. $i, in cele din urmd, acea capacitate
Aga ci, iati ce se va intimpla: el vd va invifa gi vd va este doar realitatea unui Dumn ezeu care se trezegte in formi
ed , iar voi vefi putea omeneascS.
sd
tare s6 manifestafi Ei bine, asta e c6l6toria mea - gi a fost cdlStoria mea,
du pirdsifi corpul gi toati viafa. Dacd nu ar fi fost important gi daci nu ar fi fost
suntefi in stare sd iubiti atunci cdnd interesului omenesc
ii aga cum este, cu siguranfi cd nu ag tr6i in uitare in cea mai
este imposibil s6 o fac6, el o sd pitrund5 chiar
in viafa mare parte a anului, doar de dragul vizitei cAtorva persoane
voastri, pentru ci atunci vefi fi gata si impirtigifi din ceea
care vor sd aib6 o experienf6 New Age. Asta e mult mai
ce este el. Iar ceea ce este el, pur gi simplu, este
ceea ce vefi miret decit orice experienfi New Age. De asemenea, vi
deveni voi. PAnE atunci, el este silitor, r6bd6tor,
atoategtiutor voi spune gi ci este mult mai important decdt capacitatea
gi atoatein{elegitor in tot ce ne trebuie noud sd
gtim, ca sd de a medita sau capacitatea de a face yoga. Este vorba
putem sd invdfdm sE fim aceasta.
despre schimbarea conqtiinfei in toatd viafa noashi, in ceea
Singurul lucru pe care pot si vi_l spun este ci dacd ce priveqte fiecare idee - gi despre putinfa noastri si ne
sunteg interesati de prezentarea lui gi daci incepefi
s6J iubifi, descitugdm mintea gi s-o l6sim nemdrginiti, ca si putem
chiar daci nu putefi s6J vedefi, e un semn bun, penhu
ci s6 fim tot ce putem. si fim.
asta inseamni ci in voi era important sufletul,
indemndn, Ar mai hebui si gtifi gi ci am invdfat ci noi putem si
du-vi sd vi desfdgura{i in aceastd viafi. Iar asta s_ar putea
demonstrim doar ceea ce suntert'r in stare si demonstrdm.

73
 fn fala gemineului

Daci a$ spune, ei bine, ce mi impiedici s6 fac asta, singura

piedic6 pe care o avem este incapacitatea noastri de a ne
preda, de a ne da voie gi de a ne sprijini, chiar gi in fafa
propriei noasbe refele neuronale a indoielii. Daci putefi si
vi sprijinifi pe voi ingivi pini kecefi de indoieli, atunci vefi
reuqi, pentru ci acesta este singurul obstacol care vi sti in
cale. $i, inh-o zi, vefi face toate aceste lucruri gi ve$ ajunge
si vede$ toate lucrurile pe care le.amvizut eu gi pe care GLOSARUL LUI RAMTHA
mi s-a permis si le vid.
Aga ci eu am wut doar si vin gi si vi ar6t ci exist,
ci imi place ceea ce fac Ai ci sper c6 invdfafi de Ia acest
invifitor. $i - lucru gi mai important - ci sper cd o si vi
fineg de aceasti invifdturi.

JZ Knight

74
A face cunoscut necunoscutul. Aceasti frazE exprimi mandatul
divin original, care a fost atribuit congtiintei Sursi, de a
manifesta 9i de a aduce la nivel congtient toate potenlialele
infinite ale Mdului. Aceasti afirmatie reprezint6 intenlia de bazi
care inspiri procesul dinamic de crealie 9i evolutie.

Al doilea plan. Acesta este planul odstenlei congtiinlei sociale gi al

benzii de frewenld infrarogie. El este asociat cu durerea gi cu
suferinla. Acest plan este polaritatea negativi a celui de-al treilea
plan, al frecventei luminii vizibile.

Al doilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al congtiinlei

sociale gi al benzii de Ireanenl6 infrarogie. El este asociat cu
experienta durerii 9i a suferintei 9i este localizat in partea
inferioari a abdomenului.
Al treilea flan. Acesta este planul stdrii de congtiinlS congtienti gi
al benzii de frecven{i a luminii vizibile. Mai este cunoscut gi ca
planul luminii gi planul mental. Atunci cind energia Planului
Albastru este coboritd la aceastd bandd de frecven!6, ea se
imparte in polaritate negativi 9i pozitivS. Acesta este punctul
la care sufletul se imparte in dou6, gener8nd astfel fenomenul
de suflete pereche.

Al treilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al stdrii de

congtiint6 congtienti gi al benzii de frewen{5 a luminii vizibile.
El este asociat cu controlul, tirania, victimizarea gi puterea. Este
localizat in regiunea plarului solar.

77
 fn faya gemineului GJosaruJ Jui Ramtha
Al patrulea plan- Cel de_al patruiea
plan al existen{ei este de Punctul Zero, atunci cdnd a imitat actul de contemplare al
t6r6mul congtiinfei, punte gi al freo;enfei
ultraviold. Acest plan Vidului gi cAnd a fost creat6 congtiinla oglindS sau congtiinla
este descris ca planul lui Shiva,
distrugdtorul vechiului secundari. Un plan de existenld sau o dimensiune de spatiu
creatorul noului. ln acest plan, energia 9i
nu este inc5 impirfiti gi timp existi intre dou6 puncte de congtiinli. Toate celelalte
in polaritate pozitivi gi negativ6.
orice modificeri planuri au fost create prin incetinirea benzii de timp gi de
sau
vindecdri de duratd in corpul fizic
trebuie sd fie efectuate mai frecvenfi a celui de-al gaptelea plan.
intdi la nivelul celui de.al patrulea plan
gi al Corpului Albastru.
Acest plan mai este numit gi planul Al gaptelea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu cregtetul capului,
Albastru sau planul lui
Shiva. cu glanda pituitari gi cu atingerea iluminirii.

Al patrulea sigiriu- cer de-ar patrulea sigiriu este asociat Analogic. A fi analogic inseamni a trdi in Acum. ..Acum" este
cu iubirea
necondi[ionatd gi cu g.landa timus.
Atunci c6nd este activat acest momentul creator 9i el se afli in afara timpului, a trecutului 5i
sigiliu, se secret6 un hormon care a emotiilor.
menfine corpul intr_o stare
de s6n6tate perfecti
9i care opre$te procesur de imbdtr6nire. Benzile. Benzile sunt doui grupe de c6te gapte frecvenJe, care
Al cincilea plan. Cel de-al cincilea plan al existen{ei inconjoard corpul omenesc qi il lin laolaltd. Fiecare dintre cele
este planul
supercongtiinlei gi al frewenlei gapte straturi de frecventi ale fiecSrei benzi corespunde celor
razelorX. El mai este cunoscut
gi sub numele de planul Auriu gapte sigilii ale celor gapte niveluri de congtienld din corpul
sau paradisul.
Al cincilea sigiriu' Acest sigiriu este centrul omenesc. Benzile sunt cAmpul auric, care face posibil procesul
corpurui nostru spirituar,
care ne conecteaz5 cu cel de_al mintii binare gi al mintii analogice.
cincilea plan. Este asociat cu
glanda tiroidE gi cu a vorbi gi C&E. Abreviere a conceptului de Congtiinfi-gi-Energie. Aceasta este
a trdi adev6rul fir6 dualitate.
AI gaselea plan. Al gaselea plan este marca de serviciu a disciplinei fundamentale a manifestdrii gi
tdr6mul hipercongtiin{ei gi banda
de frecvenl5 a razelor gama. a indl!5rii congtiinfei, care se predd la $coala de Iluminare a
in acest plan este a<perimentat5
starea de congtienfi in care suntem lui Ramtha. Prin aceast5 disciplinS, studen{ii invali sE creeze
una cu tot ce este via!6.
o stare analogici a minfii, si igi deschidi sigiliile superioare gi
Al gasea sigiliu. Acest sigiliu este asociat
cu glanda pineali sd creeze realitate din Md. ..Seminarul introductiv C&E" este
banda de frecvenli 9i cu
a razelor gama. La _"*,", ,il,i" numele Seminarului introductiv pentru studen[ii incep6tori, in
se deschide forma(iunea reticulari "",,uur"u
care filtreazd gi inval'uie care acegtia inva{i despre conceptele gi disciplinele fundamen-
cunoagterea minfii subcongtiente.
Deschiderea creierului se tale ale invSldturilor lui Ramtha. invi{Sturile Seminarului
referd la deschiderea acestui sigiliu
9i la activarea congtiinfei gi introductiv C&E se pot gisi in Ramtha, Ghidul incepdtorului
a energiei sale.
pentru crearea realitdlii $ in Ramtha, Creating Personal
Al gaptelea plan. ptanul al gaptelea Reality ] Caseta 380, (Yelm: Dialogurile lui Ramtha, 1998).
este planul ultracongtiin{ei gi
banda de frecvenli a lnfinitului
Necunoscut. Acest plan este
locul unde a inceput cdldtoria involufiei.
Acest plan a fost creat ' Ramlha. Crearea realitdlii personale (n.t.)

79
 fn fala gemineului
C&E = R- Congtiin{a-gi-Energia creeazl natura realitilii.
Cartea Vietii. Ramtha vorbegte despre suflet ca fiind Cartea Vietii,
in care este inregistratS toat6 cdldtoria de involulie gi evolulie
a fiecirui individ, sub formd de in{elepciune.
C6mpul de nume. C6mpul de nume este denumirea cimpului vast
in care se practicd disciplina Lucrului pe CAmp.
Cdmpul labirintului. Este denumirea cimpului vast cu labirintul,
folosit pentru disciplina labirintului.
Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii superioare sunt
sigiliul al patrulea, al cincilea, al gaselea gi al gaptelea.
Cele gapte sigilii. Cele gapte sigilii sunt centri energetici puternici,
care constituie gapte niveluri de congtiintd in corpul omenesc.
Benzile sunt modul in care corpul fizic este linut laolaltd,
conform acestor sigilii. La fiecare fiin16 uman6, energia iese in
spiralS din primele trei sigilii sau din primii trei centri. Energia
care pulseaz6 din primele trei sigilii se manifesti ca sexualitate,
durere sau putere. Atunci c6nd sunt descuiate sigiliile superi-
oare, se activeazi un nivel superior de conqtiin{i.
Congtiin{a. Congtiinla este copilul care s-a ndscut din contemplarea
de sine a Mdului. Ea este esen{a gi lesdtura a tot. Tot ce existi
igi are originea in congtiinld gi s-a manifestat in exterior prin
asistenta acesteia, energia. Un flux de congtiinld se referi la
continuumul minlii lui Dumnezeu.
Congtiin{a corp/minle. Congtiinla corp/minle este congtiinla care
apar{ine planului fizic Ai corpului uman.
Congtiinla-oglind5. Atunci c6nd Punctul Zero a imitat actul de
contemplare a Mdului, el a creat o reflexie a sa in oglindi, un
punct de referin!5,'care a ficut posibili orplorarea Vidului. Acest
punct se numegte congtiin{a-oglindd sau conqtiinla secundari.
A se vedea Sinele.
80
Glosarul lui Ramtha
Congtiinta primar6. Aceasta este Observatorul, marele sine'
Dumnezeul dinlSuntrul persoanei omeneqti.
Congtiinla secundari. Atunci c6nd Punctul Zero a imitat actul de
contemplare a Vidului, el a creat o reflexie a sa in oglind6, urr
punct de referint6, care a ficut posibild explorarea Vidului'
Aceasta se numegte conqtiinla-oglindd sau conqtiinla secundari'
A se vedea Sinele.
Congtiinla sociald. Este congtiinla planului al doilea 9i a benzii de
frecven!6 infrarogie. Mai este numitd 9i imaginea personalitdlii
omenegti qi mintea Primelor trei sigilii' Conqtiinla socialS se
referS la conqtiinla colectivi a societilii omenegti' Este coleclia
de g6nduri, de presupuneri, de judecili, de prejudecSli, de legi,
moralitate, valori, atitudini, idealuri 5i emolii care apa(in
fraternitdlii rasei omenegti.
Congtiin!5-gi-energie. Con5tiinta-5i-energia sunt fo(a dinamici a
crealiei; ele sunt combinate in mod inextricabil. Tot ce existi
igi are originea in conStiinli gi s-a manifestat prin modularea
propriului imPact energelic.
Corpul Albastru. Este corpul care apa(ine celui de-al patrulea plan
al existenlei - congtiinla punte - 9i benzii de frecven!5
ultraviolet6. Corpul Albastru domne5te peste corpul de lulmind
qi peste planul fizic.
Corpul Auriu. Este corpul care apa(ine celui de-al cincilea plan,
supercongtiin{ei qi frecvenlei razelor X.
Corpul de luminS. Este acelagi lucru ca gi corpul radios' Este corpul
care apartine celui de-al treilea plan' al stdrii de congtiinl6
congtientd gi al benzii de frecventE a luminii vizibile'
Corpul emolional. Corpul emotional este coleclia de emo{ii,
atitudini gi tipare electrochimice trecute, care formeazE releaua
neuronali a creierului gi definesc personalitatea omeneascd a
81
 in fala gemineului
unui individ. Ramtha il descrie ca fiind seducjia celor neiluminali
gi este motivul reincarn6rii cichce.
Creeazd-li ziua. Aceasta este marca de serviciu care denumegte o
tehnicd creatd de Ramtha, pentru indltarea congtiinfei
9i a ale acestor evenimente sunt inregistrate pe tdblitele gi in
energiei, 9i crearea intenJionat6 dimineala devreme, inainte de
inceperea ziIei, a unui plan constructiv de experienfe gi de
int6mplSri pentru o zi. Aceasti tehnic6 este predatd in
exclusivitate la $coala de lluminare a lui Ramtha.
creierul galben. creierul galben este denumir ea pe care o foloseqte
Ramtha pentru a desemna neocortexul, sediul gindirii analitice
gi emolionale. Motivul pentru care este numit creierul galben
este acela ci in desenul caricatural, bidimensional, folosit de
Ramtha pentru a preda funcliile gi procesele creierului,
neocortexul a fost colorat in galben. El a explicat cd diferitele
aspecte ale creierului din acest desen sunt exagerate
9i subliniate
prin culori, pentru a sprijini studiul gi inlelegerea. Acest desen
a devenit instrumentul standard, folosit in toate lecliile ulterioare
despre creier.
Dansul in Corpul Albastru. Aceasta este o disciplinE predatd de
Ramtha, in care studenlii igi inallE nivelul de congtienld p6ni
la congtiinla celui de-al patrulea plan. Aceastd disciplini permite
accesarea Corpului Albastru gi deschiderea celui deal patrulea
sigiliu.
Disciplinele Marii Lucriri. $coala de inlelepciune Strdveche a lu!
Ramtha este dedicati Marii Lucr6ri. Disciplinele Marii Lucrdri
care se practici la $coala de lluminare a lui Ramtha sunt create
in intregime de Ramtha. Aceste practici sunt inilieri puternice,
in care studenlii au ocazia sE aplice gi sE o<perimenteze la prima
mdni invE{iturile lui Ramtha.
Dumnezei. Dumnezeii sunt fiinte avansate din punct de vedere
tehnologic, din alte sisteme solare, care au venit pe pdmdnt
acum 455.000 de ani. Acegti Drimnezei au manipulat genetic
82
Glosarul lui Ramtha
rasa omeneasci, amestecind gi modificind ADN-ul nostru cu
al lor. Ei sunt cei cirora li se datoreazd evolulia neocortexului
gi au folosit rasa umani ca pe o fo(5 de muncd supusS. Dovezi
artefactele sumeriene. Termenul mai este folosit qi pentru a
descrie adevdrata identitate a omenirii, ca Dumnezei uitati.
Dumnezeu. invifiturile lui Ramtha sunt o expunere a afirmaliei ci
,Tu egti Dumnezeu". Omenirea este descrisd ca fiind Dumnezeii
uitali, fiinle divine ca naturd, care gi-au uitat mogtenirea 9i
adevirata identitate. Aceastd afirmalie este cea carereprezinld
mesajul provocator al lui Ramtha pentru epoca noastr6
modernd - o epoci brdzdati de superstilii religioase gi de
conceplii eronate cu privire la divinitate 9i la adevirata
cunoagtere a inlelepciunii.
Dumnezeu/birbat. Realizarea deplind a unei fiinle omene5ti.
Dumnezeu/Iemeie. Realizarea deplind a unei fiin{e omenegti.
Dumnezeul l6untric. Acesta este Observatorul, marele sine,
conqtiinla primard, Spiritul, Dumnezeul dinlduntrul persoanei
omenegti.
Dumnezeul Necunoscut. Dumnezeul Necunoscut era Dumnezeul
unic al strdmogilor lui Ramtha, lemurienii. Dumnezeul
Necunoscut reprezinll divinitatea uitatd qi originea divin5 a
persoanel umane.
Emolii. Emo{ia este efectul fizic, biochimic al unei experienle.
Emoliile apa(in trecutului, pentru cd ele sunt expresia
experienlelor care sunt deja cunoscute gi cartografiate in ciile
I
neuronale ale creierului.
l Energia. Energia este perechea con5tiinlei. Tot ce este congtiin[i
poartd cu sine un impact energetic dinamic, o radialie sau o
expresie naturali a sa- La fel, toate formele de energie poartd
cu ele o congtiinld care le defineqte.
83

fn faya gemineului
Evolulie- Evolulia este c5litoria inapoi, acasd, de la nivelurile cele
mai joase de frecvenlE gi mas6 p6nd la cele mai inalte niveluri
de congtiinli gi p6ni la Punctul Zero.
Fo(a vitald. Forla vitald este Tatil/Mama, este Spiritul, respiralia
vie{ii in interiorul persoanei. care este platforma de pe
persoana igi creeazd iluziile, imaginalia gi visele.
GAndul. G6ndul este diferit de congtiin{5. Creierul prelucreaz6 un
flux de congtiin{d gi. il modificb pe segmente - imagini
holografice - de amprente neuronale, electrice gi chimice
numite gdnduri. G6ndurile sunt cir6mizile din care este
construitd mintea.
Grila. Aceasta este marca de serviciu care denumegte o tehnicd creatd
de Ramtha pentru indllarea congtiin{ei gi a energiei
5i accesarea
intenlionatd a c6mpului de energie al punctului Zero gi
lesdturii real itelii, pri ntr-o vizualizar e mentali. Aceasti tehn ic6
se predS in exclusivitate la
$coala de Iluminare a lui Ramtha.
Hierofant. Hierofantul este un maestru invdt6tor capabil sE manifeste
ceea ce predd gi care igi ini{iazi studen{ii intr_o astfel de cu_
noagtere.
Hipercongtiinla. Hipercongtiin{a este congtiinla celui de-al gaselea
plan 9i a frewenlei razelor gama.
legit din comun. Ramtha folosegte acest cuvant cu o conotatie
pozitivi, pentru a exprima ceva sau pe cineva care este
a<traordinar qi neobiqnuit, care aclioneazd nerestrictionat gi care
este excesiv de curajos sau de viteaz.
lluminare. Iiuminarea este realizarea deplini a persoanei umane,
atingerea nemuririi 5i a minlii nelimitate. Ea este rezultatul
ridicdrii energiei kundalini, care se afl6 la baza girei spindrii,
p6nd la cel de-al gaptelea sigiliu, care deschide pdr{ile latente
ale creierului. Atunci cdnd energia pdtrunde in creierul mic gi
84
Glosarul Jui Ramtha
in creierul mijlociu, qi se deschide mintea subcon5tienti,
individul are experienta unui fulger orbitor de iumin6, care se
numegte iluminare.
Infinitul necunoscut. Aceasta este banda de frecvenld a celui de-al
gaptelea plan de existen!5 gi a ultracon5tiin{ei.
care
Involulia. Involulia este cdlitoria de la Punctul Zero, din cel de-al
gaptelea plan, pdn6 la nivelurile cele mai lente qi mai dense de
frewen!6 gi masd.
JZ Knight. JZ Knight este singura persoani pe care Ramtha a numit-o
ca s6 il canalizeze. Ramtha o numegte peJZfiica sa preaiubit6.
Ea a fost Ramaya, cea mai in virstd dintre copiii care i-au fost
dati lui Ramtha in timpul vielii sale.
Kundalini. Energia Kundalini este forla vitald a unei persoane, care
a
coboard din sigiliile superioare la baza girei spindrii, in timpul
pubertSlii. Este un pachet mare de energie, rezervat pentru
evolulia umani, care este reprezental de obicei ca un Sarpe
incolicit, aflat la baza 5irei spin6rii. Aceastd energie este diferitd
de energia care iese din primele trei sigilii gi care rispunde de
sexualitate, de durere gi de suferinld, de putere gi de victimizare.
in mod obiqnuit, ea este descrisd ca fiind garpele care doarme
sau dragonul care doarme. Deplasarea energiei kundalini cdtre
cregtetul capului este denumitd c6ldtoria iluminirii. Aceasti
cilitorie are loc atunci cind acest garpe se lrezegte gi incepe
sd danseze in jurul girei spinirii. ionizdnd lichidul spinal gi
modificdndu-i structura moleculard. Aceastd acliune provoacd
deschiderea creierului mijlociu gi a porlii c6tre mintea
subcongtientS.
Labirintul. Este numele dat labirintului folosit ca parte a disclplinelor
de la $coala de Iluminare a lui Ramtha. Studentii sunt invi{ali
si g6seasci intrarea in acest labirint legati la ochi gi sd se
deplaseze prin el, concentrAndu-se pe Md, fdr6 a atinge pere(ii
85
 in laya gemineului
gifdri a-gi folosi ochii sau simfurile. obiectiwl acestei discipline
este ca studenlii, lega{i la ochi, sE gdseasci centrul labirintului
sau o camerd desemnati ca reprezentAnd Vidul.
Lista' Lista este disciplina predatd de Ramtha in care studentul scrie
o listi a lucrurilor pe care doregte s6 le cunoasc5 gi si le
experimenteze, apoi invali si se concentreze pe ea intr_o stare
de congtiin{5 analogicd. Lista este harta folositd pentru
proiecta, a modifica gi a reprograma refeaua neuronald a unei
persoane. Este instrumentul care ajuti la realizarea unor
modificari semnificative gi durabile Ia niverul persoanei gi al
realitdlii sale.
Lucrul pe Cimp. Lucrul pe cAmp este una dintre disciplinele
fundamentale ale $colii de lluminare a rui Ramtha. Studentii
sunt inv6lafi s6 creeze un simbol a ceva ce doresc sd gtie gi s6
experimenteze, pe care si il deseneze pe un cartonag.
Cartonagele sunt expuse cu partea nedesenatd in interior, pe
balustradele gardurilor ce inconjoard un cdmp vast. Studenlii
igi acoperi ochii cu miEti gi se concentreazd pe simbolul lor,
ldsAndu-qi corpul s6 meargd Jiber, pentru a gdsi cartonagul, prin
aplicarea legii congtiinlei gi energiei gi a minlii analogice.
Lumina. Lumina se relerd Ia cel de-al treilea pJan al existenlei.
Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea practici a c erii
$colilor de in{elepciune Str5veche. Termenul se la
disciplinele prin care persoana uman6 se ilumineazi gi este
transmutati la starea de fiinl; nemuritoare, divind.
Mersul Christic. Mersul christic este o disciplin5 creatd de Ramtha,
in care studentul invatd sd meargd foarte incet. fiind intr-o stare
de congtien!6 acutd. in aceastd disciplind, studentul invali sE
manifeste mintea Christicd, cu fiecare pas pe care il face.
Mesager. in timpul vie{ii lui Ramtha, mesagerul era persoana care
rdspundea de transmiterea unor anumite mesaje sau informatii.
85
GlosaruJ lui Ramtha
Un maestru invititor are capacitatea sE trimiti mesageri altor
oameni, care manifesti cuvintele sau inten(ia maestrului, sub
forma unei experienle sau a unui eveniment.
Mintea. Mintea este produsul unor fluxuri de conqtiinti-qi-energie care
actioneazE asupra creierului, cre6nd forme-g6nd, segmente
holografice sau tipare neurosinaptice denumite memorie.
a Fluxurile de congtiinfi-5i-energie lin creierul in via!5. Ele sunt
sursa de alimentare a creierului. Capacitatea de a gdndi a unei
persoane este ceea ce di persoanei o minte.
Mintea analogici. Mintea analogici inseamnd o singurd minte. Ea
este rezultatul alinierii congtiin{ei primare gi a con5tiinlei
secundare, a Observatorului gi a personalitdtii. in aceasti stare
a minlii sunt deschise cel de-al patrulea, al cincilea, al qaselea
qi al gapielea sigiliu al corpului. Benzile se rotesc in direclii
opuse, ca o roatd in interiorul unei alte ro!i, crednd un vdrtej
puternic, care permite gdndurilor susfinute in lobul frontal si
se coaguleze 5i sd se manifeste.
Mintea binari. Termenul acesta inseamnd doud minli. Este mintea
produsd atunci cdnd accesim cunoagterea personalitd!ii
omenegti gi a corpului fizic, fare s6 accesdm mintea noastrd
profundd, subcongtientd. Mintea binard sebazeazl numai pe
cunoagterea, perceplia gi procesele de gindire ale neocortexului
gl ale primelor trei sigilii. in aceastd stare a minlii, cel de-al
patrulea, al cincelea, al gaselea gi al gaptelea sigiliu r6mAn
inchise.
Mintea lui Dumnezeu. Mintea lui Dumnezeu cuprinde mintea qi
inlelepciunea fiecirei forme de viald care a trdit vreodatd in
orice dimensiune, in orice timp, sau care va trdi vreodati pe
orice planet6, pe orice stea sau in orice regiune a spaliului.
Mintea-maimuli. Mintea-maimu!6 se referi la mintea licSritoare gi
nestatornic6 a personalitSlii.
87
 in fata gemineului Glosarul lui Ramtha
inlocuirea lor cu
Mintea subcongtientS. Sediul minlii subcongtiente este creierul mic gdndire prestabilite pe carenu le mai dorim 9i
altele noi, la alegerea noastrd' Aceastd
tehnici este predati in
sau creierul reptilian. Aceastd parte a creierului igi are propriile
exclusivitate la $coala de Iluminare a lui
Ramtha'
conexiuni independente cu lobul frontal 9i cu intreg corpul, qi
are puterea de a accesa mintea lui Dumnezeu, inlelepciunea sunt sigiliile sexualitilii' ale
Primele trei sigilii- Primele trei sigilii
veacurilor. controleazi' Acestea sunt
durerii 9i ale suferinlei' ale puterii care
Oameni, locuri, lucruri, momente 9i int6mpl6ri. Acestea sunt sigiliile care sunt implicate in mod obiqnuit in toate
principalele domenii ale experienlei omene5ti, de care comPlexitilile dramei omeneqti'
personalitatea este atagatd emolional. Aceste domenii reprezintd sau fizic' Este planul
Primul plan- Se referd la planul material
trecutul persoanei omenegti qi formeazi conlinutul corpului Este forma cea mai
congtiintei imagine 9i al frecvenle\herlziene'
emotional. coagulati'
lentd 9i mai densd de congtiinli-gi-energie
Observatorul. Se referd la Observatorul rdspunzdtor de colapsarea reproductive'
Primul sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele
undS/particuli din mecanica cuantici. Acesta reprezinf| marele cu sexualitatea 5i cu supravtetuirea'
sine, Spiritul, congtiin!a primari, Dumnezeul dinlSuntrul viatS'
este sursa a tot ce este
persoanei omenegti. Principiul Mam6/Tatd' Acest principiu
lui Ramtha' Sursa qi
Tatil, Mama eternS' Vidul' in invdtiturile
Pdnzele albastre. Pdnzele albastre reprezinti structura de bazd a Dumnezeu creatorul
Dumnezeu creatorul nu sunt acelaqi lucru'
corpului fizic la un nivel subtil. Este structura invizibild de schelet este vizut ca fiind Punctul zero Qi
con5tiinta primarS' dar nu
a tir6mului fizic, care vibreazd la nivelul frecventei ultraviolet.
ca {iind Sursa sau Vidul insugt'
A se vedea Corpul emolional. de serviciu care
Procesul de torsiune' Aceasta este marca
Personalitatea.
pentru indllarea
Planul Extazului. Se refer6 la pianul de odihnd, unde sufletele igi denumeqte o tehnicS creat6 de Ramtha
a unui cdmp de
planificE urmEtoarele incarndri, dup5 recapitu)area vie!ii congtiintei 5i energiei 9i crearea intenlionatd
tehnicS' studentul
anterioare. El mai este cunoscut Si ca fiind cerul 5i paradisul, torsiune. prin folosirea mintii' Prin aceastd
in spatiu/timp' si
unde nu existi suferinld, nu existi durere, nevole sau lipsd qi inva!6 sd construiascd o gaur6 de vierme
dimensionale cum ar
unde orice dorintd se manifesti imediat. modiJice realitatea 1i s-a creezefenomene
teleportarea 5i altele'
fi starea de a fi invizibil, Ievitalia, bilocatia,
Planul demonstraliei. Planul fizic este numit gi planul demonstraliei. lluminare a
Aceasti tehnici este predatd exclusiv la $coala de
Este planul ln care persoana are ocazia sd iqi demonstreze
Iui Ramtha.
potentialitatea creatoare la nivelul masei gi sE asiste la forma
procesul folosit pentru
material6 pe cate o ia conqtiinla, toate acestea pentru a-gi l6rgi Procesul de vizualizare in Twilight@' Ett"
de vizualizare'
nivelul de inlelegere emolional6. a practica disciplina Listei sau alte forme

Plimbarea. Aceasta este marca de serviciu a unei tehnici create de PunctulZero-sereferdlapunctulinilialdecon5tient6'creatdeVid

este copilul inilial
JZ Knight, pentru indllarea congtiintei gi a energiei, modificarea prin actul contemplirii de sine' Punctul Zero
intenlionatd a retelelor noastre neuronale gi a tiparelor de al Vidului, naqterea conqtiintei'

88 89
 in laya gemineului Glosarul lui Ramtha
Ram. Ram este o versiune prescurtatd a numelui
Ramtha. Ramtha singulard din hinduism. Mai degrabS, este reprezentarea unei
inseamnd Tatdl. st5ri de congtiinti care apa(ine celui de-al patrulea plan, benzii
Ramaya. Ramtha o nume5te pe JZ Knight fiica de frecvenli ultraviolet 5i deschiderii celui de-al patrulea sigiliu.
lui preaiubitE. Ea a
fost Ramaya, prima care a devenit copilul adoptat Shiva nu este nici birbat, nici femeie. Este o fiinli androgin6,
al lui Ramtha
pentru ci energia celui deal patrulea plan inc6 nu a fost separati
in polaritSti pozitive qi negative. Aceasta este o distinctie
importantd fald de reprezenlarea hindusd tradi{ionald a lui Shiva
ca fiind o zeilale masculin6, care are o solie. Pielea de tigru de
un numdr mare de copii, 133, degi niciodati la picioarele sale, tridentul gi soarele qi luna de Ia nivelul capului
nu a avut urmagi
de sAnge. reprezinf"a gradul de stdpdn al acestui corp asupra primelor trei
sigilii de congtiin!5. Enerqia kundalini este reprezentatd ca o
energie puternicd, ce pornegte de la baza girei spindrii gi iese prin
cap. Aceasta este o alti distinclie fa{d de anumite reprezentdri
hinduse ale Iui Shiva, in care energia sub formi de garpe iese
in vechiul Egipt existd un burevard dedicat rui Ram, la nivelul celui de-al cincilea sigiliu, prin gAt. O alt6 imagine
marere simbolicd a lui Shiva reprezinld guvite lungi de pEr intunecat 5i
cuceritor- $i ei au fost destul de in(elepfi, inc6t
sE inleleag5 cE
oricine putea si mearg5 pe bulevardul luj o mullime de giraguri de perle, care reprezintE bogdlia experienlei
Ram putea sd sale, stipdnitd ca inlelepciune. Tolba, arcul qi sigelile sunt
cucereascd vdntur.'' cuvdntui Aram, numere
nepotului rui Noe,
este format din substantivul Araa, care in agentul prin care Shiva iqi declangeazd voin{a puternicS, distruge
Iimba aramaici
inseamnd pdm6nt. sol, gi din cuvdntul Ramtha, imperfecliunea gi creeazd noul.
care inseamnd
inalt. Acest nume semitic aduce aminte de descinderea Sinele. Sinele este adevdrata identitate a persoanei omene5ti. diferitd
lui
Ramtha de pe muntele cel ina.lt, cu care a inceput de personalitate. Este aspectul transcendental al persoanei. El
marele marg.
Recapitularea viefii. Aceasta este se refer'a la congtiin{a secundarS, la cdlStorul in cilitoria de
ea terioare,
care are loc atunci cdnd pers involutie gi de evolulie, care f.ace cunoscut necunoscutul.
ei lea plan,
dup5 moarte. persoana are ie Sufletul. Ramtha se referd la suflet ca fiind Cartea Vietii, in care este
, actorul
gi receptorul propriiror sale actiuni. probremele
nerezorvate din inregistratd sub form5 de inlelepciune intreaga cilStorie de
acea viald, care apar in lumina recapituldrii,
stabilesc programul involu{ie gi evolutie a individului.
pentru incarnarea urmEtoare.
Supercongtiinta. Aceasta este congtiinla celui de-al cincilea plan
Re{eaua neuronali. Este o relea de neuroni care efectueazd gi frecvenlei razelor X.
impreuni o funclie.
Tahumo@. Tahumo este disciplina preda't6 de Ramtha, in care
Shiva' Domnul Dumnezeu Shiva reprezint,
Domnur pranului Arbastru studentul inva!5 capacitatea de a stdpdni efectele mediului
gi al Corpului AJbastru. Shiva nu este
forosit careferirera zeitatea inconjuritor natural - frigul gi cdldura - asupra corpului omenesc.

90 91
 in faYa gemineului
Glosarul lui Ramtha
Transmitere 5i receplie. Transmitere gi receplie este denumirea
Fisura A. CELE $APTE SIGILII: $APTE NIVELURI
disciplinei predate de Ramtha, in care studentul invaf5 si
acceseze informalii cu ajutorul atributelor creierului mijlociu, DE CONETIINTA iN CORPUL OMENESC
excluz6ndu-qi perceplia senzorialS. Aceasti disciplind dezvoltE
capacitatea mediumnicd a studentului pentru telepatie gi
divinalie.
Al qaptelea slgiliu
Twilight@. Termenul este folosit pentru a descrie disciplina predat6
de Ramtha, in care studenlii inva!5 si igi aducd corpul intr-o
stare catatonicS, similard cu somnul profund, dar pistr6ndu-gi Al gaselea sigiliu
in acelagi timp starea de congtienld
Al cincilea sigiliu
Ultracongtiinla. Este congtiinta celui de-al qaptelea plan gi a benzii
de frecvenli a Infinitului Necunoscut. Este congtiinla unui
maestru indllat. Al patrulea sigiliu
Vidul. Vidul esie definit ca un vast nimic la nivel material. ins6 toate
lucrurile la nivel poten{ial. A se vedea Principiul Mam6[ati.
Al treilea sigiliu
Vindecarea cu ajutorul Corpului Albastru. Este o disciplini predati
de Ramtha, in care studenlii i5i inalld nivelul de congtienlS pAnd
Al doilea sigiliu
la congtii{a celui de-al patrulea plan gi la Corpul Albastru, in
scopul vindecdrii sau modificdrii corpului fizic.
Primul sigiliu
Yeshua ben Joseph. Ramtha il numegte pe Iisus Hristos cu numele
de Yeshua ben Joseph, urmdnd traditiile evreiegti ale acelei Energia kundalini
perioade.

CopynghtO2OO0 JZ Knight

92 93
 in fala gemineului Glosarul lui Ramtha

Fisura B. $APTE NIVELURT DE CONSTilNTA gr Fisura D. CONSTIINTA $l ENERGIA

ENERGIE iN spectRul LUMINII

Punctul Zero
SPECTRUL LUMINII
Ultracongtiin!a Infinitul Necunoscui
Hipercon5tiin!a Razele gama
CON9TIINTA ENERGIE

Supercongtiin!a Razele X
Congtiinla punte Albastrul ultraviolet
Infinttul
Congtiin!a conqtientd Ultraconqtiinfa
Lumina vizibile Necunoscut
Congtiinla sociald
lnfrarogu
Subcongtientul
Hertzian
Hipercongtiinfa
Acum
CopyrishtO2O0O JZ Knisht Superior

Fisura C. sAprE."-.^:iliFA$uMrE UNUL iN

Centru Lumina vizibili

Punctul Zero

Nivelul 7 - Infinitul Necunoscut Inferior

Nivelul 6-Corpul Roz
Nivelul 5-Corpui Auriu
CopyrightO2000 JZ Knight
Nivelul 4 - Corpul Albastru
Nivelul 3 - Corpul de lumini
Nivelul 2 - Corpul infrarogu
Nivelul 1-Corpul fizic

CopyrighKg2OOO JZ Knight

94 95
 GJosarul lui Ramtha
fn fata gemineului
Figura F. MINTEA BINARA - TRAIND IMAGINEA
Figura E. CREIERUL

Neocortex
(creierul
Talamus galben)

Hipotalamus Corpus
Lobul frontal callosum

Creierul
Glanda pituitard
mijlociu

Glanda
pineald

Puntea Creierul mic

(lat. pons)
Miduva spinbrii

Formaliunea Energia
reticulard
Copyright@2ooo JZ Knight

Acesta este desenul caricatural original, bidimen-

sional, pe care Ramtha l-a folosit ca sd predea funcliile
gi procesele creierului. El a explicat c5, in acest desen,
diferitele aspecte ale creierului sunt exagerate gi subliniate
prin culori, pentru a ugura studiul gi inlelegerea. Acest
desen a devenit instrumentul standard, folosit in toate
lectiile ulterioare despre creier.

CopyrightLg2O0O JZ Knight

96
 in fa\a gemineului
GlosaruJ Jui Ramtha
Fisura c. MTNTEA ANALOGTCA _ TRAIND iN Rcuu Figura H. EFECTUL OBSERVATOIIUL.UI
SI CELULA NERVOASA

Observatorul este cel care produce

colapsarea undei de probabilitate, sub forrnd de
particuli de realitate.

J"qL

Undi de energie Observatorul

Actr-rl observdrii face ca

celulele nervoase si transmitd gi sd producd gindul.

&FH..

I
J
J
I

Copyrighttg2O0O JZ Knight

98 99
I
 in fata gemineului Glosarul lui Ramtha

Figura I. BIOLOGIA CELULARA Figur CTUMDESCHELET'

SUA DE PANZA, A MASEI
$I CONEXIUNILE PENTRU FORMAREA GANDULUI

*tffiMt'{AL frf-l.IHf'.3-
L}T.1A C.ftEtrft b |,,3{,{*tr-tu,
,4*rrr xnr* di'+l;rit$d;dl
Yn Cnfl{tn,
+ +I
-]F
N *:unt-."126 q 16tr; 1"t
6 1
'{
i;
.d sl{s mql$r-arle dstMx*t "*rl.-
t w-al,"eM8fuule ,:.;
i
I
I Trrnrin.atzi
1 |tP.tiliL$|i
t
i 1,.

;it; I

;l J
1t
1
lr t
l*, j
i{
.1.
,i I I i-'
, t
t I
I J

rt$e\qtqnl *itt? tq qtt{z l&,

rftist* {"*lailrrl* rtin rrrtp

('."1lltill*,
CopyrightO2OO0 JZ Knight ntirr4,b:k{rli Pa hara de *nrbon

Fll+irlr*f ri I'i,+ da P lru*+"'&

lrr tl Frtril {.tlsc*r.*rtilk Ftrddstrr Copyrightrg2000 JZ Knight

100 101
 in fala gemineului

Figura K. CORPUL ALBASTRU

Pdnze albastre

Energia kundalini
se ridici in
cregtetul capului
prin toate cele
gapte sigilii.

Copyrighto2ooo JZ Knight

102