Neamţ

Factori naturali:

Neamţul este situat în partea central-nordică a Moldovei, în bazinele râurilor Bistriţa, Siret si
Moldova. Relieful este variat, constituit din munte şi podiş, care coboara în trepte, de la vest la
est, dar şi din culoare largi de vale, ale Siretului şi Moldovei.
Clima este temperat-continentală, cu variaţii locale, în funcţie de treptele de relief. Vegetaţia
naturală prezintă o pronunţată etajare pe verticală datorată reliefului variat, predominant muntos
şi deluros.
Fauna, bogată şi variată, este reprezentată în mare masură prin elementele care aparţin
domeniului forestier: ursul brun, cerbul, râsul, căprioara, veveriţa, vulpea, cocoşul de munte,
ierunca, huhurezul şi ciocănitoarea de munte. Crestele montane sunt populate de minunate
exemplare ale caprelor negre.

Scurt istoric:

Se poate considera că bazele turismului în Neamţ, au fost puse încă din Evul Mediu, atunci
când domnitorii Moldovei au ctitorit edificii culturale şi militare, devenite ulterior obiective turistice
de interes naţional. Cetatea Neamţ a fost pentru mult timp un centru al universului local,
favorizată fiind şi de bogăţia naturală a ţinutului, ceea ce a determinat dezvoltarea vieţii
economice şi spirituale în aşezările din jurul ei. Aşa se explică practicarea de către Sigismund I
de Luxemburg, Mahomed al II-lea sau Sobieski, a "turismului războinic", sau cu alte cuvinte, de
verificare tehnică a cetăţii. Aceasta însă, construită straşnic şi apărată cu vitejie, nu a fost
cucerită niciodată!

În semn de recunoştinţă pentru ajutorul divin, Ştefan cel Mare a construit câte o mânăstire după
fiecare război. Istoria glorioasă, farmecul locurilor şi blândeţea oamenilor au fost evocate în
operele personalităţilor spirituale ale neamului. De la Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir,
Gheorghe Asachi şi continuând cu Mihai Eminescu, Ion Creangă şi până la Sergiu Celibidache
sau Ion Irimescu, toţi şi-au legat viaţa şi creaţia de Neamţ.
 Folclor, cultură, arhitectură:

Ţinutul Neamţului a păstrat dintotdeauna trăsăturile unei frumuseţi care s-a împlinit pe măsura
trecerii veacurilor. Timpul şi istoria au zămislit aici, din neastâmpărul Bistriţei şi din măreţia
Ceahlăului, din chemarea străvechilor ziduri muşatine, din măiestria zugrăvelilor de la Agapia şi
Durău şi din atmosferă evocatoare a Humuleştilor, o lume cu aură de legendă, reflectat adesea în
nemuritoare pagini ale literaturii româneşti.
Numeroase locuri şi monumente din această zonă: Cetatea Neamţului, Cetatea Nouă de la
Roman, Curtea Domnească din Piatra Neamţ, Războieni, Palatul Cnejilor de la Durău sunt
mărturii ale grelelor încercări. Alături de acestea, mânăstirile de la Viişoara, Durău, Neamţ,
Agapia, Văratec şi Secu s-au păstrat ca adevărate şi inestimabile tezaure de valori culturale, rod
al hărniciei şi talentului acestui popor. Unui asemenea trecut istoric i se adaugă firesc şi o mare
bogăţie etnofolclorică.
În multe zone ale judeţului Neamţ, s-au păstrat nealterate adevărate comori etnografice şi de
artă populară, alături de marele numar de monumente ale naturii, istorice şi de artă, care au făcut
din judeţul Neamţ una din cele mai ademenitoare zone turistice. Cererea turistică actuală se
concentrează tot mai evident spre noi forme de turism: ecologic, rural, agroturism montan, turism
de agrement, turismul ecumenic şi de afaceri.

PIATRA-NEAMŢ

Reşedinţa judeţului Neamţ este situată la o latitudine de 345 m în zona centrală a Moldovei, la
confluenţa râurilor Bistriţa şi Cuejdi.
Prima atestare documentară datează din 1387. Este punct nodal de trecere pentru drumurile
care leagă estul Transilvaniei de sudul Moldovei, Podişul Central al acesteia şi regiunile
bucovinene. Are o populaţie de 104917 locuitori (2002) şi se întinde pe o suprafaţa de 1700 ha
între înălţimile montane Cozia (650 m), Pietricica (532 m), Cernegura (850 m) şi Caraorman (617
m), ceea ce i-a conferit încă din vechime denumirea de "Sinaia Moldovei".
Oraşul, considerat staţiune de odihnă, are o climă continental- temperată, cu veri scurte,
răcoroase şi plăcute, cu toamne lungi, senine şi romantice, cu ierni blânde, fără geruri mari şi
zăpadă din abundenţă. Descoperirile din localităţile Izvoare, Văleni şi Bâtca Doamnei dovedesc
că pe teritoriul de astăzi al municipiului a existat o intensă viaţa neolitică (mileniile VI-II i.Hr.). La
rândul lor, vestigiile aparţinând civilizaţiei geto-dace atestă prezenţa unei puternice aşezări
Petrodava.

TÂRGU NEAMŢ:
 Destinele acestui vechi oraş, aflat la 43 km de Piatra Neamţ, se leagă pentru o lungă perioadă
de timp, de istoria cetăţii Neamţului, fiind şi o poartă strategică spre mânăstirile: Agapia, care
uimeşte prin picturile lui Nicolae Grigorescu, Văratec, unde este înmormântată Veronica Micle,
Neamţ, Secu şi Sihastria, locuri de pelerinaj ale credincioşilor şi ale marilor personalităţi. La
acestea se adaugă casele memoriale: "Mihail Sadoveanu" din Vânători , "Alexandru Vlahuţă" din
Agapia şi "Veronica Micle" din Târgu Neamţ.

Agrement, Atracţii turistice în zonă:

PIATRA-NEAMŢ

• Curtea Domnească - pivniţe, ziduri de incintă şi vechi temelii

• Catedrala Domnească
• Turnul Clopotniţa (19 m) - punct de veghe şi apărare, ceasul a fost montat ulterior
• Complexul Muzeal Neamţ- colecţie de arheologie şi numismatică
• Muzeul de Artă - artă plastică românească, tapiţerie
• Muzeul de Etnografie - costume populare, instalaţii ţărăneşti tradiţionale
• Muzeul de Ştiinţe ale Naturii - diorame cu flora şi fauna judeţului, colecţii mineralogice,
botanice, geologice
• Muzeul Memorial "Calistrat Hogaş" - documente de familie, mobilă originală, ediţii din
opere, manuscrise, obiecte personale ale scriitorului;
• Galeriile de Artă 'Lascăr Viorel"
• Sinagoga de lemn, construită în 1776
• Biserica "Sf. Ioan" - faţade de piatră şi cărămidă aparentă, decorate cu ocniţe şi discuri
ceramice colorate şi smălţuite
• Statuia domnitorului Ştefan cel Mare
• Liceul "Petru Rareş" - faţada este decorată cu un basorelief al profesorilor C. Hogaş, I.
Negre, M. Stamatin
• Teatrul Tineretului - anual găzduieşte câte un festival internaţional
• Biserica de lemn "Schimbarea la faţă" Văleni - monument istoric şi arhitectonic, ctitorie a
lui Petru Rareş, refăcută de Al. Lăpuşneanu.

Zona înconjurătoare
• Parcul Cozia
• Dumbrava Roşie
• Mânăstirea Bistriţa (sec. XV)

TÂRGU NEAMŢ:

• Cetatea Neamţ (sec. XIV)

• Casa muzeu "Ion Creangă"

Zona înconjurătoare:
• Mânăstirile: Agapia, Văratec, Secu, Sihastria, Schitul Sihia
• Parcul Forestier Vânători - Neamţ
• Zona etnografică Tărpeşti - Valea Ozanei