You are on page 1of 13

TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

PROCEDEE DE TRATARE
A NEUTRULUI RETELELOR ELECTRICE
Studii de caz

Din punct de vedere al tratării neutrului reţelele electrice pot fi cu:


1. neutrul izolat;
2. neutrul tratat (pus la pământ prin intermediul unei bobine de stingere);
3. neutrul legat direct la pământ.

Reţea cu neutrul izolat = o reţea al cărei neutru nu are nici o legătură special făcută cu
pământul.
Reţea compensată prin bobină de stingere = o reţea al cărei neutru este legat la pământ
printr-o bobină a cărei reactanţă are o astfel de valoare încât, la o punere la pământ,
curentul inductiv de frecvenţă industrială care circulă între punctul de defect şi
bobină, neutralizează practic componenta capacitivă la frecvenţa reţelei a curentului
de defect.
Reţea cu neutrul legat la pământ = o reţea al cărui neutru este legat direct la pământ (sau
printr-o impedanţă de valoare mică, care reduce oscilaţiile tranzitorii şi permite
trecerea unui curent suficient de mare pentru a asigura selectivitatea protecţiei).
Tabelul 2.1. Modul de tratare a neutrului
Neutrul pus la
Neutrul
Neutrul Neutrul pus pământ prin
Caracteristici compensat cu
izolat direct la pământ rezistenţa de
bobină
valoare mică
Arcul provocat de
Se autostinge Se lichidează prin RAR
punerea la pământ
Arc intermitent Posibil Nu este posibil
Punere la pământ Reţeaua poate fi exploatată cu Protecţia deconectează automat
de durată punerea la pământ faza defectă
Lichidarea punerii Este necesară o protecţie Se realizează cu sisteme uzuale de
la pământ selectivă complexă protecţie
Supratensiuni 1,8Uf (1,8-2,5)Uf
tranzitorii de  2,5U f în punctul de în punctul de
punere la pământ defect defect
Supratensiuni de
 3U f 0,8Uf (0,8-1,1)Uf
durată
Influenţa asupra
liniilor de Neînsemnată Foarte mare Redusă
telecomunicaţii
Deosebit de
Întinderea reţelei Limitată Practic fără restricţie
limitată

Tratarea neutrului poate fi apreciată şi prin valoarea curenţilor de punere la pământ


(1) şi curentul trifazat
exprimată prin raportul dintre curentul monofazat de punere la pământ I sc
(3) :
de scurtcircuit I sc
(1)
I sc
  0,25 reţele cu curenţi mici de punere la pământ;
(3)
I sc

1
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

(1)
I sc
  (0,25; 1) reţele cu curenţi mari de punere la pământ;
(3)
I sc
(1)
I sc
 şi la (3)  1 reţele cu curenţi foarte mari de punere la pământ.
I sc
Modul de tratare a neutrului generatoarelor se rezolvă în funcţie de schema de conexiune a
generatoarelor:
 generatoare bloc cu transformatoare ridicătoare;
 generatoare cu sisteme de bare la tensiunea de producere;
 generatoare debitând direct pe reţele la consumatori.

Obiectivul principal al tratării neutrului generatoarelor este obţinerea unei protecţii


satisfăcătoare în cazul punerii la pământ:
- să se limiteze curenţii de punere la pământ;
- să se limiteze şi eventualele supatensiuni.

2.1. Sisteme electrice cu neutrul izolat


a) Funcţionarea normală a unei reţele cu neutrul izolat ca şi diagrama fazorială
corespunzătoare unei funcţionări cu sarcini simetrice este indicată în fig. 2.4.
În regim de avarie, când una din faze este este pusă la pământ (fig. 4.5):
- tensiunea dintre faze şi curenţii de sarcină nu sunt afectaţi;
- tensiunea fazelor sănătoase creşte cu 3 ;
- tensiunea pe faza avariată devine zero (s-a presupus rezistenţa arcului R = 0).

Curenţii capacitivi nu mai sunt simetrici, curentul capacitiv rezultant diferă de zero,
închizându-se prin arcul punerii la pământ. Curentul de punere la pământ este:
I p  I c  3 jU f C p [A] (2.2)

În cazul când arcul electric de punere la pământ al reţelei este instabil pot apare supratensiuni
maxime de ordinul (3,2-3,5)Uf.

Expresiile analitice ale tensiunilor pe cele trei faze, (faza C pusă la pământ) când în sistem
a apărut un scurtcircuit monofazat, sunt calculate pentru:
 Rezistenţa arcului R  0 ;
 R1 = R2 = R0 = 0 şi rezistenţa arcului R = 0.

b) Din cauza pulsaţiei arcului electric în punctul de defect al unei faze pusă la pământ (faza
C) apar supratensiuni tranzitorii atât asupra fazelor sănătoase cât şi în faza defectă.

U f  U max  U  f 
 V n k1 (1  d )
(2.7)
unde:
k1- complementul coeficientului de cuplaj;
Cp
k1 
Cp  Cm
Cp – capacitatea faţă de pământ a fazelor, F;
Cm – capacitatea dintre faze, F;

Vn- tensiunea de deplasare a neutrului;

2
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

2
1  k1 (1  d)
Vn  a  U f  3
2
1  k1  (1  d )
3
a = 0,9 factorul de reducere;
e  t  1  d reprezintă atenuarea (dată de pierderile în reţea) şi are valoarea maximă de:
 0,96 pentru reţelele în cablu;
 0,7-0,75 pentru linii electrice aeriene.

Supratensiunea pe faza defectă atinge valoarea maximă de 2,2Uf.

c) Pot apărea supratensiuni pe fazele sănătoase, în cazul scurtcircuitelor nesimetrice


(monofazat sau bifazat cu punere la pământ) ca urmare a rezonanţei dintre circuitele
reactanţelor de secvenţă directă, inversă şi homopolară.

d) Supratensiunile prelungite ce apar în sistemele cu neutrul izolat în momentul punerii unei


faze la pământ sunt cauzate de fenomenele de rezonanţă ce apar în circuitul echivalent (fig.
2.10) care este format din circuitul de secvenţă directă în serie cu circuitul de secvenţă inversă şi
cel homopolar.

Valoarea componentei directe a tensiunii în punctul de defect, exprimată în valori relative


raportate la tensiunea nominală, se determină cu relaţia:

1  1  k12 sin 2 2
U2 
2k12  cos 2 
(2.11)
unde:
q
k1  1 
Q
1
q - puterea capacitivă a schemei de secvenţă homopolară pentru Un=1;
x0
1
Q
x1 - puterea reactivă a secvenţei pasive, privită din punctul de defect
când se aplică tensiune Un = 1;
- unghiul între tensiunea electromotoare şi tensiunea în punctul unde s-a
produs defectul.

Analiza expresiei (2.11) conduce la următoarele concluzii:


 Amplitudinea supratensiunii prelungite creşte, dacă consumul de energie
reactivă a sarcinii scade.
 Creşterea puterii sursei duce la reducerea supratensiunilor prelungite,
deoarece Q scade.
 Extindeea reţelei are ca efect creşterea supratensiunilor, deoarece q se
măreşte iar k1 scade.
 Supratensiunile sunt cu atât mai mari cu cât tensiunea nominală a reţelei este
mai mare.

3
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

Amplitudinea supratensiunilor prelungite este de (2-3,5) Uf.

e) În timpul operaţiilor de conectare a transformatoarelor cu neutrul nelegat direct


la pământ, în punctul neutru apar supratensiuni de comutaţie şi temporare.

Supratensiunile temporare apar în cazul scurtcircuitelor nesimetrice (monofazate)


şi în cazul conectării nesimultane a fazelor; amplitudinea acestor supratensiuni
nesimultane este sub Uf.

2.2. Sisteme electrice cu neutrul tratat


a) Bobinele de stingere (compensare) au rolul de a compensa curentul capacitiv de punere la
pământ, astfel încât curentul produs la locul de punere la pământ să fie cât mai mic.
Reactanţa bobinei este reglabilă.
Curentul la locul de punere la pământ I p :
 1 
I p  I L  I C  jU f  3C   [A]
 L 
Compensarea se face de regulă cu un dezacord de (10-15) în sensul supracompensării (IL
 IC).

Gradul de dezacord “” al bobinei de compensare se exprimă prin valoarea


curentului capacitiv al reţelei:
I I
  C L  (1  k )
IC
Gradul de acord “k” bobinei de compensare se exprimă prin valoarea curentului de
compensare al bobinei de stingere:
I
k L
IC
b) Prezenţa bobinei de compensare favorizează stingerea arcului electric şi reduce
supratensiunile provocate de eventuala pulsare a arcului.
c) d) Tensiunea de deplasare a neutrului şi curentul ce trece în acest caz prin locul de defect
se determină pe cale analitică pentru sistemele cu neutrul compensat când punerea la
pământ are loc printr-un arc de rezistenţă, R arc  0 şi respectiv dacă punerea la pământ
este netă: Rarc = 0 coeficientul suplimentar de amortizare dp   .

e) Conform normativelor tratarea neutrului prin bobine de stingere se face cu o


supracompensare de până la 10, astfel încât curenţii de punere la pământ să
nu depăşească valorile de 10 A.
f) Bobinele de compensare asigură stingerea arcului electric prin:
 reducerea curentului de punere la pământ Ip;
 reducerea vitezei de creştere a tensiunii de restabilire, după trecerea curentului
prin zero.
Sub acest aspect este indicat ca, gradul de dezacordare ”v” să nu depăşească (5-
10).
4
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

g) Bobinele de stingere în stare de funcţionare reprezintă o sarcină inductivă pentru


transformatorul la neutrul căruia urmează să fie conectate. Pentru alegerea punctului
neutru la care urmează să se conecteze bobina de compensare trebuie să se ţină seama de o
serie de aspecte legate de conexiunile transformatoarelor.

h) Tratarea neutrului reţelelor electrice prin impedanţe de valori reduse se face:


1. Prin montare de bobine de reactanţă în neutrul tansformatoarelor, în cazul
 I sc(1) 
curenţilor foarte mari de punere la pământ  (3)  1 când se urmăreşte în special
 I sc 
reducerea acestora;
2. Prin montarea de rezistenţe active în neutrul transformatorului, în vederea
reducerii sensibile a supratensiunilor de pe fazele sănătoase.

2.3. Sisteme electrice cu neutrul legat direct la pământ


a) În sistemul energetic al României pentru reţelele cu tensiuni superioare tensiunii de 110
kV, neutrul se leagă direct la pământ (fig. 2.18).
În acest caz orice punere la pământ devine un scurtcircuit monofazat şi protecţia deconectează
automat circuitul, defectul înlăturându-se astfel automat.

c) Influenţele reţelelor de energie electrică asupra reţelelor de telecomunicaţie pot fi:


- influenţe electrice, numite şi influenţe prin cuplaj capacitiv, specifice funcţionării
normale a liniilor electrice cu nulul izolat (sunt de regulă neglijabile);
- influenţe magnetice, numite influenţe prin cuplaj inductiv caracteristice
regimurilor nesimetrice create de scurtcircuite monofazate şi bifazate (cele mai
importante);
- influenţe cauzate de apariţia unor legături conductive prin sol, cunoscute
sub denumirea de influenţe prin cuplaj rezistiv.
d) În cazul scurgerii curenţilor prin pământ se pune problema limitării tensiunii de
atingere şi a tensiunii de pas prin dimensionarea corectă a rezistenţei de punere
la pământ.

SISTEME ELECTRICE CU NEUTRUL IZOLAT


3.1 STUDII DE CAZ

3.1.1.
Date iniţiale:
 linie de 35 kV, cu lungimea de L=30 km;
 funcţionare într-un sistem cu neutrul izolat;
 punere la pământ a fazei C;
 linia este confecţionată din conductor de OL-Al-120 mm2, s  120 mm 2 ;

 faze dispuse orizontal d12=d23=d31=4320 mm;


 linia funcţionează fără fir de gardă.

5
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

Mărimi calculate:
curentul de punere la pământ;
tensiunea maximă a neutrului;
supratensiunea fazelor sănătoase.

REGIM DE AVARIE (Faza C este pusă la pământ)

I 'CB I 'CA
C
IC
CC CB CA=Cp

a)

IC UA

I 'CB
I 'CA ICB

ICA
U 'C
ICC
UC UB

b)
Reţele cu neutrul izolat în regim de avarie (faza C pusă la pământ)
a) schema reţelei; b) diagrama fazorială.
'
I CB  I CB  I CC
'
I CA  I CA  I CC
' '
I C  I CB  I CA
unde: U AB , U BC , U CA
I SA , I SB , I SC nu sunt afectate: tensiunile de linie şi curenţii de sarcină

6
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

UA
faze sănătoase: U B
UC  0
R=0 (rezistenţa arcului electric)
Curentul capacitiv de punere la pământ

I p  I c  3 j C p  L  U f  3 j  2    f  C p  L U f 
35  10 3
 3 j  2    50  0,005512 10  6  30   3,15 A
3
unde:
Uf [V]= tensiunea pe fază a reţelei;
Cp[F] = capacitatea faţă de pământ a unei faze a reţelei (dintre fază şi pământ);
C p  C A  C B  CC  (0,6....0,7)  C s  0,65  0,00848  10 6  0,005512  10 6 F/km

Cs= capacitatea de serviciu a liniei:


2 0 2  8,84  10 6
Cs    0,00848  10  6 F/km
dm 4320
ln ln
r0 6,2
dm= distanţa medie geometrică a distanţelor între faze:
d m  3 d12  d 23  d 31  3 4320  4320  4320  4320 mm

3000 3000

4243 4243

3000 3000
r0= raza exterioară a conductorului liniei:
d 12,36
r0    6,2 mm
2 2
d= diametrul conductorului liniei:
d 2 4s 4  120
s d    12,36 mm
4  
Tensiunea maximă a neutrului sau tensiunea de deplasare a neutrului

2 2
1
k1 (1  d ) 1   0,85  0,75
3 3 35  10 3
Vn  a  U f  0,9  U f  2,07  U f  2.07  41,83 kV
2 2 3
1  k1  a (1  d ) 1   0,85  0,9  0,75
3 3
unde:

a=0,9 - factor de reducere;


k1= complementul coeficientului de cuplaj:
7
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

Cp 0,005512 10 6
k1    0,85
C p  Cm 0,005512 10 6  0,0009752 10 6
Cm= capacitatea mutuală dintre faze:
C m  (0,10...0,13)  C s  0,115  0,00848  10 6  0,0009752  10 6 F/km
1-d= factor de amortizare (atenuare) a oscilaţiilor, datorită pierderilor în reţea
(1-d= 0,7...0,75 pentru LEA (linii electrice aeriene))
Supratensiunea fazelor sănătoase
Varianta I
35
U max  U f  Vn  U f  2,07  U f  3,07  U f  3,07   62,04 kV
3
Varianta II
Conform Fig. 3.4 a) Variaţia raportului dintre amplitudinea supratensiunii pe fazele

Cp
sănătoase şi tensiunea pe fază, funcţie de  (1  d ) după W. Petersen
C p  Cm

Cp
k1  (1  d )  (1  d ) 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1
C p  Cm
U s max
Uf - 2,67 3 3,5 4,17 4,83 6 7,5

U max
k1(1-d)
Uf
y1= 0,6 3,5 = x1
y2= 0,7 4,17 = x2

s max U
Prin interpolare liniară  U  k1 (1  d )  0,85  0,75  0,6375 .
f
( y  y1 )( x 2  x1 )
x  x1 
y 2  y1
U smax 35
 3,5  0,25  3,75  U sma  3,75  U f  3,75   75,77 kV
Uf 3
Concluzii
Calculul s-a efectuat conform formulelor lui W. Petersen care dau valori
acoperitoare (mai mari decât cele obţinute conform lui N.N. Beliakov şi decât cele
care apar în realitate).
3.1.2.
Date iniţiale:
 Schema sistemului electric din figură.
Mărimi calculate:

8
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

 Tensiunile ce apar pe fazele sănătoase la un scurtcircuit monofazat pe barele


staţiei B.

A B

 a)
Sg=100 MVA ST=100 MVA x1=0,42 /km
l=100 km ST=40 MVA
usc=12%
x0=2x1 usc=10%
x2=0,15
UL=230 kV
Schema reală

b)  x1  0,4
Schema de calcul de
secvenţă directă

Metoda de calcul utilizată: metoda unităţilor relative


 foloseşte exprimarea impedanţelor (reactanţelor) schemei de calcul în unităţi relative

o Se aleg mărimile de bază:


Sb=100 MVA (puterea de bază pe o fază)
Ub=230 kV (tensiunea de bază – tensiunea medie de linie la locul scurtcircuitului)
o Calculul impedanţelor (reactanţelor) în unităţi relative:
x d'' [%] S b 100
x1  X g*    0,2   0,2
100 S g 100

x 'd'  reactanţa supratranzitorie longitudinală;


(pentru turbogeneratoare 100 MVA  S  300 MVA 

x d''  19,5%
);
t.e.m. supratranzitorie E " [u.r.]  1,08

u sc [%] S b 12 100
x 2  X T*      0,12
100 S nT 100 100

Sb 100
x 3  X l*  x1  l   0,42 100  0,79  0,08
U b2 230 2

o Reactanţa totală se obţine pe baza unor transformări şi transfigurări serie-


paralel succesive:
9
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

 x1  0,2  0,12  0,08  0,4


c)  x 2  0,35
Schema de calcul de
secvenţă inversă

x 2 [%] S b 15 100
X g*      0,15
100 S g 100 100

 x2  0,15  0,12  0,08  0,35

d)  x 0  0,13
Schema de calcul de
secvenţă homopolară

Sb Sb 100
X l*  x 0  l   2 x1  l   2  0,42 100   0,158  0,16
U b2 U b2 230 2

x sc [%] S b 10 100
X T*      0,25
100 S nT 100 40
0,12 0,16

0,25

(0,12  0,16)  0,25


 x0   0,13
0,12  0,16  0,25

Conform schemelor de calcul din fig. b, c şi d au rezultat reactanţele raportate la puterea


nominală a sursei, reduse faţă de locul de scurtcircuit.
Considerând rezistenţa arcului zero (R=0), la un scurtcircuit monofazat 
supratensiunile pe fazele sănătoase:

x02  x0  x2  x22 230 0,132  0,13  0,35  0,35 2


U A  U B  3 U f  3   0,845  U f  112,34 kV
x0  x2  x1 3 0,13  0,35  0,4

Valoarea obţinută se încadrează în datele din tabelul 3.1.

MODUL DE TRATARE A NEUTRULUI


CARACTERISTICI NEUTRUL IZOLAT
Arcul provocat de punerea la pământ Se autostinge
Arc intermitent Posibil
10
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

Punerea la pământ de durată Reţeaua poate fi exploatată cu punerea la pământ


Lichidarea punerii la pământ Este necesară o protecţie selectivă complexă
Supratensiuni tranzitorii de punere la  2,5 Uf
pământ
Supratensiuni de durată  3  Uf
Influenţa asupra liniilor de Neînsemnată
telecomunicaţii
Intinderea reţelei Deosebit de limitată

Tensiunea dintre fazele sănătoase:


x0  2 x 2 230 0,13  2  0,35
U AB  3  U f  3   1,63  U f  216,7 kV
x0  x 2  x1 3 0,13  0,35  0,4

ALGORITM ŞI PROGRAM DE CALCUL ÎN LIMBAJUL VISUAL BASIC PENTRU


STUDII DE CAZ 

Denumirea
problemei

zone pentru
introducerea datelor
initiale

buton pentru
calcul

Datele
calculate

11
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

12
TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE

13

You might also like