•

" , ,. .....
G' , ..

'

DouAsp. EZECE _',j L CT I DE ~PI'RfW JTATE

4
, I ,~, ,.;'"

PERSONALA
--------------

(DIN "CITIRILE" LUI EDGAR CAYCE)

---

Editura Funda~Bi WSf. Apostol Andrer

-

;1

DOJiasprazeoe Lec1ii de Sp'iritualitate

Personala

. Punc~ul.rryarca:nt al citirilor Il!i Edga~~ayce este ca_ele a.ra~a ca fiecare lndlvtd are un scop bine definit pentru a tral. EXlstade ;" asemenea fagaduinta oa avand un scop spiritual, putem ajunge sa Intelegem aosl seep. S~nt prezent~te aiqi'patrunderl. psi.hologi.ce pentru trezirea la adevarata nosstra naturas la 0 constientlzare a sufletulUl. Acest volum [;.lrezinti a noua imagine a prlncipiilor aflate in . mate6alut. J Edgar O"e' cafe ..eXPIOre?z. a.elevarea .su.letu ...Ui .~i f I transforea<·personala. De la pnrna lectre desprs cooperare, pnn ~el~I,aJ. . re idealuri, r-· dwe~i ynitate .pana la lect'lafinala, lubl~e~ .tl carte afar. 'Cltitorulul un etalon pentru evaluarea sr;1itltual8. . ..'

in Gal tncs
De~pre auto

gn.wlestr

Instfumentii

.. r c.

refl .
~i

e incurajare In timp· . elor moments ~ Jie mal covarsitoare de . ( rrumuse1ea ei.

onala,

ca manual,lr~ i

d,scu!"m

tIa.n. pe rson.~I.a. a urnanita... ,. el. a sorts .Enc.:lclOp..9. d.la S.lrn btlll s .. tF ..... ... UIUV;I (Encyclopedia of S)lmbohsm (Berkley/Pengee)), care ~reaza I' p.' este25.00 de.. ir11S.Qini din ViS~.~i~lm. bofurl oe PO! ajuta o8rJl'enK I cercetarea pentru inl~~er9a~1 llurolnareapersonela. ""j' ,

Kevin J. TodesChi, ... este -'oat informatHlor din cifiril . . -~;Imul pentru Carcetare silLumln ' de vorb'tor International, e+a con .. ee tinut discursuri in Japonia-: ?urtator

in actrvltatea d~ cercatare a Edgar .ca~ce ~j in .asoclatla peste 20 ·de. ahi. SGrlitor~ I In EglpUsrael. sl Grecia a de covsnt dsspre n ra

':-...
ISBN97#.028-0-1
~

DouAsPREZECE DE

LECTII

SPIRITUALITATE PERSONALA

Copyright © 1997 I:DITURA FUNDATIEI DE INFORENERGETICA SFANTUL APOSTOL ANDREI

Toate drepturile de editare in limba rornana, pentru reaga opera a lui Edgar Cayce, sunt rezervate in exclusivitate liturii Fundatiei Sfantul Apostol Andrei. Este lnterztsa :troducerea oricarei parti a acestei lucrart, sau multiplicarea 11 fotocopiere, xeroxare, sau prin transmitere electronics.

Responsabil de carte
Alexandru Gro~eanu

Traducerea Lavinia Hutisoru Redactor ,I Corectura

Tatiana Sergiu

Tehnoredactare computerizati
Alexandru Gro~eanu
~j

Lavinia Huti~oru

Coperta
Angela Pasca

Coordonator ,tiint1f1c
C.L.C. Claudian Dumitriu

Traducere dupa editia

"Twelve Lessons in Personal Spirituality" ©1996 A.R.E. PRESS Virginia Beach, Virginia U.S.A. NOIEMBRIE 1997 ISBN 973-98028-0-1

DOUASPREZECE LECTII DE SPIRITUALIT ATE PERSONALA

Kevin J. Todeschi

Nota autorului Natura sistemelor noastre de credinta personals ests descrlsa in binecunoseuta poveste a orbilor ~j a elefantului. Cinei orbi au dat peste un elefant in jungla. Unul s-a lipit de partea laterata a creaturii, altul i-a prins coada, al treilea i-a pipait trornpa. altul i-a apucat urechea, iar al cincilea s-a aplecat peste piciorul lui. Fiecare dintre orbi a luat asupra sa descrierea adevaratei naturi a elefantului pentru ceilalti. Primul a spus: .Adevarul este ca elefantul seaman a foarte mult cu un perete." AI doilea care apucase coada spunea: .Nu, qresesti. elefantul este ca 0 funie." AI treilea pipaise pielea de pe trompa creaturii si a asemuise cu un sarpe. AI patrulea nu putea sa priceapa perceptiile eronate ale celortalti trei ~i scutura urechea elefantului spunand: "Sunteti nebuni cu topii ? Elefantul este ea 0 frunza uriasai "$; al cineilea striga celor/alt; sa-I asculte in t;mp ce lovea piciorul elefantului ca dovada a celor spuse, "Cum puteti sa va lnselati atat, cand adevarut este ca elefantul seaman a atat de mult cu un copac ?" . La scara dltertta, fiecare dintre noi este ca unul dintre eele cinci personaje. in lac sa starn retrast si sa devenim receptivi la posibilitatea ca elefantul sa insemne mult mal mult decat eeea ce am prins in acest moment, noi ne concentrarn adesea mai mult pe realitatea proprillor noastre perceptii. in incercarea de a intelege adevarul nostru, punem prea des granite in jurul a eeea ce credem, in scopul de a ne tine strans de aceasta. Din nefericire, acest mod de abordare ne orbeste in ceea ce priveste patrunderea psiholoqica ~i lntorrnatiue care au devenit adevar pentru altcineva - adevaratsts patrunderi care ne-ar putea conduce chiar mal departe de-a lungul propriei cal ~i cercetarl individuale pentru a Inteleqe. in mod promltator, va veni 0 zi in vlitorut nu prea lndepartat cane fiecare dintre no; va deveni mai receptiv la a privi intregul elefant.

Note despre citirile lui Edgar Cayce: Citirile1) lui Edgar Cayce sunt indexate dupa numarul cazului. De exemplu, citirea 262-3 se refera la a treia citire a cazului 262 (care era grupul de studiu original). Nu s-a tacut nici 0 incereare de a modifiea limbajul citirilor pentru a fi "diplomatic coreet". Astfel, cand foloseste 0 terminologie ea "natura omului", Cayce nu se refera la gen; in schimb, termenul se poate apliea intregii tipologii umane. Tnplus, citirile insele par sa fie bog ate in terminologie crestina. Totusi, Cayce a folosit adesea termeni si fraze care nu echlvaleaza in mod necesar eu utilizarea lor obisnuita. Aceste dlferents sunt explicate in text. De exemplu "Cristosul" se poate referi la Ilsus, dar este de asemenea un etalon al constllntei, care devine un drept ca~tjgat orin nastere al flecarui suflet - indiferent de denumirea religioasa a acestuia.

ICitirile sau lecturile (reading-uri) sunt revelatiile lui Edgar Cayce in stare de autohipnoza, EI vedea 0 carte, 0 mana care intorcea paqmlle. din care citea cu 91a8 tare raspunsurlle ta intrebanle soncrtate.

Prefata in septembrie 1931, un grup de oameni obisnuif s-au tntalnit cu Edgar Cayce, 0 persoana pe care mulli 0 considera ca fiind unul dintre cei mai mari mistici ai tuturor timpurilor. De~i tntalnirea s-a tacut pentru ca fieeare dintre ei sa lucreze mal indeaproape cu intormatlne mediumiee ale lui Cayce, niei unul din membrii grupului nu ~i-a putut imagina impaetul pe care adunarlle lor ulterioare - aproape eineizeci de intruniri pentru primele douasprezece leelii -Ie-ar avea asupra restului vietii lor, de asemenea grupul nu a prevazut niei efectulluerarii lor asupra vietilor altar mii de oameni, chiar dupa zeci de ani. Grupul de studiu 1, dupa cum s-au intitulat ei in~i~i, a lucrat ani in sir pentru a alcatui douasprezece lucran de spiritualitate. lncepand eu leona .ccccerare", lucrarlle au fast asamblate sub forma unei cartl ~i publicate in 1942 ca "A Search for God, Book I" (in cautarsa lui Dumnezeu, cartea I). lntentia grupului a fast de a lucra cu acest material astfel lncat sa poata fi aplicat, inteles ~iehiar "trait" in vietlle lor de zi cu zi. Speranta lor era sa aplice conceptele universale intr-o asemenea rnanlera incat sa aduca 0 adevarata constientizare a Spiritului vlu in viata de fiecare zi. Rand pe rand, ei au sperat ea relatllle lor cu eei din jur sa fie intr-un fel afeetate pozitiv de-a lungul acestui proces. Rezultatul final a fost ca aceste lectHde spiritualitate au fast considerate unul din eele mai timpurii ~i mai efieiente instrumente pentru transformarea personala introduse in Emisfera de Vest. Desi a fast crescut tntr-o educatle crestina, lntormatille lui Cayce sunt profund ecumenice. Aceste ~ctii de spiritualitate accentueaza unieitatea intregii vieli, iubire ~i toleranta pentru toata lumea, precum ~i compasiune $i intelegere pentru fiecare religie majora a lumiL De fapt, unul dintre cei mai lrnportanpl past catre transformarea personata se ocupa de lmportanta culuvarti unei consnente a unicjt~tij noastre cu ceilalti oameni. Venind sa lmparta aceeast lnteleqere, Grupul de Studiu 1 incheie prefata eartH I " in cautarea lui Durnnezeu", cu:

"Nu este nimic nou aici. Cautarea lui Dumnezeu este la fel de veche ca ,i omul. Aceasta carte este raspandita in speranta ca prin ea, in timpul lncercanlor viitoare, multi pot zari 0 raza de lumina; ca in alte inimi poate trezi 0 nous speranta viziune a unei lumi mai bune prin aplicarea Legilor Lui in vlata de zi cu zi".

,i

I s-a spus Grupului de Studiu 1 fiindca ar putea .aduce lumina unei lum; in asteptare" si ca aeeste leetii ar putea fi studiate inca 0 suta de ani in viltor. Astaz], cu decenii mai tarziu, acest material a fost studiat de mii de persoane de toate categoriile ~i religiile, per'l1ilandu-le sa devina mai constienti de ei tnslsl prin cooperare, constilnta personal credinta, medltatie ~l iubire. Aceste grupuri de discutie interconfesionale exarnineaza acest material asupra elevarii sufletului in case particulare, peste tot in lume. (Daca suntef interesaf sa vizltati unul dintre aeeste grupuri, va ruqarn sa contactati A.R.E. P.O.Box 595, Virginia Beach, V~ 23451-0595). Din momentul In care lucrarea lui Cayce a fost computerizata. accesul la anumite informatli este imediat disponibil in mod uri In care pana ~i Edgar Cayce ar ti ezitat sa Ie prezica. In plus tata de utilizarea acelorasi resurse de material furnizat grupu lui origi nal de stud iu, acest vol um prezinta 0 vedere de ansamblu a intregii parti principale a citirilor lui Edgar Cayce asupra fiecareia din eele douasprezece lectii. Multe dintre citiri discuta aceleasi sublecte ce au fost prezentate Grupului de Studiu 1, dar era inca lnamte de 1971, cand materialul era suficient indexat astfel incat oriee subiect putea fi studiat pe 0 cale ce nu era accesiblla primilor sustinatori ai lui Cayce. Douasprezeee leetii de spiritualitate personala este 3.lcatuita in speranta deservirii unuia sau mai rnultora din .nmatoarele scopuri: ca instrument pentru reflectare si studiu personal, ca un manual pentru discutu in grupuri rmcr ~j chiar ca 0 3UrSade ineurajare pentru aeele momente cane luptele vietii par

a.,

sa fie mai covarsitoare decat frurnusetea ei. Pecetea acestui material este faptul ca sugereaza existenta unui scop definit pentru a trai. Este de asemenea promisiunea ca avand un seop spiritual, putem ajunge sa tnteleqern acel scop. Suntem cu t01i1 pentru un motiv, un motiv aiel care ne uneste in cautarsa unei mostenlri comune. Desi putem fi separati prin limba vorblta, religie, traditii, rasa, sau chiar prin distante mari, lmpartirn eu to)i1parnantul ca pe un carnin temporar, suntem eu totii copiii aceluiasi Dumnezeu si suntem eu totH cautator: pe cale.

Kevin J. Todeschi Virginia Beach, Virginia

CeJedouisprezece JectiJ ScopuJ entitilll pe pamant, este de a se putea eunoaste pe ea insaflli flIi in piUSin unitate cu Fortele Creatoare, de a impllnl acele scopurl pentru care entitatea a venit pe pimant: acceptarea, credlnla, cuncastersa astfel a relatlel sale cu Fortele Creatoare. Cici EI te-a numit prieten; nu servitor, ci un prieten, un frate, a sari. (3508-1)

10

lmportanta

medltatiei in transformarea

personala

Caci, trebuie inveti sa meditezi - asa cum ai invitat sa mergl, sa vorbe,ti ... (281-4) Pentru nsnurnarate persoane, citirile lui Edgar Cayce au fast esentlale in a Ie furniza 0 intreaga noua lnteleqere a rela1iilor de tip uman cu Dumnezeu.Din perspectiva lui Cayce, aceasta relatie nu este un lucru indepartat - sau ceva care este aruncat spre .viltor" - este mai degraba 0 legatura. psrsonala care poate fi traita. chiar acum, in vlata de zi cu zi: "Noi suntem copiii lui Dumnezeu, ,I EI este mereu patruns de noi!". Meditatia este irnportanta deoarece poate furniza mijloacele de dobandire a consuemlzarn acestei relatli: Ce este Meditatia ? Nu inseamni a fi dus pe gAnduri, nu reverie; cl asa cum iti gise,ti eorpurile alcatuite din fizlc, mental ,I spiritual, si-tl reglezl corpul mental ,i fizie conform sursei spirituale. Multi spun ei nu ai con,tllnta faptului ea ai un suflet - inss chiar faptul ei speri, chiar faptul ci ai 0 dorlnti pentru lucruri mal bune, chiar faptul cit e,ti capabil sa fii trist sau ferlclt, indica 0 actlvltate a splrltului care tine de ceva ce nu este temporal prin natura sa - ceva ce nu dispare odati cu ultima rasuflare, cl tine chiar de sursele inceputului siu sul/etul- care a fost facut dupii chipul ,i aseminarea Creatoru\u\ tau. A.tune' se rea"zeaza armonizarea atr\bute\or fizieului ,I mentalului ciutand sa afli relatla cu Creatorul. AceastaesJe adevarata medltat'e. (281-41) Desi multe persoane din Vest au inceput sa auda de meditatie de abia in anii 1960 ~j 1970, practica sa a existat de mii de ani. Pentru unii. meditatla este la fel de naturale ca ~i rugaciunea, Este practica amutirii fizicului ~i meritalului nostru ~j concentrarea atentlel noastre in interior, in loc de a ne coneentra asupra lumii materiale ce ne tnconioara. Meditatia prornoveaza coordonarea pe trei nivele: din punct de vedere flzlc, 1ncepem sa ne relaxarn: mental gandurile eele mai acerbe se domolesc si suntem capabili sa ne concentrarn cu scop precis; ~i spiritual

sa

11

putem deveni arrnonizati si reenerqlzati in prezenta Divinitatii. Practic vorbind, fiecare din aceste nivele ne permite sa tratarn lumea ~i evenimentele cu care venim in contact cu mult mai multa eficienta si iubire. in mod repetat, citirile au indicat asocierea medttatlel cu ruqaciunea, Desi ne putem qandl la ruqaciuns ca si cum am spune lui Dumnezeu ce nevoi avem si ce dorim, Cayce credea ca adsvarata ruqaciune nu era atat 0 petitie pentru anumite lucruri, cat 0 expresie a dortntei cuiva de a dobandi constienta vointei Creatorului in vietile noastre. Cu alte cuvinte, ruqaciunea iI chearna pe Dumnezeu sa lucreze prin noi. Meditatia, pe de alta parte, este tndepartarea gandurilor de tot felul, astfel tncat sa ne I ~ acordarn din ce in ce mai multcu Oivinitatea. In limbajul cititorilor, ambele sunt explicate dupa cum urrneaza:

Caei rugaclunea este implorarea pentru indrumare, pentru intelegere. Meditatia este ascultarea Divinititii din interior.. 1861-19 Stabiliti apoi anumite perioade pentru rugaciune; stabiliti anumite perioade pentru medltatle. Atlati diterenta dintreele. Rugaciunea,pe scurt, este apelareaDivinitatii din sine, a Oivinltatii din atara sinelul, iar meditatia este mentinerea linh;tii in trup, in minte, in inima, ascultarea, ascultarea vocii Creatorului tau. 5368-1
Desi unele scof de rneditane sustin ca mentalul urmeaza calea meditatorului si trebuie astfel sa fie golit, informatiile date de Cayce suqereaza ca indiferent pe ce se msista - fie pe meditatie, fie pe puterea gandului in general- devine 0 fractiune mai importanta a esentei persoanei:_ din punet de vedere fizie, mental $1 spiritual. De fapt, atunci cand este tolosita in mod construetiv, mentalul este un instrument puternie care permite un mal puternie sentiment de relaxare $10 constientizare a eelei mal apropiate armonlzari posibile. Din aeest motiv, citirile au furnizat cate 0 afirmatle pentru medltatle care eorespunde flecarela din

12

lectiile de spiritualitate. Potentialul creativ al mintii umane este atat de puternic- i s-a spus primului grup de studiu • tncat 0 singura persoana care s-ar concentra numai asupra lucrurilor spirituals. ar putea deveni a "lumina catre lume", in timp ce 0 persoana care s·ar cancentra doar asupra sinelui ar deveni pur ~i simplu un "Frankenstein". Din acest rnotiv, scopul oricui este extrem de important atunci cand se practica meditatia. in cele din urrna, acest scop este de a tnvata cum sa exprirnarn mai bine lubirea Divina in interactiunile noastre cu altcineva. in plus, citirile au sugerat ca trebuie sa se ia in serios intregul proces al rneditatlei ~isa se retina ca este un vehicul de cultivare a relatlei noastre personale cu Dumnezeu:

Purifica-ti trupul. lzoleeza-te de grijile aeestei lumi. Gande~te-te ca ai putea sa te intalne,ti eu Dumnezeu fata in tata. "Ah", spui tu, "dar multi nu sunt eapabili sa-I vorbeasca lui Dumnezeu!". Spui ea multi suntinfrieo,?ati. Dece? Ai gre,it atat de mult incat nu te potl apropla de EI, care este intru totul milostiv? EI ,tie dorlntele nevoile tale ,i ti Ie poate implini doar atunci cand tu itl atingi scopurile inlauntrul tau. ApOi, purifiea-ti trupul, din punct de vedere fizie. Sfinte!?te-ti trupul dupa legile date la ineeput, cact maine Domnul s-ar putea sa vorbeasea eu tine - asa eum un parinte vorbeste copiilor sai ... Afla ea trupul tau este templul Dumnezeului viu. A colo a fagaduit EI ca te va intilni! 281-41

,i

Cu acestea in minte, oricine poate avea un timp de rneditatie. urmand cateva etape simple. Mai intal, asezati-va lntro pozitie contortablla. Este eel rna; bine probabil sa stati pe un seaun, tinand eoloana dreapta, talpile picioarelor lipite de covor si ochii jnehi~i.Gasili un loc eonfortabil pentru rnaini, fie tinanduIe pe genunchi, fie pe langa eorp. Pentru a ajuta la 0 revarsare armonioasa de energie peste intreg corpul, citirile au recomandat tinerea palmelor pe picioare sau lipite de stomac. Respirali adanc :?irar de cateva ori si incepef sa va relaxati, lnspirati aerul adanc in plarnani, tineti-l acolo pentru a cupa si apoi expirati usor.

13

Oercetatl mental tensiunile ~i contractiile evidente din corp. Incercatl sa va detenstenatl prin respiralli acanct, imaginanduva ca zona respectiva este relaxata, sau masatt usor orice incordare, cu varfurile degetelor. cand va simliti mai confortabil sl mal llnlstlt decat atunei cand v-ati asszat, sunteti gata sa lncepetl. Oaca doriti, citirile lui Cayce au recomandat un exerctiu de respiratie care sa ajute la 0 relaxare ~i armonlzarede nivel mai ridlcat. Foarte simplu, aeesta este dupa cum urrneaza: Mai intai respiraf user prin nara dreapta (aeoperind nara stanga ~j linand gura Inchlsa), apoi linand strans amandoua narile expiratl pe gura. Bepetatl aceasta de trei ori. in al doi/ea rand, cu gura tncrusa. inspirati usor prin nara stanga (acoperind dreapta), apoi acoperln stanga si explraf prin dreapta. Repetali ~i aceasta de asemenea de trei ori. cand ati incheiat exercltlel de resplratie, tncspeti sa va concentrati atentla asupra unui singur gand plin de calm ~i hniste. in loc sa va ganditi la ce s-a tntamplat la serviciu sau la ee mai aveti de tacut pentru restul zilei, lncercatt sa va tocalizat' atentia asupra unui singur gand cum ar fi "Sunt !ini~tit" sau "Voi Ii linistit fili relaxat". Puteti folosi de asemenea un verset din Biblie (cum arfi Psalmul23 sau ruqackmea Tatal Nostru), sau un gand eu incareatura spirituala cum ar fi .Durnnezeu este lubire". Aceste ganduri se numesc de asemenea afirrnatli. Prima .etapa" a medltatlel in curs implies gandirea asupra mesajului aflrmatlel facute. intr-unul din exemplele citate mai sus, va puteti Qandi la cuvintele sunt !ini$tit Dupa cateva clipe de gandire la aeeste cuvinte, trebuie sa fili capabili ss treceli la 0 a doua etapa a medltatiei, care este perceperea semnltlcatlel dincolo de aeele euvinte. De exemplu, putetl continua sa spunetl euvintele .Sunt llnistit": totusl, perceperea a eeea ce se afla dineolo de aceste cuvinte poate fi eu mult mai relevanta decat euvintele insele. In aceasta a doua etapa, tncercau sa pastrat: pereeptia in tacere eu atentie, a avea nevoie de cuvinteJe afirmatlei. Revenili usor la coneentrarea asupra cuvintelor din

tara

14

anrrnane. ori de cate ori mintea incepe sa se abata.

Trebuie deci sa incepem gandindu-ne la cuvintele afirmatie: !?i apoi sa Incercarn sa ne concentram asupra lor !rsind dincolo de ele. Nu va lasali descurajat cand va surpnndeti gandindu-va mai mult la distractii decat sa va fi concentrat asupra afirmatieLVa va lua timp sa ajungeli la capacitatea de a ramane concentrat asupra unui singur gand. Oriunde ati fi, acordati-va intre 3 ~i 15 minute pentru a tncerca sa pastrati in tacere, in gand atlrmatla. Perioade mai lung; de rneditatle vor deveni normals dupa ce veti fi capatat 0 oarecare expenenta. Pentru a incheia medltatia, trimltef in mod constient gandurile dumneavoastra bune sau rugaciunile catre alti oameni sau dedicali-Ie unor situatli din viata durnneavoastra. Acesta este momentul in care va. puteti desface palmele pentru a permite energiilor ceolansate ca urmare a meditatiei sa curga prin ele. Daca v-ati concentrat asupra lini~tii, lncsrcati atunci sa trirniteti un sentiment de llniste unei persoane la care tineti. Din momentulln care incepel; sa practlcati zilnic msdltatla va va fi mai usor si veti putea observa ca sentimentul de lini~te lnterloara din timpul meditatiei va incepe sa se prelungeasca pe mai mare parte a zilei. . Uneori pot aparea anumite senzatf fizice in timpul msdltati-el: prezenta unei energii de-a lungul coloanei vertebrale, mi~cari usoare circulare sau laterale ale capului ~i gatului, etc. Aceste senzath sunt pur ~i simplu un rezultat al mi~arii energiei (adesea nurnita .kundahnl" sau chiar "energie splrituala") care apare prin centrii endocrini ai corpului: gonade, celule interstitiale, suprarenale, timus, tlrolda, epifiza ~i glanda pituitara. Prin practica oblsnuita a rnedltatiet, puteti incepe sa va vlndecatl pe durnneavoastra in~iva pe mai multe nivele. in momentul in care va concernrati pe anrrnane pozitiva putetl constata ca obiceiurile durnneavoastra - sablon, neqative. vor incepe sa se schimbe pentru a fi mai mult in concordanta cu

15

atirmatia dumneavoastra pozitiva. Atunci cand practicati linj~tea meditatiei prin relaxarea corpului fizic ~i prin reducerea la tacere a mentalului constient, puteti Iasa deoparte toate grijile zilnice pentru 0 clipa si incerea armonizarea durnneavoastra im}iva cu partea spiritual a a eelui care suntetl eu adsvarat. De fapt, rneditatia este pur si simplu armonizarea mintii ~i trupului cu sursa sa spirltuala. Meditatia te gole,te de tot ce impiedica tortele creatoare sa circule de-a lungul canalelor norma Ie ale corpului fizic pentru a fi raspandite prin acei centri ~i surse care creeeza activitatile omului pe plan tizic, mental ~i spirttual; facuta corespunzstor, cel ce 0 praenca trebuie sa devina mai puternic din punet de vedere mental !?i fizie, eaei nu aeeasta i s-a daruit? A devenit el puternie din hrana primita timp de mai multe zile? Nu a fast aeest lucru daruit de EI, eel ee ne-a aratat Calea, "Am avut hrana despre care voi nu ~titi?" A~a cum ne epuiz~m, tot asa se fntampla ~i cu omul in intregul sau- se gole~tQfizie ~i mental ~i intrand in tacere ~i din taeere in meditatie, cu 0 mana curata, un trup curat, 0 minte curata, putem primi torta ~i energia potrivitii fiecaruia, tieearui suflet, pentru 0 activitate mai vasta in aeeasta lume materlata, 281-13 Atunci cand petrecem un timp in fieeare zj pentru a ne lndeparta de nenurnaratele griji eu care 58 pare cil suntem bombardatl, putem ineepe sa restabilim 0 constientizare a propriei naturi spirituale. lntr-o anurnlta privinta ruqaciunsa inseamna a-I vorbi lui Dumnezeu, pe cand meditatia poate fi ea 0 aseultare a acelei parti din fiinta noastra eare este in continua eomunicare cu Divinitatea. Cea mai lrnportanta relalie pe care 0 lrnpartasim cu totii. este cea pe care 0 avem cu Dumnezeu. Explorand aceasta relatle. ajungem sa ne cunoastern pe noi inslne precum si leqaturile create intre Unul si celatalt. Una din eele mai folositoare cai prin care putem ajunge sa cunoastern aceasta retatie este aceea a practicarii rneditatiel.

16

Nota: La ineeputul fieearuia din urmatoarele douasprezeee leetii vetl gasi un SUBIECT DE MEDITATIE destinat a va ajuta sa va detasatt de materie. Este reeomandat ca dumneavoa!itra sa memoratl fieeare aeest subieet ,i sa-I tolosltl in medltatllle personale pe timpul explorarli aeestei Jeerii.

17

LECTIA iNTAI

COOPERARE
Darurlle sunt telurite, dar au aeelasl Duh. ~i telurite slujirl sunt, dar aeelasl Domn. ~i lucririle sunt telurlte, dar este acela,1 Dumnezeu care lucreazi toate in toti.
Corinteni 112,4-6
(N. R. Oe consultat in continuare: 7-13; 25-31 ; 13,1-8)

SUBIECT DE MEDITATIE

Nu vola mea cl Vola Ta, 0 Doamne, faca-se eu mine prJn mine. ingaduie-ml sa flu mereu 0 eale de blnecuvintare, astizi, aeum, pentru cel pe care n vol intilnl astazl. ingiduie ca toate taptele mele sa tie ceea ee Tu ai vrea sa tac, a,a cum chemarea spune: "lata-rna, trlmlte-ma, folose,te-mi".
262-3

,i

19

Introd ueere
Prima lectie - asa cum a fost data - lnvata ce lnseamna a eoopera in mintea culva, in felul propriu lui_Dumnezeu; cacl dupa cum fieeare se va pregati rneditand zi ~i noapte la .Ce voiesti T u, Doamne, ea eu sa fae?" ~i raspunsul va fi hotarat, elar, pentru fieeare .. "ciuta-vor el in numele Lui ... n ( 262 - 1 Cand unii devin lnteresaf in a aloea mal mult timp ~j energie pentru spiritualitatea proprie, ei se pot gandi la meditatie, sau la ruqaclune, sau la a deveni mai irnplicati in credinta lor sau intr-o anurnita religie. Evident ea fieeare din aeeste aetivitali poate fi extrem de lrnportanta In a ajuta la constlentlzarea prezentei Duhului Stant N.R. In vietile noastre). Ceea ee poate fi surprinzator in modul de abordare a transformarf personale, in citirile lui Edgar Cayce, este faptul ca sugereaza unul dintre primii pa~i in adevarata intelegere a mostenlril noastre ca fiinte spirituale, printr-o lectie intitulata .Cooperare" . Evident ca fiecare dintre no; erede ca stie ee tnsearnna cuvantul coopereress prea iute putem erede ea nu rna; este nimie de lnvatat in aceasta privinla. Se pare ea este destul de vizibil faptul ea stirn sau nu sa cooperarn cu 0 alta persoana. Totusi, din perspectiva lui Cayce, cooperarea nu tnseamna pur si sirnplu a incerea sa lucrezi eu 0 alta persoana: ci mai deqraba un fel de a Ii care sa lase deoparte problemele zilnice, motivaliile?i dorintele personale, astfel lncat Dumnezeu sa ne poata folosi ca pe nlsts "cai de binecuvantare" pentru cellaltl. Poate ea mai mult ea oriee alteeva, premiza preqatirii noastre in~jne astfel pentru ca Duhul Sfant sa curga prin noi, este eeea ee se apeopie de defin~ja data de eitiri pentru eooperare: Caci a,a cum v-a fast dat adesea dlntru' fneeput, luatl aminte ea Domnul, Dumnezeul vostru, este UNUl! Luati aminte ca energia voastra, munea voastra sa inceapa mai intai prin a coopera spre a fi acea cale prin care Siava lui Dumnezeu sa poata fi manifestata pe pamant! 262-92

20

DINAM1SMUL COOPERARII in mod individual sau colectiv, avem un teribil impact asupra situatiei noastre actuale si asupra a tot ce ne inconjoara. Cand lnteractionam unul cu celalalt fara cel mai mic qand .de cooperare, creem de tapt dizarmonie in vielile noastre si in lurnea noastra, Cu alte cuvinte, 0 atitudine necooperanta fala de 0 singura alta psrsoana atecteaza intreaga planeta.(N.R.: Cu iubire,fermitate si credinta). Desi [a inceput ar putea fi greu de tnseles, ca 0 analogie, putem arunca 0 privire asupra corpului uman. Cand oricare din partlle sistemului fizic este bolnava sau fracturata, sau slabita, atecteaza de tapt functionarea intreguluL in aceea~j manlera, fiecare dintre noi este 0 parte inteqranta a intregii lumi ~j gandurile, sentimentele si faptele noastre au un impact asupra tuturor celorlalti. 1n limbaju[ citirilor:

De~i pot fi multe apropieri, cooperarea in tot ceea ce facem - ca ~i in Univers - aduce armonie in activitatea unlversala; astfel cooperarea intre oameni aduce armonie ~,j pace; in timp ce egoismul, ambltla ~i mandria de~arta, slabiciunea aduc dizarmonie. provccand tulburarl, razboale, conflicte. 1297-1
Lucrand in cooperare, avem posibilitatea de a afecta pozitiv toata materialitatea. Citirile afirma ca exista principii universale de armonie sl unitate care incearca sa se manifeste in cea de-a treia dimensiune. Nimeni nu poate face exceptie. Aceasta manifestare este posibil a avea lac prin noi in rnasura in care ne vom stradu. sa devenim canale prin care Duhul Stant sa poata curge. Cooperarea este un pas necesar in infaptuirea acestui lucru. Fara cooperare, dizarmonia si haosul domnesc in lumea ce ne Inconioara. In unitate. totul devine posibil. De tapt, intr-o citire 262-4 ,primului grup de studiu i s-a spus ca prin cooperare se infaptuie~te armonia ~i .arrnonia promoveaza pacea; pacea prornoveaza intelegerea; inlelegerea promoveaza iluminarea".

21

Din perspectiva lui Cayce, gandurile sunt la fel de putarnice ca si faptele, prin potentlalul lor creator. Din acest rnotiv, atat mintea cat ~i trupul, sunt neeesare pentru 0 adevarata cooperare. Cooperarea la nival mental se ocupa de unitatea scopurilor. Cooperarea la nivel fizic impliea 0 armonie a actlvltatil. Este de , asemenea necesara cooperarea in noi Inslne. la fal de mult ca si cooperarea eu eei din jur, pentru realizarea oricarui efect sau pentru implinirea ortcarul seop. Ni sa spune ca "fara acea cooperare din toati inima cu unitatea gandului ,i scopului, inditerent de pozitie, conditie, de legatura dintre unul " celalalt, nu ne putem astepta la rezultatul dorlt". 254-42 Astfel, adevarata cooperare osclanseaza 0 unitate a gandului, 0 unitata a scopului ~j 0 unitate a rezultatului. Aeeasta permite rnanifestarea legilor si preceptelor Craatorului pe parnant -legi care sunt rnostenirea noastra naturala. Suntem responsabili pentru noi in~ine, precum si pentru contributia adusa intregului. Fiacare gand, liecare dorinta, fiecare tapta a noastra poate sa nu ajute, dar il influenteaz8. pe celatalt ehiar pe cineva de cealalta parte a lurnii. Prin cooperare devenim consnenti de acsasta interconexiune dintre unul $i altul. Adevarata eooperare nu se face in propriul interes, ei mai degraba pentru un avantaj al intregului. Cooperarea inseamni a te oteri pe tine insuti pentru a ti 0 cale pentru tapte gindurl; caci asa cum vine rand pe rand, precept dupa precept, totul vine prin diruirea de sine; caci eel ce-sl doreste vlata trebuie sa dea viata, eel ee-sl doresc iUbire trebuie sa fie ei in,i,i iubitorij cei ce doresc sa aiba prieteni trebuie sa tie prtetenosl, cei ce doresc cooperarea trebuie sa coopereze prin daruirea de sine pentru scopul ce trebuie infiptuit - fie sa-i aduca la lumina pe altii, fie sa Ie aduca forti, sanitate, inte1egere, toate acestea sunt una in EI. 262-3 in aceasta privinta, cooperarea nu este atat 0 actiune de consens, pe cat una de altruism, de dezinteres pentru sine. Nu este 0 injosire, ei mai degraba alegerea lntentionata de ate folosi

,i

22

pe tine lnsutl ca mijloc de a ajuta pe altcineva. In ultima instanta, cooperarea este cel mai bine exprlmata printr-o atitudine de a-i sluji cu iubire pe ceitalti. COOPERARE CA $ABLON AL CON$TIINTEI (stari de constlenta) Exista in fiecare din noi un sablon al perfectiunii in stare latenta, asteptand pur ~i simplu sa fie trezit prin folosirea propriel ncastre volnte. Tnmomentul in care ne deschidem mintile, inimile sl sufletele pentru a deveni cai de binscuvantare, armonie ~i cooperare, ne arrnonizam in mod natural cu acest sabton interior al deplinatatll. Din perspectiva lui Cayce, aceasta realizare a deplinatalii a fost poate cel mal bine exemplificata in viata lui lisus, un copil al lui Dumnezeu (ca si noi) care a uitat de Sine ~i a tacut ca fiecare gAnd al Sau si fapta a Sa sa fie in armonie cu ceea ce era mai bun in inlauntrul Sau. Facand aceasta, lisus a primit .Constlinta Cristica" ~i a devenit etalon pentru implinirea splrituala a fiecarui suflet de pe pamant, Aceasta Constlinta Cristics a fost mai apoi descrisa ca fiind .starea de constlenta din fiecare suflet, intiparita in

sablcn a,teptand sa fie trezita prin vOints, a unicitatii sufletului cu Dumnezeu" 5749-14 ~i manifestarea Sa este in
definitiv destinul flecarul suflet. De cele mai multe ori, cand sunt auzlti termenii .Oristos" sau .Jlsus" , imediat pot aparea notluni precancepute datorate educatiel sau fundamentului religios. De-a lungul istoriei, perspectivele pe care lurnea le-a avut asupra vietli ~i invalaturilor lui lisus au variat, fiind adesea chiar in dezacord cu acestea. Unele persoane implicate in asa zisele "filosofii new age" sau in studii religioase comparative au decis uneeri ·ca lis us a fost .doar un Invalater". A fost EI doar un profet ? Allii au decis chiar sa-L si nesocoteasca. Mernbrii credlntelor nscrestine au iqnorat viata si preotia Sa. A fost EI doar un om care a facut blasfemii crezanduse Dumnezeu ? Se poate ca unii sa fi spus, "Ei bine, crsstlnil au

,i

23

fast cruzi cu mine ~i deci lisus nu rna intereseaza". Chiar ~i printre eei ce-si spun cre~tini nu exista un acord comun complet in privinta Divinitalii Sale. Disensiunile asupra semniflcatiilor vietii Lui si preotiei Sale au avut ca rezultat aparitia a duzine de fractiunj religioase, acuzatli de erezie sau deturnari de Ia credinta !?i nenurnarate razboais. A fast EI unicul fiu al lui Dumnezeu ? A fast EI un Dumnezeu care S-a tacut om, sau a fast mereu Dumnezeu ? Acestea si multe alte intrebari abunda. Totusi, materialullui Edgar Cayce otera a perspectiva ce ne arata ca exista 0 cale de a privi viata lui lisus intr-o maniera care nu ne dezbina, ci mai deqraba unifica rasa umaria. De tapt, pentru cei mai multi dintre noi, indiferent de religie - fie ca ne spunem crestini sau evrei sau musulmani sau budisti sau hindusi sau chiar aqnostlcl - Usus pe care-t, purtarn in noi nu este neaparat lisus din citirile lui Edgar Cayce. in esenta, citirile iI prezinta pe lisus ca pe ,.Fratele nostru mai Mare", un suflet care a venit sa arate ftecaruia dintre noi calea de intoarcere la Sursa noastra spirituala pnntr-o manifestare pertecta a legilor 'Creatorului. 0 parte a misiunii Lui a fost dovsdeasca pe deplin constienta vie a sufletului pe pamant - ceea ce fiecare dintre noi va trebui in definitiv sa taca. In ultima lnstanta, tof vom fi nevoiti sa dovedim acelasl sablon In vietile noastre prin slujire si iubire neconditlonata. Vlata lui lisus de slujire a celorlalli constituie un exemplu pentru intrega umanitate. AsUel atirrna una din citiri:

sa

Cael Stapanu', IIsus, insu,i Cristos, este etalonul fieearui am de pe pamant, fie el arian sau evreu, part sau gree. Caei tali avem un etalon, fie ea-I numim astfel sau nu; dar nu exista sub soare un alt nume prin care oamenli sa poata fi salvatl de ei in~;j,i. 3528-1
AsUel, adsvarata cooperare permite acestei constiinte a slujirii aproapelui - aceea~i constiinta care s~a manifestat in Fratele nostru mai Mare, lisus - sa lucreze prin noi. Citirile au numit aceasta ate invalu! in Cristos:

24

Pe cat ne deschidem inimile, mintile ,i sufletele pentru a putea deveni cai de binecuvantare pentru altil, pe atat stim ce vrea Cristos, Cel ce a luat asupra Lui pacatullumii. Sa facem noi asemenea Lui, in mica noastra sfera, sa tuam asupra noastre pacatele lumii. (N.R.: Acceptand sl abandonandu-ne lubirii lui si credintei in EI). Bucuria, pacea, fericirea ce pot fi ale noastre, constau in a Ie face pentru altii. Caei dobandirea!iii intelegerea legilor unei vieti drepte in toate ipostazele el, realizeaza armonizarea sufletului cu Fortele Creatoare, care sunt ale eonstllntel Sale. Astfel putem avea acea constunte, punand in aetlune ceea ee stlm, 262-3

,i

CUM AM PUTEA PUNE COOPERAREA iN PRACTICA? Din moment ce cooperarea este alegerea de a deveni 0 cale de omecuvantare pentru lumea ce ne Incoruoara, cat de bine facem aceasta? Daca ar fi fost sa devenim subit constlenti de toate gandurile pastrate in minte ar crea ele cel mai adesea 0 atmosfera de pace, armonie ~i Inteleqere: sau gfmdurile noastre ar starni furie, conflicte ~i nelnteleqers? Cat de des ne amintim in timpul activitatilor noastre sa punem pe primul plan nevaile altora, tnainte a propriilor necesitati? Cultivarea con~tientiza.rii tnteractlunilor noastre cu cellalti este una din cele mai bune oportunitati pe care Ie putem avea pentru a ne vedea atat slablclunile cat sl tortele proprii ce ies la iveala sub ochii nostri. De tapt, citirile afirma ca fiecare din noi tnvata eel mai bine despre el lnsust prin interactiunsa cu alte persoane. Constientizarea a cat de bine facem in incercarea de a manifesta cooperareain vietile noastre, este 0 parte integranta a descoperirii cine suntem, precum si ce trebuie sa lnvatam. Determinati tintele ,I scopurile. Scopul trebuie sa fie altul decat glorificarea capacitatilor cuiva, daruruor unei persoane sau dortntelor ,i sperantelor proprii - ci mai degra-

25

sa devini prin aceasa cooperare a altora, 0 cale mal largi ,I mal deschisi pentru binecuvantari ,i blnecuvantarile sa vini de la Dumnezeu! 254-57 in relaliile noastre cu alfii, ori de cate ori alegem uitarea motivelor personale ~i a intereselor rneschine, cooperarea poate fj un rezultat natural. Cooperarea este consecinta constientei, slujirii, sacrificiului de sine ~i armonizarii. De fapt, poate fj pur :?i simplu ditsrenta dintre a cauta ceea ce avem tn cornun cu ceilalli. dscat ceea ce ne diferenliaza. Sfar~itul cornun care ne uneste intra in intregime in responsabilitatea noasna a unuia fa~ de celalalt. intr-un mod destul de interesant, Cayce credea ca fiecare persoana din vietlle noastre extsta dintr-un motiv constructiv exact asa cum ~i noi exlstam pentru ei: ... fii gats sa indepline,ti scopurile pentru care unul este dependent de altul. Caci exlsta 0 armonie a dorinlei ce produce 0 contlnui eautare pentru a se exprima, nlcidecum prin reaqli combative! Caci acolo unde exista dorlnta de autoafirmare, apar in prim plan egocentrismul egoismul, ca ceea ce noi cunoastem In mod oblsnult ca autoprotectle care este 0 prima lege. Dar atat timp cat acea armonie este corect menlinutS - tot stitt existS.,i acea preocupare minunatii pe care ar trebul sa 0 cunoastem cu tolii. Ca lumea sa cunoasca vreodati ce este mal bun pentru ea, atunel trebule sa-,i insu,easca cooperarea! 759-13 in tirnp ce invatam sa dam expresie la tot ce este mai bun in noi, da.ruind celortaiti un sentiment de soeranta, de pace ~i de inteleqere, permitem unei parti din Fortele Creatoare sa intre in vlstile lor prin noi. Dintr-un punct de vedere practic, cum am putea Incepe eel mai bine In cazul in care am avea 0 neintelegere cu cineva? Poate ca ar fi eel mai simplu sa inlocuim gandurile noastre negative cu unele pozitive. Am stat noi oare vreodata sa reftectarn, ca pana ~i cel mal mare dusman al nostru are un foarte bun prieten? Ce calitate pozitlve exista in acea persoana, pe care nu am fost

be ca oamenii

,i

26

capabili sau nu am vrut s-o vedem? Decat sa gandim rau des pre o persoana cu care am avut neinleiegeri, mai bine sa descoperlm daca nu cumva extsta ceva mal bun de spus. Poate ca am putea sa ne abatem din drumul nostru pentru a face un act de caritate pentru cineva aflat in suterinta. Ce ar trebui sa facem sau sa qandim, pentru acel ceva care intr-un fel a fost neglijat anterior? Statui citirilor este de a practica in permanenta gandurile:;>itaptele bune chiar si pentru cei care ar putea sa ne ransasca. Trebuis sa incepem sa-i tratarn pe cei din jurul nostru exact a:;>a cum noi dorim sa fim tratatl (si sa se gandeasca despre nol). Numai prin aceasta vom putea gasi pacea tnterloara ce vine odata cu adevarata cooperare.

Cici asa cum tl .. fost dat, fi astizl ceea ce ,tii mai a bine sa faci, cu gandul cat mal putln la ziua de maine ,I maine ti se va da ce al de trebuinti. Cum diruie,te EI? "Palnea noastra cea de toate zilele, da..ne.. noua astazl ...", nu numal o material ci mental ,i spiritual. ,,$i ne iarta noua gre,alele noastre, precum ,I noi iertim gre,ltllor nostrl," $1astlel putem vedea cooperarea, lubirea frateasca, rabdarea, fndelunga suferlnta, bunatatea, tandretea, venind ca experlente manifestate in inimile, mlntlle ,i vietile celorlalti. $i acestea sunt roade ale spiritului de adevar. Apoi, intalnind toate acestea zi de zi, vei constata ca au devenit nu doar nlste trepte ce trebuie pa,ite de tine Insutl, ci scara succesului in adevar, pe care altii 0 pot escalada. Nu potl cere altora ceea ce nu faci tu Insutl. Trebuie asttet ca ceea ce propui sa ,i faci ..in trup, in mlnte, in suflet. 165-26

,i

Prin procesele noastre de gandire pozltlva, putem pune in practica adsvarata cooperare cu ceilalti. lubirea zarnlsleste iubire. Daca ne dorim prieteni, trebuie sa fim prietenosi, oaca dorim sa tim iubili, trebuie sa fim iubltorl. Orice dorim sa traim in propria noastra viata, trebuie ca mai intai sa daruim celorlalti. Daca dorim armonie ~i cooperare in trairile noastre, trebuie sa lncercarn sa Ie darulm altora,

FUntatrebuie sa se autoproiecteze in mai mare misuri

27

pentru a sluji pe altli, amlntlndu-s! ea a deveni egoist, egocentrist, eutesatlsracut inseamni deprecierea Cuhului ce se manifesta inliuntru, caci numai in cooperare cu Cuhul interior, sinele poate fi amplifieat, purifieat, llnlstlt, preamaritl 2675~4 Cand nevaile altora depasesc interesul personal, cooperarea va fi un rezultat natural. Trupurile ~i mintile noastre vor tunctiona mai bine, deoarece intentia noastra va fi inspre binele general. Voia Creatorului, care cauta mereu sa se lmplineasca prin copili Lui, i~i va gasi expnrnarea pe parnant. in scopul de a coopera eel mal bine: Sa faci in toate, tot ce mainile tale gasese de facut. Lase acest suflet sa vtetulasce in tine, asa cum a vletult in EI, "Faca·se Voia Ta, precum in cer, asa sl pe pamant.", Sa faci din tine 0 cale de blnecuvantare pentru cine va; astfel bineeuvantarile Lui vin catre ti ne, ca individualitate, ca parte integranta a grupului. "eei ee vor cauta tata Mea, 0 vor gasi". 262~3 Adevarata bucurie si fericire poate fi gasita numai in a sluji. Sa incepem sa cautam esenta cooperaril pe care Creatorul a pus-o in fiec~re din not, CONCLUZIE Indiferent de ce fel de cooperare cautarn, fizica. rnentala sau spirituala, este nevoie de fapte din partea noastra, pentru ca aceasta sa se lntaptuiasca. in scopul de a ne aduna pentru 0 cauza cornuna, trebuie sa tncercarn sa tim uniti in fa pteIe noastre. Trebuie sa incepem sa reahzarn ca nevoia euiva este eel putin la fel de irnportanta ca ~i a noastra. in lumea flzica sau rnateriala, eooperarea concureaza cu altele in once actiune sau efort. in fumile rnentata si splntuala, interesefe personale sunt date de a parte, devenind un ajutor catre eei din jurul nostru. Putem experimenta punerea in practica a coooerarii, prin a fi de aiutor

28

altcuiva, prin punerea in prim plan a nevoilor celorlalti, inaintea celor proprii. Ori de cate ori ne aiutarn unul pe celalalt, constatarn ca funcfionarn ca niste "cai de binecuvantare". Actionand astfel, Yom aduce bucurie si fericire celor din jurul nostru ~i vom manifesta iubirea lui Dumnezeu pentru copiii Lui de pe parnant.

Este cooperarea un rezultat natural atunci cand egoul se pierde in Ideal? R: Aeeasta este 0 eonseeinta neturala a autoservirii, a autosaerifieiului, a tulburarii de sine intru EI. A fi ealea, inseamna eooperare. A fi 0 bineeuvantare este eooperarea in fapte. in oriee stadiu de fiintare infaptuiti aceasta pe baza pozltiei aeestora ~i inaltati-va, ridiciindu-va privirea ~i aeeasta este eooperarea.
262-3 Cooperarea lnsearnna ate oferi spre a fi mijlocitor de fapte, precum si cale de ganduri. in vielile noastre de zi cu zi putem face bilantul gandurilor ~i fapteior noastre si sa vedem daca viata noastra este In concordanta cu dorinta de cooperare a sufletului. Aceasta nu se poate face dintr-o data, ci mai deqraba pas cu pas, aiel un pic, dineolo un pic, rand pe rand, precept dupa precept. Din momentul in care vom pune In practice tot cee stirn despre cooperare, prin gandurile !?ifaptele noastre, prin a fi rnai blanzi, rabdatori, smerltt, 0 pace interioara va sala!?lui in noi. in final vorn realiza ca adevarata cooperare lnssarnna pur ~i simplu a fi 0 cale pentru binecuvantarile Lui pe pamant.

i:

29

LECTIA A DOUA

CUNOA$TE- TE PE TINE iNSUTI

Ef nu sunt dln fume, precum nicf Eu nu sunt drn fume. loan 17,16

SUBIECT DE MEDITATE

Tata, a,a cum noi cautam sa vede m ,I sa eunoastem Fata Ta, fie ca fiecare dintre noi, ca individualititi ,I ca grup, sa ajungem sa ne cunoastem pe noi in,ille, de,i ni s·a facut cunoscut, ca nol • ca Lumini iritru Tine ..putem oferi 0 mai buni inte1egere a Duhulul Tau in aceasta lume, 262-5

31

Introducere

Care este atunci scopul intrarii unul suflet in rnanifestari materiale? La inceputuri, sau in activitatile in care sufletul s-a r.nanifestat individual in scopul devenirii ca tnsotltor al Fortelor Creatoare sau Dumnezeu; ort, devenind intregul trup allui Dumnezeutnsusl, cu capacltatea - chiar ,i ca Etalon, ea Mantuitor,Ciliuzitor f; Pizitor - de a te cunoaste pe tine lnsutl, de a fi tu lnsutl ~i totusl una cu EI. Acesta este scopul fieearei intrari in aetivitatile materiale. 1650-1 Cunoa,te-te pe tine insuti daca vrei sa-L cunostl pe Dumnezeu, daca vrei sa-ti sluje,ti fratele. 1256-1
Una din dispute!e cele mai inversunate pe care Ie putem intarnpina ca fiinte spirituale este necesitatea de a ajunge sa ne nastern fiecare adevarata identitate. Din nefericire, identiticandune cu viata structurii fizice destul de des, orice aspect a! personalltatit noastre cu trairi pamantestl - poate intra in competitie cu obiectivele spirituale. Grijile vlstii impun frecvent intreaga noastra focalizare, astfel lncat am putea erede ca nu avem timp sa mai facem orice altceva, sa tncercam singuri sa elevam spiritual. Cand acest gand ne patrunde in minte, trebuie totusi sa ne amintim ca suntem deja fiinte spirituale. Provocarea nu este de a incerca sa devenim altceva, ci dirnpotriva, este a problema de a fi la inallimea a ceea ce noi avem deja mai bun lnlauntrul nostru. Mater/alul lui Cayce connrma faptul ca de prea multe ori, uitarn adevarata noastra natura. Mulli oameni au presupus in mod incorect ca scopul nostru este de a ajunge in ral, de a atinge iluminarea, sau pur l?isimplu "de a evada de pe parnant". $i totusi aceasta priveste mostenirea noastra dintr-o perspective complet diferita de cea connnuta in citirL Citirile afirma ca Dumnezeu doreste sa fie exprimat in lume prin not - exemplul dat prin lisus, EI fiind etalonul fiecarui suflet. Noi suntem copiii lui Dumnezeu cu misiunea de a aduce lntr-un fel sau altul Duhul Stant pe parnant. Una dintre citiri descrie minunat natura splrituala a

32

urnanltatil in acest fel:

Csci tu estl ca un corpuscul in trupullui Dumnezeu; deci un cocreator al Lui, in ce gande,ti ,i ce faci. ~i tu preschimbi orice suflet cu care intri in contact, ca atare, sau mental - atat timp cat tu, ca entitate individuals e~ti un martor pentru sau impotriva Domnului, Dumnezeului tau. Acesta este efortul fara exagerare, evident pe calea spirituala a omului, a acestei entitati pe pamant. ~i totusl nlcl un suflet nu poate veni in contact cu entitatea tara a se fi schimbat in trup, minte sau scop. ~i scopul este, bineinleles , al sutletului.
2794-3 Adevarul despre cine suntem este atat de maret - avem un rol integral in crearea vietilor noastre, relatiilor si chiar a evenimentelor din lume! Avem un efect asupra fiecarut suflet pe care-J lntalnirn. Persoana care suntem cu adevarat este cu mult diferita de telul in care ne vad allii, sau chiar de felul in care ne vedem noi in~ine. In ultima iostanta, vom ajunge sa ne cunoastem pe nol insine, exact asa cum ne cunoaste Creatorul. NATURA TREIMICA A UMANITATII Unul dintre conceptele cel mai trecvent mentionate in materialullui Edgar Cayce este ca Duhul este via/a, mintea este ziditorul, iar fizicul este rezultatul. Cu alte cuvinte, sufletul furnizeaza impulsul9i energia creatoare in vielile noastre. Mintea concsntreaza acea energie pe cai creatoare (pozitive) sau distructive (negative) de exprimare. Rezultatul interactiunllor noastre cu activitatlle sufletului lntluentat de puterea liberului arbitru si a rnintii, se rnanitesta in vietile noastre. Aceasta amintests de faptul ca tot ce este viu are capacitatea de a primi putere de la Duhul Sfant, de la Fortele Creatoare, de la Dumnezeu. (N. R.: Deci, cine nu primeste putere de la Duhul Stant sste mort sau moare). Dar modulin care noi folosim aceasta nftuenta spirltuala in vletile noastre este determinat de puterea mintij noastre. de obiectul concentrsrf noastre, de eeaa ce faeam

33

eu liberul noastru arbitru. Impaetul alegerilor noastre i~i va gasi expresia in fizlc, atectandu-ne pe noi in~ine ~irelatlile dintre unul ~i eelalalt. Pe un anumit nivel, eorpurile noastre flztce sunt raprezentan materiale ale expresiei cautarii de sine. Prin senti mente Ie noastre devenim con~tienti de influentele combinate pe care gandurile noastre pozitive sau negative Ie-au avut asupra noastra, Tot ceea ce am gandit vreodata. am facut sau am dorit, va avea in cele din urma un etect asupra fiziculut ln timp, gandurile ~i dorintele noastre amplifieate se vor mainfesta in fizionomia noastra, inregistrandu-se chiar pe fetele noastre! Corpurile noastre fizice sunt elemente componente ale Fortet Creatoare, Duh, ee se manifesta in lurnea materlala. Felul in care ne concentrarn mintea ("eorpul mental") este extrem de important deoarece poate aduce sinelui pe cel mal mare aliat sau pe eel mal mare adversar. Acesta este motivul pentru care Sf .Apostol Pavel i-a statuit pe eel ce-I urmau: "Gandul aeesta fie fn vOi, care era " fn Hristos lisus "(Filipeni 2,5). Obiectul concentraru noastre continue devine 0 mai mare parte a alcatuirii noastre, precum ~i cine suntem in procesul devenirii noastre. Din perspectiva lui Cayce, acest proces este in continua oestasurare de veacuri. Noi suntem un conglomerat de mai multi factor; dscat sansa, ereditate ~i mediu. Fiecare dintre no; este 0 combinane de asUel de lucruri ~i ganduri, dormte, fapte, alegeri, destin ~ichiar "karma" (karma fiind definita pur si simplu ca fiind memoria suflefulu; ~i raspunsurile constientului ~i subconstientului nostru la aceasta memorie). Cine suntem no; eu acevarat chiar in aeest moment este rezultatul a tot ee a lntluentat dezvoltarea noastra individuala de la creatla noastra ea suflete. Am eitit in Biblie ca ,,1n casa Tatalui Meu multe laca,uri su nt. "( loan 14,2). Aeeasta sugereaza faptul ca extsta multe stari de con~tiinta dineolo de fizie ~i ca modurile in care noi am

sa

34

interactlonat cu toate aceaste trairi au contribuit la 0 insumare totala a ceea ce suntem ca lndlvidualitati. Activ/tatHe noastre fizice, mentale ~ispirituale afecteaza in mod constant capacitate a sufletului nostru de a-si gasi expresia in lumea matsrlala. Sufletul atrage catrs sine ceea ce a fost construit cu ga.ndurile, dorintels sl faptele anterioare. in momentul in care ajungem sa ne cunoastern pe noi lnsme, incepem sa rsallzam ca acsasta relatie cauza/etsct ne permite in ultima lnstanta sa inlelegem tiecare traire ca pe 0 lectie spre elevarea sufletului. Partenerul spiritual al fiecarula dintre noi ·"cqrpul spiritual" este (N.R.: Poate fi) un etalon al perfectiunii ce rezida in noi si este pur si simplu in asteptarea manifestarii cu liberul nostru arbitru. Aceasta con~tiinta este mai lmoortanta decat orice altceva am reusit sa cunoastern despre noi tnslne. Totusl: ne identiftcarn prea des cu personalitatea noastra in loc sa ne identlticam eu constunta noastra - cu adevarata noastra flinta, sau invidualitatea noastra spirltuala. Cu alte cuvinte personalitatea noastra este ce aratam lumii in timp ce individualitatea noastra este ceea ce suntem cu adevarat - propria noastra indentitate. Din perspectiva citirilor suntem 0 creatie cu mult mai energiea dscat ar putea sugera aparentsle. Posedarn corpuri fizice mentale sl spirituale care se afla intr-o interactiune permanents unul cu celalalt in procesul creatlei si evoluliei spirituale in continua desfasurare, lntormatllle lui Cayce sugereaza in continuare aceasta natura treimica a umanitafii este 0 reprezentare simbclica a intregului cosmos. in llmbaiul citirilor:

ca

A,a cum tu te afli in propriul corp, minte, suflet, in forma tridlmensionali, este conform conceptului tridimensional al Divlnitalii; Tatal, Fiul ,I Sfantul Duh. Astfel, acestea in sine sunt umbra a Duhului Fortei Creatoare. Astfel Tatal este trupul, Flu) este mintea, jar sufletul este Duhul Sfant. 5246-1
Cine suntem in prezent? 0 umbra a Fortelor Creatoare in actiune, responsabili pentru ceea ce devenim chiar in acest moment in mica noastra stera de activitate. Suntem cocreatori cu Dumnezeu.

3S

Nu suntetl voi cu totll copiii lui Dumnezeu? Nu sunteti :ocreatori cu EI? Nu ati fost voi cu EI de la inceput? Exista rreo cunoastere, lntetepciune sau intelegere la care sa nu )uteti ajunge daca v-ati armonizat cu Forta Creatoare care a iacut lumlle ,i tortele manifestate in ele? Ganditu-v-ati Ireodata ca bratul Domnului este tales cu voi pentru ca ati lacatuit? "De veti fi departe, de veti fi in partile cele rnai 'ndepartate, de rna veti chema, Eu voi auzi! voi raspunde :Ie indata". Va intrebati daca vorbesc despre altcineva sau :laca va vorbese voua? Deschideli-va cugetul, inirna volnta ::atre Durnnezeu ,i EI se va de~chide catre voi! 294-202

,i

,i

MOSTENIREA NOASTRA iN CALITATE DE COCREATORI

Este important sa ne arnintim ca noi nu suntem trupuri cu suflete ci mai degraba sutlete, copii ai Creatorului, care se manitesta in lumea materiaia. Dintr-un anumit punct de vedere, corpul fizic este pur !?isimplu 0 locumta, carninut sufletului, pe timpul sederi sale in materialitate. Cu toate ca ne gandim adesea la noi lnsine ca trupuri, trupul este pur $1 simplu un vehicul pentru exprimarea mentala ~i splrituata. Corpul fizic permite sufletului sa experimenteze captivitatea unei dimensiuni limitate, precum si dinamica liberului arbltru, a alegerii, deciziei si a cauzei ~i efectului. in calitate de cocreatori, trebuie sa devenim ser'osi in privlnta rolulul pe care iI iucam in crearea lurnii din jurul nostru. Trebuie sa incepem sa rscunoastemresponsabilitateapersonala. De tapt, daca nu incepem sa raspundernyietii ca niste cocreatori constienti, nu facem in cele din urma oecat sa contribuim la problemele noastre generale :;;ila greutalile personale: Caci, afla c~ fiecare suflet este 0 individualitate cu volnta IIbera $i..,i alege calea fapta. Caci el, fie ca este impreuna lucrator cu Dumnezeu in creatte - ,I aStfel creator in atltudinea sa, in

,i

36

gandul sau ~i in aplicarea principiilor ~i adevarurilor zi de zi; fie ca este in armonie cu ceea ce este contradictoriu, asediind ~i punind altora obstacole in cale. (2549~1) Creatorul a facut pe om pentru a-l fi partener. Fie in cer, fie pe pamant, fie in orice stare de con~tiinta el este un partener al creatoruJui. Cat de multe (vleti / experiente) v-ar fi necesare pentru a fi vrednici de a fi parteneri cu Fortele Creatoare oriunde v-atl afla. 416-18 Madul de abardare al lui Cayce privind capacitatile creatoare este unul care zideste in perrnanenta pentru viitor. Indiferent de circurnstantele noastre actuale, indiferent de evenimentele curente din lume, indiferent de cat de coplesiti ne putem simti chiar acum, citirea mennoneaza: ... puteli face ceva pentru aceasta! Caci afla1i ca suntef in actuala experlenta, in actualul mediu, mai lmportantl in influenta pe care 0 avetl, in oportunitatea pe care 0 vetl avea de a face pamantul un loc mai bun de vletult pentru cei ce vor veni. ~i aduceti-va aminte ca va veti intoarce din nou! Cum vretl sa arate acesta ... mai bine v-atl ridica sl ali face ...

4047-2

Cum dorim noi sa arate lumea? Chiar acum putem incepe sa raspundern constient vietii ca un cocreator. Putem sa inteleqern ca suntem camplet responsabili de modelarea cursului vielilor noastre. Putem incepe sa vedem vielile noastre ~i statutul de probleme umane doar ea a reflectare a aspectelor asupra carora trebuie sa intervenim, precum 9i a ceea ce facem (si ce nu facem) pentru a ajuta la crearea viitorului in jurul nostru. CUNOA$TEREA NOASTRA DE SINE PRIN ALTII

Poate paraa surprinz ator, dar una dintre ideile fundamentale cuprinse in citirile lui Cayce este ca prin altli, ajungem adesea sa ne cunoastern pe noi tnsine. Fie prin a lnvata despre iubire in rata unui copil, fie devenind mal rabdaton in urma trairilor noastre alaturi de un prieten, fie prin interactiunile cu

37

ceilalti, devenim mai constienti de deficientele noastre, de gre~elile noastre, de capacitatile ~i talentele noastre. Prin inh\lnirile noastre cu altii ajungem sa realizarn unde trebuie sa mai intervenim, precum ~i ce anume trebuie tacut. Prin ceilalf ne dezvoltam constienta relaliei noastre cu Dumnezeu ~i ajungem sa ne cunoastern pe noi lnsine. Conform citirilor, exista o dinamica a tntralutorarf in fiecare relane umana· a lege universala· care este exprimata prin tnvatatura: "vei eulege ceea ce at sernanat". Aceasta lnsearnna ca tot ce emanarn prin ganduri ~i fapte se intoarce la noi. Acest lucru nu ar trebui sa ne surprinda daca luam in considerare capacitatile noastre cocreatoare in relatia cu mediul ce ne tnconioara. Ceea ce ar mai putea sa ne preocupe totusi, este ideea ca: putem vedea propriile forte ~i slabiciunl in alll oameni:
Luati aminte • acestea sunt ca legile, de nesehimbat: Masura eu care dai altora ti se va intoaree tie. A~a cum vrei ca altii sa-ti faea tie asa sa Ie faci tu lor. Aceasta se aplica fie In familie, fie intre cunostlnte sau asoctatt de oriee fel. Afla ca vina pe care 0 gase,ti in allii este 0 reflectare a vinovatiei tale. Fli cu altll, a,a cum tl-al dori ca ei sa fie cu tine ,i vel indeparta mult din ea. Nu te crampona de Ideea "Ei bine, ,tiu ce au el de gand sa spuna sau sa faca, dar eu voi face ce pot mai bine". Nu tine seama de asta! Afla ca duhul cu care ai de-a face, este Duhul care iti va raspunde tie! 1688·9

,i

Cayce a afirmat ca oamenii din jurul nostru aclloneaza pur:?i simplu ca 1noglinda. Oamenii din viata noastra care pot fi cei mai in~elatori pentru noi, sunt in:?elatori pentru ca noi vedem in ei 0 parte din noi pe care intr-un tel am trecut-o cu vederea sau am retuzat sa ne ocupam de ea. Dimpofriva, persoanele din vlata noastra pe care Ie adrniram cu adsvarat ne prezmta 0 reflect are a unei calitali pe care 0 putem utiliza inlauntrul nostru. De~i acest concept ar putea fi greu de crezut la inceput, nu trebuie oecat sa va arntntitl cit pana I?i eel mai mare dusmen a/ meu are un foarte
bun prieten $i pana $i cel met bun prieten al meu are pe cineva care nu-t place. De ce? Raspunsul are de-a face cu focalizarea

38

perceptlei noastre. Fiecare dintre noi este proiectat sa psrceapa anumite caracteristici ale indivizilor dintr-un anumit motiv. De fapt, oncanc avem un raspuns emotional fata de 0 alta persoana (in mod pozitiv sau negativ). putem fi siguri ca extsta pentru noi ceva mai mult de tovatat, Dace.dorim sa vedem asupra ace trebuie sa mai lucrarn din punct de vedere spiritual, trebuie sa privim in jur la lurnea care ne Inebuneste. Dace vrem sa vedem cu ce mal avem de lucrat, trebuie sa privirn ta cei din jur pe care ii admirarn cu adsvarat. In acest fel, vom incepe sa vedem tortele sl slabiciunlle noastre portretizate in allii. Constientizarea aeestei dinamici ne poate crea 0 atitudine complet diferita fata de intreaga umanitate:

Caei prima lege este, "Iubirea zamisle,te lubire". $i ce ai semanat, aeeea vei culege. Inseamna atunci, ca in masura in care daruie,tl, vei eulege in relatille tale cu altcineva ... Astfel, prima lege a cuncasterll de sine, a intelegerii de sine, este de a deveni din ce in ce mai sincer in ceea ce facl fntr-o telalie. Caci dovada acestui lucru este rodul oblinut. $1cand ai aflat calea, arats calea fratelui tau. 261-15
Reflectarea individuala poate fi un instrument puternic pentru a reusi sa ne cunoastern pe noi lnstne. Gandindu-ne in urma la cuvintele si faptele din fiecare zi ne-am putea lntreba: De ce am tacut lucrul acesta sau acela? Exprim oare in lnteractiunile mele cu ceilalti conceptele despre ceea ce spun. gandesc sau cred? M-a~ fi purtat oare fata de cineva pe care il respect cu adevarat (poate chiar Creatorul meu), la fel cum mam purtat fata de 0 anumita persoana care imi displace? Din perspectiva sufletului, fiecare persoana de pe pernant este sora si fratele rneu -Ii tratez eu oare ca atare? Trebuie sa ne arnintim ca, in parte, lurnea din vlata noastra detins cheia procesului propriei dezvoltan ~i elevari:

I: Ce trebule sa fac pentru a rna cunoaste mai bine pe mine fnsumi? R: Cupa cum sinele mediteazi asupra diferitelor

39

activitali ale .sinelui, dupa cat de des sinele devine impuls pentru activitatea altcuiva, astfel se poate vedea ca sinele este tntetes sau neinfeles, dupa cum au fast activitalile lui. Cat de des ai fast in sinea ta eel ce a indemnat pe allH sa prlveasca in ei in~h~ipentru a vedea daea sunt in aeord cu ceea ee EI voleste ca ei sa faci?De cate ori ai fieut pe altll sa gandeasci mal bine despre ei in,i!?i? in aceasta, te pol' vedea pe tine insuli; Caci in-preamarirea Lui, sinele se vede el tnsusl, precum alli; se pot vedea pe ei im1i~iin activitilile sinelui. 262-9
In masura in care neqlijam propriile interese in relatiile cu allii, vom fi capabili sa abordarn acea parte a individualitatii noastre care do~!;)te sa devina lntreg, aeea parte care doreste ad.evar~ta exprimare a sinelui, acea parte care doreste sa ajunqa sa se cunoasca pe sine. CON$TIENTIZAREA SINELUI ADEVARAT

In multeculturi antice, exlsta credmta ca Dumnezeu a pus· toata cunoastsrea relatiel noastre cu Creatorul adanc in noi $i totusi aeesta este inca adesea ultimulloe in care oamenii decid prtveasca. Adevaru! naturii naastre divine este in mod clar ilustrat lntr-o legenda populara nmdusa:

sa

"La un moment dat, totl oamenii de pe pimant erau zei, dar el au devenit atat de picito,i au abuzat atat de divinitate lncat Brahma, zeul tuturor zeilor, a decis ca divinitatea trebuie sa-i fie luata omului ascunsa lntr-un lac unde sa n-o mal poata gas; niciodata . ,,0 vom ingropa adanc in pimant" spuseri alti zei. "Nu", a spus Brahma "pentru cs omul va sapa in pamant ~i 0 va gasi". -"Atunci 0 vom scufunda pe fundul oceanului", spusera ei. -"Nu", a spus Brahma "pentru ca omul va invata sa plonjeze ~i 0 va gasi ~i acolo". -,,0 vom ascunde pecel mai inalt munte", au spus ei. -"Nu", a spus Brahma "pentru ca lntr-c zi omul va escalada fiecare munte de pe pimant ~i vor captura din nou

,i ,i

40

divinitatea", "Atunci nol nu stlm unde s-o ascundem pentru ca ei sa n-o gaseasca", spusera zeii cei mai putin lmportantl, -"Va voi spune eu", spuse Brahma, "ascundeti-o in adancul omului Insusl, EI nu va Qandi niciodata sa priveasca acolo". Biblia confirma aceeasi ideea cand afirma: "Cacl porunca aceasta care tl-o poruncesc eu astazi nu este neinteleasa de tine ,i nu este departe. Ea nu este in cer, ca sa zici: Cine se va sui pentru noi in cer, ca sa ne-o aduca ,i sa ne-o dea s-o auzim ,i s-o facem ? $i nu este ea nici peste mare, ca sa zici: Cine se va duce pentru net peste mare ca sa ne-e aduca, sa ne faci s-o auzim ,i s-o implinirn ? Ci cuvantul acesta este foarte aproape de tine; el este in gura ta ,i in inima ta, ca saI facl" . (Deuteron omul 30,11-14)
Citirile descriu aceasta constienta ca fiind cea chrlstica un eta Ion al psrtectiunii care este intreaga si in armonie cu esenta noastra spirifuala, Printr-un proces atat de armonizare cat si de cerere, incepem sa manitsstarn acea constiinta spirituala. Pe langa rneditatie ~i ruqaciune, a lucra cu visele noastre poate fi 0 parte inteqranta a descoperirii noastre personale si a armanizarii interioare. Sunt disponibile mai multe carti pe acest subiect, dar unul dintre cei mai irnportanti dintre primii pasi este de a Ie nota in fiecare dimineata. in fazele aplicarii, un progres general este cel mai bine vazut poate prin continuarea interactlunilor cu ceilalti. Pe rnasura ce ajungem sa cunoastem adevarata noastra individualitate, vorn descoperi leqatura dintre unul ~i celalalt.Vom incepe sa recunoastsm faptul ca avand pe Dumnezeu ca Parinte, suntem cu totii copiii aceleiasi familii. Vom descoperi ca 0 parte din noi a fost intotdeauna un intreg:

'" prima consnentlzare pe care fiecare suflet trebuie sa sl-o insu,easca sau sa 0 caute cu seriozitate, este ca Dumnezeu este constlent de tine. ~i jnsa,i constllnte ta ar trebui sa-ti aminteasca de aceasta. Daca fiecare suflet ar deveni sau ar putea sa devlna censtient de aceasta, ce mare djferenta ar putea fi in alegerile facute zi de zi!· 2650-1
Din ce in ce mai frecvent ne trezim la adevaratul nostru

41

sine spiritual pe masura ce cunoastsm ca Dumnezeu este constient de noi, EI este patruns de faptele noastre ~i ca Duhul Lui este atat in noi cat si in afara noastra. Acesta este scopul esential, de a te cunoaste pe tine lnsutl.

ca

CONCLUZIE Fiecare din noi este a manifestare a ceea ce am fast din totdeauna. Incepand ne cunoastern pe not tnslne, Yom descoperi cine ~i ce suntem chlar acum. Este pur si simpfu rezultatul final al gandurilor, dortntetor !?i faptelor noastre anterioare. $1 totusi, in ciuda orlcarei provocari, dezamagiri sau piedici pe care Ie putem intampina, fieeare dispunem de un etalon pentru dephnatate. care este dreptul nostru dobandit prin nastsre. Fiecare aspect al vietilor noastre: din punct de vedere fjzie, mental si spiritual, are potentialul de a eontribui la intelegerea si rnanitestarea acestui etalon. in ultima instanta, toate trairile au potentialut de a fi pentru binele !?i elevarea noastra, cacl ele ne aiuta in a ne cunoaste pe noi lnsine. Prin armonizarea eu adevaratele noastre euri interioare, vietlle noastre de zi eu zi vor exemplifiea ceea ee este mai bun in no] $i in eele din urma vom merita sa ne numim noi tnslne Copiii lui Dumnezeu:

sa

Cunoa~te-te mal intai pe tine insuti. Prlve~te in inima taoCe gase~tl ca ti-ai propune sa facl? Sa-ti satisfaci poftele? Sa-ti satisfaci propria dorinta de putere sau glorie, de faima sau bogatfe? Acestea, dupa cum ai experimentat ,i dupa cum ~tii in adancul sufletului tau, fac aripl foarte user zboara. Numa; acele lucruri care sunt juste, acele lucruri care sunt armonioase, care se nasc din bunatate iubire frateasca, rabdare, speranta ,i indurare, fra/esc. 1776-1

,i

,i

Pentru a fi credincios altora, trebuie ca mai intai sa fim credinclosl acelei parti interioare din noi lnslne. Nu putem spune un lucru ~i totusi sa fim ~i sa gandim eeva complet diferit. Cuttivand acsasta capacitate de a decela intre corect $1gre$it, bine $i rau, intre ceea ce credem noi eu adevarat ~i ceea ce lasam pe ailli sa

42

gandeasea ce credem, chlar sl intre unde dorim sa fim !?Iunde suntem, devenim mai constient' de motivatla gandurilor, dorintelor !?ifaptelor noastre. Devenim constienti unde este viata noastra catre care suntem condusi sl daca trebuie sa faeem 0 schimbare sau nu. Dar eel mai important este ca devenim constienti de potentialul nostru pentru deplinatats, pur si simplu asteptano sa tim treziti inlauntrul nostru. Suntem cocreator; eu Dumnezeu. Numai apliearea prineipiilor spirituale ea rabdarea, eooperarea, toleranta ~i iubirea, vor duee la acaasta constientizare si la propria noastra trezire splrituata. Prin lnteractiunlle naastre cu allii ajungem sa ne cunoastern pe noi lnsina, relatia noastra eu altcineva ~i relatia eu Dumnezeul nostru:

Te-ai purta cu Dumnezeul tiu la fel cum te porti cu fratele tiu? lubiti-va unul pe celilslt. "Porunca noua vi dau: Si vi iubiti unul pe altul." in acest fel, ca fiecare sa se vada pe el insu,1 asa cum iI vid altil. Nu lasa cuvintele tale ,i faptele tale sa fie atat de diferite, caei el nu sunt copii ai aceleia,i familii. Lasa faptele tale, lass cuvlntele tale sa fie in ccnccrdanta cu ce altii vad in tine. 262-9
Trebuie sa ne sollcltarn noi lnsine pentru a ne hotarl sa incepem a ne rnasura eu acest standard de iubire. Trebuie sa ineepem prin a;j trata pe all;; exact asa cum ne-am dori noi sa fim tratati. (N. R.: Conform invataturii Ch ristice lncepand cu neprieten ii nostri), Este datoria noastra, chiar obflqatia de a ne disciplina asUel tncat fiecare cuvant, gand ~i fapta sa Inceapa sa reflecte ceea ce avem mai bun inlauntrul nostru.

43

LECTIA A TRElA

IDEALURI
Gandul aeesta sa tie in voi eare era ,i in'Hristos lisus (Filipeni 2,5)
SUBIECT DE MEDITATIE

Doamne, tii milostiv eu mine! Ajuta neeredlntel mele! ingaduie-mi sa vad in EI ceea ce Tu ai vrea sa vad in prietenul meu. ingadule sa vad in fratele meu ceea ce vad in EI, earuia ma inchin! (262-5)

45

Introducere

Astlel, cel mai important lucru pentru aceasti entltate sau pentru oricare alta este de a ,ti mai intii care este IdealuI - din punct de vedere spiritual. 357 - 13
Pe anumite perioade din vietile noastre, intampinam cu totii conflicte in ceea ce trebuie sa facem, unde trebuie sa mergem sau cum am putea umple acea ni~a spsciala pe care Dumnezeu o are in vedere pentru noi. (n.r.: Energetica. ~i lntormationala i.e.). Ne pomenim adesea cautand ceva, desl de multe ori nu stirn sigur ce anume. Avand in vedere ea aceasta eonfuzie interloara este eeva comun tuturor, putef crede ca orice solutie practica ce turnizeaza patrunderi psihologiee sau garanteaza un raspuns aeestei dlleme, ar trebui sa fie vesttta din varful celui mai inalt munte. $i totusi, poate ca unul din principiile eel mal adesea scapate din vederede noi din citirilE! lui Edgar Cayce, este eoneeptul de a lucra cu .Jdsalurl" ~i este chiar principiul care turnizeaza raspunsul la chemarea lnterioara.

Caei ciliuzirea mentala ,i spirituala trebule sa fie legati de ceea ce-sl alege 0 entltate individuali ea ideal ,i ee va face sau va trebui sa faei in legaturi cu aeest ideal, nu idei, ei idealuri. in alegerea ,i analizarea sinelui ,i idealului, nu mai purtatl pur ,i simplu toate aeestea in minte, ei punetlIe pe hartie asa cum erau, intr-o forma manlfestata. 5091-3
Deoarece citirile au recomandat scrierea idealurilor noastre, din punct de vedere fizic, mental ~i spiritual, putem fi tentati sa eredem ca acsasta abordare este una care se flnalizeaza dintr-o singura incercare, umplind coloanele sau inscriind note cu care, odata puse pe hartle nu vor mai cere ccntruntan.Sl totusi, Edgar Cayce a spus foarte clar ca preoeu parea tucrutut cu idea/urlle (n. r.: su blin iere a no astra) trebuie sa devina 0 aetivitate frscventa in vlstile naastre - una in care suntem provocatl, tncurajatl, chiar atatali sa incepem 0 capodopera la un anumit nivel al sufletului. Din aceasta abordare,

46

interpretarea clttrilor in prlvinta idealurilor poate fi de mare ajutor in a manifesta in vletile noastre tot ceea ce avem mai bun de oferit lurnii noastre, Dumnezeului nostru si noua Insine. CE ESTE UN IDEAL

In termenii cei mai simpli, un ideal este influenla motivatoare care lmpresoare caracterul in mod deliberat a ceea ce facem si de ceo Este ca 0 Stea a Nordului care ne calauzeste in intunericul noptli, permitandu-ne sa ne tocalizarn pe directia in care dorlm sa fim condusl. Deoarece 0 "tinta" este ceva tangibil, in terminologia lui Cayce un "ideal" este cu adevarat un etalon motivator care ne calauze~te vletlle. Nu este ceva ce se acurnutsaza ca un obiect premiu, cj este rnai degraba ca ~i cum te-ai indrepta catre Soare - razele iti lncalzesc tata cand te uiti catre eJ!?inu te poti abtlne, desi stii cand te uiti direct la el! Ceea ce poate fi totusi surprinzator din perspectiva citirilor, este ca toata lurnea lucreaza cu idealurile, chlar daca aceasta se intampls la un nivel inconstient. De exemplu, i s-a spus unei persoane: "Fiecare entitate individuals, fie ea eonstlenta de acest lucru sau nu, i~i pune in fata un Ideal in lumea materials, in lumea mentala ,i in lumea spirituals". 1011-1 Altei persoane i s-a spus ca motivul pentru care are atat de multe probleme si atat de multa confuzie in propria sa viata era acela cs nu-sl stabilise nlclocata un ideal constient (323). EI se simtea adesea intr-o stare de confuzie pur si simplu deoarece idealul pe care !?i-Istabilise era acela al unui .ratacltor", EI a fast incurajat sa taca 0 alegere constisnta sl sa tnceapa sa lucreze cu acest ideal in mod pozitiv. Citirile aminteau frecvent oameniior ca. "Mintea este ziditorul"; cu alte cuvinte, ca ceea ce este tratat de 0 persoana cu multa. mslstenta, devine 0 parte mai irnportanta in viata sa. Citirile sugereaza ca 0 cale de a incepe sa descoperim
47

ce idealuri mconsttente am construit in vielile noastre este de a ne pune noua Instne lntrebari introspective dupa cum urmeaza: (1) Ce fel de Ide de manoa ar fi compania mea daca fiecare angajat ar fi exact ca mine? (2) Ce fel de viata oetamine ar fi daca fiecare sol (sotle/copil) ar fi ca mine? (3) Ce fel de vecinatate ar fi dad. fiecare vecmar fi exact ca mine? (4) Ce fel de valoare de sine ar avea oamenii oaca fiecare persoana ar avea parerea despre sine ca ~i a mea? sau (5) Ce fel de biserica sau sinagoga ar fi conqreqatia mea daca fiecare membru ar fi la fel ca mine? Intrebarile de felul acesta nu au menirea de a ne descuraja ci dlmpotriva, de a ne ajuta doar sa reatizarn ce puternice idealuri tnconstlente au existat in modelarea a ceea ce vom deveni, atat in mod pozitiv cat si negativ. Un ideal constient este de a don sa cantarim fiecare din gandurile, cuvintele ~itaptele noastre. De exemplu, daca alegem un ideal constient cum ar fi .Jubirea", trebuie sa staeillrn criteriul nostru pentru fiecare aetiune. Ne-am putea de asemenea puncta directia In care dorim sa tim condusi. Folosind eele cinci intrebari de mai sus in conexiune cu un ideal de iubire, ne-am putea intreba: (1) Ce fel de angajat ar putea fi 0 persoana iubitoare? (2) Ce fel de viata de fami/ie ar avea 0 persoana iubitoare? (3) Ce fel de vecina ar fi 0 persoana iubitoare? (4) Cum ar putea 0 persoana iubitoare sa-s! demonstreze valoarea de sine ~.ipropria estimare? sau (5) Cum ar ti un membru iubitor al unei biserici sau sinagogi? Gasind .cele mai bune presupuneri" pentru cautatue unei persoane lubitoare (sau orice alta calitate aleasa pentru idealul nostru), putem incepe sa manitestam aceleasi calitati in noi in~jne ~i de-a lungul procesului sa dernonstrarn mai des idealul pe care dorim sa-l avem ca motlvatie a tiecareia dintre faptele noastre. Astfe!. in raspunsul la intrebarea noastra "Ce este un ideal?" exista ceva ce influenleaza fiecare fapta a noastra, fiecare gand

48

si chiar toate emotiile noastre. Este un impuls motivator de a modela materia, a ceea ce suntem, precum ~i a ceea ce vom deveni in cele din urma. Oricat de puternic motivatoare sunt idealurile in vielile noastre, ele raman in mare parte in inconstient daca nu Ie constientizam ~i nu luarn initiative, Practic, putem avea iealuri fara a sti macar ce sunt ele! Deci, de ce sunt importante idealurile? In parte.iata, raspunsul la ce. iI naste pe de ceo Din moment ce idealurile modeleaza chiar propriile noastre vieti, trairile noastre, chiar ~i cee ce suntem iIT procesul devenirii, ele trebuie sa fie extrem de importante. Citirile Insele atirrna ca stabilirea unui ideal constlent este unicullucru de cea mai mare irnportanta pe care 11putem tntaptul. in mod esential, motivul acestei lmportante este intreit: (1) tratsaza direct sl modelsaza impulsul .duhului" in vietile noastre; (2) idealurile ne ajuta sa trecem prin (si ne face responsabili de) acele sxperlente de care avem nevoie pentru a ne cunoaste pe noi insine: si (3) idealurile ne pot ajuta sa lucrarn (n.r.: sa ne orientarn ~i sa action am corespunzator) uneori prin confuzia pe care 0 numim "Iibertate de alegere".

IDEALURILE TNDRUMA $1 MODELEAZA IMPULSUL SUFLETULUI TNVIETILE NOASTRE

Citatul complet (adeseC;lrepetat) din materialullui Cayce .rnmtea este ziditarul" este dupa cum urrneaza: Duhul este via/a; mintea esle zidiloru/; $1fizicul este rezunetat. Desi terminologia este faarte mull slrnplltlcata. cuvantul .duh" (spirit) in vocabularul cititorilor tnseamna adevaratultmpuls Creator care poate fl utilizat in mod pozitiv sau negativ. Este torta vietii care poate fi directlonata prin activitatea mintil $1 vointei, catre preocupari altruiste (bine) sau egoiste (rau). Mintea este mecanismul prin care decidem unde si cum ne vom concentra energiile crsatoare $i chiar atentia noastra. Rezultatul finat al focalizarii acestui

49

impuls creator intr-o anumita directie sau activitate in mod constlent sau incon~tient, este faptul ea atragem anumite trairi si chiar oameni in vietile noastre. De tapt, fumea noastra tizica I materiafa devine scena (rezultatul) in care putem vedea activitatea duhufui condus prin puterea mintltor noastre, desta~urata chiar sub ochli nostti. Din citiri:

Caei oriee ar fi, este mai intal eonceput in duh. Acesta i,i exercita influenta prin minte. in virtutea a ceea ce pastreaza mintea entitatii ca ideal, sau ce va primi prin duh, poate fl zamislit in sinele mental. 2995-3 Aceleiasi persoane j s-a spus in citirea ei: ,,1e potl face exact atat de fericita sau tot atit de nefericita dupa cum
dorestl". Cati dintre noi au mers vreodata intr-un amfiteatru de cinema cu ecrane multiple fara a se uita rnacar sau fara sa aiba idee despre ce se prezinta; au cumparat un bilet pentru un spectacol oarecare pe care plasatorul s-a intamplat sa ni-I yanda ~i apol s-au asezat fara nlei 0 rnotivatle, nsstilnd nlcl ee vizionau? $; totusi, chiar aceasta este expsrienta pe care ne-o cream atunei cane ne angajam in stabilirea unui ideal constient. IDEALURILE NE AJUTA sA TRECEM PAIN ($1 NE FAC AESPONSABILI DE) EXPERIENTELE DE CAAE AVEM NEVOIE PENTRU A NE CUNOA$TE PE NOI iN$INE Odata ce a fast ales un ideal (n.r.: eand?). se stabileste un etalon, 0 influen1a motivatoare, care ne va ajuta sa invatam oriee leelie de care avem nevoie pentru a inainta catre urmatoru' pas ce duee la dezvoltarea !?i elevarea personate, Ceea ce complica intelegerea noastra, totusl, este faptul ca ooata ce a fast ales un ideal,vietile noastre atrag uneori dupa sine experiente ce par diametral opuse a ceea ee noi am afirmat ca suntem interesatt sa construim (n.r.: de ce?). De exemplu, lucrand cu un ideal de .Jublre", daca am decis CEltrebuie sa fim mai iubitori in vielile noastre, am putea descopertln eurand ca am fast inconjurali

50

subit de persoane care erau ele Insele fie neiubitoare, fie intr-o reala chemare de a incerca sa iubeasca. Aceasta experlenta nu tnseamna ca am ales un ideal qresit; mai degraba indica pur ~i simplu ca am atras catre noi persoane ~i evenimente care sa ne poata ajuta sa tnvatam cum sa devenim mai iubitori. in ultima instanta, singura cale prin care putem trai eu adevarat lectia la nivelul sufletului adica,prin interactiunea, legatura si slujirea dintre unul ~i cetalalt. Citirile ne statulesc sa nu ne dam batutl, sa pastram idealul ales, odata ce lucrarea incepe cu adevarat, Suntem responsabili pentru alegerile noastre ~i Yom vedea unele rezultate daca Ie rarnanern credlnciosi.

Acesta este ... principiul ne,ovaielnlc ... legea iubirea...nu parasi1iaceste principii ...pe care le-atl ales ca ideal! Fiti rabdatori ,i...eforturile voastre ...nu vor trece nerasplatite ... 802 - 2
IDEALURILE NE POT AJUTA sA LUCRAM PRIN CONFUZIA PE CARE 0 NUMIM "LIBERT ATEA DE ALEGERE" Idealurile pot fi instrumente minunate pentru luarea deeiziilor. Oricand ne aflarn intr-o stare de confuzie deoarece nu suntem 1nstare sa faeem 0 alegere, fie oa este 0 decizie majora cum ar f 0 schimbare in canera, fie ca este 0 deeizie relativ minora cum ar fi In ce mod sa ne petrecem dupaamiaza. Idealul nostru poate fi de ajutor. Cantarili (n.r.: optimizati i.e.) pur si simpu fiecare alegere functie de ideal; de exemplu, daca idealul nostru este .Jubirea" ~i ni S8 ofera subit doua posibilitati de servieiu in acelasi moment, ne-am putea intreba care dintre aeeste doua servicii se potrivests eel mal mult eu ceea ce ar trebui sa taca 0 persoana iubitoare, sau care din aeestea ar ajuta 0 persoana sa devina mai iubitoare? Dar mai mult decat sa ne ajute la a face simple alegeri. idealurile noastre ne pot scoate din eonfuzia unor necesrtan ~i tints ale drumului realizat prin Vola Domnului. Doua citate adesea repetate in citiri ne atrag atentla: "rand pe rand,

51

precept dupa precept" si "fa ceea ce ~tii sa fad sl urmatorul pas tl se va arata tie". Cand incepem sa lucram cu crice intelegere posedam, calea noastra va fi nstezita:

Caei daca aplici zi de zl ceea ce ,tii, atunci urmatorul pas, urmatcarea tapta urmatoarea traire li se va arata lie. 262 -104
APLICAREA IDEALURILOR iN VIATA DE 21 CU ZI Chemarea de a lucra cu idealuri pare sa fie una In care suntem incurajati sa trecem dincolo de un exercitiu intelectual personal pur $i simplu la unul in care suntem capabili sa scnitam in mod strategic cum va afecta idealul nostru interactiunile noastre, pe noi tnsine si chiar imprejurimile:

Mal intai atla-ti idealul- spiritual, mental, material. Nu atat pentru ce ai vrea ca altii sa tie, ci care poate fi relatla ta adevarata cu altlll Caci EI care este cel mal puternic, este slujitorul tuturor - precum legea cauzel ,i efectului. (1998 - 1)
Multe persoane au descoperit ca acea cheie pentru a pune

in practica un ideal spiritual in vietile lor materiale este de a Incepe

din nou sa lucreze cu ideea ca: .Duhul este viata: mintea este ziditorul; $; fizicul este rezultatul". Gitirile au snuntat aceasta dupa cum urmsaza:

"Serle tizic. Trage 0 linie, scrie mental. Trage 0 linie, scrie spiritual. Pune sub fiecare linie, incepand cu spiritualul. Caei tot ce este in minte trebule sa vina mai intal dintr-un concept spiritual. Aceastii oglindire tine seama ori de lisus, ori de Buddha, minte, materie, Dumnezeu sau orlce este in lume care aratS sinelui idealurile spirltuale. Apoi, sub titlul mental scrle atitudinea mentala ideala, asa cum poate reie,i din conceptele spiritualului, in legatura cu slnele, cu caminu/, cu prietenii, cu dusmanl! tai, cu obiectele, cu ccndltlue tale. Apoi serie care este ideaJul tau spiritual, mental, mate-

52

rial (tizic). Ceeste idealul material, atunci? Nu despre conditii este vorba, ci despre ceea ce au pus, despre ceea ce pun in manitestare Idealurile spirituale ,i mentale. Ce tel de legaturi creaza aceasta intre lucruri, persoane, sltuatll? AsHel arializeaza 0 entitate individuala. Incepef dec; sa aplicatl cunoasterea pe care ati atlns~o, caci veti dobimdi idei ,I acel ideal. Le putef schimba din timp in timp, pe masura ce le~atistudiat. Caci pe masura ce Ie aplicati, ele devin ideawrile voastre. Atat timp cat entitatea voastra este doar preocupati de aceste ldealurl ele nu va apartln, ci riman inca teorH. Ceea ce conteaza este aplicarea acestora. Ce aduc ele in experlenta voastrs? Acest~a vor ti in regula daca Ie veti pune in practice". 5091 - 3
Simplu spus, prirnul pas necesita luarea unei foi de hartte

~i trasarea a trei coloane. lntitulati prima coloana .Jdealul meu

spiritual", a doua .atitudinile mele mentale", iar a treia "activita.lile mele fizice". Desi suntem lncurajati sa. alegem un ideal spiritual incitant, se recornanda ca idealul spiritual pe care-I alegern sa. fie ceva ce nai putem intelege, sa lucram cu el si sa-l vedem rnanifestandu-se progresiv in vietile noastre. Materia'ul'ui Cayce afirma ca, in ultima instanta, un ideal spiritual este cea mai Inalta calitate .splrituala" sau realizare, la care am putsa spera ca ne rnotiveaza in viata chiar acum. Pentru unii, aceasta ar putea fi etalonul stabilit de usus, pentru allii ar putea fi 0 calitate cum ar fi .Jublrea", in scopul de a incepe cu adevarat sa lucrsm cu idealurile, ar trebui totusl sa alegem acea calitate sau atribut care lipse~te acum din viata noastra, din legaturile noastre cu ceilaltl. De exemplu, paate ca vern desceperi ca trebuie sa tim mai "rabdatori" sau mai .Jertatort" sau mai "inlelegatori" in mteractlunea noastra cu alti oameni. Idea/udle crese si se sehimba ea st no;' deei este important sa ceutem ceva cu care sa putem incepe sa lucrsm cu eaeveau. Pentru acest exercitiu, sa spunem ea idealul nostru spiritual actual este .Jertarea", deci iertarea va trebui sa fie sensa in prima cotoana avand titlul "Idealul meu spiritual".

53

in a doua coloana, trebuie sa ineepem Ustarea "atitudinile mele mentale" -acele atitudini care vor ajuta la construirea acelui spirit de iertare din retatiile noastre eu altii ~i eu noi lnsme. poate ca vom decide ca !;ii.cornpasiunea'' este 0 atitudine asupra carela va trebui sa lucrarn intr-o relatie frustranta cu un parinte: poate .sinceritatea" este atitudinea mentala pe care vrem sa ineepem s-o pastrarn cu privire la unul din copiii nostri eu care avem probleme; :;;i e posibiol ca "rabdarea" sa descrte eel mai bine acea atitudine pe care trebuis sa 0 avem fata de no; tnsine. Grafieul idealurilor naastre trebuie sa listeze toata lurnea din vieti1enoastre eu care este neeesar sa exersarn aeest ideal spiritual al iertarll, plus 0 atitudine mentala pozitiva care sa ne arate cum sa incepem sa lucram eu fiecare. A treia coloana este cea rnai deta/iata. Este locul in care putem scrle toate aetivitatile fiziee pe care Ie vom dsstasura in relatla cu anumite persoane. "Activitalile mele fiziee" trebuie sa refleete pur sl simplu atitudinile noastre, legate de idealul nostru spiritual. De exemplu, in eazul atitudinii de .nerabdare" cu noi lnsine, poate ea fieeare din aetivitalile urrnatoare ar fi adeevate pentru a aiuta la construirea acelelasl atitudini: "incetati sa spuneti (sau chiar sa gAndili), "Nu pot", .Jacetl 0 Ustaa fiecarei sltuatil in care atl fost iertat pentru cava", .tncep sa rna rog pentru a avea destula tarte de a merge Inainte", etc. Fieeare atitudine !;ii persoana trebuie sa aiba pe IAnga aeeasta a lista cu multiple aetivitati eu care se va luera. Aceste aetivitati trebuie sa traseze eai de aducere a idealului spiritual in lumea materiata. Vom !;itiea s-au tacut progrese eu idealul nostru spiritual atunei cand atitudinea mentala llstata pe fisa idealurilor devine starea noastra rnentala obi!?nuita, far aetivitatea fizica devine raspunsul nostru spontan $;natur~ (n.r. :sublinierea noastra). Din momentul in care incepem sa tucrarn eu idea/urile noastre faeAndu-le 0 parte integranta. a noastra, putem alege mai apoi 0 dirsctie ~i mai ineitanta - a Stea a Nardului mult rnai stra/ueitaare catre care ne putem indrepta vietile. Important este sa lucrarn cu idealurHe noastre, cae; luerAnd eu ele vorn deseoperi ce anume

54

trebule tacut. Apol, nu ne vom mai ingrijora de sincronizarea in timp: Oriunde atl fi! Fie in Hartford sau Sing Sing, sau Kalamazoo, sau Timbuktu, este una ,i aeeea,i! Domnul este Dumnezeul universului, oriunde al 11!Caei 1ieeare suflet se a11ain aeelloc pe care-t ocupa in prezent numai gratie lui Dumnezeu. Folosili deci astizi, aeeasti perioadi. Daca este 1010slta ccrespunzatcr, atunei viitorul vi este clarifieat. 3356 ~ 1 IDEALURILE SE SCHIMSA $1 CRESC CA $1 NOI Lucrand cu idealurlle, vom descoperi ca ele trebuie sa fie fin acordate. devenind chiar mai incitante cu scurgerea timpului. De exemplu, daca unul dintre idealurile noastre este "blandelea vorbirii", am putea continua 58 lucram cu aceasta ~ chiar ~i in timpul mesei de pranz - p~macand aceasta va deveni 0 parte din nol, Odata ce conversatla incepe sa S9 identifice cu "blandelea vorbirli", am putea reformula idealul nostru prin .arnabllltate". Astfel, .arnabllitatea" trebuie sa fie idealul spiritual pe care sa-I rnanitestam in experlentele noastre cu cellalti, in atitudinile noastre mentale ~i activitalile noastre fizice. In cele din urma, am putea descoperi ca ne-am luptat cu "blandetea vorbirii", .amabllitatea" ~i 0 duzina de alte ldealurl. toate tratand unele aspecte ale "slujirii" sau "imbunatatirii legaturilor" sau .Iubiril necondltlonate". Caci fiecare din idea/urile noastre mai mici este 0 parte din ceva mare, ce noi dorim sa devenim, dar care este imposlbi/ de atins chiar de la inceput. fN CELE DIN URMA, EXISTA DOAR UN SINGUR IDEAL Desl citirile ne incuraleaza sa alegem un ioeal personal. ?Ie afirma de asemenea ca exlsta doar un singur Ideal. Unei oersoane i s-a spus "Existi 0 singura direetie, dar existi mai

55

multe cai". . 3083 - 1 in esenta, ceea ce suqereaza aceasta este faptul ca fiecare dintre noi se tndreapta cafre un Ideal fundamental. Fie ca vrem sa numim acest ideal .pertectiunea" sau "Con~tiinta Cristlca" sau .Constilnta lui Dumnezeu" sau oricare alt termen care ne convine, Idealul fundamental este teto! spiritual eel mai ina/! posiblZ Astfel, fiecare din idealurile noastre mai marunte (cum ar fi aspecte ale .Jubini" sau "slujirii" sau "bunatatii") servesc cu adsvarat ca pasi sau zidiri catre eel rna; inalt ideal. Destul de interesant este acest ideal fundamental despre care Cayce declara ca a fast scris in constienta fiecarei fibre a sufletului - 0 con~tienta descrtsa ca fiind constlenta identitatii sufletului cu Dumnezeu. 5749 -14

CONCLUZII Un ideal consnent ne permite sa stabilim un de ce adecvat in spatele acnvitatilor noastre. Aceasta ne creeaza 0 structura pentru dlscernarnantut cu care putem lucra in viata de zi cu zi. Cand incercam traim fara a aduce a motivatle spirituala in constlentizarea de fiecare zl, ne simtim ca sl cum am fi du~i pur si simplu de curent, fara 0 directie clara. Fara un ideal, avem posibilitatea foarte reala de a deveni pur ~i simplu rnotivati de propriile noastre dorinte, temer; sau obtsnumte. Putem avea un esec in a traj conform cu ceea ce este mai bun in noi: •..pana cand nu exista in trairea omului constllnta CEi pana ~i faptul de a trai este expresia Fortelor Createare sau Dumnezeu, iar ceea ce face el cu opcrtunttatlle de a alinia aceasta expresie cu idealul sau conceptul de Dumnezeu caruia i se inchina - nu meriti efortul. 1210 - 2 in mod repetat, citirile ne rncurajeaza sa devenim constienti de ceea ce zidim tnlauntrut nostru. deoarece va trebui sa ne confruntarn cu aceasta in cele din urma. l.ucrand eu un ideal constient, nu numat ea dirscfia noastra 'devine mult mai clara, dar idealul devine 0 parte vie, pulsanta a ceea ee suntem,

sa

56

la nivelul sufletului. Un ideal este ca 0 taplterie proprie pe care 0 facem dintr-o insailatuni Ea poate fi lucrata, calcata ~i imprlmata, pana cand rezultatul final este ceva ce putem lmparti cu rnandrie in interactlunile noastre eu altii. Fiecare dintre not are ocazia de a decide constient cine dorim sa devenim, precum si cat limp ne va lua sa ajungem acolo. Cu toate ca fiecare dintre noi are diferile idei, planuri si scopuri despre cum trebuie facute lucrurile, citirile ne spun ca in ciuda tuturor dlterentslor - putern trnpartasi un de ce comun. Chiar ~j in timpul invalm~~elii :?i haosului internatlonal din anii 1930, citinle au dat un fel de prescrlptie ce putea servi la unificarea intregii umanltati. In ciuda tap/ului cs tiecare nstiune avea idei diterite, Cayce a spus ca lumea putea lmpsrfs$i un ideal comun. Acest ideal era .raspunsul catre fume" allui Cayce.

Lumea, ca lume ...• l-a pierdut idealul. Oamenil pot sa nu aiba aceea.i idee. Oamenii - toli oamenii - pot avea aeelasl ideal!...care conduce la a avea cu tOlii un singur Ideal; nu singura idee, dar "Tu iI vei iubi pe Domnul Dumnezeul tau cu toata lnlrna sl pe aproapele tau ca pe tine tnsutll" Aceasta este legea deplina, acesta este raspunsut deplin catre lume, flecarula sl tuturor sufletelor. Acesta este raspunsul pentru condltille lumii a.a cum sunt ele astazi.
3976 - 8

57

LECTIA A PATRA

CREDINTA

lar eredlnta este incredintarea celor nadajdulte, dovedlrea lucrurllor celor nevazute. Evrei11,1

SUBIECT DE MEDITATIE Zldet;'te in mine Inlma puri, Doamne! Deschide Tu Inima mea catre eredlnta pe care Tu ai sadlt.. in totl cel ce o cauti tata Ta. Ajuta Tu necredlntei mele in Dumnezeul meu, in aproapele meu, in mine insumi! 262 -13

59

CREDINTA Introducere

Credinta, asa cum a fost conceputa de Barnaba, aste incredintarea celor nadajduite ...iata cum a fost definita de multi, aceasta credinfa - credinta pura - acceptarea sau respingerea fara 0 baza de motivare, sau dincolo de competenta noastra sau de cunoasterea a ceea ce este perceput, prin eeea ee ornul aduce aetivitatii sale prin cele cinci sirnturi... 262 -14 ...caei credinta nimeni nu poate dobandi cea rnai inalta dezvoltare in plan material sau spiritual; caci atunei cand cineva nu poate avea credinta in nevazut, cum se poate astepta ca ceea ce se reflacta din el lnsusl sa insufleteasci in altil increderea in eeea ce reprezinti memoria trupului, a mintil sau sinele situ? 369 - 3

tara

Poate mai mult ca arice altceva, credinta este un atribut (n.r.: suma de categorii, atribute, etc. existente simultan) al sufletului ce permite Duhului Stant sa lucreze prin noi. Este a forta energetica ce ofera a cale prin care Fortele Creatoare se pot manifesta. in parte, aceasta este a motivatie care lntareste atitudinile de sinceritate, incredere, disciplina 9i spsranta, dar este mult mai mult. Este 0 calitate launtrica ce poate fi cultivata si axprimata In fiecare din faptele $i gandurile naastre. De$i credinta nu este legata de cunoastsre (n.r.: aparent), este 0 extraordinara eale de a cunoaste, Este 0 forte. care face posibila puntea intre vazut 9i nsvazut. Este 0 materie care fixeaza fundamentuJ pentru orientarea vielii noastre. Cel mai important, este faptul ca, credinfa iste 0 con$tien!ii /auntrica a legaturii sufletuluicu Creatorul sau. Citirile lui Cayce spun ca uneori, in viata de zi cu zi confundam credinta cu increderea. Totusl, eele doua nu sunt unul ~i acetasi lucru. increderea este legata mai rnult de lurnea rnateriala - eum ar fi 0 credinta intr-un lucru sau intr-un efeet. Din acest punet de vedere, increderea poate fi privita ca 0 consecmta a

60

cunoastenl. Este de asemenea asoclata deseori unei atitudini privind propria fiinta, in timp ce credinta sustine eEl suntem in tovarasie cu Dumnezeu. Credinta inflore~te si creste odata cu noi. Este ca ~i energia lubirfi, care intareste legaturlle noastre cu altcineva. in termenii cei mai simpli, 0 atitudine de incredere smcera poate fi vazuta ca 0 slaba licarlre a ceea ce este credinta adevarata. De tapt, Cayce a afirmat ea. pe rnasura ee cultivam increderea in Dumnezeu, rezultatul natural trebuie sa tie crestsrea credintei. Oe-a lungul istoriei lumii, umanitatea a asociat prea des credinta eu dogma religioasa, increderea, ritualul sau chiar cultura. Tn prezent, tiecare dintre aeestea este asociata eu rnentinerea anumitor idei, iar credinta nu este niei unul din aeeste lucruri. creduus este 0 COn$tien!a fauntrica adusa la lumina de cstre suttet, care poate Ii sduss in constient prin slujire. Credtnte este dinamica ce permite energiei Duhului Stan! sa lucreze prin no;' in polida taturor imperfecfiunilor noastre. Credinfa este cea care a lacut sa se mamfeste tot ce a existat vreodsts $i tot ce ar putea Ii conceput sa existe vreodets. Credlnta este dovada Implinirii fagaduintelor lui Dumnezeu. Mai mult decat arice alteeva, credinta este constlenta de a fi trait, mai deqraba decat a fi vazut un lucru. CREDINTA CA FORTA UNIVERSALA

Deoarece credinta nu este increderea lntr-un lucru, ci mai degraba 0 constienta a sufletului ce doreste sa fie exprimat, existenta credintel este adevarata pentru fiecare persoana, Mai exact, unii pot fi inconstienti de credinta ce sala~luie~te In adancul fiintei lor, dar indiferent de aceasta, activitatile Duhului Stant pot curge prin ei la acelasl nivella care ei i~i doresc sa fie de ajutor altcuiva r credinte nu poate sa lipseasca in totalitate $i rue! sa lie distrusa. Aeeasta nu tine de fizic, ei de suflet. De fapt, din punctul de vedere al citirilor, credinta este cea care pune in rniscare tot

61

ceea ce am putea cunoasts mai bun: ...a,a cum s-a precizat, credinta este exlstenta tortelor creatoare din torta activa a unel persoane, pe care el in,i,i aplica in activitatea spirituals a vletii lor. Deci, aplicand aceasta cuneastere asupra ta insuti ca expresle a acestel credlnte a,a cum se manitesta in fiecare din copiii lui Dumnezeu - care in forta Sa activa pune aceasta cunoastere in aetlune - ea creste, se extlnde, sau devine baza activitatilor sinelui in acele directii, dupa cum este necesar. 262 - 17 Din aceasta perspectiva, orice activitate, serviciu, lucru bun, moral, sau dorinta de a fi de ajutor, i:;;iare fundamentul in credinla. Prin urmare, esenta credlntsl tnsast are in vedere manifestarea a tot ce esta bun. Adsvarata credinta este puss in practice ori de cats ori constlennaarn rational un oarecare aspect de deplinatate in adancul fiintei noastre :;;i aceasta constienta la randul ei, capata efeet prin activitatea tortelor spirituale, a slujirii, a iubirii. Aceasta este ealea prin care fiecare dintre noi poate ajunge se-:;;iounoasca fiinta launtrica, chiar propriul nostru suflet. prin trsirea eredintei. Din ce in ce rna; mult, pe mssurs ce oamenii se trezesc la adevarata lor natura spiritual a, consnenta ~i puterea credlntsl devin disponibile puneri! in practica de fiecare zi: Caci exlsta chemarea de a slujl, din adancul sufletulul. Aceasta dec', omul trebuie s..o facio Mal exact, trebule sa exlste credlntilndlterent de tapte, dar credinta tsri tapte este moarta, sau na,te legaturl slabe. Ciei luerarea Duhulul Stint pe pimant nu este un tapt ascuns ei unul pozltiv, a,a cum sa dovedlt in vlata lui lisus pe pimant. Cici tleeare zl, tlecare perloadi a tost pllna de taptele Sale, incat s-a putut spune despre EI: "Cred ci toate cirtfle din lume nu ar cuprinde toate taptele ,I spusele acestul OM"., 3361 -1 ln termeni practiei, credinta unui om este implinita atunci cand lucreaz8 in conformitate cu ceea ce cunoaste el mai bun in acest timp, in acest loc, chiar acum. Tonrsl, indiferent de stadiul actual al ratlunii noastre, credin!a exists ca 0 con$iienfa potentia/a

62

in tiecare fibrs a fiinlei noastre. CREDINTA CA 0 CON$TIENTA iN DEZVOLTARE

Conform materialului lui Edgar Cayce, completa implinire a elevarii noastre spirituale rezida in eele din urma in dezvoltarea credintei noastre. Credinla nu este ceva ce poate fi i'nvslat, este mai degraba consnenta faptului ea ea poate fi eultivata lnlauntru! nostru. Crsdinta treee dincolo de nadejde ~i incredere; este 0 extindere a constuntel. Orsdlnta ne permite sa traim ~j sa atlam dimensiunile nevazute ale vletii, relativ la eele mal inalte adsvarurl despre suflet. lata de ee, a lucra eu 0 motivatie sau cu un ideal spirituaf este un pas neeesar in dezvoltarea credlntei: Csci un om este exact asa cum gande,te in Inlma sa. Deci, nu judeca dacs nu vrei sa fll judecat. Daca ai credln,a ar{lta- ,I eredinta Daca ai iubire, arati-,i iublrea. Da, spul tu, "Am auzit asta atat de des!" Da, dar ce al facut in legatura cu asta? Trebuie sa-,i dal seama atuncl, cs Dumnezeu exlsti,I ca trupul tau este templul Dumnezeului taul il fntalne,tI tu acolo pe EI?' 254 - 101 De alcl rezidi necesltatea ca, asa cum este fn fntreaga vials a omului, credinfa, 8peranfa Intr-a divinitate ce eete

fnliuntru, sa fie pistrste ..sa modeleze destlnele in a,a fel incat oportunltatile ce spsr in vletile lor sa fie scele lucrurl cartl, daci sunt prelusle coreet, Inlesnesc elevsres sufletulul.
1300 -1

Trairea compieta a credintei nu este posibila tara 0

foealizare ordonata a viziunii interioare asupra idealului spiritual. Dirnpotnva, prin trairea creciinlei, idealul va prinde vials, Oredtnt« este alinierea cetor mai tnslte adevaruri despre suflet, gAndirea, cuooesteree $i donate de af/a 0 cale de binecuvantare pentru ceilalli, prtn tncerceres de a manifesta etalonul IfJuntric al perfecliuf7JZ csnd cineva ts! conoeatreeze voints in eceeste direcfie, efectul natural este con$fientizarea credmte: Pe de alta parts, dacs permltem 0 distragere a atenfiei ss ne abats de la

63

motiva{ia noastra spiritua/a, aceasta poate avea ca rezu/tat apaflfia unei /ipse de crsdinla. Credinla este esems Duhu/ui Stant reflectata in constientu! nostru. Prin creointa, totul este posibil. in Biblie citirn ca pana si credlnta de rnarimea unui bob de mustar poate Infaptui eeea ce pare imposibil. Aceasla afirrna ca orlcand suntem pana la cea mai mica farama in armonie cu natura noastra divina si dorim sa fim Ioloslti ca 0 cale pentru fapte, Duhul poate mula munlii. Straduindu-ne sa cooperarn, folosind cunoasterea dobandita in eunoasterea de sine, aleqand 0 motivatle spirttuala ~icultivandune credlnta, activitatlle Duhului devin un lucru viu in trairile noastre. Acesta nu este un exercitiu intelectuaL Este 0 constienta act iva care aduce in constiinta noastra adsvarul despre legatura noastra cu Divinul. Credinta este constienta ~i trairea directa a nevazutunn, Credinta este In continua dezvoltare. Ea se dezvolta pe masura folosirii ei.

TRAIREA CREDINTEI iN DUMNEZEU, A CREDINTEI iN ALTil, A CREDINTEI iN NOI iN$INE

in ultima instanta, elevarea noastra este direct proportlonata cu marimea credintei pe care 0 admitem (n.r.: si foJosim) in viata noastra. Des! am putea sa n-o etlchetam as1el, credinta este dsmonstrata (n.r.: si dovedita) prin tapta buna si gandul bun. in acelasl grad in care tncercarn sa manltsstam Constnnta Crlstica - etalonul launtric de pertectiune - prezenta credintei este adusa in constlent, Atunei cand ineepem sa taeem ceea ce stirn taeem, ni se va arata urrnatorul pas, urmatoarsa tapta, urmatorul act de slujire. Credinta noastra este cultivate. in rnasura in care cautam sa tim 0 eale pentru aetivitatea Creatorului pe pamant. Lasa umbra sa treaca, Gande,te-te la speranta infloririi din nou, a ceea ce te-a indemnat sa risari f;i sa mergi catre

sa

64

EI in numele Lui. Fii puternic intru slava Domnului tau! Fii gata nu de sacrificiu, ci asa cum EI a hotarat, bucuria Lui stand mai degraba in slujirea aproapelui. Asfel caile pot fi indreptate. Astfel, acele capcane, necazuri, condltii care vau suparat, pot aduce din nou curgerea pura a ajutorului spiritual in sufletul tau, trupul tau ~i mintea taoPastreaza acele lueruri aproape ~i cu dragoste. Lasa acele senti mente ehemate adesea din suflet sa se aprofundeze pentru un felea tu sa-ti potl implini scopul tau intru Domnul. Lasa-I pe EI sa-~i aiba calea Sa. t.asa-t, pe EI sa te calauzeasca. Pastreaza-li credlnla - pastreaza-tt eredlnta - pastreaza-li
credlntat 378 - 26 Prea des separarn tralrea credintei in: credinta in Dumnezeu, credinta in allii ~i credinta in nol lnsine, Putem sa ne Incurcam ~j sa ultarn a trai intru Dumnezeu. in anumite ocazii se pare ea va lipseste increderea in altli. Uneori, ne pierdem pe moment increderea in no: lnsine. $i totusi, tnsasl aceasta separare arata ca aceasta credinta este mai degraba increderea intr-un lucru decat 0 constienta ee trebuie exprlmata. increderile se pot schimba ~i pot chiar inceta sa mai fie relevante, pe cand eaevsrste credin/a nu poate decal sa fie !rai/a:

in masura posibilitililor, lncercaf sa nu judecali, daca doriti sa nu fili judecatl. Amintiti-va, cu maeura cu eare-l veli cantari pe allll, cu aceeast veli fi cantarili in eele din urma, Daca vrei sa ai parte de prieteni, de iubire, de rabdare, manifesta acelasl lucru cu eel pe care ti-l dcrestl. Fiecare din aeestea sunt caracteristlci ale duhului adevarulul ,I cu cat Ie veli manifesta in trairile voastre, cu atat mai mare va deveni masura credlntel voastre. Caei daea nu aveli incredere in allii, eum puteti avea incredere in Dumnezeu? Daea nu ai eredlnta in Dumnezeu, cum poll gasi aceasta in tine? 5079-1
Citirile afirrna ca ne lntanm in credlnta atat prin gandul bun si Iapta buna cal ~i prin cultivarea legaturii personale cu El. Din perspectiva lui Cayce, Dumnezeu nu este 0 torta lmpersonala, ci mai deqraba un parinte grijuliu care esle doritor sa fie in

65

comuniune cu noi:

Pentru ea clneva sa creadi in Dumnezeu tebuie mai intai si-L cunoasci ~i sa vorbeasca adesea cu EI. Acela trebuie sa meargi eu EI in noapte ca ~i in lumina, ca ~i in tot felul de alte loeuri. Luati aminte, mana Lui sa vi ciliuzeasci.
3234 -1 Este user de uitat ca Dumnezeu este atent la tot ce este legat de noi. Credinta este intarita atunci cand ne dam seama ca nu suntem capabili ca indivizi sa Infruntarn orice situatie in vlata fara a f aiutati, in Scriptun citirn:

De aceea zic voua: Nu vi ingrljiti pentru sufletul vostru ee vetl manca, nici pentru trupul vostru ce vetl imbriea; au nu este suttetul mal mult decat hrana ~i trupul deeat imbricimintea? Prlvitlla pisirlle cerului. ci nu seamans. nlei nu secera, nici nu aduna in jlntite. ~i Tatirvostru Cel ceresc Ie hrine~te. Oare nu suntett vol mal presus decat ele? Deci, nu duceti grij8, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori ee vom imbrica? Ci dupa toate astea se striduiese neamurlle; ~tie doar Tatil vostru Cel ceresc ci avetl nevoie de ele. Ciutall mal intil impirilia lut Dumnezeu ~i dreptatea Lui ~I toate acestea se vor adauga VOU8.
(Matei 6, 25-26; 31-33) Aceasta nu tnssamna sa lenevim ~i sa asteptarn ca lucrurile din lumea fizicit sa vina catre noi - cac; pAna ~; pasarile cerului trebuie sa-~i caute hrana pe care Creatorul 0 da pentru ele - ci mai degraba sugereaza ca aspecte ale vietllor noastre spirituale si mentale trebuie sa aiba un ascendent asupra .lucrurilor" de pe pamant. Privilegiul nostru divin este de a cultiva semintele credintei ~i de a incepe sa vedem rezultatele ce vor inflori apol din eforturile noastre - fizice, mentals ~i spirituale:

Nu-li pierde increderea in tine Insutt; eacl daci increderea in tine ~i in capacitatile pe care trebuie si Ie impline~ti este pierduta, atunei infrangerea itl sta deja in

66

fats! Pans ,I descurajarea dlmlnueaza capacitilile oamenilor de a deveni constlenti de tortele divine ce pot Ii c8utate de flecare... 257 -1 31 Zilnic, suntem reflectarea propriei noastre credinte. Pot fl indeplinite tot felul de lucruri atunci cand lasam deoparte fiecare temere ~i ajungem la ceea ce EI vrea ca noi sa facem.Materialul lui Edgar Cayce ne incurajeaza sa ne deschidem noi tnsine ca niste cai de transmitere a iubirii lui Dumnezeu pe parnant ~i sa avem totala incredere ca El se va sala~lui in noi. Haideti sa nu ne rndepartam de acsasta credinta care este mai valoroasa decat tot ce avem. Daca noi vom fi copiii Lui, El va fi Dumnezeul nostru. CONCLUZIE Constienta credintel se extinde prin orice activitate care ne deschide inimile ~i mintile catre acea esenta divina - gand, slujire. rugaciune sau msdltatle. Adsvarata credinta trebule sa devtna 0 parte vie, acnva, a fiecarui moment al vietH noastre. Nu se poate sa vorbim intr-un fel Divinitalii in lini~tea msdltatlei ~i in alt fel aproapelui nostru, in lumina zilei. Nu se poate sa gandim ingrat sl apoi sa asteptam ca Fortele Creatoare sa se reverse peste noi. Credinta irnplica 0 constlenta a rnostenlrii noastre. Suntem colucraton cu Dumnezeu. Detinern un etalon de depllnatate care poate fi activat in constient de catre propria noastra motlvane. Destinul nostru este de a incepe sa lmplinirn ceea ce stlrn sa tacem. Trsirile vietH noastre, bucunue. tristetile

el; con$fienta ce ne pstrunde, sunt direct propof/ionale cu credtnte trsits de no;'

Credinta este 0 constienta ce doreste sa fie exprirnata, Este un drept dobandit prin nasters ce se poate dezvolta ~i creste ca ~i noi, devenind 0 parte mai irnportanta a consnlntei noastre. Aceasta lntareste sensu I vielii noastre, creind un vehicul prin care Divinitatea poate cobori pe parnant, Este un sentiment launtnc al legaturii dintre suflet ~i Creator. Este 0 recunoastsre deschisa, 0 increctere vie in rnarturia lucrurilor nevazute:

67

Acum stlm, sau descoperim ca Raiul este inlauntrul ,nostru; ca ,i constlennzarea ,i trezirea vin dinlauntru. AsHel, prin credintii, prin darul Fiului ,i credinta in EI, devenim din ce in ce mai constienti de prezenta perseverenta a Duhului • mlscarea- asa cum a fost hotarat de Taml; ,i nu de noi in,ine. 262-119 in ultima lnstanta, credints inseemne suficient pentru a ne vedea trecend prin fieeare incercare. Detinern acelasi drept dobandit prin nastere ca si cei ce s-au dus inaintea noastra ~i care au reusit prin trairea propriei lor credinte. Acetasi suflet, care a fast usus, Fratele nostru Mai Mare, este disponibil pentru fiecare· sltuatie ~i nevoie a noastra, Citirile ne vor conecta la aceasta cunoastere, permiland credinlei noastre sa ne calauzeasca acolo unde este voia Creatorului. Credin!a este manifestarea constientet faptului ca suntem copiH lui Dumnezeu. $i in sfar~it, conform citirilor lui Cayce. credinta este piatra unghiulara a virtu!ii $i infelegerii.

68

lECTIA

A CINCEA

VIRTUTE $1·iNTELEGERE
Mai departe, fratllor, cate sunt adevarate, cate sunt de cinste, cate sunt drepte, cate sunt curate, cate sunt vrednice de iubit, eate sunt cu nume bun, orice virtute ~i orice lauda, la acestea sa va fie gandul. Filipeni 4,8

SUBIECT DE MEDITATIE

Sade,te in mine virtute ,i intelegere, caci in tine mi-e nadejdea, Doamne, Mantuitorul meu; caci Tu auzi rugaciu nea credinclcslel in inima. 262 - 17
w

69

VIRTUTE

$1 iNTELEGERE Introducere

Dumnezeu, a faeut atunel lumea sa traiasea prin credinta, prin virtute, prin intelegere. Cunoa,tetl voi oare eaile Lui? Ele nu se dezviluie usor; caci exists tnnascut in fiecare ceva ce te face sa 0 iei pe 0 cale a uniunii ,i a intelegerii, catre EI... 539 - 1
in calitate de copli ai lui Dumnezeu, unul dintre scopurile fiinlarii noastre pe pamant este de a exprima legatura noastra cu EI prin cocrearea vietitor noastre, a trairtlor noastre $i lnteractiunuor cu ceilalti. Nivelul acestei cocreatii este marginit dear de limitele propriei noastre consnlnte $1cereri. Noi suntem o parte din legile lui Dumnezeu, nu simpli observatori ai lor. Ca 0 analogie, in lumea fizlcB. exista regulj de circulatie :;Ii limite de viteza care sunt in vigoare chiar daca soterul a scapat din vedere semnele din trafic. in acetasi fel suntem $i noi supusi legilor spirituale care guverneazB. vrelile noastre, chiar daca noi alegem sa rarnanern inconstlenti de ceea ce ar putea ele sa fie. o lnteleqere a legilor spirituale vine prin traire $i prin incercarea de a tra! mai mult in concordanta cu Vola Creatorului. Odata cu 0 asfel de intelegere, se naste 0 constienta profunda despre cine suntem noi cu adevarat $i 0 legatura mai stransa cu noi insine. cu Creatorul nostru si cu toti ceilallL Atat credinta cat $i virtutea i$i au originea la nivelul sufletului. Intrucat credinta este 0 constienta launtrica. virtutea este 0 calitate a sufletului ce se poate manifesta in vielile noastre de zi cu zi. in acsasta privinta, virtutea este tot ce este bun, tot ce este la nivelul roadelor sufletului (de exemplu iubirea, dreptatea, mila, pacea, bunatatea, etc.). in interpretarea transtormarilor spirituale, Cayce leaga indisolubil virtutea cu intelegerea. Din perspectiva citirilor, virtutea este in esenta a calitate splntuala tnnascuta: pe cand adevarata intelegere vine odata cu punerea in practica a acetetasl calitati. Virtutea este raspunsul care lsl are originea la nivelul sufletului.

70

Este 0 parte din depllnatatsa ~i puritatea care deja exista in noi. Virtutea este armonizarea noastra cu Vola Fortelor Creatoare; astfel, once virtute ne unests cu Dumnezeu. Adevarata intelegere este trairea in leg11e Creatorului pe parnant, Adevarata lnteleqere este dincolo de ratlune. caci este 0 cunoestere care a fast aplicata. intelegerea noastra va crests in acelasi grad in care vom incerca sa ilustrarn virtutile in viata noastra:

Astfel, in acest studiu, vlrtutea trebuie sa fie criteriul cu care eredinta ta va fI pusa in practlca; caci tara acea puritate a vlrtutll tale, a sinelui mental, material ~i spiritual, nu se capata decat putina intelegere ... intelegerea survine in urma aplicaril a ceea ce a fost dobandit. Fii credincios a tot ceea ce este pur in scopul tau, caci aeeasta estevirtutea. in virtute vine intelegerea; caci ele sunt precum gaura ~i cepu!; ele se potrivesc perfect, una cu cealalta. 262-18
Acolo unde exlsta virtute va exista si intelegere, caci virtutea nu poate exista fara aceasta. Inteteqere« este cafea prin care virtutea este apficata in via/a. Virtutea ~j intelegerea sunt expresii ale actlvitatllor fortslor sufletului ce se rnanltesta prin noi. Cano virtutea devine baza proceselor noastre de gandire, propria noastra cale catre intelegere este netszita. Astfel, pe masura puneru in practlca a roadelor sufletului, psrceptia noastra se schirnba astfel tncat intelegem finalitatea a tot ce lntampinarn. Virtutea insemna sa corespundem cu tot ce cunoestem noi mai bun. Este 0 puritate a inimiJ; 0 puritate a min!ii si 0 puritate a suffetufui. Virtutea este un atribut cu ajutoruf caruia if putem determina pe Dumnezeu sa se manifeste pe pamant prin not: Virtutea lnseamna a fi credinciosi lntentiuor si telurilor ncastre taunmce, Insearnna a rarnans credlnclosi celui mai inalt ideal spiritual. Masurata prin constiinta proprie, virtutea va fi diferita pentru fiecare persoana. Virtutea tnsearnna deplina cooperare launtrica ce permite iluminarea ta interioara $i tncuraieaza slujirea celor din afara taoAeeasta survine ca rezultat al credlntei noastre. Virtutea ne permits sa ne cunoastsm pe noi lnsine asa cum suntem cunoscuti de Dumnezeu. Gradul nostru

71

de virtute este limitat doar de lnteleqerea noastra (n. r.: ~i de gradu I nostru de virtute, iar il)telegerea noastra depinde de virtutea noastra,

CUNOA$TEREA

FATA

DE iNTELEGERE

Este 0 adsvarata diterenta intre a avea cunoastere si a avea inteleqere. Cunoasterea este asociata cu lntorrnatnle sau cu realitalile. Cunoasterea poate Ii dobandjta. prjn educate, prin ceea ce auzim, citim ~i chiar prin ceea ce observam. intelegerea lnseamna totusi mult mai mult. intelegerea trece dincolo de simplele realltati si devine 0 activitate a propriei expsriente. intelegerea este 0 constienta vie ce nu poate fi Invatata. Este dinamica ce face ca intormatllle de orice tip sa devina practice, precum si 0 parte din constlenta noastra, ta nivelul sufletului:

Este sttut poate fi experimentat eel nu simpla cunoastere duee la intelegere, cl aplicarea a ceea ce cuprinde aceasta,experlenta,devine 0 parte aentitatii, a sufletului, care • pusi in practici duce la elevare. Cici cunoasteree Portetor Crealoare, cunoesteree lui Dumnezeu, este 0 elevare. Cici elevezi in rugiciune, in cunoastere, in intelegere, in triirile tale ,i in legiturile cu aproapele tau. 884 - 1 Cu alte cuvinte, ceea ce sum (sau ceea ce credem ca stirn)
nu conteaza atat de mult in tentative noastra de a intelege legatura cu Dumnezeu, ci in roc de aceasta, ceea ce punem in pracncaceea ce facem cu ceea ce stirn - duce la transformarea personala. Dobadiraa cunoasteril poate fi un pas catre 0 adevarata dezvoltare in a intelege; totusi, Cayce ne-e averfizal Impotrive

,i

acumu/arii cunossterii pur $1 simptu. de dragu/ de a define informafii /a dispozilia eulva. De tapt, el a afirmat ca, in ultima instanta, cu cal cunoestem mai mutt. eu stet suntem mal responsebd! pentru incerearea de a pune in praclica ceea ce stim. in viefi/e nosstre persona/e. Orice cunoestere neap/ieala devine un .pscet" a/ omisiunii - 0 deticienta prin care suntem facuti
responsabili pentru ca stim

sa facem
72

ceva si totusi nu facem. Mai

mult decat atat, cimoastsrea acumulata ~i netraita nu devine 0 parte a constiintei noastre la nivelul sufletului. De exemplu. peste ani, nenurnarate persoane si-au exprimat aprecierea pentru filozofia citirilor deoarece Ie dadea un sens, sau pentru ca-i lnstilnta ca .viata este 0 experienta cu un anumit seop". Aceasta cunoastere afirma ca suntem responsabili pentru toate legaturile noastre eu noi in~ine, cu ceilalti ~i cu Dumnezeul nostru. Aceasta cunoastere ar trebui sa ne impulsioneze sa devenim mai constienti de qandurlte, faptele !?i interactlunlle noastre cu ceitaltl. Oaca aceasta ne convinge sa faeem unele schimbari pozitive in vietile noastre, aceasta devine o parte a constientel sufletului in experientete viitoare. Daca este pusa in practica, aceasta va deveni ceva ce va ramane cu noi. Pe de alta parte, daca rarnanem doar la nivel de cunoastsre, nu are nici un efect permanent asupra noastra - nu ne schimba constls nta lau ntrica:

Cu intelegerea pertecta a orlcare! legi, legea poate deveni 0 parte a entitatii, iar cum elevarea prin planul fizlc inseamna dobandlrea inlelegerii tuturor legilor unversale, cunoasterea astfel atinsa ~I facuta ca parte a entitalii, aduce elevarea ... lata de unde vine necesitatea fortei daruite asa dupa cum s-a spus: "Fiul meu, in tot ce dobande,ti, gase,te intelegerea" capacitatea de a pune in practlca aceasta. 900 - 25 Adevarata Inteleqere are un efect atat de puternic asupra aducerii credinlei in eonstlent, a spus Cayce grupului original de studiu, incat 0 persoana cu 0 adevarata inlelegere lIar putea muta ,i muntll", 262 -19

,i

PERCEPEREA VIRTUTILOR POATE DUCE LA o MAl BUNA INTELEGERE

Multi dintre no! consurna 0 multlms de timp !?i energie judecand !?i criticand. Indiferent ca aceasta condamnare este dlrectionata catre interior sau catre exterior, ea are un etect plin

73

de consecinte asupra propriei noastre pereeptii. De tapt, de cate or; crlttcam ceva sau pe cineva lntr-o maniera negativa, eel rna; usor ne este sa vedem ee este "gre$;t" in loe de ceea ee este .corect" $i eel mai usor pentru noi este sa devenim juoecatori Luati aminte ca oriee punem in practica, pozitiv sau negativ, devine 0 parte rna; importanta a proprtei constunte. Acest mod de abordare, de a-i judeca pe ceilalli oameni, in lac sa Incercam sa intelegem ca $; ei au aceeasi Scanteie Divina ca si noi, a fast timp indelungat 0 tendinla umana negativa. Cayce a spus unui grup de sustmaton de-a; sik

Ar trebui sa cumpanirn bine, la rece, ce s-ar lntampla daca Creatorul nostru ar in cepe sa ne judece pe noi asa cum no; am criticat adesea pe alli;? .Totusl, decaf sa ne autocondarnnam pentru ceaa ce gre$im, rna; degraba ar trebui sa incepem pur $i simpJu schimbarea felului in care ne vedem pe noi in$ine si pe altil. in modul lucrarii cu perceptiile noastre individuale, citirile afirrna ca este foarte important pentru noi sa incepem "minimalizarea defectelor sl amplificarea virtutilor" orlcarula dintre cei cu care venim in contact:

Sa presupunem pentru moment, ca Dumnezeu a privlt in Inima ta asa cum tu te-al uitat adesea in viata frateJui tau? Ultare ... gande,te ..la aceste lucruri! 254 - 68

...trebuie sa minimalizam defectele ,i sa marim virtutile. $i entitatea trebuie sa adopte aceasta ca prim principiu, in ~chimbarea vietii sale, pe maeura cautarii de noi oportunit8ti. lnceteaza sa 9ase,ti defecte in altii ,i altii vor inceta sa~tl gaseasca defecte tie. Acesta este primullucru pe care trebuie sa~1adopti in noua ta viata. !;)ilasa ca aceasta sa fie 0 noua experlenta pentru tine ... sa recunostl calitatile la fel de bine ca ~i defectele. 3544 ~ 1
De cate ori nu te abati din drum (sau pierzi timp pur si simplu) dlscutand sau gandind ce este .corect" in legatura cu 0 persoana si mai degraba ce este "in nerequla" cu ea ? Dar mai mult chiar dscat sa tncercarn sa percepem vitutile celor cu care am avut conflicte personale, citirile spun ca nu trebuie sa

74

condarnnarn pe nimeni. Acest lucru s-ar putea dovedi ca fiind mai diticil in termenii tratarii cu cei care crezi ca au qresit fata de 'tine, precum $i cu cei care au gre$it fata de 0 alta persoana. ~i totusi, inditerenl de ceea ce a tacul 0 persoens, ea sau el este inca un COpt!et tu! Dumnezeu. Biblia afirma "nu judeca, pentru a nu fi judecat". (Matei 7,1) Avand in vedere ca nu putem ~ti niciodata lncercarile si provocarile pe care le-a intamplnat eineva, nu avem nici 0 justificare in a-l'condamna. Numai atunci cand am experimentat personal 0 cale a vietii cuiva, putem rnacar spera sa inlelegem ee anume I~acondus la 0 asemenea comportare. viautes nu inseamna a seuza 0 comportare negaliva sau chiar crimina/a, ci teptat ea nu ne este permis sa purtam pica sau sa condsmnsm. Binele poate fi gasil $1cultivat in fiecare, tar noi avem nevoie doar sa stim sa~1cautarn, Atunei csna virtutea este ssoctets eu puritatea, treeem peste criticism $; eondamnare. Functis de lmprejurart, acest lucru poate ti la fel de simplu ca $i incerearea de a vedea partea pozltiva pe care 0 pot vedea altil, sau poate ca inseamna pur $i simplu a nu contribui la clevetirile pe care le~am putea auzi despre 0 alta persoana. Chiar daca nu avem intotdeauna succes, citirile spun ca de fiecare data cand tncercem sa facem ceea ce este bine. aceasta are un etect pozitiv asupra maririi constiantet $i inlelegerii. iNTREGIREA, CA ACTIVITATE A SUFLETULUI Dep/inalatea noas/ra /auntriea este grabita si dezvoltata prin virtute $; in/e/egere. Cheia descopettm ecestei dep/ina/a!i este trenres /a esente noestre spirituala launtriea. Mare parte din natura urrneaza chiar acest principiu. De exemplu, frurnusetea unui trandafir se dezvolta din interior (mai exact, absorbind acele lucruri din mediul tnconiurator, din atara), dar elalonullui, modelul lui de deplinatate rezida adanc. in proprla-l samanta. Acest lucru este iara$i adevarat pentru fiecare din noi. Incercand sa traim in

75

Fie ca aceasta sa fie bine inteleasa, ca virtutea f?i intelegerea trateazain principal cu sinele f?ilegatura sinelui cu Fortele Creatoare, sau Dumnezeu f?i ca virtutea f?i intelegerea sunt relleetate in sine, mai degraba decat 0 judeeata asupra altuia. Judeea-tepe tine insufi prin propriaIi infelegere,i propria virtute - nu pe sttut- cac; acestea sunt ale Duhulu; Stant,i de Duh trebuie sa tie judecste. "Nu judeca, pentru a nu fi judecat". 262 - 19 Virtutea sl intelegerea sunt leqatura dintre noi tnsine l?i Fortele Creatoare. Prin virtute ~iinlelegere, legile de spiritualitate ale Domnului pot fi activate in lumea fizica. Cu cat dorim l?i
tncercarn mai mult devenim cai ale binecuvantaritor $i iubirii Lui catre altii, cu atat mal mult jj simtim prezenta atotstaruitcare, cu atat mai mult energia Lui va curge prin noi catre altii. Cand Fratele nostru mai varstnic, lisus a hranit cinci mii de persoane cu doar cinci paini si doi pestl, a fast a dovaoa clara ca El avea a adevarata inteleqere a legilor lui Dumnezeu. Virtutea l?iintelegerea se impun pentru ariee activitate spirituala, Virtutea l?i intelegerea lntaresc viata noastra cu 0 putere soirltuala ce rnodeteaza l?i torrneaza constienta a tot ceea ce vedem $i tot ceea ce trebuie sa atragem catre noi. Virtute a poseca legea spirituala - plenitudinea lui Dumnezeu ce se manitesta pe parnam. Aeeasta intareste cunoasterea noastra de Dumnezeu si faciliteaza rnarlrea credintei in EI.

armonie cu roadele sufletului, inlauntrul fiecaruia dintre noi nem etatonut si chiar dorinta Aceasta linta nu este atinsa _putin care putin:

ne trezim la natura noastra divina. exista 0 donnta de intregire. Detide a deveni tot ceea ce putem fi. dintr-un singur salt ci pas cu pas,

sa

76

FA GEEA GE $TII sA FAGl

Vor fi rnereu ocazii in viata cand vorn dori sa privim mal sus si sa atingem ceva rnai inalt, indiferent de Implinirile dobandite sau de cat de profund putem simti la un moment dat. Oat flind ca starea noastra naturala este splrltuala, avem 0 nazuinta de a trai cat mai aproape de Dumnezeu. Acsasta apropiere va surveni ca rezultat al facerii voii Lui - a cautarii de a fi aproapele Lui pe parnant. Dorinta acestei apropieri de sursa noastra spirituala este cea care ne conduce catre virtute si intelegere. De fapt calea noastra se natezeste pe rnasura cultivarii unicului scop de a face Iiciaiea Lui Puterea Creatorului poate trezi inlauntrul fiecaruia din no! amintirea mostenim noastre ca fiind copiii LUI: Sinele nostru launtnc tanleste dupa acea constiinta care survine odata cu trairaa intru EI. Inlauntrul sau, sufletul I$i dsscopera adevarata legatura cu CreatorulluL Etalonul launtric al depllnatatii este trezit de rnotivatia noastra spirttuala: Nu este afat de important cat de mulfe ,fie cineva, ci cat de bine aplica el(ea) ceea ce ,tie in existenta sa, prin ceea ce face, gande,te, fapt ce marcheaza sufletul prln dependenfs practica, constanta,1 consecvente fafa de Fortele Creatoare, a,a cum ne-au fost fagadulte'sa Ie intal-nim - fiecare din no; - atuncl cand Ie vom cauta. $i atuncl va veni ceea ce trebule ss creascs mai mult puterile sufletului aceluia ce cauts. 270-33 Un mota frecvent mentionat in citirile lui Cayce este "sa faciceea ce $tii sa faci s! urmetorut pas i!iva fida!'. Prea adesea distanta dintre punctulln care ne aflam $i cel in care trebuie sa ajungem pare sa fie imens. $i totusi citirile ne spun sa lnalntam pas cu pas, rand pe rand, precept dupa precept, putin cate putin. A st! sa faci binele $i a nu-t face, este poate qreseata cea mai mare pe care 0 putem face pentru ca numai facand ceea ce stirn sa facem netezim drurnul pentru urmatorul pas. Alegand pur si simplu corectitudinea si punand In practica ce gasim mai bun inlauntrul nostru, vom fi calauziti de un etalon al deplinatatii -

77

sursa noastra spirituala. Numai astfel putem tntarnoina sl depa~i lncercarile vietii ~i putem evita abate rea de la drumul drept al propriului destin. CONCLUZIE Virtutea este tot ee avem mai bun in noi. Este un fruet al sufletului. Este 0 parte indisolubila a slnelui nostru adsvarat. Virtutile noastre dezvaluie adevaratut nostru potential, caci ele sunt lnnascute, asteptand pur $1simplu sa fie trezite $1exprimate. intelegerea ne apartine atunci cane trecem dineolo de cunoasterea lucrurilor $i~ncepem trairea acestei cunoaste« pans cand aceasta devine 0 expresie proprie a sinelui nostru adevarat, Virtutea $iJntelegerea tin searna de consuenta ca EI este etalonu1 nostru l?i ca EI va lucra prin noi oaca ii vom permite. Noi trebuie sa tim atat perseverenti cat $i consecventi in activitatile noastre. Pe masura ce punem in practice lucrurile care tin de suflet, iubirea, bunatatea, iertarea si raboarea, ne transtormarn pe no! insine $1atectam in mod pozitiv lumea din jurut nostru: Cae; nu eonteaza ee ,tie (n.r.: sau stume) cineva, ci mai

degraba ce face aces's cu ce ,tie! Cacl esta insamna rand pe rand, precept dupa precept, putln cate putln. Caci crestl in milostenie, cunoastere ,i intelegere pe masura ce aplici toate acestea in propria ta tralre, facandu-ti calea dreapt8, pastrand drumul care este constructiv in vlata tao
954 -4 Pastrandu-ne imacu/ati in lume, neosandlnd pe nimeni, depa$ind acele lucruri care nu sunt in armonie cu iegislalia Lui spirttuala ~i lntorcandu-ne eu tata catre Lumina - in aeest fel ne vom afla pe calea virtutii $i inlelegerii. Vom gaSi iubire in noi lnsine, unul in celalalt si in Creatorul nostru - nlmeru nu va fi dincolo de aeeste hotare. Vom gasi pamantul nu ca un toe de tncercu! $1 tntrecett $1donate de imp/in!f, ej ca un toe al slujirji Lui cu lubke. Vom fi reinnoiti in eforturile noastre de a merge inainte, mullumind pentru intelegerea ce vine din interior; fapt!;/ ca fiecare din noi

78

este 0 parte a Intreqului, Cu monvane adecvata. tot binele pe care noi ilinfsptuim este impregnat de fiecare fibra a flintei noastre.

Prin gAndurile $i taptele noastre altruiste, con$tiinfa noestre eleveaza treptat. Vom rscunoaste ca suntem pe calea virtutil ~j
intelegerii ori de cate ori nu avem nici un gand rau despre altcineva. Vom rscunoaste ca sunte'm pe aceasta cale cand incepem sa ne vedem pe noi tnslne asa cum ne vede Creatorul nostru:

Traie,te deci 1iecarezi in acest fel, astfel ca 0 mica parte sa se adauge inlauntrul tau, su11etulultau, spre a-tl 11 mai blne. Astfel poti dobandl forta ,i cuncastere virtute; in asemenea masura incat vlata incareati cu astfel de tralri devine din ce in ce mai merituoasa, cu mal multi bucurle.

,i

1745 - 1

79

LECTIA A ~ASEA

iNFRATIREA
" ...voi pune Legea Meainlauntrullor, 0 voi serie in inlma lor; ,i Eu voi fi Dumnezeullor, iar ei vor fi poporul Meu."
lererrua 31 ,33

SUBIECT DE MEDITATIE Cat de perfeet este numele Tau pe parnant, Doamne! Pentru a avea eomuniunea eu Tine, trebuie sa arat iubire fraleasea aproapelui meu. De,i vin eu umtltnta ,i nu am nlmie impotriva fratelui meu, rugaeiunea mea, medltatla mea, nu urea pana la Tine. Ajuta-ma Doamne, in etortul meu de a rna apropia de Tine! 262 ~21

81

iNFRATIREA
Introducere

A face altora eeeaee ll-ai dori ea altll sa..i faea lie, este t testul extrem al fnfrilirii. Firi aeeasta, nu veli putea sa-L bucuratl pe deplin pe Dumnezeu. 262 - 22 Fie aeesta euviintul tau de ordlne, "Sunt slujltorul fratelui meu". Cine este fratele tau? Orieine-ar fi, oriunde-ar fi, el poarta pecetea Ficitorului pe pimant, fie el negru sau alb, batriin sau carunt, fie et tanir, fie barbar sau pe tron, sau fn seaunul preztdentlel. Toti eei ce sunt pe pi mint astizl sunt fratii tii. 2780- 3
Materialullui Edgar Cayce ne asiqura ca noi am fost in legatura cu Dumnezeu de la inceputul timpului, desi aceasta

cunoestere nu mei este te niveiul consuemau».

Ca parte a

rnostenirii noastre, noi trebuie sa sxperlmentarn aceasta legatura in deplina constienta si cu 0 deplina in1elegere a interconexiunii dintre unul ~i celalalt. Un aspect extrem de important (l?i uneori incitant) al transtormarii personale este de a incepe sa devenim consttenti de legatura unica pe care 0 detmsrn cu totu. lmpartasim cu totii 0 legatura comuns - 0 comuniune spintuala eu toti cellalti oameni. ocata ee El este Creatorul nostru, facem eu totii parte din acelasl intreg ~i avem cu totii aceasta constienta in adancul sufletelor noastre. Di n pespectiva citirilor, aceasta conexiune. spirituala doreste sa fie rnanitestata pe parnant. in stratundul fiscaruia exista constlinta unui cautator. in fiecare din noi exista un dar de comuniune spirltuala. de realizare a aeestei leqaturt. in fiecare din nol exista un etalon al lnteqralitatli care ne impinge incontinuu catre cautarsa lmplinirii, slujirii ~i iubirii unul pentru altu I (N. R.: pentru Sfanta Treime ~i pentru noi). Arrnonlzandu-ne eu acest etalon interior, dobandirn realizarea adevaratel comuniuni. Aceasta scante!e intertoar a ne propulseaza catre cea mai deplina legatura posibila cu Creatorul

82

nostru. in intelegerea noastra limitata a acestei dorinte spirituale, de prea muite ori lncercarn sa 0 satisfacem cu preocupari materiale ~i cu orice metoda de poslbila evadare. Dar evadarea nu poate duce decat la sentimente de ~imai mare desertaciune, caci aceasta dorinta a sufletului nu poate f sanstacuta decat cu lucruri de suflet : altruism, slujire ~i iubire. Comuniunea este realizarea legaturii noastre cu altii $i legatura noastra de unificare cu Dumnezeu. Atunci cand devenim mai constienti de acsasta legatura, devenim mai constientl de datoria noastra fata de toli oamenii din lume. Ne trezim tnlauntrul nostru la intelegerea ca EI este 0 parte din allil la fel cum este 0 parte din noi. • t.asand iubirea Creatorului sa curga prin noi, ajungem sa rntelegem ca inrudirea pe care 0 tmpartasim unul cu celalalt ca fiinte umane nu este decat 0 rellectare a unei legaturi spirituale cu mult mai profunde. Prin comuniune, devenim constlenti de unitatea noastra cu tof copiii lui Dumnezeu. RESPONSABILIT ATEA NOASTR.A A UNUIA FAT.A DE CEL.ALALT Edgar Cayce credea ca va veni 0 zi in istoria lumii cand umanitatea Isi va da seama in eele din urrna de responsabilitatea sa fata de fiecare in parte. Raspunsull.a intrebarea biblica "Sunt eu slujitorul fratelui meu" a fost un DA ! rasunator. Lumea nu este decat 0 comunitate din care facem parte cu totii. Cu toate ca o "sora" sau un .Jrate" poate Ii de a parte sau alta a lumii (sau chiar vis a vis de noi), suntem responsabili pentru tot ce gasim de facut in legatura cu ei. Din punct de vedere practic, ce rol putem juca noi in indepllnirea acestui plan divin? Fiecarula dintre noi i se dau sarcini ~i oportunitati ce vin in vietile noastre ca mijloace de a ajuta pe altcineva. Pe orios taram ne-arn alia, mai existainca 0 sansa de adarui un mic act de slujire. A f de ajutor nu tnseamna a face cine stie ce fapte minunate, sau sa lnfluentezi neaparat vietile a mil de oarneni. Etalonul stabilit de Fratele nostru Mai Mare, lisus, a fost

83

de a ajuta pe fiecare pe rand, doar atunci cand se prezinta ei lnsisi, Oportunitatile noastre de a 1ide ajutor sunt deja in puterea noastra. Felul in care ii tratam pe allii, prin rabdare, bunatate, compasiune 1;)i iubire, poate fi exact acel act de slujire pentru care suntem chernati sa-l 1acem. A ajuta pe allii sa se poata ajuta ei in$i$i este poate eel mai important servieiu din toate. Orice lucru cat de mic pe care gasim ca-I avem de facut, este adesea exact fapta pe care Creatorul ne-a pus-o in cale, ca mijloc de a fi un canal al iubirii Lui.

Viata este un esec daci entitatea tiecarui sutlet (,i in special aceasti entltate) nu face lurnea mai buna, acel colt de lume putln mal buna, putln mai plina·de speranta, putin mai rabdatoare, care arats rna; multi iub;re triteascs, rna; mutta bunatate, care estemaiindelung-rsbditoare·chiar prin vorbele ,i taptele entititii; in mod special in ceea ce prlveste evclutra (NR: lumii a entitatilor din ea). De,i cih;tigi lurnea intreaga, cat de putin trebuie sa te gande,ti la tine tnsutl, dacs pierzi scopul pentru care sufletul a intreprins aceasti eslatorie specials! Sa nu ai 0 parere mai buns des pre tine decat ar trebui sa ai, caci nimeni nu va gandi despre tine mai bine decat gande,ti tu insuli; nu in mod egoist, ci in dorinta de a fi de ajutor. Caci cine este eel mai important? EI, care este slujitorul tuturor, EI care face ca fiecare sutlet sa tie bucuros ca traie,te, bucuros ca are ocazia sa contribuie cu ceva la bunastarea tratelui sau, 3420 - 1

,i

Dlvlnul launtnc cauta(NR:~i trebuie) sa fie 0 cale de slujire in lurnea rnateriala. Dumnezeul nostru are compasiune pentru fiecare din nol, asa cum un parinte are 0 iubire neconditionata pentru un copil. No; suntem cei prin care ajutorul Lui poate fi materiaiizat pe pamant. Cand ratam acordarea iertarii, compasiunii sau a unui act de bunatate cuiva, avem un esec in responsabilitatea noastra pe parnant - fata de comuniunea (lntratlrea) care ne leaga laolalta. Ratam in acest caz trairsa Ja nivelul responsabilitatii de a fi copHi Lui. Cayce a spus ca atat timp cat traim, avem ocazia sa tim de ajutor attcutva. A noastra

84

este oportunitatea de a incepe sa cautarn 0 sclipire a ceea ce este bun in fiecare. Cand incepem sa mirumallzam defectele cuiva ~i sa-l arnotiticam virtutlle, ajungem sa lnteleqern ca ceea ce putem schimba cel mai mult in interactiunile noastre cu altii, este propria noastra perceptie - did chiar ~i eel mai mare dusrnan al nostru are un cel mai bun prieten. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa aeceptarn orbeste ceea ce face sau sustine cineva, ci mai deqraba ca suntem tncercan pentru a incepe sa-i vedem pe altii . asa cum ii vede Creatorul (atat pe ei cat ~j pe noi). Procedand astfel, constientizarn ca ficare menta iubirea, bunatatea, compasiunea, calauzirea !?ichiar slujirea noastra:

In plus, atunei cand vedem binele in altH, avem oeazia sa-j aiutam sa-~i recunoasca puterile pe care Ie au spre a fi oferite !?i Ie putem amplifiea totodata in decursul acestui proces. Trebuie sa ajungem sa ne iubim aproapele (indiferent de cat de mari sunt distantele dintre noi), exact asa cum ne iubeste Creatorul nostru. (NR: Aceasta iubire sa se manifeste diferit !?ide noi, ea ~i de Creatorul nostru, pentru fiecare, corsspunzator Divinitalii din el) Fieeare individ din arice zona, de orlce culoare, de ariee erez, este.o parte din noi - fieeare contribuie la intreg. Suntem cu totii membrii acelelasl comumtati. Suntem cu totii parti din Dumnezeu. (NR: Dupa eforturile pe care Ie faeem, in acest scop)
85

Caci nu incepi sa gande,ti drept pana nu e,ti capabil sa vezl in vlata cuiva pe care-I dispretuie,ti total, ceva din Domnul tau, la care te inchini. Caei fiecare sutlet-entitete de pe pamant, in viata, indiferent de nuanta sau euloare, de desfigurarea trupului sau a mintii, se afla pe pimant prin Voia lui Dumnezeu. Caei EI a voit ea niei un suflet sa nu piars ~;j astfel a pregatlt 0 eale de sea pare. ~i tu, ca slujitor al Lui, ca un copil al Dumnezeului viu, ai posibilitatea de a contribui la bunastarea orieui, chiar daca ai considera ca nu sunt demni de aceasta.Caci daca depreciezi astlel pe altii, ee fel de arbore va creste in propria ta inim3 ? Potl 1isigur ca altcineva te va deprecia pe tine. 3575 - 2

Te rog descrie diterenta dintre comuniune ,i tratle. R : Una pentru Dumnezeu, una pentru om. 262 - 22 $i numai dupa cum il tratezl pe aproapele tau, Il aratl sincer iubirea Lui. Caei ceea ce vel face eelui mai mie dintre acastla, confratllcr tai, Facstorului tau jj vei face. 1620 - 1 LEGATURA NOASTRA CU DUMNEZEU Ce poate fi mai frumos decat ca intreg parnantu! fie 0_ comunitate intru Dumnezeu? Tncluda faptului ce.acest lucru poate parea imposibil sau ehiar departe de realitatea actuala, eitirile eonfirma faptul ea aeesta este destinul umanitatii. Aceasta problema privind lumea, ce apare atat de divizata ~i totusi imparta~ind un destin corn un, I-a indemnat pe unul din mernbrii primului grup de studiu sa intrebe, .Poate exista fratemitatea intre oameni fara adevarata comuniune ?" Cayce a raspuns : Comuniunea este mai intSi fraternitate, un eta Ion al- sau o umbra a - ceea ce este comuniunea ; caei, asa eum ne-a fost dat, tot eeea ee se vede manifest in lumea materials nu este decAt 0 reflectie sau 0 umbra a realuluJ sau a viel;; spirltuale. Fraternitatea, deei, este 0 expresie a comuniunii ce exists in vlata spirituala. 262 - 23 Ceea ce ne sugereaza eitirile este faptul ca aceasta unitate, aceasta unicitate intru Dumnezeu, exlsta deja la nivel spiritual. incercarea noastra este de a aduce intr-un fel acsasta constlenta in constnnta, in lumea rnateriala. Putem incepe astazi.lndlterent de locul in care ne aflam acum, avem ocazia sa daruim iubire, sa imparta~im comuniunea ~i sa evocarn unitatea in carnlnul nostru, la serviciu ~i in anturajele noastre zilnice. Citirile afirma ca din perspectiva noastra lirnitata, ne putem imagina ce efect vor avea toate acestea asupra celor din jUL Nu putem concepe ce scbirnbar, vor surveni asupra propriilor noastre inimi. Nu putem anticipa amploarea binelui ee va cobora pe aeest parnant :

f:

sa

86

t.uatl aminte la aeestea: Exista promisiuni faeute de Fortele Creatoare sau Dumnezeu eopiilor oamenilor, ea "Daea tu vei fi fiiea mea, fiul meu, eopllul meu, Eu vol fl fara indolala, Dumnezeul tau". Aeeasta este 0 promisiune personata. lata de ee seopurlle sunt de a gasl 0 intrare pentru ea sufletulsa poata fi pregatit pentru sala,luirea eu sufletul ,i spiritul Dumnezeului viu.(NR:Duhului Sfant) 1436 - 1 Cu cat mai mult raspundem unul altuia intr-un spirit de comuniune si fratie. cu atat rnaimare va fi capacitatea Creatorului de a lucra prln noi ca sa tim niste copii ai Lui sala~luind pe pamant. in decursul tiecarei generalii, necesitatea cea rna; jmperioasa pentru noi ca indivizi a fost de a intelege adevarata noastra legatura unul cu celalalt ~i cu Creatorul nostru. Am putea intreba .Ce are a face legatura dintre unul ~i celalalt, cu legatura noastra cu Dumnezeu?" in ultima instanta, este irnposlbf sa cunostl pe Unul fara celalalt, caci Dumnezeu este inseparabil de creatiile Lui. Toate sufletele au fost facute dupa chipul ~i asemanarsa Lui.(NR: Chiar daca azi sl Ie-au schimonosit) Noi nu suntem dear corpuri fizice, ci mai deqraba suflete ce se afla in lurnea materiala. in Scripturi citim ", ..Intrucilt atl facut unuia dtntr-acestl fratl al Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut." (Matei 25: 40) Ca raspuns la intrebarea cum ar putea cineva sa stuieasca si sa fie lntr-o mal buna armonizare cu Durnnezeu, citirile au conturat raspunsul in termenii relatiilor personale ~i interrelatiilor zilnice cu allii. In privinta realizarii unei mai mari conexiuni cu Dumnezeu, celui ce a pus intrebarea i s-a raspuns: Aceasta este 0 mo,tenire naturala a fiecarul suflet. Apoi, practicarea aeesteia, apliearea ei in problemele zilnlce, in legaturile de zi cu zl- acestea aduc in ele insele consntnte armonizarea prin care se ajunge la 0 mai mare con,tienta ... Aceasta, dupa cum am aratat, tnseamna a fl implinit zi de zl, putln cate pufln, rand pe rand, precept dupa precept. Nu ca rutina, ei mai degraba ea 0 traire viece devine tot mai mult 0 parte a sinelui ce este simtita, vazuta, euncseuta de toti cei

,I

87

ce se confrunti in trup cu activit8lile lor zilnice! 0 vorba buna, o disculie calma, chiar 4i in cele rnai dificile situalii, ereeaza acea armonizare nu nurnai pentru sine ci ,i pentru allii - sau fac pe allii sa devina constlentl de aceasta. Pentru ratlune, acest lueru poate fi ilustrat prin felul in care un post de radio poate fi schimbat pe frecvente mai inalte sau mal joase; cand va fi in acord perfect, realizand astfel un acord ce face posibili nu numai 0 receptlonare perfecta ci 0 reactle pertecta asupra celor infJuenlafi de aceasta. 877 - 6

,i

Folosind analogia lui Cayce, din acelasi motiv pentru care un radio trebuie sa fie reglat la frecventa corespunzatoare in scopul unei rsceptlonar: optime, este imposibil sa iube~ti cu adevarat pe Dumnezeu ~i inca sa contlnul sa dusrnaneef eu sfidare una din creatiile Lui. lubirea si ura nu pot sala~lui in aceeasi InimB. Fieeare din noi are posibilitatea de a fi 0 parte a transtorrnarf spirituale de pe parnant - desl implicarea noastra este lirnitata de rnasura in care dorim sa fim transtorrnatl. Cand starn sa exarninarn cum am interactlonat eu allii, ne putem da seama cat de frecvent nu ne-am atins scoput, Numai devenind constieru! de Duhul Sfant din noi, vom incepe vedem fumea , pe noi Insme $ipe a/Iii, a~a cu.meste V8zut fiecare de Dumnezeu. Citirile au indicat adesea ruqaciunsa si rnsditatia ea fiind esentiale pentru dobandlrea constlentizaru DivinuJui. Cand cautarn sa ne arrnonizarn, eu Dumnezeu, armonia prezentel Lui va umple vielile naastre si va aotiona asupra a tot ce atingem. Comuniunea noastra cu Dumnezeu se dezvolta pe rnasura ce intindem 0 mana celor din jurul nostru. Cat de bine ne dorim cu adevarat sa-L cunoastem pe Dumnezeu? Din perspectiva lui Cayce, raspensul este nurnai Blat de mult pe cat tncsrcam sa-; inteleqem ~i sa-l ajutam pe altli.

sa

COMUNITATEA

CA 0 RESPONSABILITATE

larma ~j activitatea de zi cu zi, uitarn prea des sa ne focalizam asupra importantei comunitalii. Multa lurne a descoperit

in

88

ca uita adesea sa-~i faca timp sa asculte, sa zambeasca, sa traiasca pur si simplu prezenta altei persoane mai deqraoa decat sa se indrepte catre urmatoarsa tinta pe eare ei spera sa 0 atinga In acea zi. Datorita legaturii noastre cu Dumnezeu, avem 0 responsabilitate tala de toti ceilalti. Nu este doar 0 datorie tala de cei ce ne iubesc ~j pe Care noi ii iubim la randul nostru. ci este 0 datorie pe care trebuie sa 0 imparta!?im cu fiecare. Citirile ne amintesc taptul ca. Creatorul nostru ne-a iertat toate defieientele (N R: in rnasura si polrivit taptelor noastre vazute si recomandate ~i de Biseriea Cre~tina Ortodoxa) si ne-a darult iubirea neconditionata. Se astspta de la nol sa faeem acelasi lucru. Cu cat vom consnentiza mai mull obliqatiile noastre fala de Dumnezeu, unul fala de altul ~i tala de noi in~ine, eu atat se va amplitica propria noastra capacitate de a ajuta in spiritul eornuniunii. Pentru multi dintre not acest lueru poate parea difieil. chiar dincolo de capacitatile noastre aetuale. $i totusi, daca nu vorn tace Voia lui Dumnezeu,(NR: finala. ignorand obliqatiile momentane ale unuia tala de alfii ~i momenlane fata de noi tnslne) norsuntem eei ce s-au abatut. EI nu ne va eere niclodata faeem mai mull decal suntem capabili:

sa

Tinand seama de comunlune, aceasta ar trebui sa insemne foarte mult pentru fiecare mernbru al unui astfel de grup; caci apllcand .. in propria lor traire, se poate astepta ~i o aceasta nu apare in vlata unora, atunci acestla trebuie sa ~tie ca"au Jipsurl in eforturile lor de a fi ceea ce trebuie sa fie in relatlile cu ei 1n,i,i, cu Facatorullor, cu grupul. Atunci. indreptati-va catre ceea ce are un scop sincer, ce este pur in mlnte, rezonabil chiar pentru sine, mergand pe drumul ce ne aduce 0 mai aproplata uniune cu EI, caci "De voi veti fi poporul Meu. Eu voi fi Dumnezeul vostru". EI cauta sa gaseasea aceasta expresie chiar in totl cei ce-sl spun sunt eeea ee sunt ~i este 0 forti mereu activi care prin toate veacurile. prin toate popoarele, poate fi 0 adueere aminte a comunlcarf eu EI. Cel ce a adus la viata Pleiadele, ce a pus

primi acea comuniune adevirati tn triirea cuiva; ,i cand

89

centurile lui Orion, sau apele din adancurl ce sunt aruncate pe piimant, sau aduce suflarea in vlettte tuturor creaturilor care aduce unirea cu acele Forte Creatoare ce fac muzlca sferelor - Dumnezeu este numele Lui! 262· 23 Realizand ca partea noastra cea mar launtrica este deplina ~i ca lnsust Creatorul tuturor lucrurilor a predestinat succesul nostru final. cum mai putem continua sa credem ca adevarata comuniune este dincolo de capacitatea umanltatii? lubirea Creatorului este destinata spre a se manifesta pe pamant ~i deci. cand vom alege momentul sa ne facem partea? Cei ce trebuie sa imparta comuniunea lui Dumnezeu au 0 datorie. Cei ce trebuie sa cunoasca comuniunea Lui au 0 obligafie. Daca fieeare din noi nu face lumea putin mal buna, putin rnai plina de speranta, putin mai rabdatoare, putin mai blanda. putin mai iubitoare- prin gandurile, vorbele si faptele naastre - atunei nici nu am inceput rnacar sa rsallzam trnpartaslrea mostenirli comuniunii noastre spirituale cu altii. Comuniunea si fraternitatea inoculate in inima !iii sufletul fiecaruia aduce lumea intr-un nou mileniu. Dar pacea' pe pamant ~i binele vor trebui sa fie mai Inainte de toate 0 tratre personate, pentru ca mai apoi sa se realizeze In intreaga lume. Ne facem noi partea noastra, pentru a face posibila aceasta transformare?

,i

va

CONCLUZIE Comuniunea trebuie Inca sa fie rnanitestata in vietile noastre pentru ca am uitat scopul pentru care am fast creati: spre a deveni tnsonton si cocreatori cu Dumnezeu, spre a fi canale ale iubirii Lui pe pamant si de a fi de ajutor tuturor celor atlati In suferinta. Este de mirare ca ne sirntim adesea disperati si hoinarim fara tinta, cand am pierdut din vedere adevaratul motiv pentru care suntem aici? Fiind copiii lui Dumnezeu, avem ocazia sa dobandim completa constlenta a legaturii cu EI. Dar, In ultima instants, aceasta constienta creste ~i se dszvotta numai prin

90

mteractiurule cu allii ~deoarece numai prin activita\ile noastre cu altii dernonstrarn cat de bine am ajuns sa-L cunoastsrn pe Dumnezeu. Cayce a spus trecvent unor persoane ca pana cane nu vor ti capabile sa vada 0 scantsie a Creatorului chiar si inlauntrul celor pe care nu-i putem suteri, ei nu au inceput inca sa gandeasca just. Aceasta "gandire justa" este 0 parte a etalonului deplinatalii care exista In fibrele launtrice ale sinelui. Cand unii au fost dsrutati de legaturile in care au Intampinat dificultati, Ii s-a arnintit ca Iisus a dat un exemplu pentru toti:

Exista inca in consttlnta fiecsruia indoials de a fi facut alegerea co recta in relatiile cu altii. in astfel de momente, prlveste adanc in vtata omulul Ilsus vezi cum a tratat EI problemele de acel tel. A~a cum EI a dat, In interpretarea scopului Sau pe pamant, EI a recunoscut necesltatlle flecarul suflet, precum ,i scopullui pe pamant. Caci toti oamenii (,i EI a fost om) nu au ajuns, (NR: fnca) la gloria lui Dumnezeu. Numai In EI, prin EI, cu EI poate. sa atinga oineva adevarata calitate de fiu, adevarata comunlune, adevarata legatura cu Fortele Creatoare sau Dumnezeu.

,i

3357 ~2 . Adevarata comuniune realizaaza lsqatura noastra finala unul cu celalalt si legatura de unificare cu Dumnezeu. Lumea tanieste dupa iubirea pe care l-am putea-o oten. Cu acesta cunoastere. cum am putea sa ne msntinem animozitatea, ura, sau judecata? Indiferent de cum i-am perceput canova pe cei ce i~am nurnit dusrnani, avem acum ocazia sa-l numim prieteni, sa-i vedem prin prisma iubirii. sa dorim armonizarea lor cu Dumnezeu, precum $i cu ei lnsrsl. Pe rnasura ce evoluam pas cu pas, putin care putin, manltestam cooperare, devenim mai IntelegbHori cu noi Insine !?icu cei din jur. constienta motivatiel noastre spirituale se adanceste, credinta noastra 58 Intareste, dovedim calitati ale virtutn !?iintelegerii $1devenim din ce in ce mai constienti de comuniunea noastra cu Dumnezeu $i cu rumea. Dad! experlmentam comuniunea 'perseverenta a acestui adevarat sirnt al comunitatii, trebuie sa ne bizuim pe aceasta 91

importanta porunca, "Iubiti-va unul pe altul". Caci cand facem aceasta, comuniunea cu Dumnezeu se poate manifesta in final pe pamant.

92

LECTIA A ~APTEA

RABDAREA
Prin ribdarea voastri Yeti dobAndi sufletele voastre.
Luca 21 -19

SUBIECT DE MEDITATIE Cat de milostivi este Fiinta Ta pe pimAnt, Doamne! Fii Tu ciliuzitorul cu care cu ribdare si ne urmim drumul ce este stabilit inaintea noastra, prlvlndu- Te pe Tine, Creatorul, Ditatorul de Lumina. 262 - 24

93

RABDAREA Introducere

Rabdarea este acea actlvitate a minlii neeesara din punct de vedere mental, fizic ,I spiritual, ce duce la extinderea ,I familiarizarea cu activitatile a ceea ce poate fl cunoscut in sine, inditerent daca este atitudinea corespunzatoare a ceea ce este pastrat ca ideal, daca este ceea ce se manitesta prin credinta sau prin tapte, inditerent daca virtutea este insolita de inlelegere sau este 0 regula prestabnlta, inditerent daca sinele este in posesia unui ideal ,i actloneaza cu masuri cooperative asupra triirilor oamenilor. lata de ce, a,a cum constatim, aeeasti leetie trebule sa fie insumarea a tot ee a fost experimentat de oamenl prln eeea ee ei au daruit altora, eeea ce trebule acum sa traiasca ei in,i,i in aetivitilile de zi eu zi. 262 - 25
Intr-o lurne atat de concentrate pe vlteza, irnplinire :?i finali~are, evolutia rabdarii poate fi 0 lectie greu de lnteles. in ciuda taptului ca rabdarea este .Jnsumarea" tuturor celor mennonate anterior, aeeasta este adesea gre$it inteleasa, de prea multe orl oamenii pun rabdarsa pe pic/or de egalitate cu pasivitatea sau eu doeilitatea; sau nu este niei una niei alta. Din perspeetiva citirilor, aeeste ernotii echlvateaza cu 0 aeceptare blajina, mai deqraba decat eu aetivitatea constlenta impusa de rabdare:

Aeeasta nu este rabdare, eaei ribdarea nu este niei pasiva, niei negativi; este 0 intluenli constructiv8, 0 forta activatoare pozitiva. Caci, daca cineva te toveste in obraz, a spus EI sa dai inapoi? Nu! Mal degraba intoaree-I ,I pe eelalalt! Fii aetiv in ribdarea ta; fii activ in relatille tale eu aproapele tau! 815 - 2
Rabdarea nu este receptiva, ei dimpotriva, este activa. Uneori lumea erede ca rabdarea este sinonimul tolerantei, dar

94

toleranta este acceptarea unor lueruri a!?a cum par ele a fi, in timp ce rabdarea impune sa devii in mod activ constient de tot ceea ce propulseaza influenta intr-o situatie. Decal sa tii intr-o stare de spirit pasiva, Cayce a spus ca adevarata rabdare este 0 activitate a trupului, rnintii sl sutletului, tocatizata in a!?afel tncat prezenta, legilor iubirii lui Dumnezeu sa patrunda in vietile noastre. Din aceasta perspectlva, rabdarea este 10l1ace lntareste toate activitatile spirituale ce se rnanitesta pe pamant - este piatra din capul unghiului a intregii evotutii spirituale. . Prin rabdare, rnotivatia noastra spmtuala evolueaza in asemenea masura tncat ea devine raspunsul nostru constlent pentru vlata de zi cu zi. Ra.bdarea pune slujirea in actlune, permitandu-ne sa devenim cai de binecuvantare.pentru altll. Conform citlrllor, raodarea este tnsast esenta lui Dumnezeu. Chiar daca ar dura un veae de veaeuri, dorinta Lui este ca noi toli sa ajunqern la constientizarea Luminii - Dumnezeu este Zeul rabdarii. De aeeea rabdarea indura totul pana la starslt. Rabdarea ne da sentimentul eternitalii noastre. Rabdarea este expresia naturala al unei parti de suflet divin din noi:

invata sa fli rabdator, daca vrei sa ai intelegere, daca vrel sa dobande,ti armonia ,I mllostenia in acestSviata! "Caci in rabdare veti dobandi sufletele voastre". Cand oamenii devin nerabdatorl ,I doresc sa faca propria lor vote, sau doresc propria lor exprimare, sau doresc ca ei ca persoane sa fie auzltl, devin din ce in ce mal putln aproplatl de Dumnezeu - ,I se manifesta mal mult ceea ce este animalic decat ceea ce este uman. 1201 - 2
Rabdarea face sa se trezeasca Divinul din noi. in termenii cei mai sirnpli, rabdarea este iubirea in sctiune.

DEZVOLTAREA

RABOARII

Dezvoltarea rabdarii impune armonia (rneditatia. ruqaciu-

95

nea si lntrospectia), perseverenta ~i pur si simplu sa devenim constientl de eum reactionarn la lumea din jur, tata de eum ar . trebui sa 0 faeem: in acest efort, nu lucruri mari se cer - ci a fi bland ~i a

cunoaste, chiar asa cum EI a spus, "in rabdare veti dObandi sufletele voastre". Caci rabdarea nu inseamna a nu te enerva; nu este ca toleranta ; caci toleranta ,i rabdarea sunt atat de opuse precum ar fi ura ,i iubirea fraleasca in domeniullor de activitate. Caei rabdarea insamna a deve"; constlent de ceea ce impulsioneaza lntluentarea vletll tale, in tlmp ce toleranta este ca ,I cum tl-ai musca limba atunci cand vrei sa spui eeva raul Astfel, in actlvltattle legate de acestea, ele nu vor ajuta doar la crearea unei mai mari lntluente in viata, dar vor inveseli activitali Ie ziInice ale vieli i. 451 - 3 A practlca rabdarea inseamna sa incepem sa oepastm
stadiul raspunsurilor reactionare tata de oameni, vlata ~j situatii sl sa actionarn fala de ei in feluri in care sa fie conform cu ceea ce cunoastsm noi mai bun. Rabdarea inseamna a spune si a face nu ceea ce vrem, ci eeea ce trebuie. $i procesul de a deveni rabdator este mult mai mult dscat a fi dragut sau a arata bladets. De exemplu, toleranta este acceptarea oamenilor pentru ceea ce sunt (sau cel putin alegerea lor, nu a barf sau a judeea), dar rabdarea face un pas inainte ~i ne arata ca trebuie sa vedem ceva din rnostenirea noastra divina in fieare om pe care-t intainim:

Cand atingem nivelul de elevare in care incetiim sa mai vedem gre,elile eelor eu care venim in contact, putem spune atunel ea avem rabdare? R : Cand iI vedem mai degraba pe EI,carula ne inchinam chiar sl in gre,eJiJe cetorlaltl, atunci suntem la inceputul ribdarii. 262 - 24
. Aceasta stare de constlinta exista in stare tatenta lnlaunnul nostru ~i poate fi trezita prin armonizare, efort, consecventa ~i raodare. La nenumarate persoane Ii s-a spus in eitirile lor, ca un scop esentiai al intregli"or vie!i era sa invete leetia rabdarii. Altor persoane Ii s-a spus ca nists condlth de sanatate precara puteau

i:

96

fi de asemenea vazute ea 0 oeazie psntru ei de a tnvata Iectia.

rabdarii. Ca raspuns la dorinta unei persoane de a vedea rezultate imediate, Cayce a afirmat: Aeorda timp!Fii rabdator. Ai avut ani ~i ani de tulburare. Nu astepta ea aeeasta sa se vindeee pe moment ~i sa fie de

natura permanenta.Caeltrupul, vlata, intregul fieesrei entitati este 0 crestere; ~i daea aceasta erestere nu este stablla, atunei nu valoreaza foarte mult! Fii rabditor. Fii eonseevent. Fii persistent. 716 - 3
In loc sa vedem rabdarea ca pe 0 lectie neintrerupta a elevarii si dezvoltarti, cei mai multi dintre noi am fost condition ali sa vrem obtinerea rezultatetor imediate: Vreau sa inva! rabdarea $1vreau sa 0 inva! ACUM!Totu~i, rezultatele nu pot fi vazute atat de repede. analogie tolosita de Cayce este aeeea ca cineva nu searnana 0 sarnanta, dar saoa apoi sa vada ce s-a lntamplat cu ea. Trebuie timp, creointa si perseverenta, Totusl, rabdarea nu trebuie contundata cu asteptarea:

Nu rimineti doar inerti ~i asteptatll Faceti eeva pentru eapaeititile sinelui de dobandire a reactillor fizice ~i mentale, ale manifesmrilor in vlata aeestuitrup, (529),in acest moment!
529 -1

Atunei am putea defini pentru entitate ee intelegem prin a avea ribdare - Intr-o maniera actlva, pozitivs ~i nu doar ca un lucru pasiv. A avea sau a indura prlvatlunl, sau critics, sau 8versiunea altora, nu tnseemna deloe a avea neapirat rabdare, Poti deveni astfel un rob pur ~i simplu, nu doar pentru tine insuti ci ,i 0 scapare a celorlalti, ceea ce poate sa nu fie nlclodata satisfacatoare deoarece nu existii niei 0 rezlstenta. Rabdarea pasiva, mai exact, are locul ei; dar tlnef cont de ribdare mai degraba din punct de vedere al preceptelor relatlllor lui Dumnezeu cu omul: lubirea

neingriditi inseamni ribdare. lubirea manilestati este ribdare. A indura uneori este ribdare, consecvente neintrerupti este ribdare.
161 . 1 97

Rabdarea se dezvolta ori de cats ori incercam In mod consecvent $i perseverent sa manitestarn activitatea lui Dumnezeu pe pamant, Cu alte cuvinte, ori de cate ori lncercarn sa ne extindem in dephnatate prin slujire, iubire, compasiune sau chiar vlndecare, Habdarea este 0 actiune cu un anumit scop, al carui fundament este in motivatta spirltuala. Deoarece rabdarea sustine realizarsa dezvoltarf spirituale, aceasta trebuie sa devina o torta activa crscanda ce se naste pentru a face fala orlcarei situatii in viata noastra. Rabdarea vede fiecare tralre ca pe 0 oportunitate personals pentru elevare. Habdarsa intelege once incereare ca pe 0 sansa de a demonstra ca am oobanctt 0 constlentlzare a !egilor Lui pe parnant, Cum vom sti cand este complet dezvoltata rabdarea noastra? Atunci cand iI vom recunoaste pe Dumnezeu in fiecare si cane fiecare acpune, fiecare gand, fieeare cuvam $i fiecare fapta a noastra se reqaseste in EI. Adsvarata rabdare ne umple cu pacea prszentei Lui atotcuprlnzatoare. RABDAREA FATA DE SINE $1 DE ALTII Habdaraa tala de sine imp!ica faptul ca am devenit constienti ca avem mai multe de invalat. Fiecare din noi este profund constient de etaloanele gandurilor $i reaetiilor noastre interioare fata de noi in$ine $i fata de altil. Prin efortul rabdarii, reactiile noastre pot deveni in mai mare concordanta cu ce avem mai bun in noi. De tapt, pans csnd ganduriJe ~i faptefe noastre se a/iniaz8 la etalonul nostru fauntric Hristos, tectis rabdarii nu a fast dessvar~ita. Cand suntem rabdatori eu noi Insine, nu devenim frustrati $i nu ne autccondarnnam atunei cand mai avem inca de atins seopul nostru. Dimpotrlva, ne lncuraiam cu perseverenta $i hotarare sa continuam incercarea. Citirile au afirmat adesea ca suntem responsabili pentru "ineereare" - facand eeea ce stim mai bine; Dumnezeu este responsabil pentru rezultate:

98

Fie acestea lucrurile pe care cineva trebule sa Ie facs. $I sa atle rabdarea fata de sine. S-a spus, "Nu am plans ncl toata zlua nu ne-a raspuns nimeni?" Cautat-aj tu, asa cum s-a aratat, rasplata? Sau cautat-al sa fli cale de binecuvantare pentru aproapele tau? Poate sa nu ti se fi raspuns, dupa cum ai vizut. Poate ea ti-au aratat chiar dlspret, batjocura, pentru rabdarea ,I necazul tau. Dar undeva soarele stralueeste inca; undevas-a facut zlua; pentru cei istoviti, pentru eel pirasiti. Domnul detesta la,ul. ~i ispitele care apar in astfel de eazuri sunt propriile voastre pereeptll. V-ati ranit pe vol in,iva ,I Lali crucifieat din nou pe Domnul vostru, atunci cand ali devenit neribdatori sau all vorblt cu asprime pentru ca cineva v-a batjoeorit sau v-a dispretuit, sau a ras de eforturile voastre! Lasali rezultatele, lasal! incoronarea, lasali gloria, cu Damnul! EI vi va rasplsti! spunetl in inima voastra ce credetl, Actiona,i pur simplu in acest fel! Cu vorba, cu gandul, cu fapta. 518 - 2 in ultima instanfa, singura persoens pe care 0 putem schimba suntem not Insine. Nu putem torta pe altii sa

,I

,I

interactloneze cu noh in felul darit de noi. Totusi, Ie putem raspunde in mod cansecvent in aceeasi rnanlera in care am dori sa firn tratati la r~ndul nostru. in cadrul dinamicii tuturar relatiilor umana este principlul de baza "cine se asearnana se aduna", Trebuie oezvottam in nai lnslne ceea ce am dar! sa primim de la altcineva. Cu alte cuvinte, atunci cand manitestam ceea ce stlm mai bine, nu putem decat sa atragem ~isa primim ca raspuns acelasi lucru:

sa

Cu cat arall mai multa rabdare fala de altli, cu atat mal multi ribdare tl se va arata tie de catre allli ..,I devine astfel un cerc, a~ cum a fost, iar inalnte ca cineva sa afle aceasta, conditiile s-au reglat ele insele astfel incAt sinele este capabil sa se adapteze tuturor circumstantelor ,I conditiilor ,i la tot ce apare in jurul nostru in dlferite activltali. Sa 11m nibdaiori

asUel mal intai cu no; in,ine ,; epo! cu allii.

99

Rezultatele vor fi vazute pe masura ce se va manltesta rabdarea. Aceasta nu tnseamna rabdare doar In sensul unei supuneri sau a fi doar linh;;tit - ci 0 rabdare activa~constient de a fi rabdator cu sine ~i cu altii. Forteaza-te sa faci unele lucruri neplacute pe care n-ai vrut sa Iefaci candva ~i fa-o cu placere! 911 - 3
Intr-un mod destul de interesant, citirile argumenteaza faptul ca atunci cand credem ca rabdarea noastra de 0 alta psrsoana s-a consumat total, ne-am pierdut de tapt rabdarsa tala de noi insine. Este usor sa devenim atat de prinsi in activitatile noastre zilnice incat sa uitarn motivul pentru care ni s-a dat viala in primul rand - Cayce a numit aceasta, a alerga cursa viatii. Zi de zi, clipa de clipa, avem ocazia de a fi 0 cale pentru activitatile lui Dumnezeu pentru cei din jurul nostru. fncercarea noastra este de a purta cu noi tot timpul virtutea rabdarii, devenind astfel constienti de faptul ca fiecare experienta de viata are capacitatea de a ne aduce intr-o mai stransa .arrnonie cu EI. Suntem deterrninati sa lasam deoparte acele lucruri ce ne-ar impiedica si sa infaptuim ceea ce stirn mai bine. Aceasta este calea catre integritate. Cu rabdare, Creatorul sluieste reusitet noastre.

tata

RABDAREA CA STARE DE CON$TIENTA Cei mai multi dintre noi am trecut prin dificultati atat de mari lncat ne-am intrebat daca avem capacitatea de a face tat~l. In alte ocazii, in situatii pe care altHle-ar fi considerat insurmontabile, ne-am descurcat ca l?icum le-arn mai ti rezalvat ~j aitadata. Citirile afirma ca sxista 0 diferenta intre a avea cunoastsre l?ia posed a a adevarata stare de constienta. A ave'} cunoastere Insearnna ca cineva cunoaste ceva l?i peats folosi sau ignora cunostintele respective; a avea 0 constienta. implica faptul ca ceva a devenit o parte a tnsast starii de a f a unei persaane. Lectme invafate prin retdere devin 0 parte a suttetuta! nostru care rsmene penfru vesntcie.

100

De fapt, 0 leclie invalata prin rabdars devine 0 parte a constiintei noastre intr-o asemenea rnasura, incat descoperim ca suntem un exemplu pentru allii. Suntem provocati sa depunem efart ~i sa lucram in mod constant cu rabdare. Dar pane.nu lucrarn in mod constant cu rabdare, pana aceasta nu devine 0 stare de constlenta - reactia noastra adevarata ~j naturala - nu am tnvatatoinea: Pentru a avea acea iubire, acea rabdare a Facatorului hrmllor, trebuie sa aratam rabdare fratelui nostru ,i - asa cum a fost Elfntrebatf de cate ori voi ierta? De sapte ori ? Oa, de saptezeci de ori cite sapte, pentru a putea afla ce este cladit "h tine. Prin robdare vine intelegerea. cunoesteree singura,

nu este nimic.

intelegerea intru Domnul devine aceea a iubirii, cu rabdare, care duce la glorificarea a ceea ce este darul Tatalui in lurnea materlata, mentala, spirituala. Stai lini~tit,i vei vedea maretia Domnului. Cu rabdare veti dobandi sufletele voastre. Pe rhasura ce se dcbandeec din ce in ce mai mutt inlelegerile in cooperare, in sine, in activitalile din sine ,i cu cat se dobandeste mai mult 0 cunoastere a prezentel Lui in viata, rabdarea scttoneaza mal mult in viala, in traire, in inima, iar sufletul eleveaza in inlelegerea prezentel Lui... 262 - 24 Rabdarea practicata cu adevarat aduce 0 mai mare con$tienta, cac; testeaza hatare/e dezvo/tar;; noastre. in masura in care avem rabdara, ajungem sa lnteleqem ce am facut cu cunoastersa noastra. Prin rabdare putem incepe sa vedem tncercarile vietii ca pe ruste oportunltati de a eleva. Prin rabdare ajungem sa intelegem leqatura noastra eu Creatorul, precum ~i legatura Lui cu noi. Cu rabdare, ni se permite sa rnanitestarn virtutlle spiritului, cac: cu rabdare ne dobandun sutletele.

101

RABDAREA CA DIMENSIUNE Edgar Cayce a afirmat ca acea constlsnta a lumii este marginita de trei dimensiuni. Totusl, dupa cate s-ar parea, ceea ce ar 1i putut surprinde auditoriul lui era afirrnatia ca acele trei dimensiuni sunt : timpul, spatiul ~i rabdarea' Din perspectiva lui Cayce, timpul ~i spatiul permiteau oamenilor sa vada rezultatele qandurllor ~i taptelor lor anterioare, in timp ce rabdarea Ie furniza constienta continuitatti vietii si a vesniciei sufletului. Cele trei dimensiuni au fast create pentru umanitate ca mijloc de intelegere a propriei identitati precum si a relatiel cu Dumnezeu:

Astfe. gasim Interventla Lui in ineerearea omului peste toti eonll timpului ,i apattulul. Caei aeestea (timp ,i spatlu) devin parti ale acestui plan (NR: univers, eer unu) trldlmensional. ~i care este cealalta? Til1'P, $patiu, Rabdare! Caei Dumnezeu ne-a aratat " ne arata zi de zl, asa cum Flul Sau a faeut~o, ea prln rabdare devenim consttentt de sufletele noastre, de identltatea noastra, de fiintarea noastra ca mlci corpusculi, asa cum a fast in preamarttul trup, in inlma Dumnezeului nostru. 262 - 114
Citirile au afirmat ca rabdarea, ca si timpul si spatiul, este fara inceput ~i sfarsit, Mai incltanta chiar pentru inlelegerea urnana este aflrrnatla ca in adsvar exista numai rabdare si ca timpul sl spatiu: sunt doar instrumente pentru a 1ntelege ~i pentru a eleva, care nu exista dincolo de hotarele pamantului.

Timpul $i spatlul $1' rabdarea sunt adesea foarte necesare, caei Yeti vedea ca putlne sunt sufletele sau persoanele care doresc sa pliteascs prin ele .. pans cand eleveaza $1 aJung la un anumit nivel (NR: cer, vers). A,a cum s-e aratat adesea, elevarea se realizeazi nu prln caderea din porn sau din aeroplan sau zborul in ceruri, ci trebuie sa elevezi prln milostenie, prln cunoastere, prin intelegere, prln perfectarea in sine a acelor etorturi de credinta ,i adevar care aduc elevarea mentala splrituala. 2746 - 2

,i

102

Nu existi deei nlei timp, niei spatlu. atunei cand ribdarea este manifestataprin iublre. 3161- 1
S-a amintit in mod frecvent atnmana biblica .Prin rabdare veti dobandi sufletele voastre". Cand aceasta se abordeaza din perspectiva rabdarii ca dimensiune - dimensiune a tot ceea ce exista - ne sugereaza ca numai constlinta noastra in curs de elevare ne va conduce in cele din urma la convingerea ca exlsta o singura forta ce sustine activitatea universului (NR: ~i a tuturor celorlalte versuri). In ciuda perspectivei noastre actuale (si limitate), Jn cele din urrna, Dumnezeu este tot ceea ce exista. CONCLUZtE Fieeare din noi se atla intr-un proces de dezvoltare prin care putem ajunge sa lnteleqern adsvarata noastra leqatura cu Dumnezeu. Noi suntem eopiii Lui spirltuall, descoperind cunoasterea de sine in lurnea materiala. Rabciarea este puntea de legatura dintre cine suntem $i cine vom deveni in final.

Fii fericitea al oeazlasa traie,ti in acest timp ,I ci e,ti parte a pregatirii pentru determinarea venlrll unei naturi spirituale ee trebuie sa guverneze lumea. Aeestea sunt aratate,i ele sunt parte a trairll tale. Fii ferieit ,i multumeste zi de zi pentru aeeasta. 2736- 3
Rabdarea este 0 caraelerisliea a propdei noestre dezvollari. Cu aceasta putem invinge oriee slabiciune launtrica. putem incepe sa facem toe pentru ceea ce avem mal bun de oferit. Rabdarea ne daruleste 0 patrundere pslholoqlca mal profunda in vrata, 0 viziune mal clara despre ceea ce putem fi ~i 0 rnai larga intelegere a adsvaratei relatil cu noi Insine ~i cu altii. Pe rnasura ce dezvoltarn in constiinta noastra ce tnssamna a fi a cale de blnecuvantare, devenim mal capabili sa lasam prezenta, legile ~i iubirea lui Dumnezeu sa se manifeste prin noi pe parnant. Pe masura ce cautam sa trezim sinele nostru Iauntric. devenim mal arrnonizatt cu etalonul launtric al deplinatatii - Constilnta Cristica - incepem sa rsahzam ca traiectoria vielii noastre ne este

103

trasata numai ca mijloc de a deveni constlenti de noi lnsine si de a descoperi unde am deviat de la drumul catre integritate. Deoarece Dumnezeu a fost atat de rabdator cu tiecare din noi. ar trebui sa descoperim aceasta tnlauntrut nostru. sa tim rabdatori unul cu celalalt. aratam 0 lipsa de rebdsre sau

cena

de autoeontro/' aratam cu adevarat ca am tatat amplificarea acelui etalon al deplinatafii care ne spertme. Rabdarea este iubirea in sctiune. Rabdarea, cu perseverents, aduc armonie, credmte, sperents, toate vir/u!ile in viet« nosstre $i in viefile cetor cu care venim in contact .

...aceasta este zlua, timpul, cand totl oamenii trebuie sa caute sa devina rabdatori unul cu cetalalt, in orice conditll circumstante, pentru ca ei sa fie una cu EI, care cu rabdare a indurat tot ce am putea primi ,i noi pentru a ajunge la Tatal, prin rabdare, iubire, constienta, transpuse in plan material. Fii credincios a ceea ce ,Iii sa faci mai bine ... Lasa atunci pe fiecare sa traiasca asa cum s-ar astepta corespunzatcr conceptului; Domnul Hristos cinftZ8 cu ei in fiecare zi. Ce l-ai puteetu oferi ca roade ale propriei tale vletl, ale propriilor tale ganduri, aetlunl, fapte? 263 - 25
Departs de a fi 0 stare rnentala pasiva, adevarata rabdare este 0 activitate constienta ce lasa prezenta, legile l?i iubirea lui Dumnezeu sa patrunda In vietile noastre. Cand rabdarea devine starea noastra normala de constienta (mal degraba decat ceea ce trebuie sa facem pur $i simpJu), aceasta con1?tienla devine 0 parte a fiinte; noastre. Cu rabdare, putem amplifica vir/utile de la

,i

Dumnezeu - etalonul nostru de integritate - in trairile noastre zHnice. Fiecare moment al vieti; noastre are potentlalul de a ne
duce rna; aproape de ceea ce suntem cu adevarat in eternitate. Citiri/e ne statuiesc sa tim consecventi. Cu rabdare. ajungem

la a consttenuzsre a sufletului nostru.

104