Professional Documents
Culture Documents
PROIECT:
CAMPANIE IMPOTRIVA
POLUARII MEDIULUI INCONJURATOR
PROFESOR COORDONATOR:
LAURA ARDELEAN
STUDENT:
VARGA CODRUTA
RISE II
-2011-
1
Poluarea mediului înconjurător
1.Definirea problemei
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care
interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor
(organismele vii şi mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului
înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai
mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane.
Sunt două categorii de materiale poluante (poluanţi). Poluanţii biodegradabili sunt
substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Aceşti
poluanţi devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună.
Poluanţii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte
lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se
îndepărteze aceşti poluanţi din mediu.
Fenomenul de apariţie a unor factori perturbatori ai mediului şi de producere a
dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare.C Cauzele apariţiei poluării pot fi
sintetizate astfel:utilizarea haotică a rezervelor naturale;acumulări în mediu de substanţe
neutilizabile;apariţia de substanţe noi, la care ritmul de consum şi de reciclare de către
organisme este mult inferior ritmului de apariţie;creşterea demografică vertiginoasă, în
special în ultimele două secole;dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor şi a
agriculturii.
Principala cauza a poluarii, cum este si de imaginat este omul. Printre felurile in
care omul polueaza planeta de mentionat sunt extinderea constructiilor, consumul de
materiale (schimbarea uleiului la masina, vopsirea unei case si chiar masa de pranz sunt
exemple de consumuri care cauzeaza poluarea mediului) si reziduurile menajere.
Poluare aerului este cauzata de arderea combustibililor fosili necesara
transporturilor, consumul de electricitate, incalzirea locuintelor si de procesul de
productie al bunurilor si serviciilor pe care le cumparam.
Poluarea apelor este cauzata de apa menajera si cea rezultata in urma proceselor
industriale de productie, deversarea deseurilor radioactive, deversarile accidentale de
petrol si nu in ultimul rand de incalzirea globala.
Poluarea pamantului este cauzata de deseurile menajere stocate in pamant,
deseurile rezultate in urma proceselor industriale de productie, despadurire, operatiunile
de minerit si mecanizarea excesiva.
Efectele poluarii: Poluarea aerului are un impact negativ asupra sanatatii
organismului, cu simptome minore gen tuse, lacrimarea ochilor ajungand la probleme de
respiratie si chiar moarte. In plus smog-ul reduce vizibilitatea, iar emisiile de chimicale in
aer pot provoca ploi acide care distrug vegetatia, fauna si pot otravi sursele de apa
potabila. Efectele poluarii apelor depind de substantele chimice deversate sau de micro
orgnismele din apa, dar de obicei au ca finalitate distrugerea ecosistemelor zonale,
moartea pasarilor si pestilor. In cazurile grave oamenii sunt afectati, daca consuma fara
cunostinta de cauza apa din surse poluate sau daca mananca pesti proveniti din zone
contaminate. In plus scaldatul in apele contaminate poate provoca boli ale epidermei.
2
Poluarea pamantului nu afecteaza direct sanatatea organismului, dar prin consumul de
legume si fructe cultivate in zone poluate ne putem imbolnavi, gravitatea depinzand de
concentratia si tipul poluantului, asa cum se regaseste in plante.
2.Analiza situatiei
Pentru a trăi în condiţii mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale:
animale, plante, arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările
acestor resurse naturale (primare) au rezultat şi produse neutilizabile, cum sunt: gaze,
prafuri, produse lichide sau solide ce au fost permanent evacuate în natură. Unele dintre
acestea produse au putut să se integreze în ciclurile naturale ale unor elemente, altele însă
se tot acumulează, producând perturbaţii ecologice. Un alt fenomen a fost epuizarea unor
resurse naturale, dispariţia unor specii de plante şi animale. Activităţile antropice au
provocat şi schimbări topografice şi de climă, ce au avut puternice repercursiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrişări, asanări,
eroziunea solului).
Pasteur, ilustrul parinte al microbiologiei a descoperit “concurenta vitala” a
bacteriilor. El a dat si o teorie a mediului epuizat, care sustine ca imposibilitatea cresterii
aceleiasi culturi microbiene sau a alteia noi are drept cauza epuizarea elementelor
nutritive din mediu. Intuind in mod genial mecanismul de baza al concurentei dintre
microorganisme, observa utilizarea integrala a surselor de hrana de catre o specie de
microorganisme (cea care se poate inmulti mai repede) in dauna celorlalte
specii.Bacteriologul roman Victor Babes n-a fost de acord cu explicatia lui Pasteur,
dozand in mediul de cultura aparent epuizat suficiente substante nutritive pentru a asigura
din plin cresterea a numeroase microorganisme,din aceeasi specie sau din alte specii. El
explica: “Prin descompunerea mediului, microorganismele dau nastere la corpi chimici
care le opresc dezvoltarea si impiedica alte bacterii sa se dezvolte alaturi de ele.”Stiinta
moderna a validat ambele teorii, iar colaboratorul lui Fleming la descoperirea penicilinei,
Florey, arata ca, descoperind toxinele si fenomenul de antibioza, Pasteur si Babes au
facut primii pasi pe drumul tratamentului modern al bolilor infectioase.Deci, prima
categorie de poluanti o constitue deseurile activitatii sale vitale, care, la randul lor, permit
dezvoltarea unor organisme parazite ca paduchi, viermi, microorganisme, virusuri.
Aceste categorii de poluanti formeaza poluarea naturala, care, in spatii inchise,capata
proportii dramatice. Dar sunt si exceptii. In natura, in mod obisnuit, deseurile unei
categorii de vietuitoare servesc ca resurse de viata altei categorii, asigurand o continua
transformare si reutilizare a unei cantitati limitate de elemente nutritive, in cadrul
circuitului natural al elementelor.Un poluant,este un factor aflat in mediu, care impiedica
inmultirea uneia sau mai multor specii de vietuitoare, printr-o actiune de intoxicare acuta
sau de lunga durata.
Istoria poluarii: Apare în SUA în 1935-Oficiul de conservare a solului care avea
ca rol prevederea eroziunii acelerate. Dupa 1945 se infiintează primele organizaţii
internationale care se preocupă şi de problemele mediului inconjurător:1945 – ONU
(Organizaţia Natiunilor Unite );1945 – FAO (Food and Agricultural Organisation);1956 –
Uniunea Internatională pentru conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale;1961 – World
Wildlife Found.Are loc prima celebrare a Zilei Pămantului (Earth Day) 21 martie
3
1970 cand au loc mitinguri în toată America cu implicarea oficialitătilor şi cu fonduri
federale. Incepand din anul 1970 Ziua Pămantului a devenit o zi internatională.
In anii 70, miscarea ecologică s-a dezvoltat în continuare, ajungandu-se la creerea
organizaţiilor Greenpeace şi Friends of the Earth.In anii 80 se conturează primele
propuneri legate de dezvoltarea durabilă ca urmare a aparitiei unor accidente de mediu
extrem de grave. Devine tot mai clar că trebuie stabilite bariere în calea potentialului
destructiv al unor descoperiri stiintifice.
In 1984 are loc un tragic accident în Bhopal (oras din India Centrală), unde o
fabrică de pseticide a companiei americane Union Carbid a explodat. Au fost inregistrati
mii de morti iar impactul asupra mediului a putut fi simtit şi 15 ani mai tarziu. In 1986 a
explodat un reactor nuclear al centralei nuclearo-electrice de la Cernobal, Ucraina, fostă
Uniune Sovietică. S-au inregistrat peste 100000 morti şi imense degradări ale mediului.
În 1987 a fost confirmată pentru prima dată existenta unei găuri în stratul de ozon. În
1991 are loc Războiul din Golf care duce la mari pierderi de vieti omenesti şi catastrofe
ecologice.În 1993, Summitul de la Rio al Natiunilor Unite dezbate criza contemporană
şi mai ales impactul ei asupra mediului. Se angajează primul plan de actiune globală
Agenda 21. în capitolul 36 al Agendei 21 se afirmă rolul cheie al educatiei ecologice.
La 6 ani după Summitul de la Rio, cu tot entuziamul care a dus la adoptarea Agendei 21,
ea este în cea mai mare parte un esec. Au fost depuse eforturi mari de către unele state,
organizaţii sau corporatii. Opinia publică este saturată cu informatii legate de mediu (in
general în tările occidentale) dar mobilizarea în jurul cauzei a scăzut. Actiunile pentru
mediu par a fi în retragere peste tot cu exceptia Peninsulei Scandinave.Ca rezultat al
Conferintei de la Rio a apărut GEF (Global Environment Facility) care reprezintă un
mecanism de finantare ale unor proiecte legate de mediu şi dezvoltare în diferite părti ale
lumii. Finantatorii GEF sunt Banca Mondială, UNDP (Programul natiunilor unite pentru
dezvoltare) şi UNEP (Programmul natiunilor unite pentru mediu).Primii vizionari care
au tras semnalul de alarmă legat de degradarea mediului inconjurător au fost oamenii de
stiintă din secolul XIX care, confruntati cu urbanizarea şi industrializarea galopantă au
incercat să stopeze actiunile destructive şi să educe oamenii în domeniul stiintelor
naturale şi a protectiei mediului.Din punct de vedere istoric conceptul de protectie a
naturii a apărut prima oară la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin,
Wallace) şi la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).
Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondată în Anglia în 1865 sub numele
Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare –
Alkali Law a fost dată de parlamentul britanic în 1863. In 1864 Congresul Statelor Unite
hotărăste că Valea Yosemite să devină o zonă recreatională iar în 1872 se stabileste
primul parc national la Yellowstone.
In 1985 specialistii care cerceteaza atmosfera, au adus la cunostinta un fapt
deosebit de important: primavara continutul de ozon deasupra statiei Halli-Bei din
Antarctida s-a micsorat cu 40% din anul 1977 pâna în anul 1984. Aceasta descoperire a
fost confirmata si de alti cercetatori, care au demonstrat ca regiunea cu continut redus de
ozon se intinde dincolo de hotarele Antarctidei si se afla la o distanta de la 12 pâna la 24
km. Cercetarile au demonstrat ca deasupra Antarctidei exista "o gaura" de ozon. La
inceputul anilor 80 dupa masurarile de pe satelitul "Nimbus-3" o asemenea gaura a fost
descoperita si deasupra Arcticii, numai ca era de dimensiuni mai reduse, iar continutul de
ozon s-a micsorat cu 9%. în medie pe glob, continutul de ozon s-a micsorat cu 5%.
4
Continutul redus de ozon are consecinte grave pentru sanatatea omului. Fiind în
atmosfera în cantitate de 0,0001%, are actiune distructiva asupra celulelor organismelor
vii. Scaderea concentratiei ozonului cu 1% duce la sporirea intensitatii razelor ultraviolete
deasupra solului cu 2%. Dupa modul de actiune asupra organismelor vii, razele
ultraviolete sunt apropiate de razele ionizante insa, din cauza lungimii de unda mai mari
decât la gama-raze, nu pot patrunde adânc în tesuturi. De aceea, el afecteaza numai
suprafata organelor. Razele ultraviolete au energie destula pentru distrugerea ADN-ului,
moleculelor organice, ceea ce poate provoca cancerul pielii, cataracta, melanina si
imunodeficienta. Provoaca, de asemenea, arsuri pe piele si retina.
Razele ultraviolete sunt slab absorbite de apa. De aceea, ele prezinta un pericol mare
pentru ecosistemele marine. Experientele au demonstrat ca planctonul, în timpul maririi
intensitatii UV, poate sa dispara. Planctonul reprezinta prima treapta în lantul trofic, adica
sunt producatori, de care depind toate celelalte trepte ale lantului trofic. Se poate spune ca
lipsa planctonului din mari si oceane poate duce la disparitia vietii din aceste ecosisteme.
Plantele sunt mai putin sensibile, dar la o marire a dozei UV pot sa fie afectate.
Statistici
Tipuri de poluare:
A.După provenienţă:
1.poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
2.poluare industrială: agricolă, din transporturi, menajeră;
5
B.După natura poluanţilor:
1.poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2.poluare chimică: cu carbon şi derivaţii acestuia, cu compuşii sulfului, flourului sau ai
azotului, compuşi cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice
fermentabile;
3.poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite,
buruieni);
4.poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării
eronat concepute;
C. După starea fizică a poluantului (factorul care, aflat în mediu în cantităţi ce depăşesc
optimul pentru una sau mai multe specii, are acţiune toxică) :
1.poluare cu lichide;poluare cu substanţe solide;
2.poluare cu gaze şi pulberi.
Poluarea apei: Deşi acoperă trei pătrimi din suprafaţa globului şi constituie 75%
din ţesuturile vii, apa constituie totuşi o resursă naturală limitată. Şi aceasta din mai multe
motive.În primul rând, nu e suficient de a avea apă, este necesar să fie avută într-un loc
corespunzător şi la momentul oportun. În plus, trebuie să fie şi de o calitate convenabilă
(de exemplu, apa de mare reprezintă 97% din resursele totale, în timp ce apele de
suprafaţă – fluvii, râuri, lacuri - ori subterane reprezintă mai puţin de 1%).Poluarea apelor
este definită ca acea schimbare a compoziţiei apelor care le face dăunătoare pentru
sănătatea oamenilor, neadecvate pentru întrebuinţarea economică sau recreativă şi care
duce la deteriorarea florei şi faunei din mediul acvatic; se manifestă ca un fenomen
complex, multiform, care exprimă atât unitatea dintre apele dulci şi de mare, cât şi dintre
uscat şi mediul acvatic.Principalele forme de poluare a apei, în funcţie de sursele şi de
natura lor, sunt:
1.Poluarea organică
2.Materiile in suspensie
3.Materiile nutritive (nitraţi, fosfaţi)
4.Poluarea bacteriană
Poluanţii apelor :
A) Poluanţi organici şi biologici
B) Poluanţi chimici
6
diferitelor ecosisteme naturale sau antropice.Solurile sunt supuse unor procese continue
de degradare şi alterare. Degradarea reprezintă procesul de mărunţire şi dispersare a
rocilor şi mineralelor în fragmente mai mici, sub influenţa temperaturii, apei, vântului,
gravitaţiei şi vieţuitoarelor. Procesul este ireversibil. Alterarea reprezintă totalitatea
proceselor chimice la care sunt supuse rocile şi mineralele sub acţiunea apei, acizilor
minerali, organici şi a sărurilor. Degradarea şi alterarea acţionează simultan.Pentru a-şi
îndeplini funcţiile, solul trebuie să fie într-o formă accesibilă, deci: poros, umed, aerat (cu
fracţie mare de goluri). Plantele îşi extrag din sol elementele de bază: azot, fosfor,
potasiu, calciu, magneziu, sulf, bor, fier, mangan, cupru şi zinc. Compoziţia chimică a
solului este în continuă schimbare, prin procese rapide sau lente de pedogeneză, cu
implicaţii asupra ecosistemelor.
Poluarea cu radiaţii apare datorită emisiei şi propagării în spaţiu a unor radiaţii,
capabile de a produce efecte fizice, chimice şi biologice asupra organismelor vii.
Aparatele si instalaţiile cu surse de radiaţii sunt utilizate numai de personal calificat în
domeniu, pentru prevenirea accidentelor. Transportul materialelor radioactive şi al
surselor de radiaţii trebuie să se realizeze cu respectarea normelor republicane şi
internaţionale, în containere adecvate şi etichetate.
Poluarea termică:o mare parte a apelor utilizate în industrie sunt ape de răcire
care apoi se evacuează în stare caldă. Ca atare, acestea vor degaja căldură, fie în
atmosferă, fie în ape. Acest fenomen de încălzire a apelor poate avea două mari
consecinţe:
a).o influenţă directă asupra unor specii de plante şi animale;
b).o activitate bacteriană mai intensă şi astfel un foarte mare consum de oxigen (se
observă frecvent, în perioadele foarte calde, peşti pe mal, asfixiaţi, victime ale unui ‘’şoc
de căldură’’).
Poluare fonică : Efectele poluării sonore sunt:infrasunetele ce pot apărea la
automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea furtunii şi în timpul zborului
avioanelor supersonice;ultrasunetele ce sunt produse în natură, în industrie, sau de
aparatură electrocasnică. La om ultrasunetele distrug globulele roşii din sânge, apar
migrene, greaţă sau chiar pierderea echilibrului.zgomotul care acţionează asupra
întregului organism, deoarece senzaţia auditivă ajunge la sistemul nervos central, prin
intermediul căruia influenţează alte organe.
Poluarea transfrontieră sau internatională apare sub forma unor efecte defavorabile
provocate de un sistem economic dintr-o ţară peste graniţe asupra altor sisteme naturale şi
economice.
Organisme:
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului-MAPM
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este organ de specialitate al administratiei
publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului realizeaza politica in domeniul apelor si
protectiei mediului, la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de
dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale a Guvernului,
asigura si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului in domeniile respective,
indeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si control in aceste domenii.
7
Organisme consultative ale MAPM
Pe langa Ministerul Apelor si Protectiei Mediului functioneaza urmatoarele organisme
consultative:
a) Comisia Centrala pentru Aparare impotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice
Periculoase si Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice, al carei regulament de
organizare si functionare se aproba prin hotarare a Guvernului;
b) Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrari Hidrotehnice;
c) Comitetul National Roman pentru Programul Hidrologic International.
Atributii specifice domeniilor de activitate pe care le coordoneaza MAPM:
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, ca organ de specialitate al administratiei publice
centrale, indeplineste si urmatoarele atributii specifice domeniilor de activitate pe care le
coordoneaza:
I. In domeniul gospodaririi apelor:
a) stabileste regimul de utilizare a resurselor de apa si asigura elaborarea de cercetari,
studii, prognoze si strategii pentru domeniul gospodaririi cantitative si calitative a apelor,
precum si a programelor de dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de
gospodarire a apelor;
b) realizeaza unitatea de conceptie in domeniul gospodaririi apelor si colaboreaza cu
celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale pentru amenajarea
complexa a bazinelor hidrografice, valorificarea unor noi surse de apa in concordanta cu
dezvoltarea economico-sociala a tarii, protectia apelor impotriva epuizarii si degradarii,
precum si pentru apararea impotriva efectelor distructive ale apelor;
c) asigura secretariatele tehnice si coordonarea Comitetului interministerial pentru
promovarea obiectivelor prioritare stabilite in Planul national de actiune pentru protectia
mediului, a Comitetului national pentru modificari climatice si a Comitetului national
pentru protectia stratului de ozon;
d) orice alte atributii specifice, prevazute de lege.
8
strategiei de mediu, precum şi pentru public. În prezent, AEM cuprinde 32 de ţări
membre.
Regulamentul de instituire a AEM a fost adoptat de către Uniunea Europeană în 1990.
Acesta a fost pus în aplicare la sfârşitul anului 1993, imediat după ce s-a hotărât stabilirea
sediului AEM la Copenhaga. Activitatea a început efectiv în 1994. Regulamentul a
instituit şi Reţeaua europeană de informare şi observare pentru mediu (Eionet).
Mandatul AEM este:
Sprijinirea Comunităţii şi a statelor membreen în vederea adoptării unor decizii informate
în legătură cu îmbunătăţirea mediului, integrarea consideraţiilor de mediu în politicile
economice şi orientarea spre dezvoltarea durabilă
Coordonarea Reţelei europene de informare şi observare pentru mediu.Clienţii principali
sunt instituţiile Uniunii Europene, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul -
şi statele noastre membre. Pe lângă acest grup central de actori politici europeni, oferim
servicii şi altor instituţii ale UE, precum Comitetul Economic şi Social şi Comitetul
Regiunilor.
Comunitatea de afaceri, instituţiile de învăţământ, organizaţiile neguvernamentale şi alte
organizaţii ale societăţii civile sunt, de asemenea, utilizatori importanţi ai informaţiilor
oferite de către agenţie. Agenţia încearcă să realizeze o comunicare în două direcţii cu
clienţii săi în vederea identificării corecte a nevoilor de informare şi a asigurării că
informaţiile oferite sunt înţelese şi preluate de către aceştia.
9
-să coordoneze activităţile de implementare a strategiilor şi politicilor de mediu la nivel
naţional, regional şi local;
-să asigure reprezentarea în domeniul protecţiei mediului în relaţiile interne şi externe,
conform mandatului acordat de către MMDD;
-să asigure autorizarea activităţile cu impact potenţial asupra mediului şi asigurarea
conformării cu prevederile legale;
-să asigure funcţionarea laboratoarelor naţionale de referinţă pentru aer, deşeuri, zgomot
si vibraţii, precum şi pentru radioactivitate;
-să coordoneze realizarea planurilor de acţiune sectoriale şi a planului naţional de acţiune
pentru protecţia mediului.
10
petitii si actiuni de constientizare desfasurate in parteneriat cu mai multe ONG-uri de
mediu, experti in domeniul protectiei mediului, urbanismului, constructiilor, poluarii
industriale, avocati, etc. Scopul campaniei este de a preveni extinderea de catre
Kronospan a actualei sale fabrici de producere de formaldehida precum si de a opri
poluarea generata de Kronospan pe platforma sa industriala de la Sebes.
In februarie 2009 Grupul Local de Initiativa 'Sebes fara Poluare' a devenit organizatia
non-guvernamentala Centrul Independent pentru Protectia Mediului Sebes (CIPM Sebes).
In martie 2009 mai multi membrii ai CIPM Sebes au vizitat platforma industriala a
Kronospan. Scopul vizitei a fost acela de a colecta informatii privind intentia Kronospan
de a instala anumite tehnologii care ar putea sa reduca poluarea zilnica generata de
emisiile cosurilor de evacuare(3). Dat fiind faptul ca la momentul de fata Kronospan se
afla intr-o procedura de autorizare integrata de mediu (IPPC), in care se desfasoara
consultarile aferente, tine de responsabilitatea sa sa ofere informatii si date publicului
afectat privind masurile de protectie a mediului si sa colecteze opiniile si comentariile
publicului si ONG-urilor interesate. Tot in scopul informarii privind aceasta procedura,
CIPM Sebes a adresat mai multe cereri de informatii de interes public autoritatilor
competente si va participa la sedinta de dezbatere publica ce va avea loc in data de 19
mai 2009 la Sebes; toate aceastea pentru ca accesul la informatii si participarea publicului
sunt garantate de legislatia aplicabila in domeniul autorizarii integrate de mediu si de
Conventia de la Aarhus.
Dorim sa scoatem in evidenta faptul ca CIPM Sebes nu se afla in nici o relatie de
colaborare cu Kronospan si nu a acceptat sa realizeze comunicate de presa impreuna cu
aceasta companie. CIPM Sebes va monitoriza in continuare cu strictete activitatea
industriala a Kronospan de pe platforma de la Sebes precum si deciziile luate de
autoritatile competente pentru aprobarea/controlul acestei activitati. CIMP Sebes
continua eforturile sale de a creste gradul de constientizare al publicului larg si al
autoritatilor cu rol decizional privind pericolele si riscurile generate de activitatea
Kronospan pentru mediu si sanatatea populatiei. Nu in ultimul rand, CIPM Sebes va
folosi toate mijloacele civice si legale de care dispune pentru a preveni extinderea
propusa de Kronospan pentru fabrica sa de producere de formaldehide si pentru a opri
poluarea generata de Kronospan pe platforma sa industriala de la Sebes.
Toate comunicatele noastre de presa contin headerul 'Campania Sebes fara Poluare' si la
final indica datele de contact ale reprezentantului nostru, Domnul Matei Mircea de la care
pot fi obtinute mai multe informatii si declaratii. Pagina web oficiala a CIPM Sebes este
www.sebesfarapoluare.ro unde sunt publicate toate declaratiile, comunicatele de presa si
materialele informative pe care le realizam.'
2.Printre cele mai mari dezastre ecologice se numara petele de petrol, rezultate
de obicei in urma accidentelor maritime, pete care pot afecta semnificativ ecolosistemele
din regiune. OSP este un robot modular conceput de Ji-hoon Kim ce are menirea de a fi
aruncat din elicopter la foarte scurt timp de la un accident care a rezultat in deversari de
petrol.Odata ajuns pe pozitii robotii OSP se coordoneaza pentru a crea o bariera
gonflabila ce va retine pata de ulei intr-o arie diminuata. Alimentarea robotilor se face
prin intermediul panourilor solare.
11
3. Guvernul japonez a lansat primul satelit care monitorizeaza gazele cu efect de
sera din intreaga lume. Acesta va ajuta oamenii de stiinta sa stabileasca de unde vin
emisiile cu efect de sera si cat de mult sunt absorbite de paduri si oceane. SUA va lansa
luna viitoare un satelit asemanator. Satetelitul japonezilor reprezinta un pas important in
obtinerea datelor cu privire la dioxidul de carbon si metanul din atmosfera.Satelitul pe
nume "Ibuki," insemnand "respiratie", a fost trimis în orbită, împreună cu alte şapte
sonde de probe intr-o racheta japoneza numita H2A. JAXA, Agentia Japoneza de Spatiu,
a declarat ca lansarea a fost un succes, iar oficialii spun ca au monitorizat sateliltii
pentru a se asigura ca acestia au ajuns in siguranta pe oribita. Satelitu Izbuki va inconjura
globul pamantesc la fiecare 100 de minute si este echipat cu senzori optici care masoara
lumina reflecatata de pe Pamant pentru a determina densitatea gazelor.Dioxidul de carbon
este cel mai mare factor care contribuie la incalzirea globala. El este emis prin arderea
combustibililor fosili de catre centrale, masini si alte surse. Metanul are o varietate de
surse, inclusiv ingrasamantul natural si cultivarea orezului.Agentiile internationale de
stiinta au semnalat faptul că emisiile de dioxid de carbon au crescut in intreaga lume cu
circa 3% intrea anii 2006-2007. In prezent, oamenii de stiinta depind de 282 de statii
situate pe uscat pentru a monitoriza dioxidul de carbon. Ibuki, va verifica nivelurile de
gaze din intreaga atmosfera la 56,000 de locaţii.Viitorul satelit care va fi lansta de
NASA (Orbiting Carbon Observatory) va face masuratori mai precise deoarece el va
monitoriza doar dioxidul de carbon.
Analiza SWOT
Chestionar:
12
a)omul
b)utilizarea haotica a rezervelor naturale
c)masinile
d)deseurile
e)vopsirea caselor
f)procesul de productie a bunurilor
g)despaduririle
4.Care credeti ca sunt cele mai cunoscute organizatii care lupta impotriva poluarii:
a)smog-ul
b)vulcanii
c)ploile acide
d)incendierile naturale ale pădurilor
e)furtunile de praf
f) poluarea cu gaze şi pulberi
g)altele
7.De unde aflati mai multe informatii despre poluarea mediului inconjurator?
a)TV
b)radio
c)internet
13
d)familie
e)altele:
8.Cunoasteti campanii care lupta impotriva poluarii mediului inconjurator sau modalitati
de promovare a campaniilor?
Varsta:
a)18-25 ani
b)peste 25 ani
Sex:
a)F
b)M
Religie:
a)ortodoxa
b)penticostala
c)catolic
d)protestanta
e)budista
f)islamism
g)alta:
14
desfasoara o campanie care lupta impotriva polarii mediului, dar aceasta doar, cum am
mentionat si mai sus, din lipsa de timp.
3.Stabilirea obiectivelor
Campania se va desfasura in intervalul mai 2010- septembrie 2011.
Prin aceasta campanie dorim sa imbunatatim mediul inconjurator, mediului in
care traiesc animalele, pentru a nu fi predispuse la diferite boli, care pot sa-l afecteze pe
om foarte usor, dorim de altfel sa imbunatatim pe cat posibil mediul in care traieste omul,
pentru ca acesta sa respire in fiecare zi un aer cat mai curat, acest lucru aducandu-i un
beneficiu clar omului. Incercam, deasemenea sa prevenim contaminarea mediului cu
poluanti biodegradabili, respectiv nondegradabili.
Metode de combatere a poluării
În ultimele decenii a fost recunoscut faptul că fortificarea şi promovarea sănătăţii
sunt strâns legate de calitatea mediului înconjurător. În condiţiile influenţei crescânde a
factorului antropogen asupra stării igienice a surselor de apă, o mare actualitate capătă
problema stabilirii rolului calităţii apei în formarea şi modificarea sănătăţii populaţiei.
În marea majoritate, afecţiunile pot fi evitate şi prin distribuirea unei ape de bună calitate
populaţiei din mediul urban şi rural. Consumul de apă salubră (apă lipsită de impurităţi,
proprie sănătăţii, obţinută prin metode tehnologice moderne) este considerat ca unul
dintre indicatorii de bază ai civilizaţiei.
5.Stabilirea strategiilor
Strategiile campaniei noastre o sa fie urmatoarele: aparitii publice ale unor
personalitati prin programe de informare publica, conferinte de presa, conventii,
seminarii, proceremonii, acte de caritate, gesturi simbolice (plantarea de pomi),
concursuri, competitii, concerte, activitati civice, impartire de pliante, lipire de afise,
publicitate vizuala, bannere si panouri.
6.Stabilirea tacticilor
15
Aparitiile publice ale unor personalitati publice prin programele de informare
publica, se refera in mod special la persoanele din cadrul televiziunii (prezentatorii
cunoscuti), unii dintre acestia, cum ar fi Razvan Simion, Dani Otil si Mihaela Radulescu
sunt unii dintre cei mai importanti colaboratori ai nostri, cu ajutorul carora incercam prin
conferintele de presa sa atragem atentia cat mai multor persoane ca este foarte important
sa traiasca intr-un mediu mai curat. Conventiile si seminariile ne ajuta sa fim cat mai
cunoscuti, ne cresc prestigiul, prin diseminarea de informatii, aratand ca ceea ce ne dorim
este doar un mediu mai curat pentru toata lumea si cat mai putina poluare.
Proceremoniile se refera in special la ziua internationala fara masini, 22
septembrie, cand vor avea loc diferite concursuri care sa atraga atentia persoanelor mai
mult asupra campaniei si mai putin asupra deplasarii cu masinile. O sa ajutam diferite
organizatii mai slab dezvoltate, prin acte de caritate, pentru a fi cat mai mediatizata
aceasta situatie si sa se ia masuri impotriva poluarii, o sa plantam in timpul campaniei, in
diferite zile, pomi prin oras, pentru a fi un exemplu si pentru a face publicul tinta sa
actioneze, ajutandu-ne cat mai mult sa protejam mediul inconjurator.
Concursurile, competitiile si concertele se vor desfasura in fiecare luna in diferite
orase din Romania pentru a informa cat mai multe persoane si pentru a realiza ceeea ce
ne-am propus, adica diminuarea poluarii. Vom imparti pliante de doua ori pe saptamana,
iar odata pe saptamana o sa lipim afise. Timp de trei luni o sa avem panouri la periferiile
oraselor si chiar si in orase, dupa care o sa oprim vizualizarea lor timp de o luna, reluand
aceasta dupa luna de pauza, tot cu trei luni de afisare a unor panouri si bannere, acest
lucru ajutand mai mult la informare.
Conferintele o sa aiba loc de doua ori pe luna, vor fi invitate persoane influente
ale sportului, muzicii, teatrului, pentru ca, campania sa aiba un succes cat mai mare,
deoarece, stim cu totii ca, daca o persoana mai indragita si cunoscuta face ceva, fanii
acesteia ii urmeaza exemplul.
16
In zilele de 22 septembrie, adica de doua ori in timpul campaniei noastre o sa
incurajam populatia sa circule cu bicicletele, pe jos sau cu mijloacele de transport in
comun, ziua de 22 septembrie fiind Ziua Internationala Fara Masini.
8.Stabilirea bugetului
17