SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

INSTITUTIE FUNDAMENTALA A
STATULUI DE DREPT

Referat realizat de:

Tase Georgiana

~ SCURT ISTORIC ~
Institutia ‘’Ombudsman”-ului a aparut in Suedia, acum mai bine de 180 de
ani, ca instrument complementar pentru controlul executivului de catre

“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 1

 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

parlament.Ea avea insa ca model functia de Ombudsman a regelui, create in 1713.

Istoriceste, originea institutiei poate fi cautata in Egiptul antic, in Grecia antica; ea
poate fi romana, chineza, Indiana, islamica, spaniola. In orice caz, Suedia a
cristalizat-o. In diferite tari, cu denumiri proprii, ombudsman-ul e considerat,
dupa caz, avocet, aparator, mediator, comisar, comisie sau chiar sindic.

Dupa mai bine de un secol, sub diferite denumiri, aceasta institutie s-a
extins, in mai multe de jumatate dintre tarile lumii, dar in niciuna dintre tarile
comuniste. De exemplu, in 1919 in Finlanda, in 1952 in Norvegia, in 1954 in
Danemarca, in 1957 in Germania, in 1967 in Marea Britanie, in 1969 in Irlanda de
Nord, in 1973 in Franta, in 1974 in Italia, in Portugalia in 1975, in Austria in 1977,
in Spania in 1981, in Polonia in 1987. Denumirile sunt diferite: ombudsman,
mediator, wehrbeauftragter, parliamentary commissioner, defensore civico,
provedor de justicia, defensor del pueblo. Institutia exista,in prezent, in tari de pe
toate continentele (in SUA, Hawai,Australia, Elvetia, Canada, Noua Zeelanda,
Cipru, India, Egipt, Israel, Trinidad, etc.

Nici in alte tari n-a fost altfel. In Suedia, in primii 100 de ani, ombudsman-ul
primea cca 70 de plangeri anual. Acum insa se inregistreaza intre 3000 si 4000 de
plangeri anual. In 1987, in Finlanda s-au inregistrat 1540 de plangeri, in Norvegia
1503, in Danemarca 1740 etc. In Polonia, numai in catvea luni de la infiintare s-au
inregistrat peste 25000 de plangeri. Prin cateva amendamente, s-a cerut
inlaturarea acestei institutii. Reticenta fata de ea este, poate, explicabila.
Utilitatea si eficienta ei se vor dovedi insa in timp.

In esenta, ombudsman-ul trebuie sa apere spiritual legilor sis a protejeze

drepturile si libertatile individului. El nu este un organ care sa se substituie altora,
dar este un organ alaturi de altele pentru salvgardarea drepturilor si a libertatilor.
El nu este un avocat al celor nevoiasi, ci un protector al tuturor.

In majoritatea tarilor lumii, arma principala ombudsman-ului este

autoritatea lui, puterea de a admonesta si critica, suportul moral al opiniei
publice, receptivitatea si sprijinul tuturor autoritatilor publice. Institutia
ombudsman-ului- se spunea Conferinta de la Canberra, 1988- este o institutie

“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 2

 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

democratic, conceputa sa opereze intr-un spirit de democartie “cu un guven

cooperant si oficialitati amabile”, care, in general, functioneaza efficient, dar si
sunt dispuse sa inlature orice greseala sau nedreptate. Este deci o institutie a
carei implementare cere timp, ambianta democratica, cultura politica si juridica,
amabilitate si solicitudine

~ AVOCATUL POPORULUI ~

“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 3

 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

Avocatul poporului este una din institutiile care a starnit cele mai
contradictorii si mai aprinse dezbateri, fie in spectrul inutilitatii ei, fie sub semnul
unui balsam mult asteptat la durerile cetateanului.

Avocatul poporului este numit e senat, pe o perioada de 4 ani, adica pe

durata legislaturii. Calitatea de a fi avocat al poporului este incompatibila cu orice
alta functie publica sau privata.

Avocatul Poporului are ca rol fundamental apararea drepturilor si a

libertatilor cetatenilor. In acest scop, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate
in drepturile sau libertatile lor, consta sau verifica faptele de incalcare a
drepturilor si libertatilor, sesizand autoritatile competente in vederea restabiliri
legalitatii si a reglarii prejudiciilor cauzate. Autoritatile publice sunt obligate sa
asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale.

Anual sau la cererea Camerelor, Avocatul Poporului prezinta in fata

Parlamentului rapoarte asupra activitatii desfasurate si cu privire la cauzele si
conditiile care au determinat sau au favorizat faptele de incalcare a drepturilor si
a libertatilor cetatenilor. El poate face recomandari privind legislatia, sau pentru
adoptarea oricaror altei masuri pentru ocrotirea drepturilor si a libertatilor
cetatenilor.

Reglementarea constitutionala a institutiei (art. 55-57) este sumara, dar si

indeajuns de disponibila. Legea organica, stabileste modul de organizare si de
functionare a institutiei Avocatului Poporului.

“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 4

 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

~ STRUCTURA PARLAMENTULUI ~

~ BICAMERALISMUL ~

In cazul statelor federative, bicameralismul constituie o necesitate,una

din camerele Parlamentului fiind destinata sa asigure reprezentarea, de regula, a
statelor federate (in prezent, numai Republica Federala Islamica a Camorelor are
un parlament unicameral: Adunarea Federala) . In cazul statelor unitare,
bicameralismul constituie o curiozitate, adeseori greu de motivat si de explicat.
Totusi, obisnuit, in favoarea bicameralismului parcaticat in statele unitare sunt
invocate 2 categorii de argumente: tehnice si politice. Din punct de vedere tehnic,
bicameralismul ar prezenta unele avantaje: amelioreaza calitatea procesului
“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 5
 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

legislativ si tempereaza impetuozitatea “Camerei de jos”.Din punct de vedere

politic, bicameralismul imbina principiul reprezentarii la nivel national cu
principiul reprezentarii la nivel teritorial (obisnuit, “Camera de jos”, fiind alcatuita
prin sufragiu universal, egal, direct si secret, la nivel national, iar Camera de sus
tot prin sufragiu democratic, dar intrebuintand astfel de tehnici incat sa confere
celor alesi calitatea de reprezentanti ai unitatilor administrativ-teritoriale.).

Argumentele de ordin tehnic apartinand mai mult imaginatiei sau

speculatiei decat realitatii. (Una dintre Camere nu poate fi calificata aprioric ca
fiind mai impetuoasa decat cealalta ori mai putin inzestrata cu capacitatea de a
cumpani, de a reflecta, de a modera, etc., iar ameliorarea calitatii procesului
legislativ poate fii realizata prin alte tehnici, mai putin costisitoare si mai putin
anevoioase, cum ar fi, de exemplu, a 2 a sau a 3 a lectura a proiectului de lege,
inainte de votarea acestuia.). Argumentele de ordin politic dobandesc consistenta
numai in masura in acre principiul reprezentarii teritoriale este efectiv asigurat si,
potrivit cu structura statului si cu modul de organizare administrativ-teritoriala a
acestuia, aplicarea principiului in discutie este justificata.

Cateva alte observatii pot de asemenea sa prezinte interes. S-a sustinut ca

existent a 2 Camere conduce la diviziunea puterii sau cel putin la limitarea
concentrarii ei. Istoriceste insa, in cele mai multe cazuri, crearea sau mentinerea
unei a 2 a Camere s-a dovedit a fi nu un mijloc de “divizare” a puterii, ci unul de
control mai ales in societatile neomogene. Incercarea de a garanta, prin crearea
unei Camere –superioara celeilate-, un anumit conservatorism si totodata
respectul minoritatii fata de posibilele excese ale unei majoritati conjuncturale a
esuat, adeseori din cauza aceleiasi compozitii politice a Camerelor. Calitatea
muncii parlamentare, prin existenta a 2 Camere, este prea des un simplu sofism,
caci tocmai bicameralismul poate bulversa unitatea de conceptie si de actiune
legislativa. Pentru ca cea de-a doua Camera sa fie cu adevarat utila, iar
bicameralismul sa fie functional, cele 2 Camere trebuie sa fie differentiate prin
modul de recrutare a membrilor acestora si prin atributii, ori, in locul unui
bicameralism inegalitar, adeseori s-a inclinat spre un bicameralism egalitar, inutil,
separator si costisitor. Dar, pe de alta parte, imperativul diferentierii este cel
insusi vulnerabil intrucat pune in cauza principiul legitimitatii democratice egale.
“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 6
 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

Din mai multe puncte de vedere, unicameralismul este de preferat:

a) Sub semnul unitatii suveranitatii nationale, logica democratica se adapteaza

greu principiului bicameralismului;
b) Existenta a 2 Camere, da nastere, inerent, rivalitatii dintre ele, competitii
pentru intaietate sau pentru egalitate deplina, in raport de circumstante,
tendintei spre constituirea uneia dintre camere pe criterii elitiste a asezarii
ei pe verticala si, deci ierarhica;
c) Daca tehnicile de sufragiu pentru alegerea celor 2 Camere sunt identice,
separarea lor organica devine artificiala, atat una cat si cealalta fiind
alcatuite din “reprezentanti ai Natiunii” si avand, principial, aceeasi vocatie,
legitimata de acelasi fundament electoral;
d) Independenta Camerelor in procesul legislativ conduce la temporizarea
acestuia si, in cele din urma, la solutii discutabile pentru rezolvarea
divergentelor dintre ele;
e) Bicameralismul greveaza costurile parlamentare si, astfel, poate atrage
impopularitatea parlamentului, mai ales pe fundalul unor acute dificultati
financiare

STRUCTURA BICAMERALA A
PARLAMENTULUI
Intre cele 2 variante de structura oferite in cuprinsul “tezelor” viitoarei
Constitutii, Adunarea Constituanta a optat pentru un Parlament bicameral,
intrucat bicameralismul constituie o traditie in organizarea constitutionala
democratica din Romania; el reprezenta deja o realitate; el este de natura sa
asigure calitatea procesului legislativ,o “Camera de reflectie” contribuind
substantial la ameliorarea demersului legislative.

“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 7

 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

Parlamentul- spune art. 58, alin. 2 din Constitutie- este alcatuit din Camera
Deputatilor si Senat. Amandoua camerele sunt alese prin vot universal, egal,
direct, secret si liber exprimat; ele sunt alese pentru un mandat de 4 ani,
principial, ele sunt investite cu prerogative identice (isi adopta regulamentele
proprii, isi constituie aceleasi organe directoare, lucreaza in aceleasi sesiuni si
delibereaza potrivit acelorasi reguli privitoare la cvorum, deputatii si senatorii au
aceleasi drepturi si indatoriri. Camerele participa de pe pozitii egale la procesul
legislativ, ele decid in sedinta comuna asupra divergentelor nerezolvate prin
procedura de mediere etc.). O singura prerogativa a fost contsituita exclusiv in
favoarea senatului dar si aceasta a fost apoi aplatizata prin reguli corelative ori de
complinire. Astfel, Avocatul Poporului este numit de Senat (art. 55, alin. 1) dar el
prezinta rapoarte celor 2 Camere ale Parlamentului, annual sau la cererea
acestora (art. 57). Sa mai retinem totusi, doua elemente distinctive intre cele 2
Camere primul explicit, cel de-al doilea prezumat: pentru a fi aleasa in Senat
persoana trebuie sa fi implinit varsta de cel putin 35 de ani (art.35, alin. 2).
Senatul este mai restrans numericeste decat Camera Deputatilor. Aceasta din
urma situatie poate avea drept consecinta,intr-un anumit raport existent intre
deputati si senatori, anularea faptica a semnificatiei votului senatorilor atunci
cand cele 2 Camere decid impreuna ( de exemplu, pentru adoptarea bugetului de
stat, pentru declararea mobilizarii generale sau partiale, pentru rezolvarea
divergentelor aparute in procesul legislative, pentru suspendarea din functie a
Presedintelui Republicii, etc.).

De regula, Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate.

Totusi, in situatii expres aratate ele lucreaza in sedinte commune. Astfel, potrivit
art. 62, alin. 2, Camerele se intrunesc in sedinta comuna pentru:

a) Primirea mesajului presedintelui Romaniei;

b) Aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) Declararea mobilizarii generale sau partiale;
d) Declararea starii de razboi;
e) Suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;
f) Examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de
Conturi;
“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 8
 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

g) Numirea, la propunerea presedintelui Romaniei a directorului Serviciului

Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestui
serviciu;
h) Indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se
exercita in sedinta comuna. Potrivit Constitutiei se exercita in sedinta
comuna si urmatoarele alte atributii:
a) Adoptarea regulamentului sedintelor commune (art. 62, alin.1) ;
b) Adoptarea textului definitiv, in cazul in care, existand divergente intre
cele 2 Camere cu privire la textul unui proiect de lege sau de propunere
legislative supus aprobarii lor, comisia paritara nu a ajuns la un acord
sau daca una din camera nu si-a insusit raportul comisiei de mediere
(art.76, alin. 2);
c) Primirea juramantului din partea Presedintelui Romaniei, validat de
Curtea Constitutionala pe baza rezultatului alegerilor (art.82, alin. 2);
d) Punerea sub acuzare, pentru inalta tradare a Presedintelui Romaniei
(art. 84, alin 3);
e) Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei in cazul savarsirii de
catre acesta a unor fapte grave prin care a incalcat prevederile
Constitutiei (art.95, alin 1);
f) Dezbaterea programului si a listei Guvernului, precum si exprimarea
votului de incredere fata de Guvern (art 102, alin3);
g) Retragerea increderii acordate Guvernului, prin adoptarea unei motiuni
de cenzura (art.112, alin.1);
h) Dezbaterea programului, declaratiei de politica generala sau a
proiectului de lege prin care Guvernul isi angajeaza raspunderea politica
(art.113, alin.1);
i) Reexaminarea legii, la cererea Presedintelui Romaniei, atunci cand
aceasta a fost adoptata in sedinta comuna a camerelor, in conditiile
angajarii raspunderii politice a Guvernului (art. 113, alin 4);
j) Alegerea magistratilor in Consiliul Superior al Magistraturii (art. 132);
k) Deliberarea asupra unui proiect sau propunere de revizuire a
Constitutiei, atunci cand, prin procedura de mediere, cele 2 Camere nu
au ajuns la un acord (art. 147, alin. 2);
“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 9
 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

l) Primirea raportului anual al Avocatului Poporului (art. 57);

m) Numirea noii Curti Supreme de Justitie, la propunerea Presedintelui
Romaniei in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a constitutiei (art.
151, alin. 2).

Pentru a decide in sedinta comuna, cvorumul legal nu este acelasi;

uneori este suficienta majoritatea simpla, adica de cel putin jumatate plus
1, pentru adoptarea textului definitive al unei legi ordinare, atunci cand
comisia de mediere nu ajunge la un acord sau daca una din camera nu
aproba raportul comisiei, alteori este necesara majoritatea absoluta, adica
de cel putin jumatate plus 1 din numarul total al deputatilor si senatorilor
( de exemplu, pentru adoptarea textului definitive al unei legi organice, dup
ace procedura de mediere a esuat, pentru adoptarea regulamentului
sedintelor comune, pentru acordarea votului de incredere fata de Guvern
sau pentru adoptarea motiunii de cenzura, pentru suspendarea din functie
a Presedintelui Romaniei); in fine, in unele situatii este ceruta o majoritate
calificate (bunaoara o majoritate de cel putin 2/3 din numarl total al
deputatilor si senatorilor pentru punerea sub acuzare a Presedintelui
Romaniei sau o majoritate de cel putin 3/4 din acelasi numar total pentru a
hotari asupra proiectului sau propunerii de revizuire a Constitutiei, atunci
cand prin procedura de mediere nu s-a ajuns la un acord).

Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandate de 4 ani,

care se prelungeste de drept pana la intrunirea legala a noului Parlament
(fara insa ca pe durata prorogarii camerele sa poata proceda la revizuirea
Constitutiei ori la adoptarea, modificarea sau abrogarea unor legi organice)
sau se prelungeste prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa.

Pe durata mandatului lor camerele lucreaza in sesiuni ordinare, 2 pe

an, si extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului
permanent al fiecarei Camere ori a cel putin 1/3 din numarul membrilor
respective Camere

Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.

“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 10

 SISTEME CONSTITUTIONALE SI INSTITUTII POLITICE

“DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE”- Tratat II Prof.Dr. Ion Deleanu Page 11