Conf. dr.

Ing.

STELIAN POPESCU

Conf. dr, Ing. DAN MIHOC

Ing. EDY DUMBRAVA Ing. OVIDIU SAMOILESCU

ACTIONARI $1AUTOMATIZARI
Manual pentru lieee Industriale cu profit de rnecanica, metalurgie, prelucrarea lemnul ui, lndustrle alimentara, textile ~I confectu, poUgrafie. anil IV fl V. scell de mai~tri ~j de spectaltzare postlieeaJii.

EOITURA

DIDACTICA

~I PEDAGOGICA

BUCURE~TI-1977

'Milnualul a fast revlzult conform programei Mlnlsterul Educat1el 'nv~\~mintulul'

,I

scolare aprobate

de

Milterialul a fast elabarat astfel~' ~ Dumbravi: cap. 1.2.3,4 (A,B,C,D), 6 Ov. Samoilescu: cap. 4 (E,F). 5,7, B St. Popescu: cap. 9.10,11,12,13,15,16,19,20 O. Mlhoc: cap. 14,17,18

Redactor: ing. Monica $erbu Tehnoredacro-: Ana "flmpau Grafician: Victor Wegemann

Capitolul 1

APARATE PENTRU AqIONARI'

ELECTRICE

A. APARATE ELECTRICE DE CONECTARE NEAUTOMATE In instalatlile electrice de joasa. tensiune* se folosesc aparate neautomate eu actionara manuala, care serveso pentru: coneobare §i deoonectare, proteetia circuitelor ~i 3 racordarea .receptoarelor . desehid cirouite care nu flint· parcurse de eurent, Se monteazu tntre portiunile instalatHIor electrice ell seopul separarii acestora, ,In efectuarea unor manevre de distrihutie sau Ia rsparatii. In Figura 1.1. estc prczentat un separator, mono polar. Cadrul 1 se' leuga III pamlnt. Pe izolatoarele 2 slnt. fixate hornele 3. -Contactul fix 1: corespunsatoure. pe contactul mobil 5 (cutit.ul), care Be ponte roti in jurul axului 6.
Fig. 1.1, Separator monopolar.
010 Cole mai multo actlonancleetrtce'se realizftazA la tensiuni ~1I1,1 000 V mo.ti¥ pentru .care in' presontarea aparaturii specifiee nn M 'V::OIII refp.l'i.deett Ia ~cea$tA categorle.

• SeparatoILl'cle Inchid sau

(furca),

as,igura'.o

presiunn

Separntoarele fl1nt lipsite do capacil.ate de r'UJHH'fl H elll'(lfl'~ilor; Il~t.r(ll so cxplica ahsentn camerelor de stingere a arcului 111(w.I,I'il'., fin oonstruloso in lat'a sepnrntonro tripolare pentru interim' pentru '1 000 V ~i elll'(m~i nominali de 200 ... 1 000 A. • tlltrerllptol1.rele (m jlil'ghie slnf aparate do jons;, tenslune, notionato manual ~i dimensionate pentru comutarea (tnchidorou ~i deschiderea) curentilor de servici, Constructiv, apre deosebire do f!opal'al.onr'o, tutreruptoarele slut prevazute cu dispositive de prol,(·(,t.in tmpot.rivo eu ptrghie se construiesc in tal'ii pbla In 100 A cu ul:tinnare dir'e""a, iar pentru curentii de 200, 350, 600 I;\i 1 000 A - cu action are indirr.r.ta, • tntrcrulltoarele ~i eomutatearele "achet ~i eu Clune. Ansarnhlul aparatului se obtine prin Insiruirea pe aeelasl ax a unui Bumar variabil de elemenle de eonstructie similar;!, liecare element cuprinztnd 0 cale de eurent, Intreruptoarele ~i comutatoarele pachet cuprind 0 serie de discur] suprapuse pe care slnt montate contactele fixe, Contactele mobile, din material conductor elastic, elte unul pentru fiecare sector, stnt a~ezate pe un ax central ~i se deplas('azli soli dar cu acesta. , Un dispozitiv realizeaza intreruperea brusca, independent de viteza

arcului electric. Intreruptoarele

ell caro este actionata maneta montata libel' pc ax. In ligura 1.2. este prezentata diagrama unui eomutator

paehet.

I, i2

Conform diagramei, aetionarea se Iaee tn doua directii: din 0 In 1 sau dill 0 in I I, Primul disc este de sacadare, iar urrnatoarele patru discuri stnt di.ile de eurent. ContacteJe mobile au . Iost astfel alese, tnclt sa realizeze In exemplul din figura in«hiderea eai)or de curent de In S1l Sz la L1, L2 pe poaitia I ~ide la S}1 S2 la MI, M2 pe p(Jzi~ia 11. Se fahriea in t,nl'a lntreruptoare ~i eomutatoare pachet §i eu came de 1O,2!l ~i 133A, .380 V, 50 Hz sau 220 V c.c. • Sigurantele eu fuzibil slnt aparate de protecuo care 1ntl'OI'UP cireuitele eloctrlce la treeerea unui cu-

rent mai mare deett eel prevazut,

prin topirea unui

element fuzibil tnseriat ill circuit. Timpul dupu care se topeste Iueibilul Vi In care 81l intrerupe eircuitul depinde de valoarea curentulni, Caraeteristicile tehnice ale sigurantelor fuzibile Fig. t ,2. Hehema II!garii COiltactelor pentru eomutatorul pachet.

cureniul nominal, tensiunea notuinald, caracteristica de topire ~i eapaciiatea de rupere.

>lint:

CnrentuJ pc soclu.

nominal

al

sigurantei

se maecheaza

Caracteristiea de top ire l'epl'ezinta timpul de topire in functie de curentul care strahate Iuzihilul. Cel mai des tnttlnite in instalatiile de joasa tensiune sint siguratuele unipolare cn filet, avlnd eurentul nominal intra () ~i 100 A, Aceste sigurante se com pun dintr-un soclu, patronul Iuzibil ~j capacul en filet pentru fixarea patronului ill soclu, In tal'a se produc sigurante cu capacitate de rupere mica, mijlocie ~i en mare putere de) rupere, (MPR) ClI patroano fuzihile intra 0,5~i 630 A, tntr-o mare diversitate de forme constructive, In actionarile electrice, signrantole realizeaza protectia Irnpotriva cu-entilor de scurtcircuit. La alegerea rllzihilelol' care protejeaza lin motor se iau in consideratie t irnpul ~i curentul de pornire, valoaroa curentului de scurtcirouit al retelei de alimentare, timpul in care trebuic separat mntorul de retea etc. Dimensionarea coroctd a Iuzihilului so face pe caracteriatica de topire. • Prlsele ~i 1i~(l16flint aparate lulosil.e pentru coneetarea la retelele de joasa tensiune a eonsumatorilor mohili. Se produc In tara diverse Lipuri fie. rl'iZf~!}j ri~e industriale pentrn curent de 6, 10, 25 ~i 63 A ~i tensiuni pina la 380 V, 50 Hz. Se construiesc prize §i fj~e bipolare ~i tripolare ; aeestea stnt prevazute ell un contact de prntectie la care se I'acordeaza conductorul de PI'Otectie, Dupri Ielul montajului, prizele so construieso pentru montaj Ingropat (in special pentru masini unelte) sau aparent.

B. RELEE DE PROTECTIE

In n('~ional'ile electrice se Ioloaesc, in afara sigurantelor eu Iuzibil, aparate de protectie care la 0 variatio determlnata a marimii pentru care all fost construite, comanda instantaneu sau temporizat comutarea nnui contact .. • Ueleele minimale ~i maxlmare de teuslune eurent, Releele de tensiune slnt pentru curcnt alternativ: cele minimale - pentru tensiunile 48, 120, 160 ~i 320 V, iar cele maximale pentru 60, 200 'Ii 400 V; se pol, regia tntre 0,25 ~i 0,5 Un pontru legarea In paralel ~i tntre 0,5 ti 1 Um pentru legarea in eerie a hobinelor.

,i

Releele de curonl. stn valori nominale Intre

o,or.

I;

lIn usomunnn
~i :.wO A,

11t'1I(.1'1i

j'III'I!nl

II Iteruativ,

(HlnLI'U

Reloele maximnlo do curent protojoHzll llloLOIu'nlo nlllol,I'ieo In supraintensitllt,i de scul'Lil dUl'utit ~j valor] l'Ojll'(IZnn 1.111 1IIIIII.i pli 1\1curontului II

nominal.

• Reloelo termoblmotallee })l'oLejeuzi1 motoaroln lmpotrivn unor suprasarcini de lungn dnrHtU ~i de valori Ioarto apropiate QO curentul nominal al releului,
In tara so Iabrica relee terrnice pentrn curenti nominali Intre 10 I}l 400 A in constructie tripolara, din seria TSA. Alegerea releului termobimetalic se face astfel: eunosotnd valoarea curentului nominal al motorului se alege eurentul de serviciu Is al releului - de valoare imediat superioara; apoi se detormina valoarea de declansare pentru 1, 1Inal motorului, care trebuie sa se lncadreze in domeniul de reglare a releului, de preferin~a in spre limita superioara, Releele termioe se construieso cu rearrnare manuala sau eu revenirea automata dupa declansare (la raoirea termobimetalelor).

C. APARATE

ELECTRICE DE CONECTARE

AUTOMAT)!

Tn categoria aparatelor electrice 'de oonectare automatl!. se inei~d aparatele de comutare: coniactoarele I]i releele, precum ~i tntreruptoarele automate, care in afara comutarii mai realizeaza de asemenea 0 Iunctie de protectie,
• Contactoarele executa tnchiderea, deschiderea sau comutarea oircuitelor, la comenzi realizate prin contaetul unui buton sau al unui releu. Se aetioneaz~ prin comanda locala sau de la distanta .. , . Contactoarele au capacitate de rupere importanta ,i pre~intii reeistents. mecanica Ia uzuri1 i permit un numsr mare de manevre ~i, 0 freeventli de conectare ridicata. Din seria AC3, se fabrica in tara contactoare in gama eurentilor norninali intre 10 ,i 400 A. Actionarea so face in curant altemativ pentnu tensiuni enprinse Intre 24 ~i 500 V, 50 Hz ,i tntre 24 ~i 220 V. o.e, i st.nt prevazute ou contacte auxiliare normal deschise ~i normal tnchise,
6

• Oentaetearele de comanda. slnt Iolosite in schernele de actionari electrice ca relee ituermediare pentru multiplicarea unor semnale. So construiesc in tara contactoare de· eomanda cu opt contacte, pentru tensiuni normalizate ale bobinei de la 24 pina la 500 V, 50 Hz ~i de la 24 pina Ia 220 V c.o. Cuntactcle suporta un ourent nominal termic de 6 A. • Releele de timp,· realizeaza aceeasi Iunctie ea ~i releele intermediare, dar actiunea este decalata in Limp ra.~,a de impulsul do
comanda, .

Relcele de timp He deosebesc dupa foIul temporisaeii: ell temporizare la cuplare (contactelo se cornuta dupa un interval de timp de Ia excitarea bobinei) ~i C(I temporizare La decuplarc (contactele se comuta dupa un interval de limp de la dezexcitarea bobinei), • Intreruptoarele automate aloatuleso 0 categorie impOI·tanLu de aparate electrice combinate pentru comutarea, protectia ~l comanda motoarelor, transforruatoarelor ~i liniilor electrice, Intreruptoarele automate trebuio sa j'upa cnrentii de scurtcircuit foarte mari, de ordinul zecilor de kiloamperi ~i din aceasta causa stnt dotate cu dispositive complexo pentru stingerea arcului. In tara, la Intreprinderea Electroaparal.aj, se produo tntreruptoare automate, din. seria ISOL de 0,4 kV, 100, 250, 500 A, !H'eOUm ~ilntrerupto are din seria OTO~1AX de 1 000 ~i 2500 A. Sectiunea prin intreru ptorul 01'0 1J11 A X din figura 1.3 per-mite analisarea constructlei, cinematicii ~i suhansambluriloe aparatului. Barele de legat.udi. 1 stY'abat cadrul fix 2 la eontactele dehrosabile fixe 3. Caile de curent so continua prin contactele debrosabile mobile 4 atft la contactele principale fixe r; ~i la cournele de suflaj fixe 7, cit ~i la contactele·principale mobile 6 ~i la coarnele de suflaj mobile 8. Un velum important din gabaritul aparatului H ooupa camerele de stingere 9, eu placu~e deionice. Maneta de actionare 19 ac~iolleaza resortul de anclan~are 115 ~i meeanismul de anclansare 14. , Declansatoarele combinate termioe ~i maximale 10 ~i declansatorul de tensiune minima 11, actioneaza asupra axului de declansare 12. Dispozitivul de sigul'p.n\U 18 produce de asernenea declansarea, In cazul in care se executa 0 manevra gl'el}itil. Pe partea frontalil se gaseso .butoanele . 1:6.de anclansare ~j deelansare ~i semnalizatoarele care indica: "resoal'te armate" sau "resom'loe nearmate" ~i·pozitiilej.tnohie'', "deschis".

Fig. 1.3. lntreruptoe

automat din seria 01'OMAX (s(lc:tiuno).

D. APARATE

DE PORNIRE.

REGLARE.

FRlNARE $1 AUTOMATIZARE

1. APARATE DE PORNIRE ~I REGLARE

Aparatele pornire ~ireglare se Iolosesc Ia pornirca ~i reglarea vitezei de rotatie a moLoareIor electrice. • Oemutatonrele stea-triungJti se Iolosesc Ill. pornirea motoarelor electrice asinerone ell rotorul In scnrtcircuit, pentru reducerea curentului absorbit la pornire. Trecerea din pozitia stea In pozitia triunghi se Iace manual. Comutatoarcle stea-triunghi se construiesc cu.contacte tn aer de 25 A ~i 6.1 A, sau In ulei - de 100 A ~i 200 A. In Iigura 1.4 este prezentata schema de legaturi a unui comutator

de

stea-trlunghi.
urmari

In schema de legaturi ~i pe diagrama Inchiderii contaetelor se poate

auccesiunea realizlirii funotiunii

prop use.

De /0 re!eo
A

Lo molor
I 0 A
A Fig.

••
i .1&.

••

* ••

Ii

••••

•
stau-triunghi,

Schema do logatw·j a comutatorului

Conirolerele pentru eircuitele principaie racordate la cutii en rezistente se Iolosesc pentru pomirea ~ireglarea vitezei motoarelor olecu-ice, pentru c~rentii pina Ja 100 A. Se deosebesc doua tipuri constructive ; cu tam bur
8,1 elf came.

de fort.a ~i de cornanda,

Controlerele se Iolosese pentru coneetarea ~i eomutarea

eircuitelor

In Iigura 1.5 este reprezentata diagram a contaetelor cu Iegaturile executate pentru ~untarea unor resistente. Corarolerele pentru circuits secundare so Iolosesc pentru comutarea UIlOl' puteri mari, ell aparate de gabarit reduse. Contactele controlerelor pentru cireuite seoundare slnt dimensionate pentru rurenti de 10 A *i eomanda circuitele de forlii indirect, prin intermediul contactoarelor. • AparatuJ de comandu a eursel este 0 varianta a controlorului pentru circuite secundare, Acest aparat se conectcaza la reductorul mecanismului de executie ~i tn Iunctie de unghiul de retire dli impulsul de comanda. Axul aparatului so poate roti continuu §i pe el se asamht(>UZ3 fie 0 serie de diseuri ell un anumit profil standard ~i tntr-o anumiLa succesiune, fie 0 sorie de discuri pe care se pot fixa came. 9

Fig. 1.5, Diagrama COIltactolor §i racordaroa unui coutrolerla rexlstenjo,

Fig. 1.6. Elomen t. dl! I'ezisten~aell

str'mil.

• Iteoststele sint aparato folosite pentru pornirea ~i reglarea tura~ici motoarelor electrice. Reostat.elc se compun dintr-un element de cornu[.,u'e ~j 0 rezistenta, asamhlate Intr-o carcasa comuna, eu 1'iiei1'ein aer s;~u ulei, So construiesc reostate de pornire ~i reostate de pornire si reglare. Reot'lf,atele de pornire so Iolosesc exclusiv po durata pornirii. Reostatele de pornire §i reglare se Iolosesc aLit. pe durata pornirii, clt ~iin timpul Iunc~ionarii, pentru reglarea vitezei. Reostatele cu rezistoare metalice sint clemento pontru reglare in trepte ~i se construiesc pontru motoare de curent alternativ eu rotor bohinat eu puterea pina la 160 kW ~ipentru cireuitele de oxcitatie ale masinilor de curent continuu. Reostatele cu lichid constituie 0 categoric aparto de aparate construito de asemenea, fie pentru pornirea, rio pentru pornirea ~ireglarea continua a vitezei motoarelor aaincrone cu rotor bobinat cu puteri de 250 kW ~i mai rnari. .• Rezistoarele stnt aparato . Iolosite pentru pornirea, reglarea ~i frtnarea motoarelor de curent alternativ ~i continuu. Hesistentele ttlhulare servesc la pornirea motoarelor miei pina la 2 kW, Rezisloarelo tubulare so executa din material cu reeistivitnte inaltl'l, constantan sau crom nichel, Pentru motoare cu puteri pina la 10 k\V so Iolosesc cutii ou elemente din strma (fig. 1,6). Fiecare element se compune dintr-o placa de otel prevD.zutu Cl.I degajari pentru ansamblarea 1n cutis.
10

Muchiile plaeii slnt acoperite cu izolatoure ceramice caneJate pe care se inra~ara slrma. Pentru motoare cu putere mai mare de 30 kW sa folosesc cutii eu rczistoare din fontil. sau din tabla silicioasa.
2. APARATE DE FRtNARE

'.Frinele slnt dispozitive pentru controlul opririi mecanismeloe actionate. Dupa curentul pe care-l Iolosesc, Irtnele slnt de curent eontinuu ~i de curent alternativ, monofazat sau trifazat. Dupa elementul de actionare, Irtnele pot. fi ell electromagnet sau ell electromotor • . Electromagnetii de Mna pot fi: cu tragere, cu impingere, cu tragere ~i. impingere. In figura L 7 este reprezentat un electromagnet monofazat de curent altemativ pentru frino tip tamhur. Sabotii 1 slnt apasati pe tamhurul :2 de resortul 3. Sub actiunea elecbromagnetului 4, plrghia 5 actioneasa asupra eabotilor, departindu-i.
3. APARATE DE AUTOMATIZARE

Aparatela de autornabizare Iolosite in actionarile electrice Iormeasa o categorie ell diversitate Ioarte mare, din care slnt mention ate in ce.IA ce urmeaza: butoatiele, cheile de eomandd, ldmpile de semnalizare §i limitatoarele de -cursd. • Butoanele se Iolosese in instalatiile electrice pentru darea impnlsurilor de comanda, Pot fi prevazute ell unul sau mai multe grupuri de contacto de tip punte, normal deschise sau normal inehise. Ca variante constructive exista: butoano pentru manta] «parent ~i butoane peniru monsaj tngropat. Seria do hutoane peutru masini unelte fabricate in tal'a poato cornanda circuil.e de curent alternativ pina la 380 V ~i 2 A §i de eurenL continuu plna Ia 220 V ~i 0,25 A. • Cheile de eomanda stnt similare tntreruptoarelor, dar curentul nominal este sub 6 A. • Lampile de semnallsare indica situatiilo nor-male sau de avarie, din instaFig. 1.7. Electromagnet do la~ia supravegheata. frhti1 tip tumbur,
11

transformator san casete. Gcarnul

• Llmltatoarele element apartintnd do automatizare.

Se executii

In mai multo

\'<lI'iUlILu

(~OWII"'IJt:I,iv():

pouto fi dif(lI'it I'oll.ll'llt. de (mrtlfi shit apurnte IHt contnolu, (tctiolluto do llli organului do oxecutie ~i !:lint Iolosite in instalatiile eon t.f.wLelol·prin tijei care pom'La oontaetele mobile

Itlmpl

normale,

1:11.

apasarea butonului sau a capatului ~i care se deplaseaza axial.

Limiuuoarele de cursd au baton realizeazt\ comutarea

Limiuuoarele de cll.rsd ell ptrghie se rolosesc pentru limitaroa orgunelor de masini in miscare ; actionarea se face prin deplasaroa unei plrghii prevllzute ou 0 rola ; actionarea contactelor rezuiLa din cinematica transmisiei, fie prin deplasarea axiala, fie prin l'oLatie. Limitatoarele de eursii cu surub se Iolososc pentru limitarea cursei organelor de masini in miscare de rotatie. 1\1 iscarea de rotatio se transmite unui ax Iiletat, pe care sa deplaseaza axial (intre ghidaje) piesa care actioneaza contactele eleetrice. Cursa axiala a piesei care ac~it)nca7.a contactele se realiaeazil de obicei in maximum 20 rotatii, Nurnarul de rO,tatii necesare pontru actionarea unui contact ponte fi prestabillt. Limitatoarele de cl-,rsd magnet ice se compun dintr-o carcasa ill fOJ'rna de furca, In ale carei brute slnt montate respeetiv un contact "ll'estie" ~i un magnet permanent, Contactul ..trestle'' este un microcontact capsulat I)U viti lntr-un tub de st.icla, Suh actiunea magnetului permanent contactul 50 gase~te in mod normal actionat. Cornutarea Iimitatorului magnetic se produce clnd 0 piesa. lamelara, cu rol de ecran magnetic ~i care este fixata pe un organ. de exeeutie, se deplaseaza Intre bratele furcii; in acost caz actiunea clmpului exercitata de magnet asupra contaotului "trestin" tnceteaza, iar contaetul comuta.
E, APARATE CU DESTINATIE SPECIALA

In oategoria aparatelor speciale, so preainta citeva aparate care se Ioloseso .in instalatlile de actionari electrice ~i care indica tendinta de diversificare ~i specializare a echiparnentelor electrice industriale,
1, TNTRERUPTOARELE DE AVARIE

Intreruptoarele de avarie ell funie se monteaza de-a lungul transportoarelor ell banda pentru a perrnite personalului do exploatare ~i Intret,inere s~ comande 0 oprire urgenta, din toate punetele de acces la utilaj,
12

tragerea unui cablu de otel riispus de-a Iungnl transportoruliii. DUIH\ 0 actionare, ptrghia rarntne blocats ~r inilieft personalului tie interventie localizarea opririi do avarie,
2. SUPRAVEGHETOARElE DE TU~ATIE

tacte actionate din extei-iorul un ii carcase in exeeutie IP42, printr-o ptrghie. Plrghia este rotitii prin

Aparatul

esle prevazut

{'II

un sistem de con-

SupravegheLoarele de turatie sint aparate Iolo site pentru Irlnarea in contracurent a mecanismelor, pentru eontrolul runc~iomlrii transportoarelor cu Fig. 1.8. Supravegnetor de Iuralle banda, In patinare sau In ruperea benzilor, electromecaulc. In Iigurn 1.8 este r"datil principial constructia supraveghetorului de turatie j miscarea de rotatie a mecanismului este trnnsmisa printr-un ax pa care este mont.at un magnet permanent 1. Maguet.u! se roteste lntr-un cilindru 2, pe care se aWl. o infi~urare ill scurtcircuit ; ptrghia 3 este solidara cu cilindrul 2. In timpul Iunotiomlrii rnecanisrnului, din interactiunea dintre cimpul magnetic al magnetului permanent ~j elmpul indus in tnra~Lll'area in sr-urtcircuit, rezult,ij. 0 deplasare a cilindrului In sensu] rotatiei, Ca rezultat., plrghia actionoaaa unul din contactele 4. . La frinare, elnd viteza se reduce Ioarte mult.• interaetiunea ctmpurilor devine neglijabila, plrghla revine 1n positia injtialu ~icontactul se eomuta.

F. ANSAMBLURI

STATICE

PENTRU ALiMENTAREA ELECTRICE .

ACTIONARILOR

Elementele statice ocupa lin spatiu redus, asUel tnctt realizarea unui ansamblu de alinrentare pcntru un motor se obtine in gabaritul uuui dulap cu aparataj.
1. TRANSOUCTORUl.

Transductorul este 0 reartantii saturabild formaM dintr-un mies magnetic ~i 0 tnfa~urare eleetrica ; se comport-a en Ull generator de tensiuno variabila salt ca un transformator cu impedanta variabila. 13

2, AMPLIFICATORUL NETIC

MAG.

AlIlplif.iI:III,()I'll1 mugnetic ouprhulo llll LI'UIISduoLol' hUjIH'iul. ell redresorul care blodle{\z~ unul din cole <10\111 IIOIlsUI'i de trecero a curentului, Tensiunea la bornele saroinii depinde de gradul de saturare al reactantei. Tensiunea minima depinde Fig. 1.9. Diagramele !P. U i = fIt) pentru un de curentul de magnetiarnplilicator magnetic. zaro remanent, iar tensiunea maxima. depinde de cadet'oa de tensiune pc impedanta de sarcina ~i pe redresor. Amplificatorul magnetic este prevazut cu infii~urari suplimentare de comanda care permit deplasarea punctului Ia care apare saturarea, mai aproape sau mai departe de to, prin aplicarea unui Ilux suplimentar <l>st (Iig. 1.9). In ~at'u se construiesc dOUR tipuri de amplificatoare magnetice, AMSU ~iAMSI,literele simboliztnd urrnatoarele: Amplificator, Magnetic, ell miez dintabla silioioasa, cu tola tn forma de U (sau I) de marimea 1 ... 8 ~i cu gabarit a sau b•. Puterea ahsorbita de retea ajunge pini!. Ia 90 kVA,
C'o:),

3. MUTATORUL

Mutatoarele stnt dispozitive de transformare statica a parametrilor energiei electromagnetice cu ajutorul unor clemente statice eu caracteristica neliniara . • Mutatoarele se clasifica astfel: - redresorul, care transformii energia de euront alternativ In energie de curent continuu; - inoertorul, care transforma enorgia de eurent continuu in energie

de ourent alternativ i . - conoertizorul, care modifiea curentul, tensiunea, Irecventa ~inumarul 110faze a energiei electrice;
14

- oariatorul de tensiune altemati"a, care reglenzu. circulatia de energie in circuits de eurent alternativ; - pariatorul de tensiune continua, care regleaza circulatia de energie in circuite de CUI'Cllt continuu . • Dlspozltive semleonductoare ntlllzate in construct,ia mutatoarelor. Tiratronul este un dispozitiv realizat In tub de sticlii' san de otel, CII vapori de mercur, eatod cald ~i grila de comanda, Se Ioloseste peutru realizarea convertisoarolor de c.c. lUutatorlll polianodic eu vapori de mereur este realizat in cuve din otel sudat, cu pompa de vid, l'ileire eu apl1, eu excitatie continua ",i grile de comanda, Se Ioloseste ea redresor sau inventor pentru alimentarea motcarelor mari In metalurgie. Excitronul este un element mono anodic realizat in cuvii sudata, etansa, I'acitu eu aer sau apa, cu excitatie continua, aprindere succesiva ~igrile de comanda, Sa Ioloseste ca redresor san eonvertizor. Igultronul este un element monoanodic realizat in cuva sud aLa eLan~a, racitil eu aer sau apa, cu electrod de aprindere, grila de cornanda, fara excitatie continua. Se Ioloseste ea redreaor sau invertor. Dlodele redresoare semiconductoare neeomandate se loloseso intr-o gama foarte larga. Se Iabrica diode cu seleniu, germaniu ~i siliciu. Tranzistorul este un dispozitiv semiconductor, monocristal, diu germanin sau siliciu, cu trei straturi impurificate diferit, ell oomandit continua. In rcgim de comutare poato fi folosit ca element de circuit de mutator, pentru cornanda motoarelor de puteri mici, 'fit'istoru! este un ventil electric eu siliciu, comandat, ell patru straturi impurificate diferit, Structura fizica a tiristorului este ilustratll in figura 1.10. Intre anodul A ~i catodul K sint patrn straturi p-n-p-n ~i [onctiunile III 121 11, Sensul de conductie direct al curenLului In regim de conductio iF, este de la anod Ia catod, eind se aplica tensiunea U a' K Curentul de oomanda iG, produs de tansiunea UGI se aplica la [onotiunoa [a; al doilea strat peste denumit gl'ilii de cornanda, Tiristoarele au un gabarit rodus, o oornportare dlnarnica Ioarte buna ~i permit obtinerea unor scheme de reglaj variate. Tehniea modsrna utilizeaaa cel Fig. 1.10. Tiristor. Struclura fizidi. mai mult semiconductoarole eu siliciu. ~i schema de concctare, 15

I\EZUMAf
sep:lI'alool'o - ill. treruptoare
_

Aparatl' de
"Qneclare fleaulOmale

Relee ~e
prolec1ie

cu ph·ghie tntreruptoare pachet _ ';Iguraote futibHe ~- frrizc "i (i§e curent Lulecl"omagneuce
_wrrllohimetalice

_ de tenshme _ de

Aporat« de
OOll6cta.re

automata

-fortii [contactoare l-comandA relee de limp Intreruploare automate _pornire =eomutatoare _ cont.rolero

Aparate de porn ire, reglare, frinare si alttOlnll-

-regia

1'0

-Crinara =automatizare

- rezjsLen~e - electromagnetl de Irlnl

stea-triunghl

reostate

tisare

1= ~£±:~ne
+Ilmitatoare de cursa

Aparate cu deslifla(ie speciaUi

inLreruptoarc de avarie 'cu Iuuie [suflraveghet.oare do turatie

VERIFICAREA CUNO$TINTELOR

1. Co protec~ii asiguril. !ntrcrupLorul automat? 2. Bobina unul releu de Limp este dezexcitaLiI.; contaetul norma] !nchis al releului se tnchide dupl ~ s, Sil se precieese co tel de relcu de Limp cste: a) cu temporizare la tnchidere; b) cu temporizare la deschiderc? 9. Prin co se deosebeste un controler do un aparat de eornanda a cIII'Sci? 4. Prin co se deoseheste lirisLorul de tranalstor?

Capitolul

CINEHATICA

~,

DINAHICA

ACTIONARILOR

ELECTROMAGNETICE

A. SCHEMA DE ACTIONARE.

CUPLURI

Schema structurald a unei aclionari electrioe (fig. 2.1) euprinde 0 sarcina S, de exemplu un strung, capabila sa produca un Iucru mecanic util ~icare primeste energia mecanica de la un motor electric JU, alimentat cu energie electrica, Sistemul mecanie comporta ~i 0 mas a totall'i de inertie 1, care cuprinde aLiL piesele in miscare, cit ~i 0 masa de energie suplimentara (volant), asigurtnd sporirea capacitatii de acumulare ~j de cedare a energiei cinetice. In scopul tndeplinirii unui anumit program de actionaee, motorul prirneste 0 comanda. La stabilirea regimului de miscare a sisternului de actionaro intervin, in general trei eupluri, corespunsator elementelor 111,S ~i respectiv I, din figura 2.1: cuplul motor=activ, cuplul static=de sarcina ~i cuplul dinamic de inenie. • Ouplul motor (iJ.r1ml cste un moment activ, deoarece produce miscarea ansambJului; el este caracteristic Iiecarui tip de motor (asincron, sincron eto.), Cuplul motor produce miscarea ~i se considera pozitiv (+ Mm). • Cuplltl static (1118) este un moment resistent, adica opus momentului motor, fiind specific fiecarui tip de sarcina ~i cuprinde atit. momentul necesar luorului mecanio util, cit, Iji momentul de freeare mecanica (frecare in lagare, frecare ell aerul etc.). {}omontli progrom
EII"f'!lie

i
'·'i1;.

Apol'ole
t!J~d!'il'l.'

Lt/cf'U

I.//t/

,el&clf'lt:u

:!.'l.

::lchema structnrala

a unei actiona!'i

clud,"';'"

2-

17

Cuplul static este resistent, adica se opune mi~Gi1rii §i deci, in mod normal, se conaidera negativ (- JIIl~). • Cuplul dinamic (Md) este un moment. do asemenea resistent, prin care masele tn miscaro se opun variatiilor de viLeziL Rczulta eli ln runetionare la viteza constanta, cuplul dinamic este nul. Cuplul dinamic Iiind rezistent, se opune misearil ~i SO considera nogativ (-lltJd) in regim de accelerare (la pornirea din repaus plna la 0 anumita viteza sau ln general In cresterea vitezei) ~j pozitiv (+ Md) tn regim de Irtnare (la oprirea sail tn general la seaderea vitesei).
B. ECUATIA FUNDAMENTALI\ A MI$CARII

Snma algebrica a valorilor instantanee pentru ouplurile care actioneaza asupra unui sistern 1n miseare este nulii:

Mm - JlrIs - Md

O.

Aceasta relatie, care stabileste echilibrul cuplului motor Mm. cuplului static 1Hsl}i cuplului dinamio Md, so numeste ecuatia fundarmmtald a miscdrii. Starea de echilibru se rnentine pe Loata porinada mi~ci'irii. Ecuatia Iundamentala ponte fi dezvoltatd trur-o Iorma analoaga cu ecuatia legii mi~carii recti linii : Fm
=

Fa - ma,

tn care Fm cste fort a eohivalenta care produce miscarea, F; - rezultanta Iortelor care se opun Dli~carii ~i ma - produsul dintre mas a ~i acceloratio. Apliclnd Iorta Fm (fig. 2,2) tangent unui corp cilindric C fixat in lagarele III l2 va Iua nastere Ull cuplu llfm care produce tnvlrtirea cilinrlrului ou viteza liniara ~ sau en vitesn UrI'v ghiulara n Multipliclnd rortele cu hratul do m· Corta care cale raza ll:
(

Fmll =F,gR = Mm
=

+ mR2~~=
M,

+ Md'

fig, 2.2, Ac~illlloa uuei ror~e aplicate asupra 1I11uicorp care S6 poate roti.

A~adar, cuplul dinamic Md a1 unui corp de masa M care so roteste eu viteza n este proportionala eu patratul razei de rot atie R.

18

C. MOMENTE DE INERTIE. ENERGIE CINETICA.

MOMENT DE VOLANT

• l\iomentul de inertie axial J al unui corp C (fig. 2.2) in miscare de r()ta~ie, este suma produselor dintre masa punctelor m. ~j pateatul distanjelor Rj fa~a de axa de rotatie:

J = E m.iR~, to care i = 1 ... n.

tI

Energia eineti(la A a unui solid format din n puncta este:

Deoarece suma mjRr repl'ezinLa momentul de inertia J al corpului, rezulLa eli energia cinetica a unui corp in rotat.iA poate fi exprimatd sub forma:

J-.
2

o.ll

• }loUlontnl de vola.nt. Act.ionarile electrice roloscsc in anumite situatii mase de inertie cure aeumuleazil anergic cineticd in perioadelo 1n care cuplul resistent este redus ~icodeazil energia acumulatri Ia vlrfur! de sarcina. Aceste mase de inertia cu destinatie speciala ee numesc

oolatui. Maslt volantului este raportul dintre greutatea G ~i acceleratia gravitatii g(m/s2):

Em;
J

m=Q_=
g

G• 9,81

Rasa medie a punctelor de masi!. m, este R ~ise nurneste raza de gira-

lie a volantului:
Notlnd 2R asUel este: J
=

E n, = R.
11

D (diametrul

de git'a\ie), momentul de iner~ie ohtinut [kgm"] (unit ate de masu1'il ST1.

19

= mR2 =

9_(!!.)2 = Gl)2 2
g I.;:

Marimca

lui

6'])2

se numeste moment de. volant ~i esto data de expresia: GD'J = 4gJ [kglrn-],

GD2 se di1 in cataloagele de masini electrioe [exprimat In unitati 'MlOS).

D. REDUCEREA CUPLURILOR

LA AXUL

MOTORULUI

Intre rnotorul de actionare ~j elementul actionat exista un lant cinematic de organa de masini, axe, ungrenaje, reductoare ; Iiecare dintre aceste clemente intermediare au momente de incl'tie proprii, care produc cupluri dinamice la accelerare ~i decelerare. Do asemenea, Iiecare element intermediar introduce frocari, care repr'ezinlii cupluri rezistente. Teate cuplurile care intervin in fiecare moment, In ecuatia fund amentala a mi~eii.rii trebuie considerate de un ax unic; aceasta raportare so face la axul motorului ~i se numeste reducerea cuplurilor la axul motor.

rata

1. REDUCEREA CUPLURILOR STATICE LA AXUL MOTOR

Puterea motorului se transmite prin cuplaje: ell roti dintate, curele, cuplaje magnetics, hidraulice, electrice. ' lntr-un angrenaj simplu (fig. 2.3) exista un ax antrenat, care se roteste ell viteza np ~j un at rloilea ax, motor care se roteste ell viteza 9, Toate transmisiile au un randarnent propriu 1lp'l (de valoare suhunitara), care reprezinta raportul dintre puterea de ie~ire Pq (}wimit.ii do axul q) ~i puterea deintrarc P1' (transmisa de axul p): Pq, = P" • r,jJq' Datotita vitozelor dilerite, cuplurile VOl' fi deosehitc:

~'1 Ill' ,m" = ,rJ,. D.p

flJ]

1)/)'1'

Raportul de transmitere intre axele p ~j q se ,lloteaza illq = ~ ~i relatia de mai sus devine: Dip
'1 = A-l(/' -:-. --1 •
'/,'1 'r,WI

Fig. 2.3. Cuplureu

angrena]

slrnplu,

prln

In cazul general al IInei actioniiri cu angrennj multiplu (cu n axe), puterile transmlse I'Xprimate ca produse lntre euplu ~i viLezu slnt :

P, = llJjOi.

20

2. REDUCEREA CUPLURILOR DINAMICE

LA AXUL MOTOR

Asemenea euplurilor statice ~j cuplurile dinamice trebuie reduse la axul motorului, In actionarea multipla ell n axe, rice-are element diu lantul cinematic are un moment de inertie de relatia: Ai = J1-·
!l3 2

Energia cinetieii redusii Ja axul 1 al motorului relatia: A

=J 12

este exprimata
=

prin

II

-1-

:l

J ~~
22

+ J 32ga +

:a

"'112

nIl

.~

J "2~,

tn care prin .I r s-a notat tnomentul de ineriie reclus ia aaul motorului. Inlocuind rapoartole vitezelor unghiulare prin rapoartele de transmisic i, se obtine:

Mornentul de volant GD2 corespunziitor cste: GD2 = 4gJ r' Mumontul de volant total tnsumeaza deei momentul de \'0 1ant. rcdus al clementelor lantului cinematic ou momentul de volant al motorului.

3. TRANSFORMAREA

MI~CARII DE TRANSLATIE

iN MI$CARE DE ROTATIE

In Ianturile cinematice inLervin clemente care se mi~cil 1)0 traieetorii Iiniare. In acest caz, pentru reducerea cuplurilor la axul moLOI' so proce-deaza la gasirea unor marirni echivalente calculate pe principiuJ conservarij energiei. II'/omentul de ineriie redus la axul motor, produs de masa m In miscare ullim'u cu viteza v este:
J,.=-.
ill
mvl

Momentl.ll de volant introdus in masele de translatie este:

(GD2)
r

fagmv·

1"18

4Gv·.

o.a

21

REZUMAT RegimuI de miscare al unui sistem do actionare este determlnat de echilibrul cuplurilor: molor, static !Ji dinarnlc, Cuplul dinamic 0.1corpurilor tn mlscare de rotatie estc proportional cu ptill'atul razei de rotatle, Pentru calculul cuplului motor necesar al unei aeL~onari electrice, toate euplurile 86 redue la axul motor,

VERIFICAREA CUNO~TINTELOR

f. Momentul dinamic este pozitiv: a) tn regim de aeceleraro? b) de Irlnare? 2. Momenlul de volant GD2 varlaza proportional eu: a) momentul de inertie axial? b} patratul rnomen tului do inerjie ax ial? 3. Sa se ealeuleze momentul de inerjle al unui volant avlnd masa do 25 kg lli raza do giratie de 0,20 m. 4. Sli. se calculeze momentul de inertle produs de un corp de 10 leg In miscare de translajie eu viteza de 0,1 mIs, daca vitesa axului de raportare a rnernentelor este de 1 radjs,

Capitolul

CARACTERISTIC1LE MECANICE

ALE MA~INILOR

DE LUCRU

A. TI PURl DE MA$INI

DE LUCRU

Alegerea motoarelor ell care stnt eehipate mnsinile de lucru porneste de la diagrama de sarcina (caracteristica mecanica) a masinii de lucru. Cilfacteristie3 meeauicii. a sarelnll reprezinta dependen{a dintre cuplul static ~i una din urnuiioarele mdrimi: viteza; unghiul de rotatie, spatiul
sau iimpul.

Caracterlsticilo mecanice permit lmpartirea masinilor de lucru in clnci gru pc . • Orllpa 1. Cuplul static illy este constant, putorea Peste proper\ ionnla ell viteza, jar caracterlstica mecanica se prezinta co. 0 dreapta paralela cu ordonata (fig. 3.1): 111" = ct ; P "'" n.
]~xemple: 0 greutate suspendala de ctrligul unci rnacaralo rldicata cu aceeasi vitez1i do la sol pina la lnaltirnea ceruta, caruciorul de pe podurile rulanle caro sa dJ.lplaseaza tn deschiderea unei hale. IransporLorul cu bmida, calea eu role de la un lami- /18 nor etc, P

• Grupa 2. Cuplul static dcpinde de vitesa, Grupe 2.1. Cuplul statio esto proportional cu viteza, puterea esto proportionala eu patratul vitezei, iar enractcristica mecanica este 0 curba care trace prin origine (rig. 3.2): J1 ni P", n2•
8",

Exentillo: Gilindri ell frccare datoritA viscozitiitii. Irlnii ell euren]l turbtonart,

n Fig. 3.1. Caracteristicd mecanica pcntru m~inll. do lucru din grupa 1.

23

'n

Fig. 3.2. cal'acIOl'istica do lucru din grupa 2.1.

mecaniea pentru maslna

F'ig, 3.3. Cara~Lel'islidi

mecanica

de Incru din grupa 2,2,

pentru

InAA,inii

Fig.

do lucru din grupa '2.3,

mecanics

a.-l. Cal'ad{'l'is~il;il
penlru masina

Grupa 2.2. Cuplul static este proportional cu patratul vitezei, puterea este proportionala eu viteza la puterea a treia, iar caraoteristica mecanica cste de asemenea 0 cUl'ba care trece prin origino (rig, 3.3):
JJil •.......
Exomple; pompe, ventilatoare,
162;

P '"

",a

centrifuge,

Gru:pa 2.3. Cuplul static este invers proportional cu vlteza, l)lIt.erl~a cste constanta, iar caracteristica mecanica este 0 hipenbola (fig. :::.4): Jig'" -;
1 n

= ct.

Exewille: masini de bobinaL §i do derulat, strungur! Irontalo,

Caracteristica mecanioa reprezinta in practicii rezultanta ImOI' caraoteristici mecanice elementare, Astfel, pentru un ascensor caracterist.ica mecanioa reeulta din suprapunerea cuplului de Irecare variabil ~ia unui cuplu constant (fig. 3.5). • Grupa 3. Caracteristica mecanica (fig. 3.6) I'epr~zinti\ cuplul pulsator care ponte fj desocmpus prin metode matematice tntr-o I"()mponenta eonstanta Msm §i in oscilajii sinusoirlale.

ot-----;-tc----l..--rr(f) f1

Fig. 3.5. caractorislicll. mecuuica

!'OZ II Ita

n til.

Fig. 3.6. Caractfu'ist.ka III1'GanWa pcntru lll&:?inil de lucru dill ~l'UrH\ 3.

24

Exemptu: un compresor actionat de 0 bielii manivela. Cuplul rezlstent variaza 1n Iunctte de unghiul « pe care tl face biola rata de directin cursei pistonului dlnciJindrul de compresiune. tnclinnre, f;xI'JnI)luI un vagon autopropulsat Jui f!tut,ic in fune[ie

Grupa

4. Alura

caraeteristioii

mecanice

este

determinata

de

pe 6 cale de rularo ell emerite pante.

Orops 5. Caracteristica
de timp.

mecaniea este rcuatii prin variatia

cuplu-

B. DETERMINAREA

GRAFICUlUI CARACTERISTICII or SARCINA

MECANICII

Gralicul caracteristicii mecanice de sarcina al unci rnasini de lucru poate Ii trasat dupa deterrninarea gralicelor for~elor ~i vitezelor aferente. • La rune~lonBre3eu vlteza constanta, IOl'ta l'ezistenpl. F r care trr.huie rnvinsa de ma~inii este rczultanta dintre forta utiJi\ Fu pentru realizarea produsului ~i lorta de free are Fr, care apare lntro diferitele organe in miscare ale masinii de lucru: F; = Fu Fr. • La tunetlonare in gol, forta rezlstenta l}i forta de Irecare se eohiIibreaza, • La funetionare tn regim do pornire l1ide oprire, clnd viteza variu:zu in timp, apare Iorta dinarnica Fd, proportionala ell masa organelor III miscare In §i eu aceeleratia liniara imprimatii aoestora: Fd = mao Forta dezvoHala de motor F trebnie sa. compenseze for~a reaistenta ~i Jorta dinamica: F = F r F'l = F r rna. Din ecuatia cchilibrului Iortelor, se poate explicita acceleratia liniarti:

a=--Ac~(\lera~ja fiind

F-FI'
In

variajia vitezei tn Iunctie

,\ F - Fr A 1_
m

de Limp a = t,.l!

1nlocuire se obtine Iunctia dintre varintia

~V=

vitezei ~i t'ortei:

prin

A('.f~nstii relatie ne permite sa trasam graficele (m·t,ei l}i vitezei, La pomire, rOJ'~a F dezvoltata de motor Iiind Fh constanta, variatia vitezei:
utl----

"

_F,-Fr,\,
1/1

us.

este proportionala

en variatia

timpului.

25

Pe graficul din Figura 3.7 pentru intervalul de Limp tIl viteza este reprezentata printr-o dreapta care porneste din originea axelor de COUl'donate pma la viteza norninala a masinii de lucru, iar Iorta F1 - printr-o dreapta paralela cuabscisa: Corla Pi echilihreasa fort,a rezisten~a F r l1i Iorta dinamica consumata pentru lnvingerea Inertiei, Pentru intervalul de timp t21 rnasina de lucru j~j continua misoarea la viteza constanta ~i Ia 0 for~a conatanta F'J eonsumata pentru lnvingerea Iortei rezistente Au = 0 = F3 - Fr :
• !::"t
In

F'J, = Fr.
Viteza ~i forla se reprezinta pc gralic prin paralelele la ahscisa. Presupunlnd eli ~i la oprire Corla F3 este constanta, variatia vitezei devine din nou proportionala eu variajia timpului:
v,' F3 - Fr
m

'4t

iar pe gralic, in intervalul ta, viteza se reprezinta printr-o dreaptu care

porneste de la viteza nominata Iii scade pina la O. Forta dinamica aetioneasa in acelasi sens cu forla motorului astfel F a se reprezinta printr-o dreapta paralela ell ahscisa, dar sub valoarea lui F2• Cunosclnd relatia .dintre putere, f01't3. ~1viteza P = Fv, pe baza graficului comun al vitezelor ~i Iortelor so ponte trece la determinarea g.ntficului de sarc;na al masinii de lueru.

ea

F.V

Fig, 3.7. Gralieul Iortolor sl vitozelor y y

unui

ma~iHi

do IUt.'I'U.

26

Fig. 3.8. Oratlcul de sarclna al unai masinl de lucru.

In acest scop, pentru diferite puncta de timp din abscisa, se determina valorile corespuuzdtoare ale Iortei s.i vitezei, efectutnd produsele IIi marcindu-le pe graiicul de sarcina. (fig. 3:8). Graficul de sarcina al masinii de Iucru ru:ata ca la 0 forta rezistenta constanta, puterea dezvoltatd neeesaril urmareste un grafic similar cu eel al vitezei (trapezoidal),

REZUMAT
Caracterlstlca mecanlcii a masinllor de ll~cl'u exprimii dependenjn dlntre cuplul static ~i una din urrnatoarele miirimi: vlteza. unghlulde rotatte, sP!liiul ~i timpul. in .Iunctic de caracterislica mecanica se cunosc einci gl'upe do maljiiu de Iucru. Gra[icul caracteristicii de sarcina .a ma§inii de lucru (simpliCical) se poate determilia diu gratlcela de fortll Iii de vite~l1. .

VERIFICAREA

CUNO$TINTELOR

Un motor antrencazli un generator care debiteazA tntr-o re~ell avtnd consumalori eu sarcid rezistivll. Din ce grlJ}Jlf raee- parte caracterlstlca mecanlca a motorului? a - 2; b ,_ 3;
,. c 1.

'27

Capitolul 4

CARACTERISTICILE MECANICE ALE MOTOARELOR ELECTRICE

A. CONSIDERATII

GENERALE
ELECTRIC

1. CARACTERISTICILE MECANICE ALE MOTORULUI

Alegerea ~i Iolosirea optima a motoarelor eleetrice slnt legate ue cunoasterea parameteilor ~i performantelor acestora. • In acest soop este nocesara cunoasterea caractcristicilor meeaulee, precum I}i a oompcrtaeii motoarelor electrice. Caracteristiea meeanlea represinta dependensa turaiiei n (vitozei de rotatie) in 'func{ie de cuplul motorului il1: 11, = f( M) sau n = f( M) ~l oste construita pentru regimul stational' at motorului (fig, 4,1), Caracteristica naturala esto caracteristica mecanicd corespunuuoarc parqmetrilor nominali ai motorului. In actionarile eleetrice este necesara adesea Iolosirea motoarelor Ia parametr] dir~riti de cei nominali. Caraeteristieile artificiaJ(lI slnt caracteristici mecanice obliftule pr.nll'll ccnditii de [unctionare (li(el'ile de eele nominate, Caracteristicile artilidale se obtin prin morlilicarea parametrilor motorului sau suprapurLeJ'ea caracteristicilor a doua motoare cuplate mecanic, • Caraeteristieile meeanlee in valorl relattve, n Pararnetrii unui motor electric pot fi exprimati fie in valori absolute, rio in valori relative I'aporI tate la valorile nominale (considerate proeentual). 1 Cu valori relative se pot trasa caraeteristici valabile pentru 0 seric de motoare, • f,nracteristici meeanlee rigide ~i suple, Caraetetisticile mecanico la care tlll'a~ja so mo.'1 difiell foarte putin cind cuplul vat'jar-a in limite "'ig. ~.1. Caracteristici rigide (fig, 4.1, camecanlce pentru doua Jargi se numeso caracteristici ractei-istica 1). motoare do c.c. 28

Caracteristicile mecanice la care turatia so modi fica mult cind cuplnl variaza in limite largi, se numesc caracteristici suple (Iig. 4.1, caract» ristica 2). Cornparatia tntre dow! caraeteristici, una mai putin rigida ~i alta iuai rigida, so face prin masurarea pantei aceslora.
2. INDICI DE CAllTATE PENTRU ACTIONARI DE TURATIE ELECTRICE CU VARIATIE

.In actionarile elect rice este neeesara posibilitatea varierii vi tezei, Varjerea de viteza este caracLerizaUi printr-o serio de indici de calitate. • Gamn de regia] reprezinta raportul intro viteza minima fji cea . maxima la care fUllctionc!lzu un motor eiectric. • Sensu I vlU'iatiei vitezei indicli sonsul in care se poate varia viteza, considertnd ca )'eper viteza de mer's in gol din caraoteristica naturala a motorului eleetrio. Existii variatie monozonala ~i bizonala. Pentru motoarele asincrone so tnttlneso termenii de variatio de vitezu subsincrona san suprasincrona, dUIlI! sonsul de variatie raportat Ia viteza de sincronism. • Fine(,ea vllriatiei de yitt\zii ostc un indice care reprezintf modul in caro se face trecerea prin dileritele valori ale variatiei de vitezii. Existu variatie discontinua (in tJ'ep(,c) ~i variatie cotuinua de vit.eza. • Ilandamentul instalatiei pentru \'arintiu de Lnratie apreeiazii economicitatea dif'eritelor metoda Iolosite. Acest indict) [ine seama de pierderile de energie rezultate. • Raportul dintre varia.(,i", turatlel de mers in gol ~i It f,ura~i(>i de mel's in sarcina este un indice care se obtine po haza valorii rigitiita1ii caracteristicii mecanice.
B. MOTORUL DE

c.c.:

CU EXCITATIE SEPARATA ~I CU EXCITATIE DERIVATIE

1. DATE PRINCIPALE

So considera 0 retea de c.c. ell tensiunea U. tnfa~ul'arii de excitatio (statorului) Ii este aplicnta 0 tensiune separatii Vel respectiv tensiunea U In conectare derivatie. Curentul de exeitatie este notat ou i....Inra~urarea de exoitatie est,p, dist.ribuitii pe lin numa r p de pcrechi de poli, produetnd un flux <l> rezultan t pc pol. . ·Indusul (rotorul), care se roteste eu 0 viteza de n rot.jmin, esto bobinat cu un numar .a de dii de curent, formate din N conductoare care au 0 l'ezist.enta proprie Ri•

;ft

• Curentul prin. indus III jnt.ilno~i,o in calea Sil aLit r'ozi~I,OJlta proprio ctt lJi pA ceo. a periilor, It jnfli.~lll'al·i1or' do eompensatie, precurn ~i po n polilor auxiliari ; sumo. acestor resistente este noLaLa 011 Ro ~i se numeste rezisten(;a lndusulul, • 'I'ensiunea eleetromotosre E, indusa tn tufusltI'ur'ea rotorului ae €xprim(t prin relatia: • 1P E = - - Nn<ll = C n(ll. (4.1)
indusului,
60 a e

f!_ NeaLe specitioa Iiecdrui electro motor l1i se 60 a numeste eonstant« electricii. • CUpllll motorului 111rezulta dID interactiunea otmpurilor indusului ,~ide excitatie §i este dat de relatia:

Marimea

C; =.!.

(4.2) ~. M anmea Cm
numeste constanta mecanica. • Ourentul din indusul motorulul estc dat de raport.ul: _ U-E 1 a---'
Ra P Nt' = -i .- . 2" a

es e spec] r' tea Ii recarui

w
Y

e1ect romo t OZ' ~l' se

(4.3)

.1. CARACTERISTICILE MECANICE ARTIFICIALE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU CU EXCITATIE SEPARATA ~I CU EXCITATIE DEVIATIE

Din relatiile (4.1) f/i (4.3), turatia n

= Ceil>

se ponte explicita astfel:

RaJ" = no G,cIt

_!!_

u-

In care:

Ceil>

nu1a = _!!__ _
'CeCb

dlt,

(4.4)

no = _!!__ reprezinta viteza in gol (Ja

Gel'll

=;.

no) i

Sn este oaderea de t,ul·atic.

a. Caracteristlcl artificiale obtlnute prin varlatla tenslunii de alimentare

Din relatia (4.4) so constatd ell prin modilicarea tensiunii, caraoteristicile artiliciale obtinute se deplaseasa paralel eu caracteristica naturah1 (ae modifioa numai no)' In Iigura 4.2 este prezentata caracteristica artiriciaHi 1 obtinuta prin reducerea tensiunii sub valoarea nominala C!n. 30

b. Caracterlsticl

artlflclale

obnnute

prln

varlatta

rezlstentel

Indusulul

Viteza de rotatie creste proportional cu marimea rezistentei din cireuitul rotoric (pentru tensiune de alimentare ~i flux constante) - v. relatia (4.4). Prin modificarea rezistentci indusului, caracteristicile a1'tj liciale se rotesc in jurul punctuJui no, rnarindu-si panta odata cu cresterea- rezistontei introduse suplimentar in rotor {v, fig. 4.2 - caracteristica artificialii 2).
c. Caracterlsticl artlficiale obtlnuee prin varia~ia fluxulul de excltatle

Turatia variazl{ (pentru tensiune de Prin modificarea fata de caracteristica

In raport de inversi:i propcrtionalitate eu rtu X Ill' alirnentare constnnta) - v. rolatia (4.4). f1uxului, caractorlstica se deplaseaza §i Be roteste naturala (fig. 4.3). .
de c.c. cu excltatle derlvatte obtl-

d. Caracterlsticl artlficiale ale motorulul nute prln ~untarea Indusulul

Suntarea indusului este 0 schema de conectaro reprczcntati'i til' figura 4.4. Variatia turatiei se oht.ine prin modilicarea rezistentelorlegate In serie H, ~i in derivatie Il~.

n
I'oZ

n,

Un.Ro

o, < un
/:, ;oRA
I I

"D'
'!' 'J/

Nr

!.4r

-.~f

Fig. ~.2. Uarauleristiei artif'ioiale objinuto prin variatia tensiunil (1) respectiv l'e1.isLonl~ indusului (2),

Fig.

~b~iJluLo prin

4.3. Caracteristlui 81'Ullciniu modillcarea riuxului.

31/

n
toroclerrs!iCQ na!/JraM

.;.

1/
ell

no~,--------------~-M
fig. 1t..5, Caracteristici artltloralo pentru 'Rd constanta 111 R6 variabila,

Fig. ~.4. Schema de actlunare suntaren indusului.

Caraeteristicile mecanice artificiale care eo pot obtine slnt ffJpre7.entate separat, tn figura 4.5 pentru Rd constantil ~i R.~ variabila, iar ill l'igura 4.6 .. pentru lis constanta ~i ltd veriabila. Reglajul de viLeza este monozonal de la viteza norninala spre viteze inlerioare.
3. PORNIREA MOTOARELOI\ DE C.C. CU EXCITATIE S£PARATA $1 CU EXC1TATIE DERIVATIE

Motoarele de c.c. ell excitatie separatd ~i deri vatie se porneso

cu. ajiuorul reostatelor de pornire. Resisten-

[ele reostatului limitCQz1i cnrentul de pOl'nire in domeniul vulorilor adrnisihile pentru regirnul terrnic al motorului ~i pentru acoperirea cuplului rezistent. Din eouatia echilibrului electric: U =E = Ce<t>n.

+ Ii,)a,

+ R;l(1

(4.5)

Fig. 4.6. Caeactenstlcl Ilt'Lifi"cialtl peutru R.. constants l1i Rd variabild. 32

In care R I este rezistenta indusului, ·se observa cii curentul

ahsorbit

14

Ip

Limitarea (marimii) curentului de pornire se face pi-in pornirea motorului avind tnseriat In circuitul indusului un reostat l-lll (fig. 4.7). ReostatuI se compuno din trepte de rezistente '11'21'3 earora Ie cores+t-----~-----_i puud valori de turatie stabile pe Fig. 4.7. Schema motorului eu exciearacteristici artificiale. tajie separata [derivatie] eu reostat de In figura 4.8 se represinta diaporn ire in circultul indusulul, grama pornirii in trepte a unui motor cu excitatie separata sau derivafie. In momentul cuplarii viteza oste nula, tensiunea eleotromotoara este de asernenea nula, rezistenta indusului este Rl = Ra 1'2 1'3' iar cuplul motor are valoarea maxima. Motorul porneste ~i Iunctloneaza pe caracteristica artifi(dala III pina in punetul A corespunaator vitezei nl ~i unui cuplu minim Mm (superior cupJului rezistent de sarcina -1l1 r), clnd se scurtcireuiteaza rezistenta 1'1' in acest fel curentul crestc din nou plna la valoarea corespunzatoare cuplului maxim (punctul B). Functionarea se continua. pe earaoteriatica artificiulll 1I ~imotorul se accelereaza pina In punctul C, corespunzator vitezei n2• ctnd se scurtcircuiteaza rezistenja '21 curenlul cresctnd din nou pina la valoarea corespunzatoare cuplului maxim (punctul D). Functionarea trece pe caracteristica artificiala 1; in punctul E, corespunzator turatiel /l3' se seurtcircuiteasa rezistenta r a' Motorul trece sa Iuncjioneze pe caracteristica naturala plnd In punctul eorespunzator turatiei norninale ~i cuplului reziatent. Scurtcircuitarea rezisteno 2 M telor de pornire se realizeaza !til( Mn cu contactoare cornandate eu Mil relee de timp, sau manualFig. 1•• 8. Dlugrama pcnlru ealeulul grafie ell controlore. al unui reostat ell troi rczistente.

U =-. Ri

Ia pornire

(n = 0)

este

+ '1 + +

a. Calculul rezistentelor

de pornlre prln metoda graflca

Se porneste de la valoarea cunoscuta a parametrilor de baza ai motorului, puterea P n s,i turatia nnr ell Care se calculeazn cuplul nominal:
Mn = 9550 Pn [Nm]
nn

(4.6.)

Val'ia~ia cuplului tn perioada de pornire se face tntre cuplul maxim MM §i cuplul minim .Mm. Valorile practice ale aces tor cupluri se iau astfel: MM = (2 ... 2,5)il1n; Mm = (1,05 ... 1,1)Mn. In diagrama din figura 4.8 se fixeaza valorile calculate pentru MJ1, Mflll M n §i nnr exprimate in valori relative, adiea raportate Ia M nr 1'08})(.'Ctiv In no. Se traseaza caracteristica naturala a motorului trecind prin no ~j punctul de coordonate n11l M no Se Lraseaza caracteristica artiliciala 111 pentru rezistenta maxima introdusa In circuitul indusului. Aceasta treee prin no s,i prin punctul de eoordonate M MI n = O. Se determina grafic viteza nj de scurtcircuitare a primei trepte de rezistent.a, (punetul A). Prin p~nctul B allat la interseetia dintre nl §i MM se traseaza urmatoarea caracteristica artificialli, 11. Se determina viteza n2 de scurtcircuitare a celei de-a doua treptc do rezistenta (punetul C). Prill punctul D aflat la intersectia dintre Tlt2M.u se traseaza ultima caracteristica artiiiciala, 1. In cazul unui reostat eu trei trepte, orizontala care trece prin punctuJ E trehuie Intdlneasea caracteristica naturala in punctul F pc verticala euplului MM' In caz contrar, constructia se reia prin alte mcercari grafiee, variind dorneniul MM - .Mm· Hezistentele relative din circuitul indusului slnt proportionale ell marimea segmentelor masurate ale caderilor de turatie Pl' P:>'I PsHezistentele astral determinate slnt relative, adica se ohtin prin raportare a la rezistenta nominala Rn = Un.
flo

sa

Realstenta

interna

relativa

a molorului Pn=-'
Ra If"

1,1.

fiind:

cu ajutorul valorilor PI' PIli Pa, masurate in raport eu intervalul 0 ... 1 de pe axa ordonatelor, luat ea unit ate de masura, se calculeaza rezistentele reostatului astfel:
r.

P1Rn;

r:>. = P2Rn;

r«

P3Rn.

34

4. FRINAREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU RATA ~I EXCITATIE DERIVATIE

CU EXCITATIE

SEPA·

Alegerea modului de oprire eate impusa de conditiile procesului tehnolcgic, protectia muncii, criterii economice ~i posihilitati de realizare. Deoscbit de importanta pentru acjionarile moderne este frtnarea fortala, In care timpul de oprire este redus prin diferite mijloace.
a. Frinarea prln contraconectare (c::ontracurent)

Frlnarea eu eomutarea polarita~ii tensiunii aplicate indusulni (fig. 4.9). Un exemplu 11 constituie actionarea unui mecanism de translatie. In Iunotionarea normala sint 1nchise contactele Cl ~i C,.. La contraconectare G'i ~i C2 so deschid, iar contactele Ca ~i C4 se tnchid, introductnd ~i rezistenta de frtnare Re. Tensiunoa U ~i euplul electromagnetic M 1~i schimba sensul. E ~i n t~i mentin sensul, U ~iE debiteaza Impreuna pe rezistenta din circuitul indusului. Avantajul metodei 11 constituie realizarea unei frtniiri intense. Dezavantnjele constau in consumul de enorgie nerecuperabila prin erect terrnio pe rezistenje suplimentare §i neeesitatea controlarii punctului de oprire pentru deconectarea motorului.
b. Frlnarea cu recuperarea energiel electrlce

Spre exemplu, vehiculele cu traetiune electrica (locomotive, tramvaie, troleibuze) circullnd pc pante de cohortre, trebuie Irlnate In modul eel mai economic. La aceasta, in regim de frtnare recuperativ conectarea motorului ramine neschimbata fata de Iunctionarea la mers In linie dreapta sau la urcarea pantelor. V, E ~i n i~i pastreazil sensul. Ilegimul reeuperativ so obtine prin accelerarea peste turatia de mers in. gol attt pentru valori superioare ..Jui (conectare directs), en Iji pontru valor; inferioare lui -no (conectare inversa), + t__;u::...._ ~ Frina.rea controlatU prin IolosiFig. "-.9. Schema do contraconectare rea treptelor reostutului de pornire ClI comularea polal'lUi~ii tonsiunii Iji reglaj este econornica, aplicate Indusului,

+""0

3*

35

c. Frinare

dlnamid

Frinarea dina mica consUl. tn deconectarea mosorului de la retea ~i lnchiderea indusului pe 0 rezistenta +"*" -=-u -..I_ (fig. 4.10). Ea este utili:mtii la actionarilo care necesiM 0 opriro brusca Fig. ft.iO. Schema de frtnaro dinamlca, sau de marc precizie. In Iunctiouarea norrnala oste inchis contactul C1 ~i se face 0 pornire directa sau eu reostatul de pomiro in trepte, Rp. La frinarea dinamioa deelanseasa C1 ~i anclanseaza C21 izoltndu-so indusul tntr-un circuit tnehis format din rezistenta propria Ra *i rezistenja exterioara de frlnare Ca rezistenta de frtnare poate fi folosita. o parte din rezistenta de porniro lJireglaj Rp; tensiunea electrornotoare E ramLne initial neschimbata *i datorita inertiei continua sa debiteze pe reziatenta din circuit. Frtnarea este intensa ~i precisa,

R,.

5. COMANDA VITEZEI MOTOARELOR DE C.C. CU EXCITATIE SEPARATA (DE. RIVATIE)

Comanda vitezei acestor tipuri de motoaro se rcalizeaza prin modiliearea rezistentei reostatului introdus tn circuitul rotoric (v. fig. 1.. 7) ~i prin modificarea curontului de excitatie (v. fig. 4.3). Stnt Iolosite aoeleasi scheme aplicate l1i in cazul pornirii,

C. MOTORUL

DE C.C. CU EXCITATIE
1. DATE PRINCIPALE

SERlE

In schema electrica a unui electro motor de c.c. cu excitatie serie, alimentarea se face de 10.reteaua de 0.0. cu tensiune constanta U. Inril.~urarea de excitatie avtnd reaistenta R" este legata In serie cu infalJurarea indusului. Curentul principal / strabate aUt indusul, olt ~i lnra~urarea. de excitatie, Fluxul inductor cI> produs de polii motorului de o.c. cu excitatie
aerie este variabil §i depinde de marirnea curentului principal.

36

Ecuatia echiHbrului electric esto:

U=E+
Tensiunea electromotoare :

Ral

(4.7)

(4.8)
oste 0 Iunctie de doi parametri, attt £luxul cit ~i viteza Iiind marimi variabile. Inlocuind (4.8) in (4.7) se obtine:

(4.9)
Ecuatia echilibrului mecanic este: M = Cm<l>l, (4.10) Ce ~i ern fiinct eonstantele electric a, respectiv meoanioa, ale motorului,
2. CARACTERISTICA NATURALA A MOTORULUI DE C.C. CU EXCITATIE SERlE

Caracteristica mecanica naturals a motorului de c.c. cu excitatio serie este datil de constructorul motorului. Curba este 0 hiperbola, Ecuatia caracteristicii mecanice a motorului serie arata ea marimea cupluJui este direct proporjionala eu putl'atul tensiunii ~i invers pro pOi" tionala eu patratul turatiei. ConstructoruI motorului ridica Ia platrorma de tncercari caracteristicile reprezentate in figura 4.1'1. Curbele sint date in valori relative: tJ. - cuplul; v - turatia; i - curentul ~i 'IJ - randamentul raportat.e Ia valorile respective nominale. ")% 1/%, ~7'7. %
nom

3. CARACTERISTICILE ARTIFICIALE ALE MOTORULUI DE C.C. CU EXCITATIE SERlE

Functionarea motorului de c.c. cu excitatie serie pc caracteristici artificiale se obtine introducind reo zistente in circuitul indusului. La un curent constant, cuplul ~i fJuxul slnt de ascmenea constants ~i viteza esle proportionala eu rezistenta: n=
U -IRa
C.<I>

i.%

f R) =(I~'

Fig. 4.11. Caractensucue unlvorsalo ale molorului do c.c, cu exciLa~io serlo. 3'1

In figura 4.12 slnt determinate grafic caracteristioi artificiale corespunzatoareintroducerii unor rezistente suplimentare in oircuitul indusului. Cu ott rezistenta eonectata in circuitul indusului este mai mare, ell attt caderea de vit.eza ~n este mai mare ~i caracteristica este mai caza.toare. -t.
PORNIREA MOTORULUI DE C.C. CU EXCITATIE SERlE

Motorul de c.c. eu excitatie serie se porneste cu ajutorul reostatului de pornioo, ca ~i motoarele de c.c. eu excitatie derivatie sau separata, Treptele de rezistenta Iimiteaza curentul de pornire ~i asigurii. un cuplu minim suficient pentru accelerare. In toate metodele de calcul, valoarea curentului maxim 1", se limilieaza la (2 ... 2,5) In. Curentul minim 1m corespunzator cuplului necesar pentru accelerare se considera (1,5 ... 1,75) L; Calculul resistenieior de pornire prin metoda gl'afica Se porneste de la parametrii nominali ai motorului precum ~i de Ia caraoteristica naturall N (vezi fig. 4.12) pusa la dispozitie de construetOI'. Se fixeazll. pe absoisa valorile limita 1m ~i 1.'U tntre care varlaaa curentul din indus. Proiectia punctului S, respectiv R, pe verticala in Ra constituie primul din cele dona puncte necesare trasdrii dreptelor 1m = ct ~i respectiv 1M = ct.
n

A
{{ R3Rq

a
prln metoda gl·afica.

Fill. 4.12. Diagrama

de calcul al reostatului

38

Punetul A, respeetiv B, se determina pentru conditia de vitcza nula: rezistenta in punctul A este !!_. iar in punctul B este.E:. • Se traseaza dreapta 1m = ct tntre punctele A ~i I, iar dreapta 1M = ct Intre punctele B ~i H. Rezistenta Rl in punetul B este ~i valoarea reaistentei maxima din circuitul indusului, de la care Incepe pornirea. Motorul Be accelereaza pe caraeteristica artificiala 1 plna In punctul C (intersectia lui Rl eu 1m = et), care se proiecteaza orizontal in L (segmentul KL), determintnd prima treapta, in care se scurtcircuiteaaa 0 prima rezistenta a reoetatulul. Punctul de Iunetionare C se transfera in D (respeetiv L se tcanslera tn M), la care corespunde 0 rezistenta Ra tn cirouitul indusului. Motorul se accelereazd pe earacteristica artificiala :3 (segmentul DE, respectiv MN) pilla in punctul E (respectiv N) in care se sourtcircuiteasa a doua treapta a reostatului, La scurtcircuitarea celei de-a treia trepte din punetu1 G, functionarea se transrera pe caracteristica naturals N in punetul R ~i mai departe plna la T Ia curentul In §i turatia nominala nil'
S.FRiNAREA MOTORUlUI DE C.C. CU EXCITATIE SERlE

1m

1M

a. Frinarea prln contraconectare

Frtnarea se obtine prin introt: Z'3' a ducerea rezistentolor In oircuitul I indusului pentru limitarea curen0 fm 1M tului In timpul frinarii, obtinln- ---"t----\~T1~-_r----1 du-se earacteristiei puternic cazato are j in acest Iel, motorul trece so. Iunctioneze din cadranul I in cadranul IV (fig. 4.i3) Prin introducerea rezistentei punctul de function are trece pe caracteristioa 1 de frinare din punetul B corespunzator turatiei -n,.1U in punctul C, punc-n tul In care rezlstenta se reduce 1a Fig. Q,13. Caracteristlcile mecauice ]a valoarea R~ Pe earacteristica 2, lrtnaro reostauca prin contraconectare a .. frinarca se face intra punetul D motorului serle,

n'L_4-.
n

R.,

39

~iE In care se reduce din nou resistenta de Ia R2 In R3• Turatia devine nula in punctul G pe caractcristica 3 de frinare, pe care motorul a dccelerat din punctul F. Frinarea prin contraconectare este intensa ~i se Ioloseste Ia reversarca unor mase mari in miscare de rotatie,
b. Frinarea dinamici

• Frtnarea dinamicll. en al1toexcita~ie (fig. 4.14). In Iunctionare normala sint inchise contactele Cl, C3 ~i C5• La Irlnare contaetele Cl, C3 ,i C5 se deschid, tnehiztndu-se simultan Cz, C, ~i CG• Motorul este deconeetat de lareteaua de alimentaro ,i debiteaza ea generator in circuitul format din reziatenta proprie R"" resistenja do pornire Rp ~i 0 rezistenta speciala de frinare R,. T.e.m. E ramfne neschimbata, l ~i cp i~i mentin sensul iar 1, t~i schimbd scnsul. Curontul de frtnare if scade proportional cu t.e.m, E, care Ia rlndul sau scade proportional cu micsorarea turatiei. Caracteristioile mecanice ale frtni1rii dinamice eu autoexcitatie sint situate in cadranul Ll, Frinarea este intensa, dar Iipsita de precizie ~i Ienta . • Frtnarea dinamica eu excitatie independentii. (fig. 4.15) La pornire stnt anclansate succesiv contactele C 1, C 3 I}i C" objintndu-se aceelerarea. La frtnare contactele Cu Ca, C, declanseaza ~i anclanseaza C2• Motorul este deeonectat de Ia re~ea ~i dehiteaza oa generator pe circuitul format numai din rezistenta propria Ra ~i resistenta de frlnaro Rfi 1nril.~urarea de exoitatie R este alimentata independent, printr-o rezistenta de limitare a eurentu'ui RL avtnd tnseriata ~irezlstenta reostatului de pornire Rp.

C2~

+~

~--t:=:J----

Rr

±
~
Fig. 4.15. Schema de frlnaro dlnarnica ell excitatie lndepcndenta.

~u

Fig. 4.t". Schema de Crinarc dinamica ell autoexcltatle,

+~--------~------~

40

La excitatie constanta se obtine 0 caracterlstica de frlnare dreapta situata in cadranul 11, ldentica cu caracteristica de Irlnare pentru motorul derivatie. Frlnarea este intensa, precisa ~i rapida, eu posibilitate de control reostatie.
6. VARIATIA TURATIEI MOTORULUI DE C.C. CU EXCITATIE SERlE

Posihilitatile
expreSlCl:
•.

Varlatia turatiei se obtine prin: modilicarea tensiunii de alirnentaro U, schimbarea reziatenjel din circuitul indusului R §i modificarea Iluxului inductor. D. MOTORUL DE c.c. CU EXCITATIE MIXTA (COMPUND)
1. DATE PRINCIPALE

U - RI n = --Ge<ll

de variero a t.uratiei rezulta din analizarea

terrnenilor

Pe polii magnetici stnt bobinate doua tnfi1~uri1ri care se conecteaaa astfel: S in serie ~i .D In derivatie eu indusul (fig. 4.16). Infl1~Url'lrile de excitatie pot avea un cfeet aditional sau diferential In producerea Iluxului rnotorului.
2. CARACTERISTICA NATURAL~ $1 CARACTERISTlCILE ARTIFICIALE ALE MOTORULUI DE C.C. CU EXCITATIE MIXTA

Caracteristica naturnln a motorului compund (curba 1 din Iigura 4.17) este rezultanta caracteristicilor motoarelor serie ~i derivatie : 0 alnra do hiperholii, prelunglta pe ramura ahscisei cu 0 dreapta. Caractoristica naturala este mai rigidi1 declt 0 caracteristica de motor aerie $i mai supla declt 0 caracteristica de motor derivatie do aceeasi putere.

+~-- __~U
pund).

~M

Fig. 4..1.6. Schema motorului de c,c. eu oxci1.a~ie mixtil. [com-

.,

Datorita acestor proprietati, motorul compund asigura 0 schema de pornire cu numar redus de tropte de rezistenta I}i poate fi Iolosit Infunctie de diagrama de sarcina numai ea motor serie sau nurnai ea motor derivatie.
3. PORNIREA $1 FRINAREA MO· TORULUI CU C.C. CU EXCITATIE MIXT)i..

U AIr Mm M Fig. 4:17. Caracterlsticile de pornire ale motorului compund.

Pornirca Incepe pe caracteristica tactorului Co (rig. 4.17). Doua caracteristici artificiale 2, 3 se obtin seurtcircuittnd treptele de rezistenta ale reostatului de pornire l!J, prin anclansarea contactoarelor (:31 tnfal}urarea serie este scurtcircul, C2• Prin anclansarea eontaetorului itata I}i motorul devine derivatie, Functionarea se face pe caracteristica 4. Se observa portiunea curba a caracteristicii de pornire intre earacteristioile 3 ~i 4, care se datoreste efectului de amortizare al infal}ul'a.rji serie. La frtnare, se l}unteaza infa~urarea serio, pentru ca Iunctionarea sa fie stabill1 j astfel caracteristicile opririi sint aoeleasi ca pentru motorul derivatie.

In schema motorului de c.c. ell excitatie mixta (v. fig. 4.16) slnt reprezentato §i contactoarele de pornire Co, ell C21 Ca. natnrala 1, prin anclansarea COD-

E. MOTORUL

ASINCRON

TRIFAZAT

1. CARACTERISTICA MECANICA NATURALA Expresia simplificata asincron este:

a caracteristicii Mit = K,
U f2t
2

mecanice naturale
(mornentul

a motoruJui

1lI =

SA

!..+~
it

2Mh

maxim-critic)

SA

K2
II

R2

f:

(alunecarea
(alunecarea)

critica)

8 = nn - n

42

in care:

ale motorului respectiv; de alimentare a statorului po faz~; fl - freoventa tensiunii de aliment are i R2 - rezistenta tnfa§urarii rotorice j no - turatia de sincronism i 11, turatia motorului.
U este tensiunea

Kll Kz slnt constanta

Po baza acestor relatii se poate treee In reprezentarea grafiea (fig. 4.18) a curhelor jJ;1 = 1(8) §i 11, = f(M). tntrueit turatla §i alunecarea sint doua marimi inverse n = no(! - 8), cele doua caracteristici au aoeeasi alura.. Ramurile OB'C' ale earaeteristioilor eorespund Iunctionarii In regim de generator ~i nu fae obiectul de studiu al acestui capitol. Daca cupIul rezistent la pornire este mai mie deott cuplul de pornire al motorului MpI atunei motoru1 poate fi pornit prin alimentarea ClL senaiune a statorului, astfel: - in momentul initial al pornirii motorul dezvoltil un euplu .Alp; - motorul porneste, tura~ia creste, deci alunecarea scade ~i punctul de functionare al motorului se deplaseaza din C catre B; - dupa atingerea valoriIor critice tn punctul B, cnplul dezvoltat de motor incepe Sa seada, dar motorul accelereaza III continuare (punctul de Iunctionare so deplaeeaza din B catre A); - in punctul A motorul funotleneaza Ia turatle ~i cuplu nominal.
B

-Mk·

-M
Fig. 11.18. Caracteristicile

a
mecanico
=

b
afe motorulul
b - n - r(41).

aslncron

Lrifazat:

a- M

f(8);

43

Daca cuplul rezistent Air variaza in limite mici (datorita f,'eciirilol' nennilorme in rnecanism eto.), alunecarea variaza de asemenea eu valori rnici, scaztnd dacd a scazut M r sau crescind daca a crescut M,. Rezulta eli masina asigura 0 function are stabila In variatiile mici ale cuplului resistent. Aceasta se tnttmpla binetnteles numai pc portlunea ascendenta o B a curbei M = f(s) pe care se gase~te punctul de Iunotionare, eealalta }wl'~iune Iiind nestabila. Intr-adevar, se observa eil 0 crestere a lui M r pc portiunea Be, peste valoarea MII.I duee la scaderea cuplului M ~i alunecarea motorului creste pina Ia oprirea completa. Daca motorul Iunctioneaaa normal pe portiunea stabila a caracteristicii ~i la un moment dat cuplul rezistent illi schimba sensul, devenind negatlv, rotorul este l'otit eu 0 viteza din ce in ee mai mare ~i aluneearea seade. Motorul treco prin punctul 0 in care s = 0, M = 0, alunecarea Incepe Sa devina negativa, cuplul M devine de asemenea negativ ~i masina Incepe sa lucreze in regim de generator.
2. CARACTERISTICI MECANICE ARTIFICIALE

a. Caracterlsticl

mecanlce artlfIciale obtlnute

prln modlflcarea rezlstentelor

din clrcuitul rotorlc

Modul cum variaza caracteristica mecaniea prin introducerea unor rozistente suplimentare in circuitul rotoric al motoarelor asincrone eu rotor hohinat, rezuit,a din relatia:
$/t=--'

K2Ra (J

Se observa eil alunecarea critica Cl'e~teodata cu cresterea rezistentei rotoriee. Cuplul critic Mk. nu se modifiea prin introducerea rezlstentei suplimontara. Familia de caracteristici M = ~i n = f(M) este representata in Iigura 4.19. Portiunea dreapta a caracteristicii S6 tnclina din ee in ce mai mult, pc masura ce creste rezistenta introdusa tn circuitul rotorului: R2 <

res)

S6 observa ca pentru punctul de functionare corespunaator cuplului nominal Mn, pe fiecare caracteristica se obtine 0 alta aluneeare, deci 0 alta turatie (punotele A, A', A", AIN). Rezulta posibilitatea modilicarii turatiei prin introducerea de rezistenje in circuitul rotoric, dar gama de variatie 11 vitezei este limitat.a do Iaptul en In alunecari mari scade Ioarte

< R~l < R22 < R23•

Fig. 'J.'19.Caraoteristici mecanice artilictale ale motorului aslncron trlrasat, objlnute prin varla~ia rczist()n~()i din circultul roloric:
(I -

M = £(s);

1/ -

I{ M).

mult stabilitatea Iunctionarii motornlui, Intr-adevar, in punctul A'H, In variatii mici ale euplului resistent in juruJ valorii nominale If-lm apar varia[ii mari ale alunecarii s.

b. Caracteristlcl mentare

rnecanlee artlficiale

obtlnure

prln varlerea

tenslunll

de ali-

Modificarea caracteristicii mecarrice sa face practic lensiunii do alimentare ~i rezu IUi. din relatiile:
Mil

prin

scaderea

U! KJ ~fi

/1

$11

= [(2-'

R2

II

So observa cD.cuplul critic scado eu scaderea tensiunii de alimentare, in t.imp ce alunecarea criLicli ramine constanta, reprozentarea graficii. a curhelor Iiind cea den figura 4.20. Punctul de function arc ccrespunzhtor cnplului nominal Mn corespunde unor alunecari, deoi unor turatii diferite pe cele trei caracterlstici, doci prin scaderea tensiunii de alimentare se po ate varia viteza. Gama de regla] este mai rodusa deott tn cazul rezistentelor introduae )11 eircuitul rotorio, deoarcce se ajunge repede In pragul de tensiune caroia 45

n
no nn
nk

U/~Un U2~UI Sk S
[I

V," (/2L. I/n

I
/vla

Fig. 1,.,20.Caracteristici mecanice artificiale ale motorului asincron lJ'lra~nt. Qb~inute prin varlajia tensluuii do alimentare: a - M = 1(8); b - Il = t(M).

---u

Ii corespunde un cuplu maxim mai mic deeit cuplul resistent ~i mot.orul se opreste (alunecarea maxima ce se poate obtine este, teoretio, s,J. Stabilitatea caracteristieilor seade, de asemenea, cu scaderea tons iunii de aJimentare.

c. Caracterlstlcl
de alimentare

mecanice artificlaJe cbtlnute

prln varlarta freeventet

tenslunll

Daca se iau in consideratio relatiile:

sit

= K 2-'

e,
fl

lrJ't = ](1"2" '

fJ

Ua

se observa CR aUL alunecaroa critica, cit fli cuplul critic eresc ctnd scade Ireoventa ~ scad otnd aceasta se mareste, deosebirea Iiind C8. alunecarea este invers proportionala ell frecventa, iar cuplul critic - cu frecveIlt~

la patrat.
46

In

acelasi timp, din relatla cunoscubat

no ---,

60/1

PI

in care p~ esto numarul de perechi de poli, se ol):-;erva oll turatia de sincronisrn este direct proportionala cu Irecventa. In Iigura 4.21 slnt reprezentate caracteristicile M = f(8) Iii n = f(M), pe care se observe ca, prin scaderea Ireoventei nominale t, In valoarea < tb ouplul maxim oreste In valoarea lJ.l'k > j[ II. l}i tnratia de sincronism scade Ia valoarea ~ < no. Invers, ctnd fi. > (1' Mit < Mk, ~i n;, > no. Val'ja~ia frecventei se poate face in ambele domenii, prin aIimentarea rnotorului de la un convertisor de rrecven~a, caracteristicile mentintndu-si rigiditatea ~i Iunctionarea masinii Iiind Ia fel de stabila pe oricare din caracteristici.

r;

3. PORNIREA MOTORULUI ASINCRON

a. PornJrea

prJn Introducerea

rezlstentelcr

de pornlre

in clrcuitul

rotorlc

ell rotoeul bobinat permite obtinerea unor caracteristiei

Int.roducerea rezistentelor in circuitul rotoric a] motoarelor aslncrone cu euplu de pornire mare ~i un regim tranzitoriu lin, rara ~ocuri electrice sau mecanice,

Fig. 4.21. Cal'aclerisLici

prin variaiia

mecauice :lI'LiI'i{;ialeale motorului a1f1 = (8);

trecvonjel tensiunll de alimentare:

11- n

asincron

trifa:tat. obtinute

= t(M).

47

RS T

s/""~
Rolor
AI
M
M

1/

ill:!
0

"'m Irtn
%$.1

$1

SI

s
b

c
Fig. ~.22. Calculul grafic at resisteutelor rotorice de poruire pentru asincron lrifazal; motorul
a - schema troptelor de re1.lstcnUl Introdusn tn elreut lu! rotcrle po cote Lrel rnze: b - caracterlstlca de porntre M '= '(8); C - caracrcrtsttca de pormre n = f(M),

Dupa terminarea regirnului tranzitoriu, rezistenta de pornire se scoate din circuitul retorio ~i motorul Iunctioneasd pe caracteristica naturala care asigura atingcrea tllralici nominale ~i stabilitatea turatiei Ia modificarHe ouplului rezistent. In figura 4.22, a este prezentata schema de legare a rezfstentei de pomire trifazato tn cireuitul rotoruJui, a carui rczistentu pe raze. este Ra.
48

Hezistenja de pornire are, lntr-un caz general, considerat m = 3) ale c~ror valori stnt rll '2'" lnseriata in circuitul indusului are valorile: Rl = '1 Rz = 1'2 Rm-1 Rm=
'2 '»1-1

In

I'm.

trepte (conoret, s-a Reziatenta totalii

+ + ...+ + Ro + ...+ rm-1 + Ra + Ra

= I'm-I

Ra

Se traseasd caracterisbica mecanica naturale OA1A (vezi fig. 4.22, b) ~i dreptele corespunzatoare cuplurilor 111m, JI(~., §i 111no CupJul M n determina pe caracteristica naturala punctul de Iunctionare nominal eu alunecarea Sn' Prill punctele A ~i All corespunaatoaeo euplurilor MM s.i ]Jim se duee 0 dreapta care intersecteasa axa cuplurilor in punctul 0'. Se poate demonstra en punetul 0' (avtnd eoordonatele 111 = 1110, s = 0) este punctul de concurenta al tuturor dreptelor determinate de intersectiile caraeteristieilor artificiale eu dreptolo M = Mm ~i M = MM' Din punctul 0' se duce deci dreapta O'G care intersecteaza dreapta Jtltt 10 punctul CI• Caracteristica Ql'tificiald care pleaca din punctulO intersecteaza dreptcle MM §i .lJfn in punctele G ~i Gl corespondents rezistenjei maxima R1• Din punctul Cl se ridica un segment perpendicular pe dreapta Mm care tnttlneste dreapta MM in punctul B. Daca prin punctele B '>Ii 0' se duce o noua dreapta, se obtino punotul B t- Caracteristica artificiala care trece prin punctele OB1B corespunde rezistcnjei Rz (portiunea r2 este scurtclrouitata). Din punctul B1 se ridica segmenlul perpendicular pe dreapta Mn ~j acesta trehuie neaparat sa intersecteze dreapta MM in punctul A stabilit anterior, pentru en pornirea sa se facii In bune eonditii, rcapacttndu-se limitele M.u §i Mm alese. Daca nu se realizeaza aceasta coresponlIen~a, at-unci trebuie so. se modilice limitole A1M ~i AIm in a~a fel Inclt constructia grafica sa se lnchida in punctul A. Pe constructia grafica (fig. 4.22, b) astfel Intocmitit, se poate explioa us,or mecanismul pornirii, Astfel, motorul porneste In punctul G, 10.alunecarea s = 1 ~i cuplul 1Ifl'rJ ~i alunecarea §i cuplu1 scad pe caracteristica artificinlli corespunsatoare rezistentei Rl pina 10. punctul CI. In punctul C1 se ecurtcircuiteaza portiunea de l'ezistenta 1'1 ~i ramine In circuit numai rezistenta R2• Cuplul creste brusc de Ill. valoarea Mm In MM, alunecarea corespunziitoare Iiind 81, Se ajunge astfel in punctul B ~i de aeolo, po caeacteristica coreapunzatoare rezistentei R2 so ajunge In punctul B1, la ill = Mm ~i S = 82, Se scurtcirouiteaza portiunea de rezisten\u rz in circuit r~mlne numai rezistenta rotorului Ra. Cuplul creste brusc la lJfM in punctul A ~i apoi seade pe earacteristica naturala, ptnli ctnd so ujunge la punctul stabil de Iunctionare ill = M'II S = Sn'

*i

49

b. Pornlrea

prin reducerea

tenslunll

de allmentare

a infli~urarilor

statorice

• Pornirea en eomutator stea-trlunghl, Comutatorul stea-triunghi este un comutator co actionare manuala sau automata, narc poate realiza, a~a cum se vede in Iigura 4.23, 0 pornire tn doua trepte de tensiuno a motorului asincron Cll rotorul ln scurtcircuit sao a colui cu rotor bobinat. Intr-adevar, tensiunea aplicata tnra~urarilor statorului in cazul conexiunii In stea este tie ori mai mica dectt tensiunea de linie, iar in cazul eonexiunii in triunghi este ogala eu tensiunea de linie. Acest procedeu de pornire este utilizat Ia motoare mici ~i mijlocii ~i oeste simplu ~i ioftin. CaraeterisLicile de pornire M A = f(s) ~i My = £(s) sint reprozentate in figura 4.23, b. Se observa ca motorul porneste pe caracteristioa My = = f(s) ~i accelereasa pina tn mornentul eornutarii pe conexiunea in stea, in punctul A. In acest moment punctul de lnnetionme al motorului sare brusc din A In At fli motorul continua sa se accelereze pe caracteristica M A = £(8). Punctul de Iunctionarc se va deplasa din A' oatre ~i se va stabili in Iunctie de valoarea cuplului resistent, • Pornirea eu autotransformator de allmentare, In figura 4.24 esto presentata schema de pornire prin reducerea tensiunii de alimentare ell ajutorul autotransforrnatorului AT. Autotransformatorul este cuplat 111 schema Ia inceputul pornirii prin contuctorul A ~i dupa trecerea unui

Va

f? S

COlllllfc/or

)..fj

8
a
Fig. 4.23.

Rotor

s
b
Lrifazat:

Pornirea eu comutator stea-triunghi a motorului aslncrou a - schema olecLI'lcl1 do pornlrer b - caractcelstlct tic pOl'Ulrc.

50

anumit timp, motorul 6ste conectat la retea direct prin eontactorul L. Autotransformatorul se deconecteaza §i motnrul se accelereaza §i Iunc~ioneaza In tensiunea nominala,
4. FRiNAREA MOTORULUI ASINCRON

a. Reglmul de generator

cu reeuperarea

energlel

in reteaua

de allmentare

Regimul de generator ell recuperarea encrgici In retea realizeaza de Iapt 0 Iimitare a vitezei de rotatie a mecanisrnului §i apare In mod natural tn anumite situatii, fara a Ii necesar sa so ia masuri speciale. Un caz tipic este acela al cobortrii sarcinii la podurile rulante. Motorul lucreaza in timpul ridioarii in regim nominal de motor, dar in timpuJ cobortrii trece in regim de generator ~i limiteaza viteza de cobortre a sarcinii. Aceasta se tntfrnpla datorita Iaptului cil sarcina tinde sa cohoaro din ce in ce mal repede ~i antroneaza rotorul motorului la viteze mari dectt viteza nominala. In Iigura 4.25 sint reprezentate caracterlstica naturala (R,t) ~i oaracteristica arlifieiala (R] < Raj. Se vede en punctul de Iunctionare 111 regim de motor A, rcspectiv A', corespundo cuplului rezistent il1r cuplul fund pozitiv. La trocerea tn cadranul 11 ouplul devine negativ (de Irlnare) §i

moo

JJ

JJJ

RUIIJI'§
It(

transtormator de po 1"11 ire a mo torului asincron trlfazut,

4*

Fig. (t.2~. Porrrirca cu auto-

Af,. Uk M Fig. 4.25. Reginml de frinal'o cu rocuperarea onergiei In rotea, al motorulul aslricron trltazal,
-Nk -M 0

51

se stabileste un punct de Iunctionare B, respectiv B', corespunzatcr cuplului de Irinare - Mr. Se ohserva eil. prin includorea in rotor a unci resistente Rt, punctut de Iunctionaro In regim do generator se stahileste 1a 0 turatie n2 >- n~,
b. Regimul de frinare dinarnlcji

In figura 4.26 este reprezentata schema de frlnare dinamica a moterului asincron t.rjfazaL en rotorul hobinat,

a
Fig. ~.26. Regimul de frlnare dinamicli. III rnotorului aslncron Lrifazllt:
a =ecncma electricll ile eonectare It tnfii~urll.rilor statorloe ~1rotoriee; Ii - earactertsttclle de f"lnure obtlnl1to peutru diterlte rc;dstcnie conectate In rotor; e - scheme de eonectare a Infl1ljur:!rllor stutortee III acest reglm.

52

Este important
asinerone cu

Motorul asincron se deoonecteaza de Ia reteaua de curent alt.ernativ prin deschiderea Intreruptorului tripolar 11 §i dona faze ale sale se alimenteaza de In 0 Bursa de curcnt continuu care consta, in cazul acesta, dintr-un translormator '1'" ~i un redresor In punte Rd euplate prin lntreruptoarele bipolare 12 ~i 13• Alimcntarea cu eurent continuu a infa§udil'ilor statorice se poate face tn patru moduri diferite, aratate In Iigura 4.26, c. Rotorul este conectat pe rezistenta de Irlnare R2• In momentul executiirii acestor operatii, motoruldesi a pierdut alimentarea de Ia retea - continua sa se roteasca datorita energiei cinetine tnmagazinate de sistem, Se trece In regim de generator sincron en inductorul fix care induce tn rotor curenti de frecyenta variabila, acestia Inchiztndu-se pe resistenta Rg• In figura 4.26, b se dau diferite caracteristici de frtnare pentru diferite valori ale resistentei R2(R; > R2, R; > Ra, Ra). In momentul In care se comandii. frtnarea, Iunctionarea se muta din punctul A (cadranul I), in punctul B (cadranulll) ~i apare cuplul negativ de Irtnare - Mr. Cuplului de frtnare - M r tl corespund valori diferite ale vitezei de rotatie pe cele trei curhe : n3 > na > nj, Pentru oa fr1narea sa fie cit mai rapidti, este necesar sa so includa In circuitul rotoric 0 asernenea rexistenta (R;), tnctt Irtnarea sa tnceapa ou un cuplu de Crlnare ott mai mare.
c. Regimul de frinare prin contraconectare

de retinut eu frinarea dinamied se apUca ~i motoarelor rotorul In scurtcircuit.

• Contraconectarea prin tnvirtirea de catre meeanism a rotornlui tn sons lavers ra~ de elmpul invil'titor. In cazul tipic al mecanismului de ridicare a sarcinii Ia podul rulant, se considera oa motorul Junctioneaza In sensu I ridicarii §i punctul de Iunctionare Al (fig. 4.27) se ana pe carneteristica mecanica natural a 1. Conecttnd in rotor 0 rezistenti'i. R1> Ral punctul de Iunctionare corespunzator cuplului rezistent M r se va deplasa pe caracteristdca artificiaHi 2 in punetul Aa. Viteza de rotatle va Ii mai mica na < n1• Daca se introduce in circuitul rotoric 0 rezistenta ~i mai mare Rz > Rl se poate ajunge tn situatia in care cuplul motor corespunzaLor punctului K3 nu mai poate satisface cuplul rezistent Mr. Agregatul se opreste ~i tncepe sa coboare, antrenind rotorul motorului tn sens invers, punctul de Iunetionare stabilindu-se In As! oadranul IV. Cup luI dezvoltat de motor in acest punet egaleaza cuplul rezistent ~i astfel sarcina continua sa coboare ('11 viteza na. 53

• Contraeoneotareu prln Inversarea a doua laze staterlee, so poate utiliza atlt la motoarele asincrone tn scurtcircuit, cit ~j la cele eu rotorul bobi.nat. Resistentele pentru limitarea curentilor mari din timpul frinarii se introduo in cazul motoarelor In scurtcircuit in circuitul infa~ul'uriJor statorice, Considcrind cil motorul funotioneaza in punctul Al, din cadrannl J (fig. 4.27), tn momentul inversarii fazelor statorice punctul de Iunctionare se muta pe curba 4 paralela ~isimetrica fata de punctul 0 cu curha 3 (daca ln circuitul rotoric este inolusa aeeeasi rezisLen1a Rz > Ra). Cuplul

A,
R{]

I
I
-Ivl/<

I I-/If,
0 -n3

I I
I

I MI< ,14 R,>Ra

-M'

I I
l'
1

I
I

82

Fig. 4.27. Frlnarea prin eoutraconectare

a rnotorulul aslneron b·irazat.

54

dezvoltat de motor devine ouplu de Irlnare, avlnd valoarea - Mrl in punctul BlI viteza de rotatie seade ~i ajunge In valoarea zero in punctuJ K3• Se obsorva ca, spre deosehire de frinal'ea dinamica Ia care, in momentul opririi motorului, cuplul de Irlnare se anuleaza, In frlnatea prin eonLraconectare eupIul t~i mentine 0 valoare importanta -llfra• Din aceastd 'Cl\UZa, frlnarea prin contraconectare este mult mai rapida, In momentuI opririi motorului, este necesar s~ se fuca deconectarea lui de la rotea, lucru care sa realizeaza cu ajutorul unui releu de turatie care cornanda deconectarea.

S. VAR.tEREA VITEZEI

DE

ROTATIE

<I.

Varlerea

prin schlmbarea

numarulut

de poll al

infa~urarli statorice

Acet~sta metoda 80 aplica la motoarele asincronc in scurtcircuit .• special construite pentru a se putea efectua modificari In modul de Iegnro al infa~urarilor statoriee. Se ~tie cit viteza de sineronism a motoarelor asincrone esto invers proportionala en nurnarul de perechi de poli p:
60fl no=-·
p

Hezulta ca este posibil ca prin modilicarea conoxiunilor infa~urarilor statorice din stea in dub Iii stea sau din triunghi in dubHi stea (fig. 4.28) sa so ob~ina. vitezo de sineronism diferite.

b
Fig. 4.28. Diferito moduri de Iegare a tn(1i~urarilor statorlce ale molorului asincron LrlraZ9.~;
(J. -

stea:

b-

trlunshl; c - stca dublil.

55

Se construiesc motoare cu doud sau infa~rariIor, carora Ie corespund doua Acest mod de variere a vitezei este in to ate ac~ionarile care necesita numai rapida. de la una Ia alta.
b. Varierea prln modificarea tenslunil

ohiar trei posibiJitavi de legare a sau trei viteze diferite. foarte economic ~i se utilizeazii 2-3 trepte de viteza eu trecere

de alimentare

~I a frecventel

In figurile 4.20 ~i 4.21 au fast presontate grafic caracteristicilo artiIiciale obtinute prin alimentarea eu tensiune §i freeven~11 variabila a motorului asincron. Varierea vitezei prin modificarea tensiunii de aliment are are dezavantajul ca cup Inl critic, ca ~i eel de pornire, scad cu patratul tensiunii. De asemenea, rigiditatea caraoteristicii scado ou acaderea tensiunii. .Varierea vitezei prin mlesorarea rrecven~ej are avantajul ca so ob~in caracteristici rigide, dar are dezavantajul cre~erii cuplului critic ~i de pornire, care stnt invors proportionale eu patratu! freeventei. • Notii. Daoa se procedeaza la 0 micsorare a Ireeventei, miosormd in acelasi timp ~i tensiunea, se obtin caracteristicile artificiale din Iigura 4.29. In acest fel se mentine 0 rigiditate sulicienta a caracteristicilor, cuplul critic ramlnind constant. Gama de reglaj in domeniul vitezelor inferioare ajunge pinff la 10 : 1, varierea facindll-se in trepte sau eontinuu ~i Iiind necesar un convertizor de frecven~a corespunaator.
c. Varlerea prin modJflcarea rezlstentel din circuitul rotoric

Fig. 11.29. Caracterlstloile mocanice artiflciale ale molorului asincron trifazat, ohtinute prin variatla simultana a Irecvenjel I}i tenslunii de alimcntare.

In figaro. 4.22 s-a aratat posihilitatea varierii vitezei prin introduoerea rezistentelor in circuitul rotoric, Cu clt rezistentele introduse in eircuitul rotoric stnt mai marl, viteza scade, gama de reglaj Iiind de 3 : 1. Reglajul nu este eontinuu, la motoarelo do putore mica deoareco

56

variatia rozistentei se poalo face numai in trepte. La motoare de puteri mario se Ioloseso reostate eu lichid, care permit realizarea unui reglaj contmuu. Un alt dezavantaj este aeela a1 pierderii de energie in rezistente. Sistemul do reglare a vitozei motoarelor asinorone prin introdueerea rezistentelor in circuitul rotoric este reeomandat in cazul mecanismelor care ]ucreaza In regim de scurta durata sau intermitent.
F. MOTORUL SINCRON

Caracteristica mecanicd n = reM) este reprezentata in figura 4.30 Qi este 0 paralela In axa cuplurilor, care trece prin punetul no de pa axa vitezelor f}i este limitaLa de cuplurile - M max §i Mmax la care se produoe iesirea din sincronism a motorului ~i deci opriroa lui. In cazul motorului sincron cu poli mecati, valoarea cuplului electromagnetic are expresia: undo este decalajul intre axele polilor ctmpului tnvtrtitor statoric f}i axele po1ilor de nume contrar ai rotorului. Cuplul Jltlmax esto constant §i depinde de caracterlsticile retelei ~i ale motorului, Pentrn a fj posibili1 pornirea motorului sinoron tn sal'cini'i ~i fara masini auxiliare, se Ioloseste pornirea in asineron. Rotorul oste prevazut cu 0 coli vie de pornire In asincron, identic a cu cea de 10.motoarele asincrone. Pornirea se Iaoe cu jnra~urarea rotorlca fnchisa pe 0 rezistentu ~j numai In momentul apropierii de viteza de sincronism este alimentata cu curent continuu. n
REZUMAT Actionilrlle elcctrice cu variatle prin indiei de caliuue: gama do roglaj, sensul -=-:-~------:-+---I__ varlajiel de viLoza, Iinetoa vartattcl -If -Ifmux 0 IImgr Af de vitczli, variajta cuplului adml- Fig, ~.30. Caracteristica mecanlca n = tiM} slbll tn dorneniul de variaFo a vltoa motorului slncron,
de vitezll se apreciaza

57

zei, randamontul Instalajiel pentru varlujla de viteza ~i raportuI dlutro varlajla vitezei de mers tn gol §i a vitezei de mel'S in sarcina. Caraateristicll« arti{iciale ale motoarelor de c.c se obtin prin variatla urmatorilor parametrlr tensiunea de allmentare, realstenja Indusului, fluxul de excitatle. Pomirea motoarelor de e.e, se face pe caracterlstlcl arlificia:Je, cu ajulorul reostatelor de pornire. Erinarea motoarelor de c,e. se poate objine prin contraconectarea §i prin recupezarea energiei,
M

!_+~
Sh S
1,. .llv-

2i1fh

naturaJii Carac!eristicile ,mecaniee ale motorului aslncron. arUficiale

SIl=

JI~

- I,
. U~

J11k = 1'1-

r~
tensiunii -

Prin cresterea l'ezistBn~ei R {- creste 811 ~ - AI /« constant Prin scaderea

u, {-

Sh

c ons_.L 0Jlt sea de 1, It 1

Prin varlatia trecventei

~/ QlIcvrarea

'1 _

erel/leren {- scade 11k Irecvenjei - scade M h scaderea frecvenjei {- croste SII. - ereste lUll

tensiunii { - eu comutator stea-triunghi - eu autotranstormator -- cu rccuperarea energiei in l·ej.ea - dinamica Frinnl'ca prin rotlrea rolorului in sens opus clmpului tnvlrlilor - contraconectare .. . - pnn schimbarea sensului / ctmpului tnvirtitol'. _ rcducerea

Pornirea

motorului rezlstente

asi1lCron:

rotorice de poruire

1-

Varierea {- prin sohlmbarea numarului de poli - prin variatia eombinata a tensiunii IIi fl'ccventoi de alimeutare I.Ul'Il~iei _ prin modlllcarea reaistcnjei din circuilul rotur!c.
1110tQrul sincron:

- caracterisllea T! = f(111) l'igidu tntro -Mmax - pornirea tn aslncron,

Ili

+ Mtl1r~x

58

VERIFICAREA

CUNO~TINTELOR

L Care sint rnetodele de ohlinore a caracterlsttcllor artiliciale ale moLoarelor? 2. Un motor de c.c, derivatie are curentul de porniro Iimitat constructiv Ia 20 A. Se tolososte 0 rezistenta de pornire de 8 ohmi, Reslsteuja lndnsului este de 3 ohmi. Care ests tensiunea nominala a motornlui? 3. In cemod 50 scurtclrculteaza realstentele de pornire ~i frlnaro ala unui motor de c.e.? 4. Un reostat do pornire poate fi rolosit ~i pentru reglarea do vitozli? 5. Care este relatia de legrlLnra tntre fluxul inductor ~i curentul principal la motorul serie? 6. Cum sa objlne lnversarea sensnlul de rotajle Ia moloru! do c.c.? a - prin inversaraa conexiunllor Ia indus? b - prin lnversarea conexiunllor la tnrui}uraren de excilat.ie? '1. Pontru care valoaro a rezislentei lndusului so obtlno caractorlstlca limitu a motorului serie? 8. Care slut cele doua posiblllta]! de a. Crinn dinamlc un motor serie? 9. Co stnt cuplul critic Mh l}i aluneoaroa critica Sit? to. Co so Jntlmplli. clnd cuplul do pornire Mp oste mai mic dectt cuplul rezistent? U. Co Iactotl pot Ii modlllcatl pentru obtinerea caraeteristicilor artiliciale ale motorului asincron? 12. Care stnt avantajcle ~i dezavantajolo caracterlsticllor arUficialc objinute prin varia.tia roslstenjelce din clrcuitul roloric? 13. nar prin varlatla t<lnsiunii de alimenlaro? H. Dar prin variatia Irecvenjel tensiunii do alimenlare? 15. Care stnt metodele cele mai cunoscute de pornire a motoarelor asinorono? 16. CUm.se realizoaz!l. rcgimul de [rinara cu recuperarea onorgici Ia motoarele aslncrone? 17. Cum variazli cuplnl de Irlnaro la Irlnarea dlnamica §i 10.Mnnrea conlracurent a motorulul o.sincron? 18. Care.slnt cole dOlla regimuri de contraconeclarc la motorul asincron Iji In eo constau? 19. Cemetode se utilizeazll. pen tru varierea vltezei de ro tat io a rno torulni asincron?

CAPITOLUL

REGIMURI TRANZITORII

iN ACTIONARILE

ELECTRICE

A. NOTIUNI

GENERALE

• Starile stabile. Motorul electric se ponte ana 10 stare de repaus, de Iunctionare pe 0 anumita treaptli de viteza n oareia Ii corespund anumite valori ale cuplului M ~i curontului i, sau de Iunctlonare la parametrii norninali nm Mm In. In toate aceste cazuri, motorul se aHa tntr-o stare stabila, sta\,ionara, daca parametrii luati In eonsideratie so mentin coustanti. • Trecerea dintr-o stare st.abillL de rune~ionare in alta are caracter de: - pornire (atunci eind se trece de In 0 vitezlt interioara (zero) la una superioara) ; - fr1nare (atunci clnd se trece de la 0 viLez/1 suporioara 1a una inferloara). Pornirea ~i Irtnarea motorului nu so fae instantaneu, datorita factorilor care se opun trecerii de la 0 stare stabili'i. In alta: - inertiile mecanico care se opun accell:wihii ~i decelerarii muselor in miscare; - inertiile electromagnetice care se opun variatiei bru§te a tensiunii tn circuitele electromagnetice; - inertiile termice care se opun cresterii bruste a canLitiitii de caldura degajate In fierul masinii ~i In infa~urliri. Pornirea ~i frinarea motorului electrio slnt deci caracterizate prin procese tranzitorii mecanice, electromagnetice ~i termice, in cadrul carora, Intr-un anumit interval de Limp, viteza, cuplul ~i curentul i~i modifies vaIorile corespunzatoare stiiru initiale, atingind la sltrsitul intervalului valorile corespunzatoare staru finale.

60

Studiul proceselor transitorii este Ioarte important, deoarece permite ca pentru 0 aetionare data sa so stabileascd daca procesul transitoriu respectiv corespunde eu cerinjele ac~io~arii. • Cerinf,ele ac~ionarllor stnt multiple ~i se amintesc aici clteva dintre ele: - timpul de pornire ~i Mnare sa fie cit mai scurt posibil, pentru a elimina timpii morti in acjionarile eu porniri ~iMnari free vente i - variatia vitczei la pornire ~i frinare sa nu fie prea rapida pentru a nu se atinge valori inadmisibile ale acceleratiilor ~i deoeleratiilor ; - cuplul de pornire ~i fr1nare sa nu atinga valori inadmisibile din punet de vedere mecanic i - curentul de pornire ~i frinare sii fie montinut intre limite care nu pot crea ~ocuri daunatoare in retea §i nu pot duco la Incalzirea exagerata a motorului.

B. PROCESE TRANZITORII ALE ACTIONARILOR DE CURENT CONTINUU

CU

MOTOARE

In acest paragraf se va studia procesul tranzitotiu electrornecanic din timpuJ pornirii motorului derivatie de ourent continuu, Pornind de In ecuatia Iundamontala a mi~cilrii: M= Md

Mr,

JlI = ~D3, d,~

375 dt §i 1,inlnd seama en. la motorul

+ Jl! ,.
C:ni,

proportional

derivatie de eurent continuu cuplul este ell curentul tranzitoriu i prin circuitul indusului: M = Cm <l>i
=

se poate serie: •· GDI Cmt =-.- dn,6

375

dt

+ ill,.
echilihrului

(5.1) electric pentru

In acelaai timp se poate scrie eeuatia motorul derivatie de curent continuu: U =E

+ Ri

= Ce <I>n

U=C:n

+ Ri

-+

Ri

(5.2)
61

Daca se deduce oxpresia lui i din relatia (5.1) ~i se introduce in relatia (5.2), se obtine ; U CD" R dn R
Co

-,=n+

375C6Cm

, .. -+-,-, Mr. d£ c.c«

Cs

In aceasta ecuatie se introduce

u no = _,

viteza ideala de mel'S in gol:

_G_D_2 '-;-l-;-l _ 3?5C;C~, -

T'
,

(5.3)

Ecuatia

devine:

----!!-, MI' C.G",

no = n
_j

tmr•

·1-

rl' 1.

d" elt

+ un.,.
A

(5 .1 t.)

In aceasta eeuatie diferen~ialli de gradul tntti no cste viteza ideala do mers in gol, n - viteza de rotatie 10.un moment dat, T - constanta electromecanica, iar An., - caderea de viteza datorita cuplului resistent.
Termcnul T dn reprezinta
dt

caderea de vitez1i datorita

ouplului dinarnic.

-ett §i clemente mecanice (C~II GD2), arc dimensiunile unui timp ~i so mai numeste ~i timpul specific de accelerare.
• De retInnt: Procesul tranzitoriu de erestere a vitezei este deterrninat de constanta electromecanica T. Cu cit aceasta cste mai mare, caderea de yiteza datorita cuplului dinarnic este rnai mare ~i pornirea .116 face mai greu. Prin rezolvarea ecuatlei (5.4) sa obtine:
n = n;

Constanta electromecanioa

T contine aUL elernente electrice (C;, R),

+ (ni -

n.,)c-T

(5.5)

aceasta fiind legea exponentiala de variatie a vitezei tn timpul pornirii motorului de eurent continuu derivatie de la viteza ini~iala n-j. nr = no - Sn; reprezinta valcarea de rogim a vitezei rnotorului, care se ohtine la sf1r~itul procesului tranzitoriu. Practic, in oazul pornirii din staroa de repaus, dupil trecerea unui 'iimp t = 4Tj n = nr{1 - e- Y) = O,98nr, -deci viteza do rotatie este roarte apropiata de valoarea de regim.
4T

62

In Iigura 5.'1 este reprezentntii gralic variatiu vitesei in timpul pornirii. In Iignra 5.2 este reprozentata grafic variatia vitezei tn cazul pornirii cu rezistenta de pornire eu trei trepte: R1, R2, R3• Pe prima treapta de pornire, de la timpul zero la ill In oirouitul indusu1ui este inclnsa resistenta Rl ~i constanta eleotremecanica are valoarea maxima:

11

TJ. = 375 c:~c:n'

CDs'R1

Fig. 5.1. Variajla vitezol de rotatio n tn,. timpul pornirii motorului derivajte de curent continuu.

Constanta electromagnetica Iiind mare, atingerea vitezei de regim nr ar necenI sita un timp indelungat, dar in momentul tll la valoarea n1 a vitezei, se scurteircuiteaza 0 parte dill 1'8zisten~a ~i in circuit l'i1.mino inclusa rezistenta Rz mai mica. Constanta e1eotromecanioa T z este ~i ea mai midi viteza cl'e§te mai repede. In mornentul t2 se seurtolrcuiteasd din nou 0 parte din rezistenta ~i ramtne In circuit rezistenta RSI constanta electromecanica fiind TS' In momentul t3 se scurtclrcuiteaza tntreaga l'ezisten~a de pornire ~j (J constanta eleotromecanicd are valoarea cea mai midi.:

,i

T_

GDZ' RIt a-375C:~C;,,'

Fig. 5.2. Val'iatia vitczei do I'otatie n ~i a curentulul I In timpul pornirii cu rezislcn\a ill< trei trepte, lulnd in cousidoratie numai rcgimull trunz i!.or·jJ oloctromucan ic. I

Po curb a exponentiala caracterisata de aoeasta constants electromecaniea, viteza cre~te, tinz1nd atinga valoarea de regim nr• Prin folosirea resistentelor de pornire s-a marit timpul de pornire total, datorita maririi constantelor electromeeanice, dar s-a asigurat 0 pornire Iina, eu acceleratii f}i curenti In limitele admisibile. In figura 5.2 este aratata, de asemenea §i variatia curentului absorbit de indusul motorului in timpul pornirii, tntre limitele 1M ~i 1m, corespunzatoare ouplurilor .Mill §i .Mm pe baza eurora s-au calculat rezistentele de pornire. Variatia in timp a curentului este exprimata printr-o relatie similara celei determinate pentru vitezii:

sa

Ir

+ (Ii -

I r)c - T

(5.7)

Deosebirea consta in faptul eil.turatia oreste, iar eurentul scade dupa niste curbe exponentiale ooreapunzatoare treptelor de pornire, tinzlnd asimptotic catl'e valoarea de regim IT'
C. PROCESE TRANZITORII ALE ACTIONARILOR ASINCRONE CU MOTOARE

Variatia in timp a vltezei de rotatie, ouplului f}i curentului s1nt rnai dificil de determinat, deoaroce necesita rezolvarca unor ecuatii de echiIihru electric ~i mecanio de 0 forma complexa. In acest cas, este neoesar ca sa se apeleze li\i la metode grafice sau grafoanali tiee.

VER.IFICAREA CUNoFINTELOR

t. Ce faclorl se opun l.recerii motorului de 10.0 stare stabiUi In alta ~icare este
electul lor? 2. Ce Ienomene dil.uniUoul'c se avila din studiul procoselor tranzHol'ii lji aplicaroa masurtlor corespunzliLoarc? 3. De Ia ce ecuajli pornoste calculul regimului tranzitoriu din timpul porniri i motorulul derivatle de curent continuu? la, Co tactorl influentcaz1i constantelo electromecanice de timp ~i cum so poate acjiona asupra lor?

CAPITOLUL

ALEGEREA

MOTOARELOR

ELECTRICE DE ACTIONARE

A. CRITERII CARE STAU LA BAZA ALEGERII MOTOARELOR ELECTRICE DE ACTIONARE Fiecare ma"inii de Iucru are 0 earacteristica meoanica determimtU printr-un grafic de sarcina. Asigurarea productivitaji! masinii de Iucru tn conditii economice ~i a calita~ii produsului sint conditionate de asigurarea unui motor de actionare cit mai potrivit eonditiilor care ti sint imp use. Proiectantul determina tipul de motor, eu 0 caracterietica mecanica care satislace optim 0 anumita actionare. Regimul de [unctionare propriu masinii de lucru constituio un factor de baza tn determinarea alegerii celui mai pobrivit motor de actiunara, Puterea motorului ales trebuie sa fie cit mai apropiata de puterea necesara. ReductoareJe introduo pierderi supJimentare de a carer compensare se tine seama Ia dimensionarea puterii motorului. La aoeeasi putere, gabaritul ~i costal motorului stnt cu aUt mai 8C8.zute ou eit viteza nominala este mai mare. Parcurgorea integrala a tuturor criteriilor de alegere, cunoasterea tuturor cerintelor procesului tehnologio .I}i tncadraroa aeestuia tn ansarnhlul economic, permit alegerea corecta a motoarelor eleetrice pentru aetionarea masinilor de Iueru, B. REGIMURI DE FUNCTIONARE Funetionarea motoarelor electrice se clasifica tn regimuri tip dupa modul to care este atins echiIibrul termic. Una dintre earacteristicile de bad fnscrlse pe plaeuta motorului este regimul nominal de funcfionare pentru care a fost construit. Cele mai importante regimuri de Iunctionare sint: 65

e Regimnl continuo (de lungd durata) RC se caraeterizeaza printr-o funotionare cu 0 durata suficienM. ca echilihrul termic sa fie atins. Temperatura maxima este atinsa Ia eehilihru, dupa care motorul Iunctioneasa continuu fii.rii ea temperatura sa mai creases, e' Regimnl de seort' durati nSD. In aeest regim, durata de func~ionare Ia puterea nominala este mai mica declt durata necesara ca echilibrul termic sa fie atins. La timpul tk (fig. 6.4) motorul se opreste *i urmeaza un repaus suficient de lung ea temperatura ini~iala 00 stt fie' restabilita, Se fabrica electromotoare standard penLru durate de Iunotionare de 10, 30, 60 ~i 90 min. • Regimnl intermitent RI prezinta cicluri de funetionare care nu depasesc 10 min ~i care se repeta identic tn toate fazeIc: tncarcaro, mersiIi. gol, pornire, frtnare ~i repaus (vezi fig. 6.5). Raportul tn proeente dintre durata tncarcarii ~i durata totala a unus ciclu se numeste durata relaiioii de lucru ~i se noteaza DA. S'c fabriea eleotromotoare pentru DA 15%, 25%, 40%, 60%.
C. ALEGEREA $1 VERIFICAREA MOTORULUI

TN FUNCTIE

DE TNCALZIRE
1. tNCALZIREA MOTORULUI ELECTRIC

Incalzirea motoarelor electrioe este determinate de pierderea de energie, Pierderile mecaniee slnt produse de frecari de lagare ~i de ventilatie, Pierderile in fier stnt produse de variatia fJuxului in circuitelo magnetice, Pierderile resistive se pro due in infa~urari. Pierderile :>(~ transforma In caldura ~i temperatura p~I1ilor componente ale motorului se ridica. La inceput, caldura prod usa. de pierderi determina tncalzirea motorului. Treptat, 0 parte din cal dura din co In ce mai mare se transm its mediului inconjurator plna ce so ohtine echilibruJ tennic. Eohilihrul termic se considera atins dupa tncalzirea rnotorului In valoaroa admlaibila, restul caldurii produse transmittndu-se rnediului ineonju 1':\[,01'. In ligura 6.1 este rsprezentata grafic ecuatia cresterii de temperatura
t

6 In Iunctie de timp,

(}= (}o(1- e - T).

EchiJibrul

termic

este at-ins

66

Ia 0IlW ..:.:' T se numeste eon;stanta de timp a tncalzirii. Tangenta In orice punet al -ourbei s.i verticala in acelasi .punct determina pe dreapta o = f)mQ,x valoarea constantei -de timp T. Eohilibrul termic este atins la masinile de putere mica snu ·('.U ventilatie for1at.a dupa 2-3 -ore, la masinile cu puteri mijlocii ~i mari, dupa 4-8 ore iar Ia masinile tnchise, dupa '7-12 ore.
.2. DETERMINAREA

Fig. 6.1. Reprezcntaroa graficli a oCllatiei cre§terii de temperatura .

DURATA (RC)

PUTERII MOTORULUI IN REGIM DE LUNG}. CU SARCINA CONSTANTA

lntr-un asemonea regim Iucreaza motoarele benzilor trarisportoara, 'pompelor, ventilatoarelor. . Se cunosc ; eupIul rezistent M r, raportul transmisiei i ~irandament ul "tJ. So calouleaza cuplul nominal Mn = Mr~.i_ ~i puterea nominala net
'f)

'('osara Ia turatia

nn

a motorului

mat in Nm. Se alege din catalog un motor RC cu puterea imediat superioara sau -egala lui PII'
.3. DETERMINAREA PUTERII MOTORULUI IN REGIM DE LUNG~ CU SARCINA VARIABILA IN TREPTE OUR-ATA (Rq

Pn = Mnlln 9550

tn care cuplul este expri ..

In regim de lunga durata eu sarcina varinbila in trepte lucreaza, de -exemplu, rnotoarele masinilor-unelte de prelucrare a metalelor, In diagrama de sarcina din figura 6.2, motorul electric functioneaza .po duratele de timp t1 ... lSI In dif'erite sarcini PI'" P'6' ciirora le corespund picrderile Qs' Dimonsionarea motoruIui pentru a face fata unei tncarcari continua Ia ~arcina cea mai mar~, de exemfl~., Pa, c~nduce la sup~adimensio~are!, tn intervalele tI, fa. td §I ts motoru fnnd Inoarcat la puterile PH P3' P4 ~I

o.:

67·

P'Q
F/>.(}2

R,. a"
f!;,113

(J

'1,Q,
I},fls

0.

--+--I
I

i9.\I

t-

,_---l' .... J,_

b

,------,
~

I
I

--+--"1---.-I
I

I
I I I

"
I
I

t,

tz ,

I tIt I is

13

Uo
Fig. 6.3.. Folosiroa §ablonulut

Fig. (j.2. Dlagrama do sarcina pontru regiro de lucru continuu eu tucarcare val'i(lbiHi. In trcpte.

P,. mai mici declt P2' Inseamna c~ va fi Iolosit nerational. Dimensionarea motorului pentru a face fa~~ unei tnc~rcari continue Ia P,. conduce Ja subdimensionare. • Determtnaren puterii motorului prin ealenl, Pentru Iiecare interval de timp se oalouleaza pierderile de putere P §i cantitatea de ciildUl·iJ. dezvoltata Q. Din cantitatilo de caldura rezulta aupratemporaturile 0 care so acumuleaza tnceptnd de la temperatura mediului arnbiant fl. presupusa zero. • Betennluarea puterii motoruIui pe calc grarieR. Dupa cum s-a araLat in § Cl; fiecal'ui motor Ii este caracteristica 0 constantii de bimp a lncalzirii T ~i un timp necesar pentru a ajunge Ia echilibru termic. Cu aceste date specifics motorului ales, se consteuieste un ~ahlon, reprezentat cu linie tntrerupta in figura 6.3, care permite trasarea rapida a portiunilor din curba supratemperaturilor ab, bk, ... f;)ablonul Ioloseste attt pentru tnoalsire, ctt ~i pentru racire, conform indicatiilor din figura 6.3, in care til este un interval de timp ciclu, lll+! - intervalul de timp urmator, iar Ok este supratemperatura eorespunziitoare lui tk• • Verilicarea fnculzirii motorului prin metoda eurentulul eehlvalent. Aeeasta metoda este sigura ~i de aceea este eel mai mult Iolosita in practiea. Rationamontul prin care se Iucreaza cu ourentul echivalent In locul pierderilor echivalente este urmatorul: daca S6 separa pierderile echivalente ~i suma pierderilor treptelor in constante ~i variabile, toate pierderile constanto slnt egale intre ele ~i se reduc, deci pierderile variabile echivalcnte stnt egale cu suma pierderilor variahile ale treptelor. 68

Pierderile

variahile
2
11tl

fiind proportionale
2

eu patratul

eurentului

I1Pt;(l1' = k12 R, rezultl1 ee.:

J2 e-

+ 1212 + ... si II + 1 ", .,

2

curentul

echivalent

ester

• Verifiearea inciUdrii motorului prin metoda cnplului san puterii echivalente. Pentru multe utilaje, diagramele In sarcina se ounose in Iunetie de ouplurile sau puterile cerute In arborele motor. Cuplul echivalent se obtine din relatia curentului echivalent facintl tnlocuirile necesare:

Metoda euplului echivalent nu se poate apliea Ia motoarele de eurent continuu eu flux variabil. Puterea echivalenta se obtine din relatia cuplului eohivalent, facil1tl lnlocuirile necesare: P=
e

'

'p,'

'1 + Pij"a + ....

"

4. Determinarea puterii motorului in regim de seuru; dnratd (RSD) In regim de scurta durata (RSD), tirnpuJ de Iunctionare t oste astfel limitat Inclt tn tirnpul de repaus 10 temperatura revine la valoarea initiald. a.,o In figura 6.4 este reprezentata diagrama pier---;r-----_;:---.. derilor Q ~i a supratempe- Q~Je~ /1 _-I saturilor 0 tn RSD. / ..-1.... -I Example de motoare '" I care lucreaza In RSD sSnt ~.::::_.-.-l »: _. cele ale polizoarelor. Functionarea la timpul activ tk, conduce Ia IncalI t zirea Qk ~i la supratemperatura Ok' In practica se ('onstate. ca timpul activ tit este mai mic declt 3Ta, Fig. 6.4. Diagrama piordorilor 'Ii supratemperaunde To este constanta de turilor in ]lSD.

....-.

69

timp a tnclUzirii iar to este mai marc deelt 4 To (unde 1'0 este constanta de timp a racirii motorului). Pentru regimul SD se pot Iolosi aUt motoare construite pentru He cit ,i motoare construite special pentru RSD avtnd durate de tunctionare standard de 10, 30, 60 ~i 90 min.

S. DETERMINAP..EA

PUTERII

MOTORULUI

IN

REGIM

INTERMITENT

(RI)

In regim intermitent se repeta identic cicluri do eel mult 10 min, tn care timpul de functionare nu per mite atingerea echilibrului termie, dupa cum timpul de repaus nu per mite redoblndirea temperaturii mi~iale. In Iigura 6.5 este reprezentata 0 diagrama ideala de sarcina In RI. Pe curba 1, pornind do la temperatura msdiului ambient, so observa cre~terea supratemperaturii ptn~ la echHihru. Pe curba 2 se Oh$CI'Y8 oscilatia supratempcraturil 0rMx pe durata de tneal'care ta ~i 6111ax pc durata repausului t r' Supratemperatura maxima slA s-ar obtino lucrind in rcgim eontinuu eu puterea P ~i Q In acest fel fie poate determina 0 echivalenta Intre a sarcina in regim intermitent ~i una tn regim continuu. Legatura dintro supratemperaturile maxirne Ost.t ~i t1m<lX esto dati

GO

00'

de relatia:

Raportul constantolor de timp a incalzirii ~i racirij se numeste Iactorul de ooreotio pentru rlicil'e ~i este subunitar,

~=I_<1. TD
t

Fig. G,5. Diagrams idcalii do sarcinrt 'l'egim lntermltont.

tn

• Determlnarcu duratel active relative de lucru, In dial grama reala de sQI'cinil intermitenta (fig. 6.6, al, ciclul integral esle t.: Durata Ie este mai midi dectt 10 min,

70

Timpul de Iucru ta tnsumeaza timpii de lncarcare, iar to) Loti timpii de repaus:

ta =
Durata

t: + I; + t~"i
1

to = t~ + t~ + to'.
prin relatiar

neHva relativa de lucru estc exprlmata

DA[%] = _la_100 = La 100.
ta+to t~

Din diagrama reala din Iigura 6.6, a, rezulta:

,

DA[O/J = /0

ta

."

+ ta + til + to + to + to
IH ' .",

la

+ ta -I-

IN tIl

X 100
•

tn repaus, eonditiile de ra.cire ale motorului sa lnruutatesc. Durata activii relativa de lucru corectata depinde de factorul de corectie pentru raoil'e: DA[%] = _1,,_
I"

100.

~to

• E('11iYalarea sarelnll lntennltente en 0 sarcina permanenta, Diagram a realil. din Iigura 6.6, a so poate transpune in diagrama ideala de surcinri din Iigura 6.6, b. Sarcina echivalenta p.l se caleuleasa pein metoda marimilor echivalente:
Pi
f)

tal

2 + P1i 1112 + ", Pala '"

.) ,

t"

+ la+
•

HI

til

ta
'fo

if;

ic

Fig. 6,6, Dlagrama de sarctna:

a -I'en!!!; btranspusll..

71

• Beealeularea puterll motorulul in RI de 18 0 duratll de Iucru )8 alta. Sarcina Rl poate fi recalculata astfel ca un motor RC sa 0 poata prelua. Puterea nominala, turatia ~i capacitatea de supratnearcaro ale aceluiavi motor diferil dupa mod ul in care este folosit: (Pn)60

< (Pn)~o < (Pnhli < (Pnhs. (nn) 13 < (TlIl)l!5 < (n,J10 < (n,,)dQ' (111 )15 < (1111lh6 < (Mn)!lD < (Mn>OO'
11

Cunosctnd carncteriaticile unui motor eu puLerea PVAL 10.durata de lucru DAI se poate recalcula puterea acestui motor PDAa 10.0 durata. de Luera DAa:

e.

DETERMINAREA

PUTERII

MOTORULUI PENTRU CU VOLANT

ACTIONARI

ELECTRICE

Exemple: prese mecanice, masini de ~tan1a~,cioeane ell' forji'l. Volantul acumuleaza energia cinet.iol1.clnd sarcina este redusa lJi 0 cedeaza cind apar vtrfuri de sarcina. Socurile de sarcina preluate de motor se uplatiseaza, Puterea aleasa penbru motor la 0 aetionare en volant este redusa Cata de aceeasi aetionare, dar Cara volant. ln figura 6.7 s-au reprezentat: in eadranul [ - caraeteeistica mecanica b a unui motor asincron, in cadranul IV - diagrama de sarcina pe M *4-_--+_-+_---L-t- __ ..._ care trebuie s-o preia, iar in cadranul Il - diagramele n = f(t) pentru trei situatii de lucru. La aparitia §ocului de sarcina de In x, In llll' viteza se reduce £Ie Ia n1 In n2! pe caracterlstica n = f(t) - 1, deoarece ouplul motorului M este mai mio dectt M 1; intervalul de tim p in t Fig. 6.7. Analiza sLabiIitliW unoi oare se face reducerea de vitezii este t, acuonnrl cu volant. (durata ~ooului).

72

Revenirea de la Ml la Mo lasB. motorului 0 rezerva de cuplu b'b, care permite revenirea turatiei pina Ia nl (pe aceeasi caraeteristica 1). In cazul tn care caracteristica n = f(t) aleasa ar fi 3, caderea de vitez1i. ptna laon4 nu las a motorului rezerva de cuplu necesara I}i mecanismul se va opn. Durata relativa a ~ocului de sarcina este deterrninata de raportul:
"r=~' 2T

Momentu1 de volant raportat la arborele motorului pentru a prelua vlrfurile de sarcina se calculeazii eu relatia:

GD2 = _!_
1

315

·Mn

1I"s1l

in care Mtl este cuplul nominal, erona.

D. ALEGEREA TIPULUI

SII

alnnecarea nominala ~tno turatia sin-

CONSTRUCTIV

AL

MOTORULUI

Conditiile do IUCl'U dilerite impuse de mediul in care se desfasoaru procesele de Iahricatie au determinat. construirea unor game foarte'largi de tipuri de motoare care difcra din punctul de vedere al gradului do protectie, • Gradele nemlnale de protcctie contra piitrunderjj corlmrilor strain" sl a llchidelor stnt stabilite tn standardele 5325-70 fli 625-71. GradeJe do jH'otec1;ieslnt marcate ell literele I P, urmate tie do~a cifre earacteristico. Prima cirra caraeteristica indica protectia contra atingerilor si patrundorii corpurilor strains, in Ielul urmator: ' 1. proteetia contra atingorii tnttmplatoaro cu 0 mare suprafat;8. a corpului omonesc *i contra pi1trunderii unor corpuri solide cu un dillmetru mai mare de 50 mm; 2. proteetia contra atingerii cu degetele ~i a patrlmderii corpurilor ('.U diametrul peste 12,5 mm ; 3. protectia lmpotriva atingerii (;U unelte ~i alte obiecte similare ric dimensiuni mici, in general tmpotriva patrunderii corpurilor straine ell diametrul de peste 2,5 mm j 4. protectia impotriva atingerii cu unelte sau aite obiecte similaro de rlimensiuni mid, in general Impntriva pntrunderii corpurilor straine cu diametrul peste 1 rom j 6. protectia contra atingerilor eu oriee fel de mijloace I}i parjial tmpotriva prafului: 6. protectia totaHi contra pralului. 73

A dona citra caracteristica se rerera 1a protectia contra piitrunderii Iichidelor ~i are urrnatoarele sernnificatii: Hi.l'll protectie ; nu este Impiedicata patrunderea lichidelor ; 1 - protectia contra picaturilor de apa provenite din condens i 2 - protectia contra picaturilor care cad pe diroctia verticala: 3 - protectia contra ploii considerato ca picatur! care cad sub unghi de maximum 45° fata de verticala; {/- protect-in contra stropilor de piculuri din orice directie ; 6 - protectia contra stropilor sub forma de jet din oriee diroctie ; , 6 - protectia contra conditiilor existente pe puntea navelor ; 7 - protectia contra patrunderii apei Ill. scufundare lntr-un lichid; 8 - protectia contra pat.runderli apei la scufundare lntr-un lichid aub presiune,

o-

. Exemiliti. Un motor
avtnd diametrul

IP33 nu perrnito atingerea

rnai mare de 2,5 mm (3) ~i nu permite patrunderea

p1irtilor sub tonsiuno ell scule sl ropilor sub un

unghi mai mare de 45°(3),

problema deosebita 0 constituie mediile eu atmosfm'u exploziva, minele de carhuni ~i alta sectoare industriale, in Iunctie de vonditiile locale ~i de exploatare, este posibila Iormarea IIDOl' arnestoeuri explosive de gaze, vapori, cea~a sau pral, tmpreuna cu aerul atmosferic, 111 cantitate sulicienta tnott Sa prezinte pericol, Standardul 6877/1 ... 6877/10-73 se refera. la conrlitiile tehnico generale de calitate pentru eohipamente destinate sa Iunctioneze ill atmosfera exploziva, • Dupn, domentll; de (lest.inati(l stn]. sf.ahilite doua grupo de ochipamente electrice: grupa 1- echipamento eu protectie antigrizutcaaa, simbolizate Ex. I; grupa Ii - eehipamente cu protectie antiexploziva, sirnbolisate

In

Ex, II.

Grupa IT se subdivide in Iunctlo de earacteristicile substantolor care gonereasa al.mosfera oxploziva ~i ln lunctie de temperatura maxima de sllprafa~a ndmisa. Subgrupele determinate de caracteristicile substantelor so diferon~iaza po baza intorstitiului maxim admis in constructiilo capsuIa te nntideflagrante: II A·O,5 mm; II n·O,3 mm; II C-O,2 rom. Subgrupele determinate de temperatura maximd de sup,.a(CI!ir slnt : Tl-450°Cj T2-300°Cj T3-200°C; T,tj·135°Cj T5-100°C; TG·85°C, Pentru echiparnentele electricn destinate sl1 lucreze in IOPlII'i 1n care fit> depune praf do carbune, se ia In considerare temperatura de mocnire, care limiteazatemperatura maxima de sUPJ'afa~a 1a 200°C (T3). 74'f'

• ModuJ de proteotie reprezinta ansamblul masui-ilor specifice aplicate unui echipament electric pentru Impiedicareu aprinderii atmoslerei explosive amhiante. Eehipamentele electrice so realizeazii cu urrnatoarele moduri de protectie: d-eapsulare anliaeflogranld. Carcasa echipamentului este eapahila sli snporte 0 explozie internii datorata pntrunderii In interior a unui auiestec exploziv, prin trnbinari sau alte clii de trecere. Aparatul nu sufera avarii ~i nu transmite explozia In atmosfera lnconjuratoare ; p-capsulare presurizatd. Par~iJe pericu loase ale echipamentului electrio slnt amplasate Intr-o carcass in care atmosfera exploeiva este prev{~nilu ~i exclusa de prezenta unei atrnosfere protectoare presurizate (.Ie axemplu prin ventilatio fortatii cu acr proasp.il. sau gaze inertej'; i-siguran{d intrinseea. Un circuit electric se defineste co. avtnd siguran1-a intrinsecrl atunci clnd aprinderea atmosferei explosive prin setntei sau efect terrnic estc exclusa, aUt 10. functionare norrnala cit ~i In condivij de defect; q-inglobare in nisip, Arcul electric ~i efeetul tormic slnt neutralizate din punct do vedere al aprinderii atmosferei explosive, prin Inglobarea partilor periculoase ale echipamentului electric in nisip j . o-imersiune ,n ulei. Piirtile periculoase ale echipamentului electric stnt imersatc in ulei, astrel 1neit arcul electric, sclnteile sau gazul Iierbinte formate suh ulei, n1.1pot aprinde atmosfera exploziva de In supraruta uleiului ; e-siguran(d maritii. La echipamentele electrice care in mod normal Iunotionenza farll Incalzir i excesive, arcuri ~i sclntei, in interiorul carcaselor se ian masuri suplimentare fatii de cele adoptate in practica industriaM obisnuita, in vedorea ohtinerii unci securitati sporite. s-mod special. Aprindcrca atrnoslerei explozive este tmpiedicata prin alto masuri dectt eele definite in celelalte mod uri. Din exemplele care urmeazd, rezulta ordinea Inscrierii simbolurilor, aea cum stnt marcate pe etichetele echipamentolor electrice. Ex: d II A T3 - proteetie antiexploziva, capsularo antidetlagranta, subgrupa I I A, clasa de temperatura T3; Ex: p II T5 - protectie antiexploaiva, capsulare preeurizata, grupa IJ, clasa de temperatura T5; Ex: 0 II T2 - protectie antiexploziva, irnersiune tn ulei, grupa II, elasa de temperatura T2; Ex: d IIIl B T3 - protectie antigrizutoasa ~i antiexploziva, eapsulare antideflagranta, grupa I ~i II suhgrupa B, elasa de temperatura T3 • ..75

Trebuie remareat ell proteqia tmpotrioa ezploziiior nu asigurd implicit Ii proteetia normtld. tmpotrioa atingerilor, pdtranderii corpurilor strdine §i a liehidelor. Simbolizarea aparatajului electric tn constmctle exploziva este identica. eu aceea pcntru masibile electrice.
REZUMAT Motoarele electrice se construiese pentru regimuri nominale de runctionara care lin seama de modul tn care este atlns echilibrul termic. Alegerea # verificarea motorului electric se face tn lunctio de tncalzlre, In regim intermitent se calculeaza durata re]ativli de lucru, aleglndu-se motor-« electric eel mai apropiat. Duratele relative de lucru standardizale slut 15, 25, 40 ~i 60%. Volantul se folosc.'Jtepentru actionarile electrice cu socurl de sarcina, permittnd alegerea unui motor mai mic (dedt motorul necesar aceleiasi actlonarl llirli volant). In funetie de mediul En care se desfiUJoarct procesele de fabl'icatie moloarclc so aleg ~intndu-se seama de gradul de protectie necesar tmpotrlva p1i.lrunccriipraCului §i apei. Pentru medii explozive se aleg moloare In execujie antlexplostva,
VERIFICAREA CUNO$TINTELOR 1. Un motor constrult pcnLru pontru:
0

duratii de Iuncjlonare de 90 min este un moloe 1 500 rot/min? diagram a do snrolnd din acLivll.,relativll do lueru? 10 kW cu DA 40% pontru

a-RC? h-RSD? 2. Care este cuplul unui electromotor de 10 kW I}i 3., Sii so calculeze pulerea echlvalenta pentru figura 6.8. ,. In co raport se arIlI.puterea nomlnala cu durata a= direct proportional; b-invers proportional. 5. Sit se calculeze puterea unui electromotor do

P[kW1 fO ----8 5 3 0 I
I

DA 15%.

--+---1--I
I 5
fO t(min)

I·'ig. 6.8. Schema electrlea a unui grup gonerator-motor.

6. Se cere sa. se aleag1i. un electromotor care sa aiba 0 protactic contra atingerilor eu orice fel de mijloacc ~i par~ial Impctrlva praCului, precum §i contra stropilor cu piclituri din orice dlroctle. Care este gradul de proteetie contra plitrunderii cerpurllor straine §i a Iichidelor conConn STAS 5325-707 a - TP/,3; b - IP5ft; e - IP23.

76

CAPITOLUL

ACTIONARI

CU

GRUPURI

DE

MA~INI

Grupurile de masini stnt utilizate: - pentru obtinerea unor reglaje de viteza cu caracteristici superioare din punctul de vedere 81 garnei de reglare, precizio etc.; - pentru objinerea unor caracteristici rnecanice de 0 anumita forma; - pentru realizarea unor sisteme de transmisie sincrona. In cele ce urmeaza se va descrie pe scurt principiul de Iunctionare a1 urm atoarelor grupuri de masini: - grupul generator-motor; - dona masini cuplate pe acelasi arhore, una Iunctiontnd In regim de motor, iar cealalta in regim de generator; - arborele electric eu masini asincrone . • Pe schema grupului generator-motor, prezentata in Iigura 7.1, Be observa ca motorul asincron MA, alimentat de la reteaua Lrifa.zata cu ourent alternativ, antrcneazli generatorul de curent continuu cu excitatie independenta G. Generatorul alimenteaz8. direct de la bornele sale motorul de curent continuu ell excitatie independenta M, iar AIL este masina de lueru pusa in Iunetiune de motor. Excitatiile EXG §j EXM ale generatorului ~i rospectiv motorului stnt .aliment ate de la excitatoarea E montatl pe aoelasi ax eu motorul asincron fli generatoruI. In circuitul de excitatie al generatornlui este prevazut reostatul ReG 'Vi inversorul manual K. In circuitul de excitatie 8.1 motorului oste prevaaut reo statuI ReM' Inversorul If servevte pentru inversarea sensului de rota~ie a1 motorului M prin inversarea tensiunii la borncle generatorului •. Raportul Intra tura~ia nominala nn ,i turatia minima nmill co 80 poate obtine este de 10 ... 12. 77

ML

+.

Fig. 7.1. Schema eloclJ'ica a unui grup generator-mctoz,

Gama de variere a turatiei poate fi marita prin slabirea etmpuluf motorului 111 ajutorul reostatului ReM' In cazul alimentarii motorului eu la tensiunea nominala (generatorul excitat la maximum), turatia sa poate Ii marita de circa 2 ... 3 ori prin slahirea clmpului. Frtnarea se face prin deeonectarea tnfa§urarii de exoitatie a generatorului EXa de la sursa de aliment are ~i conectarea ei pe 0 rezisten~a defrblare. ' In aceasta situatie, tensiunea electroinotoare a motorului devine mai mare decit tensiunea electromotoare a generatorului, EM < EG ~i rolu.rile se schimba: motorul devin= generator, iar generatorul - motor, Generatorul G lucrind ca motor en flux diminuat, antreneazii motorul asineron M la valori ale turatiei mai mari dectt valoarea de sincronism; treotndu-I In regim de generator. . , . Energia cinetica a motorului M ~ia maf}inii de lueru ML scad repede., realistndu-se 0 fr1nare completa, care poate fi urmata do inversarea sensului de rotatie, prin comutarea inversorului K pc pozitia in care tnfavurarea EXG este alimentatii. din nou de laexcitatoare, dar eu polaeitate invorsata . • In figura 7.2, a este representata cuplarea pe aco~i arbore 8J dona ~i asincrone, dintre care una Iunctioueaza in regim de motor, iar oealalta In regim de generator. Acestgrup -de masini asigura Junotio-. narea stabiJii la 0 viteza redusa, 78

•. •

~'. ,

6)
..Fig. 7.2. Cuplarea pe acelcsl arbore a doua ma~IOJ asincrone pentru asigllrarea sL!l.bilitatii III vitozli de rotajle radusli.:
G - schema cUJllll.1'li ctor dona mastult e
b-

caractertatlclle

mecantce.

In Iigura 7.2, b stnt reprczentate earneteristioile mecanico 1 ~i 2 .ale celor douu masini ~i rezultanta lor 3. Caracteristica mecanica rezultanta este suficient de rigida pentru vi Lezr. mici. • In figura 7.3 oste reprezentata schema unni arb ore electric en mntoare astucreane co reostat eomun. Acest sistem perrnito sincronisarea vitezelor de rotatie a doua motoare .a.sincrone care nu slnt cuplate mecanic lntre ele,

!Fig. 7.3 Arborele electric eu motoare

asincrune eu reostat comun.

79

Conditia ca sistemul sa Iunctioneze in regim normal, esle ea parametrii ambclor motOQI'C sa fie identici. Daca unghiul de dccalaj = 0, atunci curentii care oireula prin rotoarele eelor dona masini stnt egali Vi suma acestor curenti circula prin reostatul comun. Daca Incarcarile celor doua motoare nu stnt egaIe, atunci curontul egalizator care ia nastere ciroula direct lntre cele doua circuite rotorice, in afara reostatului. Cuplul Iiecarui motor poate fi privit ca Burna dintre cuplul nominal ~i cuplul ega1izator. Daca apare deoi un unghi de decals] 0 > 0, atunci alunecarea va creste, iae euplurile dezvoltate de motoare vor fi mai mari ~i va apare euphil cgalizator, "unghiul de decalaj tinzind catre valoarea =

o.

CAPITOLUL 8

SCHEME DE ALiMENTARE

~I COMANDA

A ACTIONARILOR

ELECTRICE

Schemele de alimentare ~i cornanda simplificate, tip ice pentru pornirea, varierea turatiei ~i frinarea motoarelor electrice utilizeaza aparate lo studiate In capitolele anterioare pentru: - protectia circuitelor, motoarelor ~i personalului de exploatare j - conectarea motoarelor 10. reteaua de alimento.re ou energie elec-

trica;

- varierea tensiunii de alimentare a tnra~urarilor motoarelor ; - varierea reziatentelor suplimentare introduse in circuiteJe infa~urarilor; - variorea fluxului inductor al motoarelor ; - cornanda pornirii, varierii turatlei sau frtnurii. Simbolurile utiJizate, procum ~i modul de roprezentare al schemelor de alimontare ~i eomanda slnt standardizate, pontru 0 rnai u~oara tntelegere a aeestora. Schema de alimentaro ~i comanda este reprezentarea grafien COIlventionala a instalatie! de aotionare eleotrica, adioa a tuturor masinilor I}i aparatelor electrice, precum I}i a legiiturilor dintro acestna. Circui~ul de forfd, reprezentat cu linie groasu, conjine aparatele pentru coneotarea Ia retea ~i pentru protectia Impotriva suprasarcinilor ~i scurtcirouitelor, precum ~i rezistenjele de pornire, reglaj sau frlnare. Circuitul de comanda, reprezentat eu linie subtire, contine aparatele do comanda (butoane, controlere, relee) ~i elementele de cornanda alo aparatelor de conectare §i pl'otectie (bobine de anclansare, contacte auxiliare), Legaturile dintre masini ~i aparato slut reprezentate in ordinea lor logicd, pentru a perrnito lntelegerea u~oaril a schernei, 81

A. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTATIE A MOTORULUI

ASINCRON

IN

SCURTCIRCUIT,

DE PUTERE MICA

• Blemontele prlnelpale ale sehemel (fig. 8.1) slnt urmlitoarele: - electromotorul ml i - contactoarele CII C2 pentrn pornire ~i inversarea sensului de rotatie, comandate prin butoane de cornanda, • Pornlrea motornlui: - sa apasa butonul bz: • anclanseaza Cl care: - prin c.a.n.d, (contact auxiliar normal deschis) se retine ; -- prin c.a.n.t. (contact auxuliar normal lnchis) hlochenzil pe Czl - prin C.P. (contacte principale) porneste mH in sens direct: - daca sa apasa butonui bs: • anclanseaza Ca care: - prin c.a.n.d. se re~ine i - prin c.a.n.l. hlocheaztl pe Ct; - prin C.P. pornoste mI' in sens invors, • Opriroa motornlnl Pentru aceasta se apasa butonul hI ~iastfcl declanseaza Cl, se deschid C. P., so opreste 1n1' Observatio. Daca motorul n Iunctionat Intr-un anumit sons ~i s-a -dat cnmauda de oprire, 0 noua pomire in sens contrar poate Ii comandata

i1jg. 8.1. Pomlrea

motorulul

aslncron

Tn scurtcireuit,

do putero micA.

82

dupa scurgerea tirnpului necesar pentru oprirea cornpleta a motorului .. In caz contrar ar avea loc 0 Irlnare prin cupJare inversa, schema nefiind pregatita pentru aceasta. Contactorul Cl alimenteasa motorul cu succesiunea normala a fazclor R, S, T, iar contactorul c2 cu succesiunea T, 8, R, care asigura inversarea sensului de rotajie.
8. PORNIREA CU
REZISTENTE DE PORNIRE fN CIRCUITUL IN FUNCTIE DE TIMP, A MOTORULU! ASINCRON CU INELE ROTORIC.

• Elementele pdncipale ale sehemel (Iigura 8.2) slnt urmatoareler - motorul asincron cu inele ml ~i resistenta de pornire trifazata ell trei trepte r1 inclusa in circuitul rotorie ; RS T

b2

e6

dl

C2

Fig. 8.2. Pornirea

0';1rezisten~e de p~l'lli~e ill circuitul l'olol'ilo1,In rUllc~io de timp, a motorulul asmcron eu inole.

83

- contactoruI Cl pentru conectarea motoru1ui la retea, eomandat prin butoane de comanda; - contactoarele CZI Cal C4 pentru scurtcircuitarca resistentei de pornire '1' comandate prin relee de timp. • Pornirea motoruluI: - 86 apasd butonul bl: • anclan~eaza Cl care: - prin c.a.n.d. se autoretine I - prin c.a.n.d, alimenteaza bohina d1; _. prin C.P. porneste motoruI ml, eu resistenta '1 In circuitul rotoric. Motorul ml se accelereaza ~i dupa intervalele de timp '11 t21 la: - cupleaza suecesiv d1l da, da ~i prin e.a.n.d. alimenteaza bobinele
"2'

- anclanseaza Cal C,I, c. care prin C.P. scurtcireuiteaza treptele de pomire ale rezistentei '1' Motorul m1 se accelereaza ptna la turatia nominala, • Oprirea motorului: - se apasa butonul ba: • se dezexoita Cl ~i se opreste motorul ml; • CS Cal C4 se dezexoita reintroductnd tn circuit rezlstentele '1' • Observatie. Pornirea motorului asincron ou inele, ell rezistente de pornire incluse in circuitul rotorie, se poate face ~i in iunctie de curent sau de turatie, dar so prefera pornirea tn Iunctie de Limp, Iiind mai usor de realizat §i de controlat,
I

C31 C.;

C. FRINAREA MOTORULUI ASINCRON iN SCURTCIRCUIT

1. FRTNAREA DINAMICA

• Elementele principale ale schemei (fig. 8.3) stnt urmatoareler - motorul asincron in scurtcircuit ml; - transformatoruI coborttor ma ~i redrcsorul tn punto n1 pentru alimentarea cu curent continuu a statorului in timpul frtnarii; - contactorul Cl pentru conectarea la retoa a motorului, comandat prin butoane de oomanda; - contactorul Ca pentru frlnare, oomandat printr-un relou de tirnp, • Pornirea motorului: - se apasd butonul ba: • se excita C1 care se autoretine, • l"rinarea dinamidi: - sc apaso, butonulb1:

e6

Fig. II.B. Frtnarea

dlnamlca

a motorului

aslncron In scurLcircuit.

declan~eaza c 1 care: - prin c.a.n.d. I~itaie autoretlnerea: - prin c.a.n.t. permitc alirnentarea hobinei C2; - prin C.P. deconecteaza motorul de la re~e~J declanseaaa C2 care: - prin e.a.n.d, se autoretine;

- prin C.P. alimentenza primarul transformatorului m2 ~iredresorul 1&1' Motorul frlneaza ~i dupa trecerea timpului necesar pentru Irlnare : • cupleazd d1 Ili prin c.n.t. taie alimentarea bobinei ell Vi a propriei pale hobine, Iunctie de timp, prin deconeotarea de la retea a motorului ~i eonectarea a doua faze ale statorului Ia 0 sursa de curent continuu, .
1. FRINAREA PRIN CUPLARE INVERSA

- prin c.a.n.t. taie alimentarea bobinei c1;

Observatie. Schema prezentata realizeaza frlnarea dinamiea in

iazati1

• Elementele principale ale sehemei (fig. 8.4) slnt: - motorul asincron In scurtcircuit m, eu reaistenta

',I

de frinare tri-

85

- contactorul Cl pentru conectarea la retna prin butoane de comanda: , - contactorul C2 pentru Irtnare prin cuplaro releul U1• Heleul de turatie U 1 este astfel construit tnclt tactele stnt deschise, iar In stare de functionaro 1-2, fie contactul 1-3, ccrespunzator sensului

a motorului,

coruandat

inversa, cornandat prin in stare de repaus COIlso lnchide fie contactul de rotatie al motorului.

- se apasd butonul ha: • se excita ell care sa autorctine, • Frluarea prin euplare inversii: - S6 apasd buionul bI: • declanseaza CI care: - prin e.a.n.d, il}i tale autoretinerea ; - prin e.a.n.i. alimenteaza hobina e2; - prin C. P. deconecteasa 1110 torul de Ia retea ; • deolanseaza .C2 Care prin C. P. conecteazil motorul Ia retea en lazele [nversate prin rezistenta '1' Motorul frtneazu l}i tn momentul atingerii tlll'atiei zero, contactul 1-2 al releului de turatie U 1 se deschlde, deci: .

Porutres motornJui:

e~ B2.e3
e&

Fig. 8A. Frlnarea prin euplare lnvllrfl1i A motorului asincron In scurtclrcuit,

86

deolaneoaza Cz care: prin c.a.n.t. porrnite nlimentarea din nou a bobinei CI' - prin C. P. deconeotuaaa motorul do Ia retoa . ., Obserya~ie. Rezistentu r1 are rolul de a limita curenLul ,i euplul in, timpul friniirii •
-

••

VARIEREA TURATIEI CU REZISTENTE DE REGLARE LA MOTORUL ASINCRON CU INELE

• Elementele prlneipale ale sehemet (fig. 8.5, a) s1nt urmatoarelet - motorul nsincron en inole m.1 ell rezistenja do pornire ~i re glare trifazaUi Jili electrornagnetu I de frlua SI; - contactoarele CI, C2 pentru oonootarea motorului la retea ,)i inversarea sensului de rotatie, cornandate prin controler de cornanrl ': : - contaotoarele C3' C4, Cs pent.ru scurtcircuitarca troptelor de pornire §i reglare, comandate prin controlorul de cornanda hI ~i prin releele de timp (l2' d3 ~i s; Dingrama Inchirlerii contaoLolor controlerului de eomanda b, este data in Ilgura 8.5, h. • Pnmirea motoruluk S(J puuc conirolcrul b, pe pozitia zero (contnctul 1 tncbis); • cupleaxa fl. fili prin c.n.d. He autorotine ~i alimenteaza schema do eornanda: - sa pune controlerul pc poziiia 4 "tnainle" (oontaetele 2, 4, D, 6 1nchise) ; • anclanseaza C1 care: - prin c.a.n.d. nlimentcazd bohina ds; - prin c.a.n.t. blocheaza pe C2i - prin C.P. pomeste motorul cu resisten[a 1'1 inolusd tn circuitul

'1

rotoric,

jar electromagnetul

81

aetioneaxit

Irlna

pentru

ridicare a sabo-

Wor. Motorul accelereaza ~i dupa inl.ervalele de limp t., t.21 la: • cupleaza dZI d31 d4 ~i prin c.nul. alimenteaza bobinelo Cal C,lt cs; • anclanseaza Cal C4, CD ~iprin C.P. ecurtcircuiteaaa treptelc de POI'niro ale rezistentei r rMotorul se accelereazil ptn!'i. In atingerea t.U1'a~ieinorninale. • Varicrea. turatici motorului. Dncd se puno controlorul pc 0 alt.a pozitie, de oxernplu pozitia 2 .,tnajnt(~", anclansoaza numai contactoarele Ca ViC31 deci motoruJ se accelereaza pintl. la turatia n1 corespunzatoare sourtcireuitdti! unci singure troptc a rezlstentei do pornire R,i roglare ~i contiuuf sii. Iunctioneze en Qceasta turatie, 87

..

e
1

4 3 2 10 1 2
X X X X

lnoint«

lnapoi

3"

2 3

X X
X

X X

XXXX
XXX XX

Fig. 8.5. Varieroa ltll'at,ici ell roaistenle introduse ill circultul rotorlo al motorulul aslncron cu Inele.

5 6

88

Daca motorul Iunctioneaza cu turatia nominala, rezistent.a de pornire ~j reglare fiind complet scurtcircuitata, ~i se trece controlerul de exernplu de pc pozitia 4 "inainlo" pe positia "tnainte", deolanseaza contactorul c6 ~i S6 introduce in circuit treapta de rezistenta corespunzdtoare, Turatia motorului seade la valoarea nz, corespunsatoare Iunetionarii eu doua trepte scurtcircuitate, La trecerea de la 0 viteza inlerioara la 0 viteza superioara, procesul tranzitoriu este controlat prin relee de timp. • Oprirea motoruIui: - se pune controlerul po positi« zero (contactull Inohis): • declanseaza toate contactoarole ~i releele de timp; • tl}i pierde alimentarea electromagnetul de Mna s.i lasa sabotii sa. preseze cuplajul Irlnei. • Obsorva~ie. Funetionarea schemei pentru pozitiile "tnapoi" ale controlerului se explicit similar, sensul de rotatie al motorului Iiind

Resisterrta este inclusa in circuit atit in timpul pornirii ctt ~i in timpul Iunctionari! motorului pe trepte de turatie mai miei declt turatia nominala. Din aceasta cauza, rezistentole de pornire IJi reglare trebuie sa fiemailargdimensionatedecltrezistenteledepornire.prin care trecc curent numai in timpul pornirii.

inversat.

'1

E. PORNtREA CU REZISTENTE DE PORNIRE A MOTORULUI OERIVATIE DE CURENT CONTINUU

1. PORNIREA IN FUNqlE DE TIMP

• Elementele priueipale ale schemel (fig. 8.6) slnt urmatoarele: - motorul de curont continuu ml cu tnfas,ural'ca tie excitatie Ex, previ1zut eu rezistentele de pornirc '1' 'IIi - contaotorul c1 pontru eoneotarea motorului la retea, comandat prin butoane de comanda; • eontactoarele CII Cs pentru scurtcircuitarea rezistentelor de porniro, comandate prin releele de timp d1• dg•
!

• Pornirea motorului:
- se apasa butonul hi j • anclanseasa C1 care: - prin c.a.n.d. alimenteaxa bobina releului tie limp d1; - prin C.P. porneste In) ell ru r! incluse 1n circuitul indusului, 89

+-

Fig. 8.6. Pormrea eu resistenje de porn ire, In functie de timp, a motorulul derivajle do curent conLinuu.

Dupa intervalul de timp t1, ctnd rnotoruI ajunge lu turatia 11,1: • ac~ioneazd d1 ~i prin c.a.n.d. alimenteasa bohina CB; • declan~eaza ca care: - prin c.a.n.d. alimenteaxd bobina releului de Limp daj - prin C.P. scurtcircuiteaza '1' Mutorul se accelereaza tn eontinuare §i dupa intervalul de timp 127 clnd ajungc In turatia "2: • actioneaza dB l}i prin c.n.(l. alimenteaza bobina ca; • anclanseasa ca ~i prin C. P. scurtcircuiteaza 1'2' Motorul se accelereasd p1nl1 la atingerea turatiei norninale, • Oprirea motorului: - se apasd butonul bz: • se dezexcita Cl ~i Be Intrerupe eircuitul mi' Obsernt.~ie. Ileleele de timp slut, reglato pentru a cornanda scurtcircuibarea resistentelor de pornire la intervalelo dr. timp tll t2, calculate astfel lnctt pornirea su fie conforma principiului pornirii In functie dR timp,

90

2. PORNIREA

IN

FUNCTIE

DE TURATIE

• Elementele prlnelpale ale schemei (fig. 8.7) sint urmatoarelet - motorul de eurent continuu ml eu tnfa~urarea de exoitatie Ex, prevazut ell rezistentele de pornire rl, r2• r3j - eontactorul Cl pentru conectarea motorului Ia retea, comandat prin butoane de cornanda j - contactoarele C2. Cal c.. pentru seurteircuitarea resistentelor de pornire. Nota. Contactoarele cz, c3• C4 stnt astlel alese tnclt anclansarea lor sa aibil. loc succesiv Ia valorile El = Cenu Ea = Cena. Ea = Cens ale tensiunii elecLromotoare din indus, adica Ia valorile 11011 11021 1103 ale tura~ici motorului,

lJ
Fig. 1>.7. Pornirea cu rcziston~o de pornlre, derivatie de curont In Iuncjle coutinuu. do tura~ie,

motorulul

91

- se apasa butonul bl:

Pornirea

motorului:

• anelanseaza Cl care: - prin c.a.n.d. se autorejine; -prin C.P. porneste In! eu TIl r21 rs incluse In circuitul indusului. Pe masura ce motorul se aocelereaza atingind valorile "'1, 11;2' "'3 ale turaliei, tensiunea electromotoare ia valorile Ell Ea, Ea ~i aueeesive • anclanseasa ca care prin C.P. scurtcircuiteaz1i. '1; • anclenseasa Cs care prin C.P. eeurtcircuiteaza '2; • anclaneeasa c., care prin C. P. acurtcircuiteasa 'a. In continuare motorul sa accelereaza pina Ia atingerea valorii nomiDale a turatiei, • Oprirea motorului:

- se apasa Inuonul b2:

• se dezexcita
C1

~i se opreste

In1•

3. PORNIREA

iN FUNCTIE

DE CURENT

- contactorul Cl pentru prin hutoane de comanda;

- motorul de curent continuu lnl cu inra~ul'area de excitajie Ex, prevazut ou rezistentele de pornire rtl '2;
conectarea motorului Ia rc~ea, eomandat

E1ementele principale

ale sehemel (fig. 8.8) slnt urmatoaeele:

+-

Fig, 8,8. Pornirea eu rczisLonte do pornire, in Iuncjlo de curent, a motorului deJ'iva!.io de eurent continuu,

-- contactoarele c2, C3, pentru scurtcircuiterea resistentelor de pOI'nire, comandate prin relee de eurent. Relecle de curent dl ~i dz sint reglate sa cupleze Ia valoarea 1M a curentului din indus Vi sil deoupleze Ill. valoarea 1m. • Pornirea motornlui: - se apasa butonul bl·: • anclanseaza Cl care: - prin c.a.n.d. se autoretine i - prin C.P. porneste m1 cu Til "2 incluse in circuitul indusului, Deoarece curentul din indus care se inchide prin bobina d1 l}i prin rezistentele T1, r2, are valoarea initiaUi (maxima) 1M: • cupleasa d1 care: - prin c.n.t. hlocheazil. pe Cz (nici C3 nu poate anclansa datorita e.a.n.d. al contactorului cz). Motorul se accelereaza plnil otnd, Ia valoarea n1 a turatiei, curentul din indus are valoarea minima 1m, deci: • deoupleaza dt §i prin c.n.t. alimenteaza bob ina Ca; • anclanseaza Cz care: - prin e.a.n.d. prega"e~te alimentarea bobinei lui C3i - prin C.P. acurtcircuiteasa r1 ~i bobina d17 scojlndu-le din Iunctiune. Curentul din indus se Inchide acum prin C.P. c2, bobina dz ~i rezistenta 72 ~i are din nou valoarea 1M, deci: • cupleaza du ~i prin c.n.t. blocheaza pe Ca' Motorul accelereasa din nou ptna la turatia 1~2'eorespunzatoare valorii 1m Q curcntului din indus, deci: • decupleaza dg ~i prin c.n.t. alimenteasa hohina Ca; • anclanseasa C3 ~i prin C.P. scurtcircuiteazil. r2 ~i bobina d21 scottndu-le din Iunotiune, • Oprirea. motorului: - se apasa butonul b2• Observajie. Schemele de pornire in Iunctie de curent se llt.ilizeaz~ mai rar tn practica, ~ianume atunci cind se cere 0 precizie mare a pornirii.

F. PORNIREA MOTORULUI SINCRON DE JOASA TENSIUNE, IN FUNCTIE DE VITEZA, CU AUTOTRANSFORMATOR DE PORNIRE

Pornirea in regim asincron a motorului sincron se poate face direct numai atunci clnd constcuctia motorului ~i reteaua de aliment are permit aeest lucru. Alimentarea tnfii~urarii de excita~ie so tnchide pe 0 rezistent~ la Ineeputul pornirii, pentru a pretnttmplna aparitia tensiunilor ridicate, 93

ncadmise, la cuplarea statorului la retea, Alimentarea eu curent continuu a infa~urarii de excitatie tn momentul atingerii vitezei subsincrone se face in una sau duua trepte, Momentul de alimenta.re u infi1l}urarii de excitatie se alege astfel lnclt sinoronizarea sa fie elL mai rapida, §ocurile de curent in circuitul statorie cit mai mici, iar timpul de pornire sulicient de scurt pentru a preint1mpina supralncalzirea fnfi1§urArii de pornire ,Q motorului. 1) Alimentarea Infll§ul'iirii de excitatie lnainte de cuplarea statorului la tensiunea uominala se recomanda numai in cazul incarcurii red use a motorului, deoarece cuplul de sincronizare cste mic. 2) Alirnentarea inral}urnrii de excitatie eu tensiunea redusa, adieu in trepte, se recornanda in cazul pornirii in gol a motoarelor, deoarece cuplulde sincronizare cste de asemenea mio, 3) In eazul pornirii motorului sub sarcina, alimentarea oxcitatiei se face numai pc 0 singura t,reapta ~i numai dupa cuplarea statorului Ia tensiunea nominata. Sincronizarea motorului sincron pornit in regim asincron este 0 operatie extrem de importanta, in care se urmiireste ea socurilo de curont sa fie minime ~i ouplurile de sinoronizare maximo. Pentru a so realiza aceste desiderate, este necesar en aliment.area rotorului eu curent conLinuu sa se faca In 0 alunecare ott mai mica, In momentul cind axele polilor Sale rotorului slut in urrna cu eel mult 15-30 grade electrice fala de polii N ai !;LuLOI'u1ui. Sincronizarea in Iunctie de vitezii asigura 0 porniro destul de proeisa ~11 ajutorul releului de succesiune a alternanjelor rotoriec, care este do rapt un releu de Limp cu temporiaare Ia docuplare (cu spira in scurtci reuit.). Acest releu este inseriat cu un redresor uscat ~i esto legal, de 0 rezistonta (10 desoarcare in eirouitul rotorio al motorului sincron. Curentul alternativ indus In inra~ural'ea de excitatie in timpul pornirii, troce prin hohinn releului numai In jumatat-iJe de perioada in care sonsul curentnlui coincide eu sonsul de condutie al redresorului, In Iigura 8.9 s-a reprezent.at eurontu I I r din bobina releului ~i Iluxul 4>", din circuitul magnetic al releului, <1>e esto Iluxul de eliberare a armaturii releului, So observa c~ dosi bohina nu este alimcntata ell curent intro dona [umatii\-i de penioada, fluxul <T\ se rnentine In permanenta mai mare dectt Iluxul de eliberare <t'e ~i releul nu elibereaza armatura. Fluxul <t>r devine rnai mic declt Iluxul de eliberare <De numai atunci olnd alunecarea Reade loarte mult §i intervalul dintre semiperioadele ourentului I r creste, iar arnplitudinea aeestora seade. Atunci releul t~i elibereaza arrnatura ~i alimenteaza eu curent continuu lnfli\lurarea de

o Important:

excitatle.

94

I:¢

t
I

;~Jr 11

~---

~t
in rcloul do

Fig. a.9. Diagrama do variajio a curentulul ~i rluxului succesluue a ulternantelor rotorlco.

Observalie. Din cele uriHate mai sus se constatd eli re1eul de suecesiune It alternantelor rotoriee masoara ntit aluneonrea, tit ~i unghiul de docalaj, decupllnd atunci olnrl aces I, unghi are valori npropiate de zero. • Blementele principale ale sehemel (rig, 8.'10) slnt urrnatoarele: - motorul sincron m1 eu lnfa~urarilc reprezentaLe prin cercuri concentrice: eereul exterior reprezinta inra~urarea statorica, iar cercul interior infa~ururca rotoricd (de excitatie) ;
RS

c3 Ex

1"lg, 8.:10. Pornirea motorulul sincron do joasii tensiune, tn Iuncjle de vitelli, eu autotranstormator do) pomlro,

95

- autotransformatorul de pornire m3; - excitatoarea ma cu lnra~urarea de excitatia Ex ~i reostatul pentru reglarea excitatiei; - releul de succesiune a alternanjelor rotorice ""I tnseriat cu redresorul 7111 lJi legate pe rezistenta de descarcare rs din circuitul lnfa§urarii rotorioe de excitatie ; - contactorul C1 pentru conectarea autotransformatorului de pornire in circuitul statoric Ia tnceputul p orniI'll, comandat prin butoane de comanda; - contactorul Cz pentru conectarea motorului direct Ill. re~ea, eomandat prin releul de timp d3; - eontaetorul Ca pentru eoneotarea excitatiei la infa§ural'ea rotorica de excitatie, eomandat prin releul de succesiune al alternantelor rotorice. • Pornirea motorulni: - se apasd butonui bB: • cupleaza dz care: - prin c.n.d. se autoretine ; - prin c.n.d. alimenteaza bobinele Cil (la; - prin c.n.t. blocheaza pe cz; • anclanseaza C1 care: - prin c.a.ni. blocheaza "pe cs; - prin C.P. conecteaaa autoLransformatorul rns In circuitul

'1

statoric.

In momentul cuplarii statorului motorului la retea, tensiunea electromotoare in rotor are 0 valoare maxima §i o.frecvenll( maxima, egala ou Irecventa retelei. Din aceast,a cauza: • cupleaza d1 1}i prin c.nJ. blocheaza pe c3• Motorul, pornit prin anclansarea lui Cll se accelereaza ~i dupd trecerea intervalului de timp afectat alimentarii statorulni ou tensiune redusi1: • cupleaza da §i, prin c.n.i, taie alimentarea bobinei d2; • decupleaza dB care; - prin c.n.d. l§i taie autoretinerea; - prin c.n.d, taie alimentarea bobinelor cll dsJ - prin c.n.t. pregateste alimentarea bobinei c2; • decupleaza da ~i prin c.n.£. numai poate aliment a bobina d21 • deolanseaza Cl care: - prin c.a.n.t. alimenteaza bobina ca; - prin C.P. deconecteaza autotransforrnatorul rna din circuitul statoric; • anclanseaza Ca care: - prin c.a.n.d. hlocheaza pe d2; - prin c.a.n.d. pregate§te alimentarea bobinei Cai - prin C.P. conecteaza motorul la rotoa. 96

1\(01:01'111 :;P ;wceI0l'caztl1n cont.iuuaro p·init la atingerea vitezei suhsincrone In care trehuie se alirnontezo ell curout oonl.inuu l11rU~Ul'arca rotorica de exoil.atio, clnd : • decupleazit ill ~i prin c.n.t. alimenteazil bobina 03;

sa

releul de succesiune a altemantelor rotorice dt; - prin C. P. coneoteazil exeitatoarea tn tnCii.~urat·oa roLorica de excitatie. Excitatoarea m2 se autoexcita, alimenttnd cu eurent continuu rotorul motorului sineron. Motorul se sineronizeaaa ~i tncepe Iunctioneze tn conditii normale, • Opriroa motornlni:

• ancJan~ea7.a

- prin c.n.i. doeonecteasa

C3

care:

sa

so dezexcita rl~ ~i revlno c1 - c2• Obscna1·ie. Dura timpul de sincronixare depa~e~Le 0 nnumiLu Iimita, pornirea trebuie sa fie anulata, Pentru aceasta se Joloseste un relcu do Limp (nereprczentat in riguru) care Incepe sa ternporizeze din mornentul ulimentarii statorului la teusiunea nominala ~i deconeotoaza tntreagn aohemil r1aei1 nn se atlngo in limite do tirnp nor-mule vi teza subsincrona neeesarii penl.ru aliment area ell curent continuu a 1nra~ural'ii

- se {(pasit butonul b1:

•

do oxoitatio.
VER.IFICAREA CUNOHINTELOR 'I. Do eo motoarule
l'ot(!u?

ell putoro ruljlocie !;Ii marc nu pot

fj

porniLo direct

do (a

2. f\i'l su oxplice fllnel·iollHJ'ea lllll1J'or schornelor flIr1i. a so cltl toxtul, 3, Ct' l.il'lll'i do relco 0.11 tost utlllaato pentru conlrolul Muarii In schomole prezon latt"~ ,.. Cum S0 filCO !?i In co sltuutl] so utllh:cazll porniroa dirccUi a molorului
sincron?

5. Cum se ullmonteaza slulorului

Inrti!jul'ilrilo statorico nominalli?

a Inril~III'(il'ii

in cazul pornlrll prin autotrunsrorlnuinto de cuplnroa

malor sau renctor? 6. Cu dezuvanl.a] are al lnumtarea

tnftll;lul·1i.rii de oxcil.njle do (Jxcilnpl'?

la tenslunoa

7. Dar allmcntarea

10 lropte

S. Co urm:lrf!~Lo !;Ii care este princip iul do Iunctionnre altornanjolor rolol'it:e?

u ruloului do succosiuno a

7-

Actlonllrl

~I alltomnllzllrl

97

CAP1TOLUl

ACTIONARI

HIDRAULICE

~I PNEUMATICE

A. NOTIUNI

GENERALE

In uncle eazuri, aetionarea anumitor agregate (sarcini) se realizead eu ajutorul unor rnotoare noelectrice, in Bpe~a folosinrl energia unui lichid sub prcsiuue (motoare hidraullce) sau a unui gaz sub prosiune (motoare pneumatics). Au aparut astfeJ ac/ional'ile ltidrauliee Iolosind de obicei uloiul sub presiune §i aciiondrile pneumatice Iolosiml aerul cornprirnat. . Daea In cazul actionarllor eleotrioe se dispune, tn general, de un sistern energetic national care asigura sursa de energie electrica, in cazul actionarilor hidraulice sau pneumatice acestea avtnd un caracter local, apare neeesara realizarea unor surse "gencratoal'c" de energie hidraulica (de exemplu 0 pornpa de ulei sau mai multe oonstituind instalatia de nlei sub presiune) sau de energie pnoumatica (do exemplu 0 instalatio de aer comprimat). (fig. 9.1) cuprinde in principiu generatorul hidraulic (pneumatic) G antrenat de obicei de moLoJ'UJelectric E ~i care transmite Iluidul enor-

Schema strncturala a unci actionari hldraullee san pneumatlee

-~IJ ~
.aN

LIJ<;r1J

Comandti
{'i{'dricd

Fig. \u.

Schema

structurula

a unei ae~ional'i hidraulica

[pneumatice].

98

motorului ilt care antreneaza sarcina (utilajul] S. So constata ca, fa'\,a de 0 schema de aotionare electrica, lntre motorul B ~i sarcina $ s-a interpus sistemul generator motor (C-M) hidraulic sau pneumatic avtnd propria sa comanda (hidraulica sau pneumatica), Acest sistem constituie, de fapt, 0 action are electrohidraulica (electropneumatica). In 10e0'1motorului electric, mai ales pe instalatiile mobile, se poate prevedea un motor eu ardere interna, de exemplu un motor Diesel. Un asemenea sistem poarta denumirea de actionare diesel-hidraulica (ca, de excmplu, acela folosit la loeomotiva diesel-hidrauliea ce se Iabrica in ~al'a noastra la Intreprinderea 23 August din Capitala). Paralele eu introducerea actionarilor hidraulice ~i pneumatics au luat nastere ~i s-au dezvoltat clemente de automatizare hidraulice ~i pneumatics (traductoare, amplilicatoare, I'elee eto.) preeum '"i "elementele fluid ice" oonstruite pe baza eCeetului Coanda, care Colosind aerul oomprimat Indeplinesc "funcW Iogice" ($1, SAU, NICI etc.) in cadrul unor schome logice de autcmatizari fluidice similare cu schemele Iogice ell semiconductoare.

get,je F (ulei sau aer comprimat)

B. ELEMENTELE SISTEMELOR DE ACTIONARE

1. STRUC'TURA SISTEMELOR HIDRAULICE

HIDRAULICA

In rl1nc~ie de conditiile rnasinii de lucru (sarcina) motoarele hidraulice pot. realiza: - miseare eirculara (de rotatie), ea de exemplu la Iocornotiva dieselhidraulica ; - miscare liniarii (deplasare), ca de exemplu In pres a hidraulici1. Structural, sistemele de actionare hidraulicd pot Ii realizate CZt circuit tnchis (fig. 9.2, a) sau cu circuit deschis (fig. 9.2, b). In arnbele oazuri
pompa P impinge uleiul sub presiune In motorul hidraulic

ill avtnd

miscare circulara, iar uleiul uzat este adus direct In pompa (fig. 9.2, a), sau se scurge In rezervorul R, de unde este asplrat de pompa, In figUl'a 9.2, c s-a prezentat schema unei actionari hidraulice ou circuit doschis

~i motor hidrau lie eu mi~care liniara. III actionnrile hidraulice Be foloseste in general uleiul mineral ell 0 vtscozitate mdusa (2-6' Engler la 50"C), realisat ln condrtii specials de r'a linare.
'1*

99