1NMULIREA GENERATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularitile nmulirii generative Inmulirea generativa a plantelor lemnoase -din smna.

Reproducerea sexuata - condiionat de atingerea de ctre plante a etapei maturitii (cnd suni capabile sa produca organe fructifere) Reproducerea generativa -avantajul faa de multiplicarea vegetativa ca mbogete continuu zestrea ereditara de la o generaie la alta Reproducerea sexuata - calea cea mai uoar i sigur de nmulire pentru majoritatea speciilor forestiere. La speciile cu periodicitate mare de fructificaie i longevitate biologic redus a seminelor (de exemplu speciile de cvercinee) dezvoltate i aplicate tehnologiile neconvenionale bazate pe multiplicarea vegetativa a speciilor respective. Pt producerea materialului de plantat prin multiplicare sexuata -tehnologii difereniate de lucru cu numeroase variante de aplicare: -tehnologia semnturilor in cmp. -tehnologia solar-repicaj. -tehnologia producerii containerizate a materialului de plantat, cu numeroase variante de aplicare. Lucrarea prin care se ncorporeaz n sol organele de nmulire generativ (seminele sau fructele) se numete semnat. -pregtirea patului germinativ -iniierea germinarii seminelor. In cazul tehnologiei semanaturilor in cmp: -patul germinativ- - stratul de pmnt (gros de 5-10 cm) de la suprafaa solului lucrat n care se asigur condiii optime pentru semnat, ncolirca seminelor, rsrirea i creterea plantulelor etc. -prin pregtirea patului germinativ - nivelarea terenului, restabilirea afanrii normale a solului, conservarea apei n sol prin distrugerea capilaritii la suprafata acestuia, combaterea buruienilor. Calitatea patului germinativ -grosimea acestuia, gradul de marunire a solului i prin lipsa buruienilor. Adncimea optim (grosimea patului germinativ) variaz de la specie la specie i este indicat s fie cu 1-2 cm mai mare dect adncimea de ncorporare a seminelor n patul de germinaie. Gradul de mruntire a solului trebuie s ating un nivel la care bulgrii cu dimensiuni de pan la 5 cm s nu reprezinte mai mult de 5-7%. Lipsa buruienilor la suprafaa solului i pe adncimea patului germinativ -calitatea corespunztoare pentru semnat, iar seminele gsesc condiii omogene de umiditate, temperatur i aerisire, putndu-se asigura o rsrire relativ uniform a plantelor. In cazul tehnologiilor n care semntura se execut n condiii artificializate de mediu din spaii adpostite: -patul germinativ este realizat din componente, care singure sau combinate nltur n bun parte numeroasele imperfeciuni ale solului. -pentru scurtarea germinrii seminelor i rsrirea uniform a plantulelor -materialului seminologic este indicat s fie supus nainte de semanare unor tratamente de pregtire: obligatorii (stratificarea sau forarea) sau facultative (umectarea, prerefrigerarea, stratificarea de scurt durat, tratamente cu biostimuleni fizici i chimici etc.). -unele categorii de semine sau fructe sunt supuse operaiilor de drajare sau prencolire. Drajarea - acoperirea seminelor cu o pelicul, de regul din material organic (clei de bentonit), pentru uniformizarea mrimii i realizarea unor forme rotunjite, cu coeficient mare de friabilitate, care s permit mecanizarea operaiei de semnat. Prencollirea - la speciile la care n procesul de germinare-rsrire seminele au tendina formrii unei nrdcinri pivotante profunde (speciile de cvercince), ciupindu-se vrful radiculei nainte de semnare. ______________________________________ 2Instalarea culturilor de puieti pe cale generativ Metode de semnat partea I In pepiniere forestiere metodele de semnat difer n fcie de particularitile tehnologiilor adoptate n scopul producerii materialului de plantat. In condiii naturale de mediu semntura poate fi executat: -la strat sau la tria (n funcie de denumirea unitii de cultur), -prin imprstiere sau n rnduri (dup modul de distribuire a seminelor la suprafaa unitii de cultur), -cu execuie manual sau mecanizata a operaiei de semnat. Semanatul la strat- se aplic n cmpul de cultur cnd se cultiva specii forestiere mai delicate, ai cror puiei reclam o protecie prin umbrire i o execuie a lucrrilor de ngrijire fara tasarea solului. -indicat n regiuni cu climate mai umede i reci, unde straturile nlate, asigurnd drenajul natural al excesului de ap, nlesnesc aerisirea i nclzirea mai bun a solului n profunzime. -stratul, cu limea de cel mult 1,20 m, limiteaz mecanizarea procesului tehnologic de producie. -indicat i utilizat n pepinierele mici, volante, amplasate n regiunea de munte. Semanatul la tarla -nlesnete mecanizarea maxim a lucrrilor de instalare i ngrijire a culturilor. -preferat i larg aplicat n pepinierele permanente, ndeosebi mijlocii i mari, mai ales cnd se produc puiei de foioase. _______________________________________

3Instalarea culturilor de puieti pe cale generativ Metode de semnat parteaII Semnatul prin mprastiere:-seminele sunt distribuite mai mult sau mai puin uniform pe toat suprafaa unitii de cultur. -se folosete complet spaiul de nutriie i producia de puiei la unitatea de suprafa este maxim. -seminele sunt dispersate pe suprafaa de cultur cu mna sau cu ajutorul unor semntori speciale, acionate manual. -seminele semnate la suprafa sau pn la 0,5 cm adncime, se pot amesteca in prealabil cu nisip sau humus de litiera pentru a putea fi cat mai uniform distribuite. -dup mprtiere, suprafaa de cultur se taseaz uor pentru a crea contactul necesar ntre smna i pmnt. -cnd seminele se ngroap la o adncime mai mare de 0.5 cm, impratierea se face pe suprafaa de cultur uor tvalugit n prealabil pentru nivelare, iar pentru acoperire se cerne un strat de humus de litier, compost sau nisip, care nu permite formarea crustei. -semnturile prin impratiere - mai puin indicate in cmpul de cultur al pepinierei deoarece prezint numeroase dezavantaje: -nu permit ntreinerea raional a solului i nici folosirea mijloacelor mecanizate de lucru -buruienile pot fi nlturate numai manual prin plivit, iar smulgerea lor deranjeaz puieii, cnd solul este uscat. -la desimea mare a culturilor rezultate, afanarea solului e practic imposibil. -numrul mare de puiei ce poate fi obinut la unitatea de suprafa nu e intotdeauna dublat de o calitate corespunzatoare a acestuia. In cmpul de cultur, metoda semnatului prin mprastiere ar putea fi adoptat cel mult pentru speciile mai puin pretenioase, cu cretere rapid, ai cror puiei devin api de plantat dup un singur sezon de vegetaie. _______________________________________ 4Instalarea culturilor de puieti pe cale generativ Metode de semnat partea III Semnatul n rnduri: -presupune ncorporarea seminelor n nulee numite rigole, practicate n suprafaa de cultur. -puieii rsar n rnduri n aa fel ornduite i distanate nct fac posibil mecanizarea larg a lucrrilor de ngrijire a culturilor. Modul de dispunere spaial a rndunlor sub raportul distanelor dintre ele este redat prin schema de cultur. Distanarea rndurilor - condiionat de rapiditatea de cretere a puietilor speciilor cultivate, durata de cultura n pepinier (vrsta puieilor), fertilitatea solului i de gradul de mecanizare a producie. In cmpul de cultur al pepinierei, n cazul semnturilor la strat, cnd ntreinerea solului se execut manual - schema rndurilor echidistante la intervale egale de 1520 cm la rinoase i 33 cm la speciile foioase. La tarla randuri la distante egale de 30-40cm, sau grupate in benzi pentru a inlesni folosirea mijloacelor mecanizate la executarea lucrarilor. Distanta dintre randurile grupate poate fi de 1425cm, iar intervalul dintre benzi de 40 - 60 cm. Lungimea total a rndurilor pe unitatea de suprafaa (hectar): a) pentru schema rndurilor echidistante: L=10000/d b)pentru schema randurilor grupate: L=(10000*n)/d1+(n-1)*d2 n care: L-lungimea total a rndurilor la ha [m]; d-intervalul intre rndurile echidistante [m], nnumarul rndurilor grupate; d1-distanta mare, dintre benzi [m], d2-distana mica, dintre rndurile unei benzi [m]. Semnturile in rnduri grupate sunt cele mai indicate in cazul culturilor la tarla, deoarece permit mecanizarea larga a procesului de producie. _______________________________________ 5Instalarea culturilor de puieti pe cale generativ Metode de semnat partea IV Semnatul manual n rnduri presupune:marcarea i sparea rigolelor, -semnarea propriu-zis, -acoperirea seminelor i tasarea solului. Rigolele trebuie sa aib aceeai adncime i acelai profil pe toata suprafaa lor, avnd n seciune forma triunghiular sau dreptunghiular, cu o deschidere la suprafa de 3 - 5 cm. Semnatul manual -cel mult pentru culturi instalate pe suprafee restrnse, la strat (n cmp sau solarii) i pentru semine aripate, umectate sau preincolite, care nu pot fi distribuite cu semntori mecanice. Semanatul mecanizat n rnduri prezint avantajul c toate operaiile specifice de ncorporare a seminelor n sol se execut concomitent. Folosirea mainilor de semnat: -posibilitatea de a regla cantitatea de semine care se seamn -asigur o economie de semine de 15-20%. -se asigura o distribuire uniform a seminelor si ncorporarea in sol la o anumit adncime reglabil. Indiferent de particularitile lor constructive, toate mainile de semnat (semntorile) au urmtoarele pri componente principale: coul de alimentare, aparatul distribuitor, tuburile de conducere a seminelor i brazdarele, care sap rigolele. In spatiile adapostite semnarea se face pe paturi de germinaie constituite din alte componente dect solul. Paturile germinative se amenajeaz n straturi dispuse n lungul spaiului adpostit, unde seminele sunt distribuite cu mna prin mprtiere, putnd fi obinui la unitatea de suprafa (mp) ntre 1000- 2000 de puiei api de repicat. Este recomandabil ca i n spaii cu mediu controlat s se adopte metoda semnrii in rnduri echidistante: dispuse n paralel, transversal pe strat), distanate la 3-5 cm, n funcie de rapiditatea de cretere a plantulelor -puiei aparinnd diverselor specii cultivate. Distribuirea in rnduri permite mecanizarea executrii operaiei de semnat prin utilizarea masinilor de semanat actionate manual. _______________________________________

6Epoca i adncimea de semnat Partea I Epoca de semanat -intervalul de timp n care se pot executa semnturile, prin ncorporarea seminelor n patul de germinaie la adncimea optima, care difer de la specie la specie n funcie de particularitile morobiologice ale seminelor. Pentru culturile din cmpul pepinierei se deosebesc dou epoci principale de semnat toamna i primvara i una secundar -vara. Semanatul de toamn -avantaje: -puieii rsar primvara urmtoare mai devreme i uniform, beneficiaz de un sezon de vegetaie relativ mai lung i, ca urmare, cresc viguros, realiznd dimensiuni mai mari. -exclude pstrarea costisitoare a seminelor unor specii peste iarn (stejar, fag, castan, brad). Semnturile de toamn sunt f puin indicate, datorita multiplelor dezavantaje: -Peste iarn, seminele pot fi consumate de roztoare sau distruse de gerurile excesive. -Puieii rsrii primvara devreme sunt frecvent surprini i vtmai de ngheurile trzii. -Seminele cu perioad scurt de germinare, semnate devreme n toamnele lungi i clduroase ajung s ncoleasc i chiar s rsar, sporind pericolul de vtmare prin nghe i degerare. La semnturile de toamn se recurge uneori n cazul speciilor ale cror semine necesit stratificarea pentru semnatul de primvar sau atunci cnd fructele se recolteaz n prg. Semnatul de primvar: este preferat pentru aproape toate speciile forestiere, datorit avantajelor multiple pe care le prezint: -executate dup topirea zpezilor, n momentul cnd n sol se realizeaz mediul favorabil germinrii, semnturile de primvar rsar ntrun timp mai scurt, uniform, i n procent mai mare. -puieii beneficiaz de umiditatea i temperatura de primvar i din prima jumtate a verii, avnd la dispoziie un sezon suficient de lung pentru creterea lor normal i lignificarca complet pn la apariia ngheurilor timpurii. Primvara, semnatul la timp sau la momentul optim" - atunci cnd solul este suficient de zvntat dar reavn, iar temperatura la adncimea de ncorporare a seminelor este de 5 -7 C. Seminele forestiere se seamn n cmp cu 10 - 15 zile mai devreme fat de ultimul nghe de primvara care se produce n jurul datei de 20 mai. ______________________________________ 7Epoca i adncimea de semnat Partea II Semnatul de vara -foarte rar aplicat i numai pentru un numr restrns de specii forestiere. Se pot semna la nceputul verii seminele de ulm, plop, salcie, care ajung la maturaie i se recolteaz n aceast perioad. Exist posibilitatea semnri in iulie-august a unor semine cu perioad lung de germinare (smburoase), pentru a evita stratificarea. In solarii i rsadniei semnatul se realizeaz mult mai devreme dect n cmpul de cultur, primvara timpuriu sau uneori chiar la sfritul iernii, prelungind astfel sensibil perioada de cretere a puieilor. In sere climatizate semnatul poate fi efectuat n orice anotimp. Reuita culturilor n cmp este n mare msur condiionat de adncimea de incorporare a seminelor n sol prin semnat. La stabilirea adncimii de semnat trebuie s se in seama n primul rnd de mrimea seminei, respectiv de cantitatea substanelor nutritive acumulate. Seminele mari, cu un coninut bogat de substane nutritive i deci cu o putere de strbatere ridicat a plantulelor rezultate, se seamn ntotdeauna mai adnc n sol, nivel la care factorii ecopedologici (umiditate, temperatur, aer) se menin mai mult vreme la valori favorabile procesului de germinarersrire. In cazul seminelor mici semnate prea adnc, germenii nu pot strbate stratul de pmnt care i acoper i, ca urmare, nu rsar sau rsar n proporie redus i cu mult ntrziere. Exist pentru fiecare specie o anumit adncime de semanat care asigur plantelor cele mai bune condiii de parcurgere a fazelor de cretere, de la ncolire pn la rsrire. Seminele foarte mici (de plop, salcie, anin, tuia etc.) se seamn practic nengropate sau, cel mult, acoperite cu un strat subire (0,3 - 0,5 cm) de pmnt sau nisip. La adncime mic, de 1.0-l.5 cm se seamn seminele de molid, pin, larice i altele cu o mrime aproximativ egal. Seminele mari, ca cele de stejar, castan, nuc, se seamn mai adnc, la 6-8 cm. La aceeai specie, adncimea optim de semnat se stabilete innd seama n plus de condiiile climatice, natura i starea de pregtire a solului, epoca de semnat. Pentru culturile de puiei din spaii adpostite, unde semntura se face n condiii ameliorate de mediu, adncimea de ncorporare a seminelor n patul de germinare este semnificativ mai mic. La stabilirea adncimii de semnat trebuie s se aib n vedere c factorii ecopedologici care determin procesul de germinare-rsrire au valori diferite pe profilul de sol. _______________________________________

8Desimea culturilor i norma de semnat Rentabilitatea n exploatare a unei pepiniere se apreciaz prin numrul de puiei obinui la unitatea de suprafa (mp, ha). Desimea - foarte important: -ntr-o cultur prea deas se obin puiei cu sistemul radicelar slab dezvoltat, tulpini firave (nalte i subiri), frecvent atinse de etiolare. -ntr-o cultur prea rar, datorit relativei izolri de cretere i dezvoltare, fiecare puiet realizeaz alungiri reduse n nlime, puieii avnd tendina de cretere lateral mai accentuat a ramurilor coroanei, iar calitatea materialului de plantat obinut este nesatisfctoare. Puieii speciilor forestiere cresc i se dezvolt armonios n msura n care li se asigur desimea optim n culturile instalate. Desimea optim difer n funcie de specie, faza de cretere o puietilor, sortimentul de puieti dorit de conditiile staionale generale i particularitile locale ale terenului unde, este amplasata pepiniera. Trebuie cunoscut pe specii spaiului minim de nutritie necesar fiecrui puiet, n diferite faze de cretere i n funcie de condiiile staionnle existente. In practic, spaiul de nutriie se asimileaz convenional cu suprafaa de nutriie (suprafaa ce revine unui puiet), iar desimea culturilor se exprima prin numrul de puiei la metrul de rnd, n cazul semnturilor n rigole, sau la metrul ptrat, cnd semnatul s-a fcut prin mprtiere. La stejar pedunculat, suprafaa de nutriie pentru un puiet este de 225 cm2 n step i de 110 - 150 cm2 n zona forestier, iar desimea optim este de 15 - 20, respectiv 22 - 30 puiei la metrul de rnd. La gorun - suprafaa de nutriie de aproximativ 110 cm2 i la o desime de 35 exemplare la metrul de rnd. Salcmul, dei considerat mai puin exigent - o suprafa de nutriie de 145-225 cm2, la o desime de 15-23 puiei la metrul de rnd. Speciile rinoase sunt n general mai puin pretenioase, ceea ce permite realizarea unor desimi mai mari. Molidul necesit o suprafaa de nutriie pentru un puiet de 20 cm2, iar pinul silvestru de numai 11 cm2, ambele specii crescnd normal la o desime de 70 -80 exemplare la metrul de rnd. Pentru cele mai multe specii rinoase: 70-80 puiei la m de rnd iar la foioase: 20 - 30 puiei la metrul de rnd. Desimea optim trebuie s fie asigurat de la instalarea culturii. Aceast condiie se realizeaz prin stabilirea judicioas a normei de semanat, care reprezint cantitatea minim de semine exprimat n grame sau numr de semine, ce se seamn la metrul de rigol sau metrul patrat, pentru a obine la rsrire desimea optim, corespunztoare acestei faze de cretere. q=(M1000*n)/1000*1+[1+(100-V)/V] q- norma de semnat [g]; n-numrul optim de puiei la rsrire [buc/mp sau m de rnd]; M1000 - masa a 1000 semine [g]; V- valoarea cultural a sem [%], In cazul cnd se cunoate procentul capacitii de rsrire n sol (R), norma de seminare se calculeaz si mai precis cu formula: q=(10*M1000*N)/P*R In spaii adpostite, este de ateptat ca din fiecare smna germinabil s se obin un puiet. In acest caz, poate fi respectat strict norma de semnat rezultat din calcul. In cmpul de cultur al pepinierei, dat fiind caracterul fluctuant al factorilor determinani n procesul de germinarc-rsrire, apare frecvent necesar folosirea unor cantiti sporite de semine fa de cele rezultate din calcul. ______________________________________ 9Producerea puieilor n recipiente ParteaI n ultimele decenii, utilizarea puieilor cu rdcini protejate n lucrarile de mpduriri a cunoscut o amploare deosebita pe plan mondial, ndeosebi in emisfera nordic. In pepinierele forestiere din Scandinavia i Am de Nord, peste 60% din producia de puiei o reprezint puieii cu rdcini protejate. Asemenea puieti se obin din semine sau butai n diverse tipuri de recipiente (containere - de unde provine i denumirea de putei containerizati), putndu-se planta mpreun cu acestea sau numai cu balul de material care mbrac sistemul radicelar (dup extragerea din recipiente, nainte de plantare). Utilizarea puieilor cu rdcini protejate n lucrrile de mpduriri prezint numeroase avantaje n comparaie cu puieii cu rdcini nude: -se evit vtmrile mecanice i fiziologice de care sufer n mod obinuit puieii cu rdcini nude n timpul procesului de transplantare. -puieii cu rdcini protejate se prind uor dup plantare i cresc ntr-un ritm mult mai susinut dect puieii cu rdcini nude, putnd fi plantai mai devreme i ntr-un interval mai lung de timp dect acetia -sporete gradul de reuit a plantaiilor executate n staiuni cu condiii de vegetaie grele (staiuni extreme), fiind deseori singura soluie pentru instalarea vegetaiei forestiere n asemenea situaii. -uniformitatea dimensiunilor i formei balului de material (sau recipientelor) n care se afl sistemul radicelar al puieilor uureaz manipularea i transportul puieilor i permite mecanizarea parial sau integral a procesului de plantare. Tipurile de recipiente (containere) i tehnologiile de cultur s-au diversificat i au evoluat considerabil iar gradul de mecanizare i automatizare a diverselor faze ale procesului de producere a puieilor cu rdcini protejate a crescut continuu, ajungndu-se n prezent la procese de producie complet mecanizate sau automatizate. Costurile de producie ale puieilor cu rdcini protejate sunt mai ridcate dect n cazul puieilor cu rdcini nude. Datorit posibilitii mecanizrii operaiei de plantare, costurilor mai mici asociate lucrrilor de ngrijire i atingerea ntr-un timp mai scurt a reuitei definitive n culturile instalate n multe situaii producerea puieilor cu rdcini protejate este justificat. Procedee pentru producerea puieilor cu rdcini protejate se diferentiaza n primul rnd dup tipul de recipient folosit si mediul nutritiv utilizat. _______________________________________

10Producerea puieilor n recipiente ParteaII Clasificarea recipientelor dup modalitatea de plantare, recipientele se mpart n: -recipiente care se planteaz odata cu puietul si -recipiente recuperabile in care pitielii se extrag nainte de plantare. Recipientele care se planteaz odat cu puietul se grupeaz la rndul lor n dou categorii: -1)recipiente care fac corp comun cu mediul n care se dezvolt rdcinile puieilor (materiale biodegradabile cum ar fi turba presata, fibra de lemn etc.) -de exemplu, recipientele Jiffy - 2) recipiente biodegradabile sau expandabile care se umplu cu mediul n care se dezvolt rdcinile puietilor - construite din diverse materiale plastice sau hrtie special. Semnarea se face n mediul cu care se umplu aceste recipiente iar dup plantare, recipientele fie se desfac (crap) sub presiunea exercitat de rdicmile puietului (de exemplu, recipientele Ontario sau Walter) fie se descompun n sol (de exemplu, recipientele Paperpot). Recipientele recuperabile din care puiefii se extrag nainte de plantare sunt cele mai rspndite n practica curent a producerii puieilor cu rdcini protejate. Din punct de vedere constructiv se mpart n urmtoarele categorii: -(1) recipiente individuale:- pot fi aezate separat (de exemplu, ghivece din plastic sau lut ars) sau pe cadre care permit manipularea simultan a mai multor recipiente -(2) recipiente bloc, cu numr difent de uniti (caviti) individualizate prin perei; - sunt construite din plastic rigid, avnd mai multe uniti (celule, caviti) de form tronconic sau trunchi de piramid (pentru a putea extrage uor puieii cu balul de material n care se gsesc rdcinile) care formeaz mpreun un bloc de form paralelipipedic. Pentru a stimula formarea unui sistem radicelar corespunztor i a se evita spiralarea rdcinilor, fiecare cavitate prezint nervuri longitudinale (de exemplu, recipientele Hiko) sau fante laterale (de exemplu, recipientele Plant system 80). - (3) recipiente tip "copert": -sunt alctuite din folii de plastic profilat prin turnare care prin suprapunere (n mod asemntor nchiderii coperilor unei cri) formeaz un set de caviti (celule) individuale de forma unui trunchi de piramid. Mai multe asemenea seturi sunt aezate ntr-un cadru de plastic dur, care permite manipularea uoar a mai multor recipiente (de exemplu, recipientele S/L Rootrainer) -(4) recipiente sub forma unor tvi sau cutii (n care sunt cultivai mai muli puieti) -sunt construite din diverse materiale (n general plastic) i permit creterea n acelai recipient a mai multor puiei (de exemplu, recipientele Vapo), care ulterior se extrag cu un bal de form paralelipipedic. -(5) minirecipiente:-sunt de dim mici, fiind construite din materiale plastice i avnd diverse forme (tronconice sau trunchi de piramid). Dup semnare, puieii sunt inui in aceste minirecipiente o perioad scurt de timp (de obicei cteva luni) dup care sunt transplantai cu balul de pmnt n recipiente mai mari sau in cmpul pepinierei. _______________________________________ 11..Producerea puieilor n recipiente ParteaIII Caracteristicile recipientelor: din punct de verede constructiv: -caract care influeneaz creterea si dezvoltarea puietilor in pepiniera -caracteristici care influenteaza manipularea i transportul puieilor. Mrimea recipientelor: in cazul puieilor de talie mici, volumul recipientelor variaz intre 40 i 500 cm3 (putnd atinge ns volume mult mai mari n cazul puicilor de talie mare). Diametrul (sau latura bazei) n partea superioara a recipientelor vaziaza de obicei intre 2-14 cm iar nlimea de la 5 la 30-40 cm. Forma: n seciune orizontal recipientele pot fi circulare, ptrate, dreptunchiulare, hexagonale etc. n cazul recipientelor din care puieii se extrag nainte de plantare, este foarte important ca diametrul (latura) s scad treptat din partea superioar spre cea inferioar (obinndu-se astfel forme tronconicc sau trunchiuri de piramid). Spatierea recipientelor (distana dintre acestea i modul de aezare) variaz cu specia i vrsta puieilor. Dei, n general se remarc o cretere a calitii puieilor odat cu mrirea distanei dintre recipiente, la spaierea acestora trebuie avute n vedere i considerente de ordin economic. Forma pereilor interiori ai recipientelor: prevederea unor nervuri longitudinale (cca 2 mm nlime) pe pereii interiori ai recipientelor care s opreasc spiralarea (fornd rdcinile s creasc n jos) sau prin realizarea de fante longitudinale, astfel c rdcinile n contact cu aerul i opresc creterea laterala. Pentru umplerea recipientelor se folosesc diverse materiale. Iniial, aceste materiale ndeplineau att rolul de suport fizic ct si cel de mediu nutritiv pentru rdcinile puieilor (diverse amestecuri n combinatii variate de turb, nisip, humus, compost, mrarni, vermiculit). In ultimii ani, odat cu mecanizarea lucrrilor i administrarea substanelor nutritive prin sistemul de irigare, materialele pentru umplerea recipientelor servesc doar ca suport fizic pentru rdcinile puieilor (pe lunga un suport fizic, acestea trebuie s asigure condiii optime de umiditate i aeraie rdcinilor puieilor, cele mai folosite materiale fiind turba slab acid i amestecurile de turb cu vermiculit sau nisip). Principalele faze de lucru ale procesului de producie a puieilor cu rdcini protejate sunt: -umplerea recipientelor cu materialul fizic (sau nutritiv), -semnarea seminelor, aezarea recipientelor n spaii adpostite (de obicei cu mediu controlat), -lucrri de ngrijire a puieilor (administrarea de substane nutritive, irigare, combaterea buruienilor), -fortificarea puieilor (de obicei, prin scoaterea puieilor din spaiile adpostite n cmpul pepinierei) i -scosul puieilor din recipiente (n cazul recipientelor refolosibile, scosul puieilor se poate face n pepinier; pentru transport fiind ambalai n baxuri de carton, sau direct n terenul de mpdurit). La majoritatea procedeelor pentru producerea puieilor cu rdcini protejate tehnologiile de lucru cu succesiunea n execuie a fazelor menionate sunt mecanizate sau chiar automatizate.

12..Producerea puieilor n recipiente ParteaIV Procedeul Paperpot utilizat pentru prima dat n pepinierele forestiere din Finlanda, fund integral mecanizat (procedeul a fost conceput iniial n Japonia pentru sectorul legumicol). Recipientele Paperpot sunt confecionate din hrtie special, care rezist la degradare in mediu umed pun la 9 luni i au forma unor celule hexagonale (2-15 cin n diametru i 5-13 cm nlime) care sunt lipite ntre ele cu un clei solubil n apa. Celulele sunt grupate n blocuri de 40-1400 exemplare (n fcie de mrime), asemntor unor faguri. Ele se umplu cu turb, iar dup semnarea seminelor (1-2 semine n fiecare celul) recipientele se aeaz pe tvi n spaii adpostite, unde fertilizarea se asigur prin stropiri fine cu ngrminte chimice solubililizate. La sfritul ciclului de producie, puietul se planteaz mpreun cu recipientul de hrtie care, ulterior, se degradeaza. Procedeul Jiffy, conceput n Finlanda, pres utiliz unor recipiente din turb presat i uscat, sub forma unor pastile cilindrice (mbrcate ntr-o plas de tifon care rezist la degradare 6-12 luni) cu diametrul de circa 2 cm, care n partea superioar prezint un mic orificiu n care se amplaseaz smanta. Aceste recipiente se aeaz n tvi, iar dup semnare, prin umectare i mresc volumul (asigurandu-se un spaiu corespunztor dezvoltrii rdcinilor puieilor), ajungnd la circa 5 cm n diametru i pn la 10 cm n nlime. Procedeul Vapo, conceput recent tot n Finlanda, presupune utilizarea unor recipiente sub forma unor tvi de plastic de dimensiuni 60x40x8 cm n care se amplaseaz un strat de turb uscat i presat (cu nlimea de circa l cm) n care sunt amplasate sub o form regulat 96 de orificii (la distane de 5x5 cm) pentru semnarea seminelor. Dup semnare i aezarea n spaii adpostite, prin umectare turba i mrete volumul, astfel nct se obin 96 de puiei cu bal de material (turb) de form paralelipipedic (5x5x8 cm). Extragerea puieilor cu balul (calupul) de turb se face prin tierea stratului de turb pe dou direcii perpendiculare (respectiv paralele cu laturile tvii de plastic), procesul fiind mecanizat. Procedeul Hiko a fost conceput n Suedia, fiind utilizat n prezent n foarte multe ri. Recipientele Hiko sunt confecionate din plastic dur, fiind constituite din mai multe celule tronconice (pereii interiori fiind prevzui cu nervuri longitudinale pentru evitarea spiralrii rdcinilor) unite ntr-un bloc de form paralelipipedic. Numrul celulelor dintr-un bloc variaz de la 6 la 135 (cu volume cuprinse ntre 1300 si 13 cm3), iar dimensiunile cele mai uzuale ale blocurilor sunt cuprinse intre 355x238x140 mm i 348x211x49 mm. Acestea sunt umplute cu turb umectai iar semnarea seminelor se face mecanizat (1-2 semine/celul). Extragerea puieilor din recipiente se poate face fie n pepiniera (mecanizat), fie la locul de plantare. Recipientele sunt reutilizabile, durata de via a acestora fiind de 10-20 de ani. _______________________________________

13NMULIREA VEGETATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularitile nmulirii vegetative La plantele superioare sistemul vegetativ de reproducere se bazeaz pe independena fiziologica a fiecrui organ sau fraciuni de organ vegetativ, fapt ce ii confer acestuia capacitatea ca din el sa refac intregul organism, regenernd astfel o noua planta.Inmulirea vegetativa, asexuat, cunoscuta si sub denumirea de restitutie, poate fi natural sau provocat. Indiferent insa de modul in care are loc, aceasta se realizeaz "ntotdeauna fara reducere cromozomial, astfel c sub raport genetic nmulirea vegetativ este o multiplicare asigurat prin mitoz. In mod natural, pl lemnoase se regen vegetativ din muguri preventivi (donninzi) sau adventivi, formai pe tulpini sau rdcini, din care iau natere lstari, respectiv drajoni. Artificial, speciile de arbori i arbuti pot fi nmulite vegetativ prin butai, marcote i altoaie. Butaul reprezint o poriune oarecare de tulpin, rdacin i chiar frunz, care separat de planta mam i pus n condiii favorabile se nrdcineaz si dezvolt un nou organism. Dac n primele faze de nrdcinare i cretere poriunea de tulpin rmne nedetaat de planta mam, aceasta poart denumirea de marcota. Cnd butaul de tulpin se grefeaza pe o alt plant i concreste cu esuturile gazdei se numete altoi. Prin multiplicarea vegetativ rezult indivizi genetic identici cu planta donor (mam, cap de clon sau ortet). Indivizii obinui pe cale vegetativ dintrun ortet se numesc ramei, iar totalitatea lor alctuiete o colna. Avantajele multiplicrii vegetative: -regenerarea vegetativ nu este legat de formarea unor organe speciale de reproducere, ca in cazul nmulirii generative. Ea poate fi aplicat n orice etap de dezvoltare a plantei mam. -la baza nmulirii vegetative st i capacitatea de transmitere a nsuirilor morfologice i a caracterelor stadiale pe care le are planta mam. Ca urmare, descendenele regenerate vegetativ motenesc mai fidel nsuirile individuale ale arborilor de la care provin. De aceea, in silvicultura, metoda reproducerii vegetative este frecvent aplicat pentru pstrarea unor caractere valoroase ale arborilor sau pentru nmulirea unor exemplare cu nsuiri deosebite, obinute pe cale natural sau ca rezultat al unor mutaii provocate artificial. La nfiinarea plantajelor de clone pentru producia de semine ameliorate se recurge mai frecvent la inmultirea vegetativa prin altoire -majoritatea formelor decorative ale speciilor lemnoase nu pot fi transmise descendenilor dect prin restituie. Picea pungens var. glauca i Abies concolor pierd culoarea caracteristic a acelor prin nmulirea din smn. De aceea, se multiplic numai pe cale vegetativ, prin altoire. La fel, caracterele ornamentale ale speciilor de biota se perpetueaz uor prin butaire. -la nmulirea vegetativa se recurge i in cazul unor specii care nu produc semine (plopi euramericani) sau fructifica rar, iar reproducerea generativ este dificil. Cu toate aceste multiple avantaje, nmulirea vegetativ nu poate fi aplicat cu uurin deocamdat dect la puine specii destinate lucrrilor obinuite de mpdurire. La cele mai multe specii lemnoase nrdcinarea butailor nu este posibil dect n spaii adpostite, fapt care duce la scumpirea materialului de plantat. Inmulirea vegetativ aplicat pe scar de producie prezint unele neajunsuri. De exemplu, clonele de plopi euramericani regenerate repetat prin butire pierd vigoarea de cretere. Prin folosirea materialului de plantat multiplicat de la aceeai clon se ajunge la culturi forestiere care, datorit uniformitii excesive, sunt mult mai expuse la atacuri de duntori dect culturile obinute din material heterozigot provenit din semine. Multiplicarea pe cale vegetativ a speciilor lemnoase se poate realiza printr-o gam foarte larg de metode care pot fi ns grupate n dou mari categorii: metode convenionale (butire, altoire i marcotaj) i culturi de tesuturi si celule in vitro (metode ale ingineriei genetice) _______________________________________

Consideratii generale Butirca este modalitatea cea mai rspndit de multiplicare vegetativ a speciilor forestiere, materialul biologic de reproducere reprezentat din butai. Butaii reprezint fragmente de organe vegetative detaate de pe planta mam, care, n condiii favorabile de umiditate, temp i aerisire formeaz rdcini i tulpini proprii, regenernd astfel plante noi, independente. Modalitile de butire se difereniaz n raport cu natura morfo-anatomic a organului din care se preleveaz butaii, acetia putnd fi de tulpin, de rdcin i chiar de frunze. In raport cu starea fiziologic a prilor de plant din care se confecioneaz, butaii pot fi: -lignificafi sau de iarna (recoltai n repausul vegetativ al plantei), -nelignificati sau de var (recoltai n plin sezon de vegetaie). In practica producerii materialului de plantat pentru mpduriri se aplic la scara de producie tehnologia multiplicrii din butai de tulpin lignificati (de iarna) i, cu perspective tot mai largi de utilizare, tehnologia nmulirii cu butai de tulpin nelignificai (de vara). Butaii de rdcin se folosesc mai rar i numai pentru speciile lemnoase care drajoneaza uor (tei plop alb, liliac, cununi, slcioar i alte specii arborescente). Materialul din care se confecioneaz butaii trebuie s aib identitate cunoscut i s fie liber de viroze i recomandabil, moderat viguros. De aceea, pentru a se asigura materiale cu nsuiri biologice superioare i cu identitate genetic cunoscut se nfiineaz culturi specializate pentru butai (culturi de plante mam). Procesul de restituie la butaii de tulpin sau de rdcina este supus fenomenului de polaritate, potrivit cruia planta, n totalitatea ei ct i fragmente din ea, formeaz rdcini la captul inferior din punct de vedere morfologic i tulpini la captul opus. In general, capacitatea de butire este determinat de factori endogeni i exogen: n procesul de formare a rdcinilor adventive i a lstarilor la butai un rol foarte important l are balana hormonala existeni in planta donor sau chiar in partea din care se confecioneaz butaul n momentul prelevrii. Iniierea nrdcinrii este stimulat de diferite clase de stimulatori i regulatori de cretere precum auxinele, citochininele.Auxinele influeneaza formarea rdcinilor, creterea tulpinii, inhibarea mugurilor laterali, cderea frunzelor si a fructelor si activitatea celulelor cambiale. Citochininele sunt implicate in cersterea si diferentierea celulelor iar giberelinele stimuleaza cu deosebire alungirea tulpinelor. Speciile care elaboreaza in mod natural suficienta auxina ofer butai cu capacitate ridicat de nrdcinare. In general, tratarea artificial a butailor cu biostimulalori naturali sau sintetici inlesneste imnultirea prin butaire a plantelor lemnoase, aproape far excepie. Biostimulatori cei mai activi in procesul de nrdcinare a butailor sunt acizii beta-indolili acetic, beta-indolilbutilic. Inradacinarea butailor este condiional in egala msur de vrsta si stadialitatea plantelor mama sau a organelor vegetative de la care provin. Inrdcinarea are loc cu att mai uor cu cat exemplarul mam sau organul vegetativ din care se recolteaz butasul este mai tanar calendaristic i stadial. Se nregistreaz diferente in ceea ce privete capacitatea de nrdcinare a butailor confecionai din diferite pri ale lujerului. Butaii lignificai confecionai din partea bazal a lujerilor au procente mai mari de prindere, capacitatea de nrdcinare descrescnd spre vrful lujerilor. _______________________________________

Butasirea cu butai de tulpin lignificati La butaii lignificai, indiferent de organul vegetativ din care provin, activitatea de restituie ncepe ntotdeauna cu formarea rdcinilor. Intensitatea cu care se manifest capacitatea de nrdcinare a butailor depinde de natura lor, specie, varsta i stadialitatea plantei mam sau a organului vegetativ de la care provin, condiiile de vegetaie i tehnica de butire aplicata. La unele specii lemnoase forestiere nrdcinarea butailor de tulpin lignificai este uoar, la altele mai grea sau practic imposibil. La noi, folosind aceast categorie de butai se multiplic uor pe scar de producie direct in cmpul de cultur al pepinierei, plopii euramericani i indigeni (cu excepia plopului tremurtor), slciile (cu excepia celei cpreti), platanul etc. Creterea i formarea rdcinilor la asemenea butai are loc pe seama substanelor nutritive de rezerv pe care le conin. La aceast categorie de butai rdcinile pornesc i se formeaz din calus dar mai ales din rudimente radicelare. La speciile ai cror butai lignificai se nrdcineaz uor, cele mai multe rdcini pornesc din aa-numitele rudimente radicelare (nceputuri sau primordii de rdcini), care se formeaz pe lujeri cu puin timp nainte de lignificarea lor. Cele mai multe i mai active rudimente radicelare sunt concentrate spre baza lujerilor. Distribuia lor inegal se remarc i pe lungimea internodurilor. Mai aglomerate se gsesc n regiunea mugurilor axilari, in partea superioar a internodului. Butaii de tulpin lignificai se confecioneaz din prile mijlocii i de baz ale lujerilor sau lstarilor n vrst de un an recoltai de la plante-mam tinere stadial i cu nsuiri fenotipice superioare. Caract calitative princip ale butailor lignificai sunt lungimea i grosimea. Cu ct valorile acestor dimensiuni sunt mai mari, cu att coninutul in substane nutritive de rezerv este mai bogat i butasii se nrdcineaz mai viguros. Pentru butiri in cmp se folosesc butai lignificai cu lungimea 20-30 cm in raport cu textura i gradul de afnare a solului. Cnd butaii se nrdcineaz in condiii deosebit de favorabile (n sere sau rsadnie) lungimea lor poate fi mult mai mica 5-12 cm. Se folosesc butai cu grosimi de min 5 mm pt butasiri in spaii adpostite i de minimum 10 mm pt culturi in camp. Secionarea butailor lignificai se face la ambele capete, perpendicular pe ax, pentru a reduce cat mai mult suprafta de calusare. La capatul superior al butaului, seciunea se executa cu 1-2cm deasupra unui mugure axilar, din care va porni lstarul. Seciunea de la baza butasului se execut cu 2-3 cm sub punctul de inserie a mugurelul axilar, pentru a cupnnde n ntregime zona de aglomerare a rudimentelor radicelare. La unele specii arbustive, butaii lignificai se confecioneaz cu clci sau crlig. In toate cazurile, la secionarea butailor se folosesc unelte tietoare foarte bine ascuite, care s evite zdrelirea sau strivirea esuturilor. Lujerii folosii la confecionarea butailor se recolteaz toamna dup cderea frunzelor sau primvara pn la intrarea in vegetaie, de preferina nu mult timp nainte de butaire. Pn la plantare i mai ales n timpul iernii, butaii, legai n mnunchiuri, se pstreaz n beciuri sau depozite speciale, la temperatura de 4-5 C, ngropai in nisip umed. In timpul iernii, cnd este cazul, se recomand pstrarea lujerilor iar confecionarea butailor din ei s se fac primvara, cu puin timp nainte de plantare. Plantarea butailor in cmp se execut toamna sau primvara, ntotdeauna ntr-un sol bine mobilizat si afanat pe adncimea de cel puin 40 cm. Prin plantare butaii se ingroap complet in pmnt cu 1-2 cm sub nivelul solului, obinuit in poziia vertical. Butaii mai lungi pot fi aezai oblic i este foarte important s se asigure contactul strns intre pmnt i toat suprafaa butaului. Plantarea butailor se execut manual cu plantatorul sau la an. In soluri foarte bine afnate se poate recurge la plantarea butailor prin infigerea lor direct n pmnt, dac procedeul nu provoac zdrelirea cojii i ruperea mugurilor. In ultima vreme, pentru butirea n cmp se folosesc maini speciale de plantat butai. Distana de plantare a butailor in cmp depinde de mrimea puieilor de obinut si de mijloacele folosite la ntreinerea solului. In pepinierele in care lucrrile sunt mecanizate, distana ntre rnduri este de 25- 40 cm i ntre butai pe rnd de 10 - 20 cm. La speciile repede cresctoare (plopi euramericam) distana duitre rnduri este de 1,0 - 1,4m si ntre butai pe rnd de 0,4 - 0,7 m. In pepinierele mecanizate se recurge frecvent la scheme de cultur n rnduri grupate. In rsadnie sau n cutii plasate n sere, pe un suport alctuit din litier de foioase se aterne un strat de pmnt vegetal amestecat cu nisip n proporii de 2:1, gros de circa 20 cm n care se execut butirea. In acest caz, distana de plantare este redusa, de numai 5-6 cm . _______________________________________

Butasirea cu butasi de tulpina nelignificati Inmulirea vegetativ din butai de var,nelignificai prezint avantajul c poate fi extinsa practic la toate speciile foioase i rsinoase, mai ales dac se folosesc substane stimulatoare pentru iniierea inradacininarii.Butaii se confecioneaz n a doua jumatate a verii din lujeri crescui n sezonul respectiv aflai spre mijlocul fenofazei a treia de cretere vegetativ (ncetinirea i ncetarea alungirii lujerului).La aceti butai activitatea de restitutie ncepe prin formarea cluului n care se dezvolt mugurii adventivi, singurii generatori de rdcini. Cluul reprezint un esut nou ce se formeaz pe seama substanelor de rezerv pentru cicatrizarea seciunilor. La nceput apare ca un esut parenchimatic, nedifereniat, din care se separ treptat elemente de conducere, un cambiu propriu i muguri de cretere, din care, n condiii favorabile, se formeaz rdcini adventive.Pentru confecionarea butailor de var, lujerii pot fi recoltai numai dup ce esuturile lor sunt suficient dezvoltate, fr s fi ajuns la lignificare. n general, perioada optim de recoltare este scurt. Practic, lujerii pot fi recoltai cnd ei sunt nc destul de elastici i la ndoire nu se rup. Butaii rezultai din lujerii recoltai prea devreme putrezesc n condiii de umiditate i cldur, fr s formeze rdcini La speciile foioase, butaii de var trebuie s aiba(5- 6 cm lungime i 3-4 muguri axilari. Seciunea de la captul inferior se execut oblic pentru a spori suprafaa de formare a cluului. Ca i la butaii lignificai, seciunea superioar se aplic deasupra unui mugure axilar, n schimb, cea inferioar, la baza intenodului, unde cluul se dezvolta viguros i formeaz mai muli muguri adventivi .Frunzele din partea superioar a butaului se pstreaz pentru a completa, pri asimilaie clorofilian, deficitul substanelor nutritive, iar pentru a reduce suprafaa de transpiraie se taie jumtate din limbul lor. La rinoase butaii se confecioneaz numai din vrful lujerilor, cu scopul de a pstra mugurele terminal, indispensabil pentru cresterea tulpinii. Baza lujerilor se detaeaz de ramura purttoare cu o bucat de lemn,pt a obine butai cu clci. Secionarea butaului la baz printr-o tietur neted reduce capacitatea de formare a cluului i a rdcinilor, motiv pentru care lujerul butaului se obine prin smulgere de pe ramura purttoare. La rinoase, butaul cuprinde n ntregime remura (lujerul) de vrf, astfel ca lungimea lui variaz n limite largi, ajungnd pn la 15-20 cm.Pentru perioada de nrdcinare butaii de var, indiferent de specie, se sdesc n sere sau rsadnie, unde preteniile lor fa de factorii ecologici pot fi mai uor asigurate.Baza butailor se introduce pe adncimea dc 2-3cm la foioase i pn la 5cm^la rinoase, ntr-un mediu de nrdcinare special amenajat.Butaii de foioase se sdesc obinuit ntr-un strat gros de 10-15cm alctuit din nisip curat sau amestecai n proporie egal cu turba, care se aeaz pe un suport de pmnt nutriliv de 15 - 25 cm grosime.Pentru butaii de rinoase, mediul de nrdcinar se pregtete la baz dintrun amestec de turb i pmnt de elin n proporie de2:1, peste care se pune praf din crbune de lemn, n grosime de 3-4cm . Deasupra se asterne nisip de textur mijlocie, n strat de 6-8 cm grosime, n care se sdesc butaii.Distana de sdire a butailor este de 410cm pe rnd si intre rnduri.Pentru reuita nrdcinrii butailor verzi, n spaiile adpostite unde se instaleaz culturile trebuie asigurate condiii speciale de mediu. Dintre factorii de mediu n timpul nrdcinrii importan deosebita prezint apa sau relaiile cu apa. Este esenial pentru nrdcinare ca butaii s-i pstreze turgescena.Prin utilizarea de instalaii perfecionate de udare se asigur n permanen o umiditate relativ a atmosferei n spaii protejate 95-100%, far ns a se depi nite limite admisibile de umiditatea n substratul de butire pentru evitarea putrezirii bazei butaului ncorporat n patul amenajat pentru nrdcinare.Rezultatele cele mai bune n procesul de nrdcinare se obin n spaii adpostite echipate cu instalaii de producere a cetii artificiale, in care ventilarea i controlul umidilii i temperaturii se realizeaza automat n incinta de butasire.In condiii de cea artificial, pe lng optimizarea umiditii relative a atmosferei, partea aeriana a butailor se acoper cu o pelicul de ap care are efect benefic adiional, prin reducerea temperaturii acestora i implicit a pierderilor de ap prin transpiraie.La majoritatea speciilor nrdcinarea butailor se realizeaz uor i rapid la temperaturi diurne cuprinse intre 21-27 C, alternnd cu temperaturi nocturne de aproximativ 15 C.Lumina (intensitatea i calitatea ei, ca i fotoperioada) este un factor important ca surs de energie pentru fotosinlez. Referitor la calitatea luminii, se pare c radiaiile de la sfritul spectrului (portocaliu-rou) favorizeaz nrdcinarea butailor mai mult dect zona albastr . Substratul de nrdcinare influeneaz nu numai procentul de butai nrdcinai, dar i calitatea sistemului de nrdcinare format. S-a constatat c, de regul, combinarea mai multor materiale d rezultate mai bune dect substratul de butire alctuit dintr-un singur material.In spaii adpostite se urmrete numai nrdcinarea butailor nelignificai, puieii rezultai repicnduse in cmpul de cultur al pepinierei, unde se in pn cnd capt dimensiunile necesare plantrii. _______________________________________

14Butasirea Partea I

15Butasirea Partea II

16Butasirea Partea III

17Butasirea Partea IV

Butsirea cu butai de rdcina Aceast metod de nmulire vegetativ se bazeaz pe capacitatea radacinilor, aparinnd speciilor care drajoneaz uor, de a forma muguri adventivi i de a dezvolta din ei rdcini i tulpini.Butaii au lungimi de 5-10 cm i se confecioneaz din rdcini secundare, cu grosimi de 1-2 cm, situate aproape de suprafaa solului, in acest scop se aleg plante-mam ct mai tinere din punct de vedere calendaristic i stadial.Dezgroparea rdcinilor ncepe de la colet, iar cu ocazia detarii lor de planta-mam se vopsesc capetele dinspre tulpin, pentru a ti care este partea lor morfologic superioar, deoarece la rdcini se manifesta fenomenul polaritii, de care trebuie si se in seama cnd butaii se planteaz n poziie verticala sau oblic. Butaii se confecioneaz toamna trziu, dup ncetarea creterii (care la rdcin dureaz mai mult dect la tulpin) sau primvara ct mai devreme posibil. Pentru pstrare (cnd este cazul) butaii se in la adpost, n nisip reavn. Se planteaz in poziie verticala sau oblic, aplicnd tehnica folosit la butasii lignificati. Butaii de rdcina mai scuri pot fi incorporai n sol la adncimea de 5-6 cm, n poziie orizontala. Restituia la butaii de rdcina se obine totdeauna mai uor in rsadnite, butasii introducndu-se vertical n stratul de nisip, lsnd afar circa l cm din capatul superior.

_____________________________________

Bazele biologice ale multiplicrii prin altoire Dintre metodele de multiplicare vegetativa, altoirea este demult cunoscut i larg explicata in pomicultura, viticultur, horticultura i nu in ultimul rnd, in silvicultura. Particularitatea metodet consta in faptul c la formarea noului organism participa doi parteneri. Altoirea const in operatia de imbibare (grefare) artificial a unei fraciuni detaate de pe planta-mam cu o alta planta care poseda rdcini, in scopul concreterii lor i formarii unui singur organism, fiziologic unitar. Partenerul ce dup altoire formeaz suportul de rdcini care asigur fixarea n sol i nutriia mineral se numete portaltoi (hipobiot). Partea de organ vegetativ care dup concreterea cu portaltoiului formeaza principalele organe aeriene ale noului organism, avnd ca rol principal fotosinteza i sinteza substanelor organice, se numete altoi sau epibiot. Atunci cnd cei doi parteneri apartin aceluiai individ se vorbete de aa-zisa autogrefa. Dac provin de la indivizi diferiti dar de la aceeai specie operaia se numete homogrefa iar dac aparin la specii sau genuri diferite este o heterogrefa. Cnd altoiul i portaltoiul sunt stadial maturi nu exita urmri care s modifice ereditatea. Dimpotriv, cnd ambii parteneri sunt tineri din punct de vedere stadial, ntre ei apar influene reciproce i in acest caz componentul mai puternic va imprima caracterele sale celui mai slab, modificnd baza ereditar. Partenerul stadial btrn va influena baza ereditar a partenerului tnr. Prin urmare, altoirea este un mijloc de nmulire i in acelai timp, o metod importanta de realizare a unor copii vegetative din exemplare valoroase sub raportul obiectivelor urmrite pnn strategia de ameliorare a arborilor speciilor forestiere. In toate sistemele de altoire concresterea partenerilor este cu att mai uoar cu ct partenerii utilizai sunt mai apropiai sub raport sistematic. De altfel, n silvicultur, se execut frecvent si cu rezultate bune altoiri de tipul homogrefelor (parteneri aparinnd aceleiai specii). In acest mod se obine materialul de plantat necesar nfiinrii plantajelor de clone i se conserv o serie de caractere specifice plantelor lemnoase decorative, care se pierd prin multiplicare generativa. Aa este cazul transmiterii la descendeni a culorii argintii a acelor de Abies concolor i Picea pungens var. glauca, ca i conservarea forrmelor pletoase, globuloase sau piramidale, folosite pe scara larg in arhitectura spaiilor verzi. In cazul altoirilor de tipul heterogrefa (parteneri aparinnd unor specii sau chiar genuri diferite), la speciile forestiere este frecvent fenomenul de respingere a grefei ca urmare a incompatibilitii ntre parteneri. Sunt semnalate ins i unele rezultate promitoare, cum ar fi: larice japonez pe larice european, anin negru pe anin alb i invers. Rezultate bune s-au obinut de asemenea prin altoiri de Pinus cembra pe P. strobus. Pentru altoirea speciilor lemnoase, in silvicultur se utilizeaz de regul portaltoaie tinere obinute din smnta. La foioase altoirile se execut in cmp n condiii naturale de mediu, portaltoiul la locul de grefare a altoiului trebuind s fie de 8-12 mm grosime. La rinoase altoirile se efectueaz de regul in condiii controlate de mediu (sere) pe portaltoi crescui in vase de vegetaie. La locul de grefare a altoiului, portaltoiul in vrst de 2-3 ani trebuie s aib diametrul de 6-8 mm. Reuita altoirii este influenat de numeroi factori de ordin biologic i tehnic, procentul de prindere variind foarte mult. La altoiri de tip homogref reuita variaz semnificativ n raport cu specia, chiar dac nu exist incompatibilitate ntre parteneri, n general, rezultate slabe s-au obinut la foioase la cvercinee, fag, paltin, iar dintre rinoase la molid, indiferent de condiiile de mediu din timpul altoirii, in ser sau teren deschis. Influene nsemnate asupra concreterii partenerilor exercita condiiile de temperatur, umiditate i oxigenare din timpul i imediat dup altoire. Temperatura optim difer de la specie la specie, dar n general producia de calus crete direct proporional cu temperatura, de la 4 la 32 C. Umiditatea aerului sub punctul de saturaie inhib formarea calusului, crescnd in schimb rata de deshidratare a celulelor. Oxigenul este necesar pentru producerea esuturilor de calus, accelerarea diviziunii celulare avnd loc prin intensificarea procesului de respiraie. De asemenea, succesul altoirii este condiionat de fenomenul polaritii. Este esenial n concreterca partenerilor ca polaritatea altoiului s coincid cu cea a port altoiului. Tehnica de altoire este extrem de important n realizarea sudurii "mire altoi i portaltoi, precum i ndemnarea (arta) operatorului. Efectuarea operaiei de altoit ntr-un timp scurt, realizarea seciunilor necesare (pe altoi i portaltoi) netede i printr-o singur manevr a briceagului de altoit cu lam bine ascuit confer anse ridicate de concretere. Totodat, la reuita altoirii contribuie suprapunerea perfect a suprafeelor de contact ntre parteneri, cu asigurarea continuitii esuturilor cu aceeai structur anatomo-morfologic, dar cu deosebire a esuturilor cambiale (generatoare) ale altoiului cu portaltoiul. Sigurana concreterii este sporit atunci cnd este asigurat o diferen nsemnat a concentraiei sucului celular in favoarea altoiului. _______________________________________

Metode de altoire si tehnica de execuie In practica mondiala se cunosc astzi peste 200 de, metode de altoire. Cele mai frecvent utilizate in sectorul silvic se pot grupa dupa unele particulariti comune in 3 categorii: altoirea prin apropiere (alipire), altoirea cu lujeri detaai i altoirea cu mugure detaat. Altoirea prin apropiere lateral (alipire) presupune alipirea a dou ramuri sau dou tulpini de puiei dup ce, in prealabil, la ambii parteneri s-a nlturat scoara si un strat de lemn pe poriunea de sudur. Se are n vedere ca la altoi, pe partea opus tieturii, s se afle un mugure axilar. Dup prindere, altoiul se detaeaz de planta mam printr-o tietur practicat sub punctul de sudur. Acest procedeu de altoire poate fi aplicat primvara nainte sau dup pornirea vegetaiei. Altoirea cu ramur detasata are numeroase procedee i variante de aplicare (copulaie, despictur, triangulaie, placaj lateral). >>Altoirea in copulatie poate fi executat la port altoi tineri, cu diametrul de cel mult 8-15 mm i numai atunci cnd ambii parteneri au aceeai grosime. Portaltoiul se scurteaz printr-o tietur oblic la nivelul i n partea opus unui mugure, in mod analog se execut tietura i la baza butaului altoi, dup care cele dou seciuni egale se suprapun pentru sudura. Exist o variant perfecionat de altoire in copulaie, care difer de precedenta prin aceea c, pe suprafaa seciunilor oblice se execut n plus o limb (la altoi) si un lca (la portaltoi), care dup mbinare permite nu numai o suprapunere perfect a zonelor generatoare ci si o stabilitate mai bun a butaului >>Altoirea n despictur este un procedeu simplu, uor de aplicat, dar si cu rezultate mai slabe. Nu se recomand cnd portaltoiul depete in grosime 7-8 cm. Captul retezat al portaltoiului se despic n sens diametral pe ax pe o adncime de 4-5 cm. In aceast despictur se introduc de o parte i de alta dou altoaie-butasi, fasonate la baz sub form de pan. Altoirea n despictur partea I se execut cu puin nainte de pornirea vegetaiei. >>Altoirea sub coaj, se folosete n cazul unor portaltoi mai vrstnici unii si cu grosimea mult mai mare dect a altoiului, n vederea altoirii sub coaj, portaltoiul se reteaz la nlimea dorit iar tietura se netezete. Coaja portaltoiului de sub seciune se dezlipete cu o pan de lemn, formnd un lca in care s poata fi executat altoirea. Altoiul se confecioneaz dintr-o ramura de un an, sub form de buta cu 2-3 muguri. Pe partea opus mugurelui de la baz, cu ceva mai jos de nivelul acestuia, se face o tietur piezi de 4-5 ori mai lung dect grosimea altoiului. Se introduce apoi pana altoiului in lcaul facut sub coaja porlaltoiului, se leag i se unge cu mastic (cear de altoit). Acest procedeu de altoire se execut primvara, cnd seva circul i permite dezlipirea cojii. _______________________________________ 20Altoirea ParteaIII Metode de altoire si tehnica de execuie Altoirea n despictur partea 2-a >>Altoirea in triangulatie e procedeul potrivit pt portaltoii mai groi. Are avantajul ca suprafata rnilor deschise e mai mica, se cicatrizeaz uor i altoiul se sudeaza mai bine. La captul portaltoiului retezat se executa longitudinal o scobitur triedrica de 2-5 cm lungime. Baza butaului-altoi capt prin tieturi forma piramidal-triunghiular de marime potrivita, pentru a se ncadra perfect in scobitura portaltoiului. Dup mbinare, se leag strns cu rafie i se unge cu mastic att in locul altoirii ct i capetele altoiului i portalioiului. Altoirea in tringulatie se executa primvara nainte de pornirea vegetaiei. >>Altoirea laterala in placaj e indicat la specii ruinoase, se execut pe lujerul terminal al portaltoiului sau la 10-12 cm deasupra coletului. La locul ales pentru altoire se practic o tietur lung de 4-5 cm prin care se desprinde coaja de liber i spre baza un strat de lemn, pentru a forma un pinten pe care se va sprijini captul inferior al altoiului. Altoiul, confecionat la rinoase din vrful ramurii, se fasoneaz la baz sub form de pan simpl care se suprapune peste tietura fcut pe portaltoi. Dup mbinare, se leag cu bumbac parafinat sau rafie i se unge cu mastic. >>Altoirea in fanta laterala este procedeul frecvent aplicat la rinoase cultivate in cmp. In vederea altoirii, pe tulpina portaitoiului la 8-10 cm deasupra coletului se execut o incizie longitudinal, uor curbat la partea superioar. Pe linia tieturii, coaja mpreun cu liberul se desprinde de lemn i sub ea se introduce baza altoiului fasonat in form de pan. >> Altoirea cu mugure detaat (in ochi) este procedeul care folosete drept altoi un mugure (ochi) detaat de ramura purttoare cu o plac de coaj i puin lemn. In vederea introducerii ochiului sub coaja portaltoiului, pe tulpina acestuia din urm se execut dou incizii sub forma literei T, cea transversal de 5-10 mm i cea longitudinal de 3-4 cm. Este bine ca tietura longitudinal s treac puin deasupra celei transversale, pentru a uura dezlipirea cojii i introducerea ochiului. La altoirea unor specii cu muguri mari se recomand tietura in cruce pentru a da posibilitatea aezrii ochiului la intersecia inciziilor. Dup epoca in care se execut, oculaia poate fi de primvar sau in ochi crescnd i de var sau n ochi dormind. Altoirea in ochi crescnd se execut dup ce seva a nceput s circule, cnd coaja portaloiului se dezlipete uor. Pentru altoire se folosesc muguri de pe ramuri crescute in anul precedent. Uneori, lstarii pornii din muguri altoii nu ajung pn toamna s se lignifice suficient. Totui, procedeul de altoire in ochi crescnd poate fi aplicat cu succes la specii forestiere repede cresctoare (plop, salcie, salcm). Altoirea n ochi dormind se executa frecvent n luna august, folosindu-se muguri formai in cursul aceleiai veri, din care lstarii pornesc abia n primvara anului urmtor. Pentru oculaie, ramurile de pe care se desprind mugurii se recolteaz n ziua altoirii. In toate sistemele i procedeele de altoire folosite este deosebit de important ca esuturile identice din altoi i portaltoi s se apropie ct mai strns posibil. De aceea, zona de altoire se leag cu rafie, fire de bumbac sau material plastic, iar pentru a evita ptrunderea apei i aerului la suprafeele de contact tieturile se ung cu mastic.

21Marcotajul difer de butire prin faptul c lujerii sau lstarii incorporai n sol nu se detaeaz de planta mam n timpul nrdcinrii. Este o metod puin folosit n silvicultur, deoarece nu asigur producii mari de puiei i nu permite mecanizarea lucrrilor. Pt unele specii arbustive decorative (liliac, clin, scumpie, lemn cinesc, mce etc.), marcotajul merit s fie aplicat deoarece prezint avantajul c ofer, pn n toamna primului an, puiei bine dezvoltai cu rdcini bogate, care pot fi folosii adeseori direct n plantaii. Marcotajul clasic presupune ngroparea parial sau total n sol la adncimea de 15-18 cm a ramurilor (marcotelor) unei plante mam, pentru a forma rdcini i tulpini. Tulpinile rezultate se individualizeaz cu fragmente din marcota nrdcinat i alctuiesc materialul de plantat. Cele mai bune rezultate se obin prin marcotarca unor lstari tineri de 1-2 ani. Acetia pot fi asigurai n numr mare, provocnd lastarirea plantei-mam prin recepare. De asemenea, nrdcinarea marcotelor poate fi stimulat prin vtmarea mecanic a ramurilor nainte de ngropare, cu scopul formrii cluului i a mugurilor adventivi. In practic se aplic frecvent marcotajul clasic prin muuroire i prin aplecare. Marcotajul prin musuroire presupune cultivarea plantelor mam n secii speciale ale pepinierelor (marcotiere) la distane convenabile i receparea lor cnd au dezvoltarea necesar. Cioatele se acoper cu pmnt pentru a nlesni lstrirea. In timpul verii, lstarii, pe msur ce cresc, se muuroiesc treptat pn la nlimea de 20-30 cm. Pn toamna, la baza lstarilor, pe poriunea acoperit cu pmnt se formeaza rdcini adventive. Dup cderea frunzelor, muuroiul se nltur i marcotele nrdcinate se taie de la nivelul cioatei, alctuind materialul apt de plantat. Marcotajul prin aplecare este folosit la speciile arbustive ornamentale care au rmuri lungi si flexibile. Acest sistem de nmulire se deosebete de marcotajul prin musuroire prin aceea c ramurile in loc s rmn n poziia iniial, sunt aduse prin aplecare n poziie orizontal. La marcotajul prin aplecare, ramurile sunt forate s formeze rdcini i tulpini pe toat lungimea ngropat i nu numai la baz ca n cazul marcotajului prin musuroire. Marcotajul prin aplecare se poate executa in trei variante: simplu, erpuitor sau n serpentin i chinezesc. Marcotajul simplu presupune ngroparea ramurii pe treimea mijlocie din lungimea ei. Vrful rmas afar se paliseaz de un tutore. Pentru a stimula formarea rdcinilor, pe poriunea ngropat a ramurii se execut o incizie longitudinal sau mai multe incizii inelare. Marcotajul erpuitor (sau in serpentin), aplicabil la plantele cu ramuri foarte lungi, permite ca prin ndoirea repetat s se obin mai multe poriuni ngropate i nengropate, i ca urmare, mai muli puiet nrdcinai. Marcotajul chinezesc este mult mai eficient dect celelalte procedee de marcotaj prin aplecare, ntruct permite s se obin, de pe fiecare ramur, un numr mare de marcote. ______________________________________ 22Repicajul Partea I Imp. si necesitatea repicajului Randamentul in exploatare al unei pepiniere se apreciaza prin nr de puieti apti de plantat la incheierea ciclului de prod pe unitatea de suprafata. De multe ori in cazul semanaturilor in camp datorita desimii mari a culturilor multi puieti nu intrunesc cond impuse de stas pt a fi apti de plantat. Desimea culturilor optima la rasarirea plantulelor datorita cesterii puietilor spatiul de nutritie devine insuficient si ca urmare ar trebui sa se recurga la rarire,insa in practica nu se recurge la aceasta. La semanat se urmareste ca desimea sa fie optima in toate fazele de crestere. Cand se procedeaza la o multiplicare generativa la speciile adapostite este necesar o a doua operatie de transplantare dintr-o unitate de cultura in alta amenajata in spatiul deschis al pepinierei in vederea asigurarii spatiului necesar de nutritie. Necesita repicaj puietii de rasinoase obtinuti in solarii,dar si cei obt din butasi nelignificati in spatii adapostite unde sa asigurat inradacinarea. Temp optima din spatiile adapostite trebuie sa fie de 21-27C iar cea nocturna sa alterneze. Umiditatea trebuie sa fie mare. In cazul altoirilor de secii rasinoase se recurge la repicaj. In spatiile adapostite se altoieste exemplarul cu altoia datorita,iar dupa prindere se transplanteza in campul deschis. Se face repicaj si la puietii ornamentali folositi in spatii verzi. Executarea repicajului In vederea executarii repicajului unitatea de cultura este supusa la lucrari de pregatire a solului, obligatoriu la lucrarile de baza. Desfundarea este de dorit sa fie adanca. Epoca de executare a repicajului este dupa intrarea in repausul vegetativ(toamna) si inainte de intrare in vegetatie(primavara). In cazul in care se repica puieti de talie mica nu ests bine sa se faca toamna,deoareca datorita inghetului si dezghetului se produce desosarea si daca primavara nu se intervine pt a se acoperi rad dezgolite,se pierde intreaga cultura. In primul sezon de vegetatie dupa repicare se inregistreaza cresteri foarte reduse. Este recomandabila repicarea de primavara. Schema de repicat reglementeaza distantele dintre puiti pe rand si dist dintre randuri. In cazul tehnologiei solarrepicaj se adopta de 20-25cm. in cazul executiei mecanizate pt intretinerea solului se adopta scheme de benzi 5-6randuri in benzi ;dupa aceste grupe randuri se lasa o suprafata mai mare libera de 50cm pt rotile utilajelor folosite. Mecanizarea nu se face pana langa tulpinile puietilor ci se lasa o banda de protectie de 5cm intr-o parte si-n alta de tulpina. La speciile de rasinoase care nu au nevoie de un spatiu de nutritie prea mare distanta dintre puieti este de 5 cm. la sp de rasinoase cu cresteri reduse dist dintre puieti e de 6 cm, iar la speciile de rasinoase repede crescatoare (pin strob) distanta dintre puieti e de 7 cm. in practica se recurge la repicajul cu plantatorul si repicajul la sant. Executia repicajului se poate face si mecanizat cu masina de repicat care realizeaza santuri in care se vor ingropa radacinile puietilor, cu ajutorul unui brazadar. In spatele brazdarului exista un tavalug care preseaza pamantul langa radacina, in timpul deplasarii agregatului. )______________________________________

23 Repicajul Partea II Lucrari speciale de formare a puietiulor in sectia repicaj se executa asupra radacini tulpinii si coroanei. Frecvent se recomanda ca in timpul ciclului de productie sa se aplice taieri la nivelul radacinii obtinand astefl un sist radicelar bogat cu volum redus, astfel puietii se scot usor din sol fara sa se vateme. In cazul rasinoaselor atat pt puietii de talie mica cat si pt cei de talie semimijlocie se recomanda ca toaletarea radacinilor sa se faca tot toamna. La cvercinee, pt evitarea formarii pivotului f dezvoltat se recomanda ca retezarea lui sa se faca inafara sezonului de vegetatie. In cazul cvercineelor este recomandabil ca semanarea sa se faca cu ghinda preincoltita la care se reteaza varful radicelului. Retezarea se face manula utilizand o cazma cu lama dreapta. Distanta de introducere a cazmalei in sol fata de puieti e de 15 cm, si sub un unghi de 45. Lucrari de formare a tulpinii. La puietii destinati impaduririi nu se aplica taieri de formare a tulpinii. Aceste lucrari se aplica puietilor ornamentali, si celor din plantatiile de clone. Puietii de Sa sau Pl necesita taieri de formare a unor tulpini ingrosate la baza, viguroase pt a rezista mai bine pe solurile inundabile din lunci. In cazul puietilor utilizati in plantaje de clone si cei ornamentali se formeaza exemplare cu trunchi scurt si coroana de diferite forme. In cazul plantajului de clone este de dorit ca dimensiunile sa fie reduse, coroana sa inceapa de la 80-90 cm fata de sol. In cazul unor terenuri in care exista pericolul stagnarii maselor de aer rece la inaltimi reduse deasupra solului este recomandabil ca inaltimea sa se mareasca la 1.20-1.40 m in cazul plantajelor de seminte. In cazul coroanelor se urmareste ca la rasinoase dist intre verticile sa fie de 30-50cm, iar la foioase dist dintre ramurile de schelet sa fie de 20-40cm. pt realizarea de coroane elagat-rarite trebuie sa se intervina cu lucrari care sa tina seama de legile de crestere a speciei. In faza tineretii aalungirea sustinuta se realizeaza in treimea superioara atat a tulpinii cat si a ramurilor. Cu cat unghiul de insertie al ramurii pe tulpina este mai mic cu atat cresterea este mai intensa. De aceea pentru reglarea cresterii se practica tutorarea acestor ramuri, pt a regla unghiul de insertie. Dimensionarea lungimii se poate realiza si prin retezarea ramurii pana la 2/3 din lungimea ei, care vor determina intensificarea producerii de organe fructifere. La rasinoase se realizeaza in mod natural coroane elagat-rarite. Taierile in vas se recomanda la cvercinee si la foioase precum Pam si Ci. Taierile in vas constau in: ramurile de ord I dupa ce au atins o lungime considerabila li se reteaza varful pana la 1/3 din lungime, care conduce la apartitia ramiicatiei, apoi dupa ce aceste ramuri de ord 2 au crescut se poate aplica din nou o retezare a varfului, care va duce la o coroana cu aparat foliar bogat si sanatos. _______________________________________ 24Ingrijirea culturilor din pepiniere Part I Daunatorii culturilor din pepiniere culturile din pepiniere sunt expuse la actiuni favorabile dar si nefavorabile a factorilor de mediu. Actiunile nefavorabile se inreg la puietii de 1cm, si cand puietii sunt in stare de plantula. Daunatori biotici: buruieni, ciuperci, bacterii, insecte. In verderea instalarii culturilor se recurge la pregatirea solului cat mai buna prin care se urmareste eliminarea buruienilor, si a vegetatiei nedorite. Buruienile revin, dupa distrugerea lor in cultura de puieti. Reinstalarea are loc pe seama vegetatiei erbacee, care exista in imediata vecinatate a pepinierei, pe seama gunoiului de grajd, care contine seminte de buruieni nedistruse. Palamida poate sa produca intr-un sezon de vegetatie un numar mare de seminte de ordinul zecilor de milioane. Buruienile instalate consuma apa, subst nutritive daca nu sunt combatute, cresc luxuriant, reduce cantitatea de lumina. Daunatori abiotici: temperatura, precipitatiile, crusta solului. Gerurile puternice din timpul iernii, pot provoca inghetarea semintelor, in cazul semenaturilor de toamna, inghetul si dezghetul determina desosarea puietilor. Ingheturile tarzii si timpurii produc de asemenea paguba in randul puietilor. Temperaturile f ridicate din sez de vegetatiei determina arsura la colet a puietilor. Temp ridicate din timpul variii insotite de lipsa de precipitatii duce la seceta cand evaporatia apei e mai mare decat capacitatea de absorbtie din sol a puietilor, apare o ofilire a acestora. Ofilirea poate avea loc ca urmare a seectei atmosferice. Seceta solului apare cand provizia apei din sol e apropiata de coef de ofilire. Seceta solului poate aparea si atunci cand apa e suficienta dar s-a administarat cant mari de ingrasaminte minerale. Crusta solului apare in urma unor precipitatii abundente care nu poate absorbi atat de repede apa si rezultand crusta carte impiedica rasarirea, impiedica schimbul de gaze dintre sol si atmosfera. Aceasta crusta trebuie inlaturata prin lucrari specifice. ______________________________________

18Altoirea Partea I

19Altoirea ParteaII

25 Ingrijirea cult din pepiniere PartII Mulcirea culturilor prin mulcire se intelege operatia de acoperire a solului cu diverse materiale de natura organica in scopul protejarii culturilor de puieti indiferent de faza de evolutie in care se afla cultura. Mulcirea de iarna: se face cu gunoi de ferma, litiera, paie, muschi. Materilalu resp se asterne la suprafata terenulu intr-un start de 8-10cm grosime in cazul in care cultura e in stadiul de semanatura stratul e uniform. Cand exista puieti materilalul se dispune intre ramdurile de puieti. Mulcirea de iarna are rol de a proteja semintele impotriva degerarii si in cazul puietilor impotriva desosarii. Nu trebuie sa pliseasca mulcirea in cazul pepinierelor din campie cand caderea zapezii poate sa intarzie si se poate produce digerarea semintelor. Stratul protector de iarna se mentine pana primavara la intrarea in sez de veget. Inlaturarea in cazul semanaturilor a stratului se face mai intai in lungul rigolelor. Intre randuri frecvent materilalul utilizat ramane intr-un strat subtire indeplinind rolul de strat protector de vara. La acest strat de vara se recomanda pe langa mat ramas sa se foloseasca benzi de folie de polietilena, impletituri. Rolul stratului protector de vara e multiplu: impiedica formare crustei, apa din precititatii se infiltreaza treptat, se asigura stabilitatea agregatelor din sol, formarea capilaritaii solului, care diminueaza pierderile de apa prin evapotranspiratie. Neajunsul principal al startului de vara e ca impiedica lucrarile de afanare a solului. In pepinierele de munte nu s-ar recomnada strat protector de vara pt a reduce temp din sol. Umbrirea culturilor odata cu umbrirea se inreg si alte efecte pozitive: o umiditate mai ridicata decat in atmosfera, se diminueaza efectul de supraincalzire a solului, se reduce pericolul de insolatie, protejeaza in cazul grindinii. Umbrirea e necesara puietilor cu temperament de umbra. In cazul acestor specii trebuie umbrire pe intreaga per a cicluluide productie. Umbrirea se pote realiza cu mijloace difirite:cu frunzare. Pepinierele permanente cu terenurile expuse la insolatie trebuie sa recurga la panouri de umbrire din nuiele,trestie. In cazul pepinierelor mici sa recurs la umbrare vii formate din speci ierbacee cu talie mare. In cazul zilelor cu nebulozitate ridicata este recomandabil sa se ridice umbrarele. Umbrirea trebuie sa inceteze in regiunea de campie cu 30 august, in regiune de dealuri la sf lunii iulie. _______________________________________ 26Combaterea mecanica a buruienilor ia afanarea solului combaterea mecanica se face prin aplicarea a 2 operatii: prasila si plivitul. Pasila se executa manual sau mecanizat. Manual se exectua cu sape de dif dimensiuni, adancimea de lucru poate ajunge pana la 10 cm. mecanizat prasila se executa cu cultivatorul. Prasila se executa numai intre randurile de puieti. Pt a preveni vatamarea radacinilor puietilor se lasa cate o banda de protectie de 5 cm de o parte si de alta a randului. Pe randul de puieti cambaterea buruienilor se face numai manual prin plivit. Ca regula plivitul se realizeaza dupa prasit. Prasitul se executa ori de cate ori exista buruieni. In multe situatii se aplica o prasila oarba cu rol de afanare a solului si distrugerea crustei chiar daca nu si-a facut aparitia buruienile. Pentru a nu vatama semintele in cazul prasilei oarbe se recomanda la semanare sa se utilizeze si seminte de plante agricole care rasar repede si marcheaza randul. In regiunile de dealuri, coline si munte se aplica 3-4 prasile, la culturile de un an si 2-3 prasile la culturile de 2 ani. Trebuie prasile mai multe in per mai activa a sez de veget. La plivit se recurge la culturile in spatii adapostite, la culturile cu butasi nelignificati. Combaterea chimica a buruienilor. In ultimele decenii pe langa combaterea mecanica se utilizeaza si combaterea chimica cu dif subst chimice numite fitocide. Pot fi fitocide utilizate pt combaterea plantelor erbacee( erbicide) sau pt combaterea plantelor lemnoase nedorite (arboricide). Erbicidele au fost incercate pe la inceputul secolului trecut. Au fost utilizate subst anorganice care au dat rezultate nesatisfacatoare. S-a ajuns la peste 300 subst fitocide. La noi clasificarea fitocidelorm s-a facut de specialistul Niculae Sarpe. Clasificare erbicidelor>> O prima clsficicare in fctie de comp chimica: erbicide anorganice si organice. O alta clasif in functie de selectivitate: erbicide selective si neselective. Dupa modul de actiune a erbicidelor pot fi: sistemice si de contact. Cele sistemice patrund in corpul plantelor prin aparatul foliar, sau prin sistaemul radicelar, si le degradeaza procesele fiziologice, cele de contact afecteaza organele cu care erbicidul intra in contact. Dupa deranjamentele provocate la procesele fiziologice: asupra procesului de fotosinteza: asupra proc de respiratie, diviziunea celulara si cresterea radacinilor. Dupa epoca de administrare: erbicide preemergente se aplica inaintea de aparitia buruienilor si postemergente se aplica dupa aparitia buruienilor. Dupa modul de preparare si comercializare: solutii sau emulsii, pulberi, si granulata. Dupa gradul de toxicitate care se da in fctie de DL 50 (doza letala 50%) = cant de subst toxica in mg care trebuie administrata pt a omori jumatate dintr-o populatie vie de animale. Extrem toxice cu DL 50 > 1000 mg/kg; puternic toxice, cu DL 50=200-1000 mg/kg. moderat toxice DL 50 =50-200mg/kg si redus toxice cu DL50 <50mg/kg. pe ambalaj se precizeaza culoarea in fucntie de grad de toxicitate: erbicide extrem toxice=banda neagra; puternic toxice- albastra; moderat toxice-verde; radus toxice- rosie. Erbicidele sistemice hormonale: 2.4Ddiclorfenoxiacetic; 2.4DB- diclorfenoxibutilic. Erbicidele sistemice nehormonale: triazine, triozoli, carbonati, derivati uree. Erbicidele de contact organice: diquatul si paraquatul. Erbicide de contact anorganice: sulfatul de potasiu, sulfatul de NH4 ; cianomida de calciu, acid arsenic. ______________________________________

27Administrarea erbicidelor trebuie sa se conoasca f bine insusirile substantei: persistenta= per in care erbicidelel isi fac efectul; remanenta=intervalul in care se face simtit efectul toxic inafara sez de veget. Persistenta absoluta- erbicidul dupa administrare isi conserva structura chimica initiala, persistena agronomica= intervalul de timp in care erbicidul isi face efectul pe o per mai lunga de timp decat perioada pe care s-a aplicat. Efecte nocive remanente => si ca urmare a descompunerii substantei in sol. In cazul cult din pepiniere ciclul de productie fiind de 2 ani urmat de un an de ameliorare, este evident ca efectul de remanenta dispare. Doza variaza in functie de textura solului si de contiutul in humus. Daca aplicarea se face postemergent se solubilizeaza substanta si se aplica prin stropire asupra organelor aeriene. Nu e recomandat sa se administreze pe suprafata integrala si numai intre randuri. Irigarea culturilor din pepiniera productia de puieti din pepiniera depinde de cant de aprovizionarea cu apa si substante nutritive. Pt a preveni efectul negativ a secetelor trebuie sa se administreze apa suplimentara prin irigatii. Pe langa precipitatiile lichide si solide se adauga apa din panza freatica din care se pierde o anumita cantitate prin evapotranspiratie directa, si prin transpiratia vegetatiei. Daca evapotranspiratia e > cant de apa absorbita de plante acestea au de suferit. De aceea toamna se recomanda o desfundare adanaca a solului pentru a inmagazina o cant cat mai mare de apa. Pt administrarea apei suplimantare trebuie sa existe o sursa de apa in apropiere. Apa pt irigatii trebuie sa fie potabila, adica sa nu contina mai mult de 1 g saruri / litru si la administrare apa sa aiba o temp egala sau apropiata cu temp mediului la ora de irigare. Irigari nu se fac in per pranzului. Metode de irigare -prin revarsare, la pepinierele mici din zona de munte; -prin submersiune, o umectare de jos in sus. Apa ajunge sub presiune in conducte perforate situate la o adancime in sol mai mare decat adancimea maxima de mobilizare a solului prin desfundare. prin aspersiune, cea mai utilizata la noi. Prezinta avantaje prin crearea unei ploi artificiale si umectarea atmosferei; -prin picurare, pres o retea f bogata de tevi ale caror terminale sa ajunga la randurile de puieti. Norma de udat=cant de apa data in mc/ha care trebuie administrata la o singura repriza. Aceasta norma(Q) este data de formula: Q=100 H Gv (CP) ; H-gros sol umezit prin irigare Gv- greutatea volumetrica a solului C-capacit de camp pt apa solului. P-provizia momentana de apa a solului. P nu trebuie sa ajunga la plafonul critic cand plantele resimt lipsa de apa. Pmin=Co+(C-Co)/2 Co-coeficient de ofilire. _______________________________________ 28Recoltarea materialului de plantat Scosul puietulor(recoltarea) proc de productie a puietilor se finalizeaza cu procesul de recoltare. Recoltarea puietilor se face conform planului de cultura stabilit la nivelul fiecarei sectii de cultura. In toamna precedenta recoltarii se face o evaluare. Cu prilejul inventarierii se ia tot al 10lea rand in considerare facandu-se masuratori asupra lor, si se apreciaza starea generala clasificandu-se puietii in: puieti apti de plantat, si puieti inapti de plantat. In urma observatiilor si masuratorilor se stabileste numarul de puieti apti la m/rand. Productia totala de puieti apti de plantat se obtine imnultind nr de puieti apti de plantat la m de rand cu numarul de randuri de la nivelul suprafetei cu aceeasi specie, in care s-a aplicat aceeasi tehnologie de producere a puietilor. Recoltarea se face la incheierea ciclului de productie stabilit in repausul vegetativ. Recoltarea de toamna e necesara cand tereneul trebuie eliberat pt infiintarea noii culturi in toamna respectiva. Intrucat la noi plantatiile se fac primavara si recoltarea puietilor se face in acest anotimp. Scosul puietilor trebuie sa se faca in cond optime pt ca vatamarile la nivelul radacinilor sa fie cat mai mici. Scosul poate fi facut manual sau mecanizat. La culturile instalate in randuri scosul se face cu ajutorul cazmalei: se face un sant ceva mai adanac decat lungumea randului langa randul de puieti iar apoi din aprtea celalalta a randului se inpinge randul in santul alaturat. In cazul puietilor de talie mare se sapa un sant circular, ceva mai adanc decat lungimea max a radacinii, iar apoi se dizloca balul de pamant din parte inferioara. La semanaturile prin imprastiere se utilizeaza pt scos furca de otel cu dinti in 5 in 5 cm. mecanizat scosul puietilor se face cu ajutorul unui plug special. In situatii in care trebuie sa se utilizeze puiti cu radacini protejate cand este vorba de campul deschis al pepinierei scosul se executa cu cazmale cilindrice sau dreptunghiulare. _______________________________________

29Sortarea puietilor daca s-au aplicat toate lucr de instalare, de ingrijire a prescriptiilor termice ar insemna ca toti puitetii sa fie apti de plantat. Insa aceasta e o stare ideala care nu poate fi realizata. La repicaj se face o sortare a materialului de repicat si se asigura un spatiu optim de nutritie, deci toti puietii ar trebui sa corespunda stasului. Sortarea puietilor trebuie sa se faca in spatii adapostite pentru a feri radacinile puietilor de razele solare si de curentii de aer. Conditiile care trebuiesc indeplinite de puieti sunt date in stas potrivit caruia sunt stabilite urmatoarele sortimente de puieti folositi in lucrari de impaduriri: a) puieti de talie mica cu radacini nude b) puieti de talie semimijlocie cu radacini nude se realizeaza numai pt rasinoase si se folosesc in regenerari naturale de foioase; c) puieti de talie mijlocie, la foioase se folosesc cu radacini nude iar la rasinoase obligatoriu cu radacini protejate. In cazul puietilor de talie mica de rasinoase si foioase in STAS se da un singur parametru: iam la colet. Tot diam la colet se da si pt puietii de talie semimijlocie. La puietii de talie mijlocie pe langa diam la colet se da si inaltimea tulpinii si lungimea radacinii. Pt a verifica pe langa diam la colet lungimea radacinii si inalt tulpinii se folosesc sabloane. In cazul puietilor de telie mijlocie realizarea de manunchiuri se face pana la 5-10 exemplare in manunchi. Se examineaza radacini la puieti de talie mica. Lungimea radacinii este de: 20, 25, 30. la puietii de talie semimijlocie lungimea radacinii e de min 30. la puietii de talie mare folositi in sp verzi distanta santului fata de tulpina sa fie la o distanta de 8 ori diamentrul la colet. Pastrarea ambalarea si transportul puietilor de la recolatrea puietilor pana la plantare e necesar pastrarea lor. In pepiniera pastrarea se face la sant. Solul ales pt pastrare trebuie sa fie un sol ferit de insolatie. Solul are latimea de 1 m, lungimea dupa nevoie, si orientarea santului pe directia N-S. adancimea santului mai mare decat lungimea max a radacinii. Peretele dinspre sud a santului se taluzeaza la 45 si pe acest perete se aseaza un prim rand de mancunchiuri de puieti peste care se pune un strat de pamant de 10cm, care se batatoreste dupa care se aseaza un alt rand de manunchiuri de puieti. Pastrarea la sant se face pe o durata scurta de timp. Pt o pastrare mai lunga se apeleaza tot la pastrarea la sant dar la o adancime mai mare acoperindu-se cu pamant nu numai radacinile ci si 2/3 din tulpina. Uneori pt pastrare de lunga durata pt a evita intrarea in vegetatie a puietilor se recomanda ca dupa saparea santului pe fundului acestuia sa se bata un start de zapada peste care se pun radacinile puietilor si se acopera cu pamant. Pana la caderea zapezii pentru pastrarea de lunga durata puetii sunt pastrati la sant de scurat durata. In pepinierele mari pot exista spatii speciale de pastrare realizate sub nivelul solului, bordeie de pastrare. Transportul puietilor nu trebuie sa se faca in zilele cu temp prea ridicata pt a evita incingerea. La transport puietii trebuie mentiinuti cu radacinile intr-un start bine umectat de muschi. Dupa incarcarea in mijlocul de transport se recomanda acoperirea cu un strat de paie a puietilor si apoi o prelata. Transportul sa se faca dimineata sau noaptea. La ambalare se recurge in cazul transportului pe distante mari _______________________________________

Ecosistemele forestiere sunt cunoscute ca fiind cele mai complexe. Ele definesc o multitudine de functii, dar pt exercitarea acestora trebuie asigurata perenitatea culturilor. Orice ecosistem forestier trece prin mai multe faze si etape de dezvoltare. Important ca in fazele de inceput exemplarele constituite fac fata individual vicisitudinilor vremii si contribuie la inchiderea masivului ca o cond de stare proprie padurii cand se declanseaza mecanisme de autoreglare si autoprotectie. Odata cu inchiderea masivului ecosistemele au tendinta de maximizare a functionalitatii si de amplificare a legaturilor si intensificare a acestor legaturi intre diferite componente ale ecosistemului. Orice ecosistem e expus conditiilor de mediu. Tendinta e de dereglare a ecosistemului, in masura in care aceste dereglari nu depasesc niste praguri critice proprii fiecarui ecosistem, acestea revin dupa un timp relativ scurt la caracterizarea structurii consistentei normala= echilibru ecologic de stare intre componentele ecosistemului. Odata cu evolutia ecosistemului in etapa maturitatii arb form org fructifere, semintele fiind apoi diseminate. In masura in care sunt create conditiile necesare semintelor pt germinare acestea dau nastere plantulelor si puietilor. Acest proces de schimbare a generatiilor= proces de regenerare. In cazul padurilor virgine schimbarea de generatie are loc cu continuitate. Tineretul se instaleaza in locul arborilor varstnici care au disparut. Si in padurile cultivate se realizeaza regenerarea, dar aici sunt create de conditiile pt asigurarea mediului intern necesar instalarii unei generatii. Noua generatie se instaleaza de regula in valuri. Cum nu in toate situatiile tratamentele conduc la rezultate satisfacatoare. Se impune interventia omului pentru a regla aceasta regenerare. Pe langa aceste situatii in cuprinsul fondului forestier exista numeroase situatii in care regenerarea nu se face satisfacatoare decat pe cale artificiala: tratamentul taierilor rase se aplica acolo unde se intervine integral cu lucrari de impadurire pe cale artificiala (la molidisuri si pinete). In acest caz interventiile au caracter ecologic si chiar daca se aplica ciclul redus de productie exista tendinta luminarii; in cazul arboretelor cu consistenta mult subnormala acestea afecteaza mult productia. Asemenea arborete se caract printr-o intelenire a solului si imposibilitatea regen naturale din samanta (arborete din zona de campie, silvostepa, coline, dealuri). -sunt necorespunzataore economic, calitatea productiei lasa de dorit, in aceasta situatie trebuie sa se intervina pe cale artificiala pt crearea unor ecosisteme care sa-si indeplineasca functiile specifice. Caracterul acestei lucrari este de reconstructie ecologica. Arborete cu structura care se abate de la echilibrul ecologic (arborete derivate, carpinete, teiusuri) interventia omului conduce la crearea culturilor forestiere: padure artificiala= ecosistem forestier artificial. Regenerarea nu e in toate situatiile realizata in totalitate pe cale artificiala, astfel deosebim regenerarea mixta. Interventia pe cale artificiala presupune aducerea de catre om a materialului de impadurit care e rezultatul unor actiuni de selectie si ameliorare a materialului distribuit de om in cuprinsul terenului. Aceasta actiune se numeste impadurire. Interventiile pe cale artificiala sunt necesare in tot cuprinsul fondului forestier: pentru satisfacerea nivelului de lemn cantitativ si calitativ; pt crearea de culturi forestiere cu caracter de protectie. Culturi cu rol hidrologic: de regularizare a apei; in bazinele raurilor care alimenteaza marile acumulari de apa. Culturi cu rol de protectie impotriva eroziunilor de teren in prezent zonele cu terenuri degradabile care nu mai pot fi refacute decat prin vegetatie lemnoasa. Instalarea vegetatiei forestiere sub forma de perdele pentru ameliorarea climatului, in afara zonei forestiere pentru a atenua procesele de aridizare si pentru a combate procesele de desertificare in S-V si S-E tarii. Instalarea veget forestiere pentru ameliorarea climatului din jurul localitatilor. _______________________________________ 31Clasific lucrarilor de impaduriri Este necesara interventia cu lucrari de impadurrire atat sub rap climatic dar tinand cont si de modul in care a fost ocupat terenul anterior. Impaduriri propriu-zise in terenuri lipsite de vegetatie lemnoasa care in trecut au fost ocupate cu paduri. Trebuie ca speciile utilizate dese apeland la criterii de ordin stational,respectiv se apeleaza la speciile care realizeaza ecosisteme forestiere in imediata vecinatate a terenului de impadurit. Pt instalare trebuie sa se recurga la o pregatire a terenului tinand seama de folosinta anterioara a terenului. Reimpaduriri :a)reimpaduriri tipice=propriuzise-un ecosistem aflat la echilibru ecologic ;arboretele alc din specii aflate in arealul natural.se i-au in consid speciile care au alc vechiul arboret.b)refaceri-vizeaza arborete necoresp sub rap economic,cu productii mici si lemn de slaba calitate.arboretele afectate afecteaza statiuni de bonitate cel putin mijlocie. Solutia e utilizarea acelorasi specii din vechiul arboret doar pt instalare o atentie deosebita se acorda componentei edafice.c)substituirea- se iau in consid alte specii decat cele in care a avut loc derivarea;se urmareste refacerea tipului natural fundamental de padure. Instalarea presupune niste tehnologii simplificate. Pe langa arboretele derivate putem avea substituiri care tehnologic se identifica cu refacerile. Ca regula trebuie sa se reinstaleze arborete cu o structura compozitionala corespunzatoare. Impaduriri partiale-in viitorul ecosistem se promoveaza speciile din vegetatia anterioara.a)completari-interventia artificiala pt desavarsirea padurii in cazul existentei unor semintisuri naturale. Aceste lucrari se fac numai pana in faza nuielis-desis;daca apar goluri in arboret.b)ameliorari-interventia vizeaza ameliorarea structurii arboretelor afectate de degradare. ______________________________________

Se recurge la puieti, seminte si butasi. Ordinea de prezentare evidentiaza si imp aplicarii lor in practica. Se utilizeaza sortimente diferite:a)puitii obt in pepiniera pe cale generativa.b)pt cateva specii se utilizeaza ca material de multiplicare fragmente de organe:butasi;se obt puieti din butasi lignificati pt clonele de plop,salcie. Puietii obt din samanta sunt de talie mica atat pt rasinoase cat si pt foioase. Pt completari in regenerarea naturala de foioase se recomanda sortimentul de talie semimijlocie. Pe langa aceste sortimente in cadrul lucrarilor cu caracter de refacere si de substituire(Go,St pedunculat)se recomanda utilizarea sortimentului de talie mijlocie. Semintele se utilizeaza cele selectionate si ameliorate genetic obtinute cu costuri destul de mari si sunt utilizate ca material multiplicare. Pt unele specii ca cele cu temperament pronuntat de umbra Br,Fa se recomanda utilizarea semintelor la instalare noilor culturi sub adapostul arboretului. Butasii lignificati pot fi utilizati,dar prezinta numai o imp locala ;se recurge la butasi in cazul infiintarii unor culturi specializate:infiintarea de rachitarii. In luncile raurilor inundabile se utiliz butasi multianuali sau fasonati,se introduc direct in sol. Instalarea culturilor indiferent de metoda se poate face intr-o singura repriza sau in mai multe. La instalarea Br si Fa se recurge la mai multe interventii prin semanare directa la adapostul padurii mature. Dupa cativa ani in acest caz se intervine cu lucrari de completare. In cazul speciilor cu temperament de lumina se intervine la 2-3 ani dupa instalarea puietilor. La speciile cu temperament de umbra o noua interventie se face dupa 4-6 ani de la insamantare. Impaduririle propriuzise si reimpaduririle sunt metodele de instalare cele mai rapide a unui arboret. In cazul arboretelor dezechilibrate sub rap ecologic ca cele in care se manifesta feomenul de uscare anormala a arborilor,in arboretele derivate e indicat sa se intervina etapizat. Instalarea poate fi facuta:-sub adapost:se apeleaza la metoda semanaturilor directe si dupa aplicarea taierilor definitive se intervine cu completari prin plantatii. Perioada de regenerare pe cale artificiala dureaza la cvercinee 3-4 ani,iar la cele cu temperament de umbra 5-6 ani; -la adapost:instalarea se face prin deschiderea de culoare sau ochiuri in arborete in care se doreste substituirea sau refacerea arboretelor. Orientarea culoarelor trebuie sa fie pe directia E-V in cazul terenului plan si slab inclinat si pe curbele de nivel in cazul terenului in panta. Motivul orientarii pe directia E-V este de a asigura adapostul noilor culturi de catre arboretul din S impotriva insolatiei.latimea culoarelor se adopta in functie de inaltimea medie a arboretului . Suprafata culoarelor sau ochiurilor trebuie sa fie 50 la suta din totalul suprafetei de regenerat ,la prima interventie ,in cazul cand se intervine in doua etape. Perioada de regenerare ajunge la circa 10ani in cazul interventiilor in doua reprize si circa 15 ani in cazul interventiei in 3 reprize. 33Alegerea si asocierea speciilor pt culturi forestiere Principii privind alegerea speciilor In alegerea speciilor se tine cont de cateva principii esentiale:-principiul ecologic;principiul functionalitatii;-principiul diversitatii compozitionale;-principiu compatibilitatii dintre specii. Primul principiu vizeaza alegerea speciei a.i. cerintele ecologice ale sp luate in considerare sa fie cat mai deplin satisfacute de conditiile pedoclimatice ale terenurilor de impadurit. Acest principiu poate fi satisfacut in urma promovarii in cultura a noilor ecosisteme, a speciilor locale din vegetatia lemnoasa. Trebuie sa se recurga in acest sens la o cartare stationala in urma careia sa se aleaga lista cea mai viabila a speciilor de plantat. Principiul al 2-lea subliniaza faptul ca padurile noastre sunt impartite in 2 grupe. Plecand de la acest principiu, daca intereseaza cantitatea de material lemnos, adica padurea din grupa a 2-a se vor alege specii care ajung la mari dimensiuni. La exploatabilitate se obtine lemn de mari dimensiuni valorificabil ca lemn de furnir prin debitare, ca lemn de cherestea. Pe langa lemnul de mari dim se obtine de-a lungul ciclului de productie lemn de constructie, lemn de mina, lemn energetic. In cazul in care se doreste sa se infiinteze ecosistem cu rol de protectie se va adopt amestecul de specii. Speciile de marimea I cu temperament de lumina trebuiesc asociate cu sp de talia 2 si 3-a. pentru a realiza o buna inchidere si sa creeze conditie cat mai bune de vegetatie, exemplare din plafonul dominant, unde inchiderea pe verticala duce la o buna rectitudine si la un bun elegaj a exemplarelor valoroase. In cazul sp cu temp de lumina odata cu inaintarea in varsta exista tendinta de luminare care favorizeaza instalarea paturii erbacee, ce inteleneste solul. De accea e indicat introducerea de specii arbustive. La alegerea speciilor pt instalarea culturilor se adopta speciile de la care se poate recolta ceva. Lista speciilor de instalat e mai mare sau mai mica in corelatie cu bonitatea statiunii in care doreste sa se faca instalarea. Statiunile de bonitate inferioara cu nr redus de specii se compenseaza cu nr mai mare de exemplare ce trebuie sa se instaleze la unitatea de suprafata. Infiintarea de monoculturi se face doar in cazul culturilor specializate cu specii repede crescatoare pt obtinerea de celuloza, rasina, pt obtinerea nuielelor pt impletituri. In cazul culturilor amestecate de-a lungul evolutiei se ajunge la competitia dintre specii cu eliminarea celor mai putin adaptate. Nu se fac amestecuri cu specii ce au cerinte opuse de vegetatie. Pentru a preveni competitia dintre specii la realizarea amestecurilor se va recurge la biogrupe. In cazul arboretelor derivate e necesar sa se utilizeze pentru speciile principale puieti de talie mijlocie pentru a face fata lastarisului rezultat in urma exploatarii. ______________________________________

30Necesitatea si importanta impaduririlor

32Materiale de impadurire si modalitati de instalare

34Criterii de alegere a speciilor pentru infiintarea unei culturi forestiere nominalizarea speciilor care compun ecosistemul se recurge la

3 criterii de alegere: criteriul tipologic, stational, experimantal. Primul criteriu e cel mai usor si mai des aplicat la noi si presupune luarea in considerare a compozitiei tipurilor fundamentale de padure. Acest criteriu nu poate fi luat in considerare pentru a alege cat mai bine speciile indicate in conditii stationale atat de diferite. Criteriul stational e mai dificil pt ca trebuie analizati o serie de factori precum cond edafice, climatul local in cadrul climatului regional, prezenta sau absenta apei freatice si accesibilitatea ei. E recomandat sa se recurga la criteriul experimental ce presupune instalarea de specii nelocale, indigene sau exotice in conditii stationale f diverse si urmarirea acestora prin observatii pentru a vedea comportamentul lor. Aceste observatii ar trebui sa se faca de-a lungul unui ciclu de productie pentru ca rezultatele sa fie cat mai concludente si pentru a nu avea parte de surprize. Cele 3 criterii de alegere a speciilor se regasesc corelate la alcatuirea grupelor ecologice intocmite pentru fondul nostru forestier cu compozitia de regenerare. La grupele ecologice se dau cel putin 2 variante de compozitii de regenerare, pentru conditii de regenerare bune si f bune. Au fost alcatuite 117 grupe ecologice la nivelul fondului forestier al nostru: 38- zona montana si premontana, 38zona de dealuri 21- zona de campie, 11-dunele de nisip, 9-lunci si Delta Dunarii. ______________________________________ 35Compozitii de impadurire structura compozitionala a unei culturi forestiere e precizata de compozitia de impadurire care nominalizeaza prin simboluri speciile ce vor alcatui viitoarea biocenoza si ponderea fiecarei specii. Comp de impadurire se coreleaza cu compozitia de regenerare, in cazul in care ne gasim in fond forestier si terenurile de impadurit ocupate cu vegetatie lemnoasa. Comp tel se urmareste sa se atinga la varsta exploatabilitatii. La nivelul fondului forestier se urmareste infiintarea de culturi amestecte mai ales daca se adopta cicluri lungi de productie pentru culturile nou infiintate. Totusi in cuprinsul fondului forestier au fost si vor mai fi instalate culturi specializate pentru producerea de lemn cu anumite insusiri. In cazul acesta se merge pe infiintarea de monoculturi. Se adopta cicluri sensibil mai scurte decat ciclurile normale. Speciile principale= specii care se coreleaza cu compozitia tel in ponderea care a avut-o la instalare si prin aceste specii se atinge telul de gospodarire urmarit. Aceste specii sunt specii de talia I si se impart in 2 subcategorii: de baza si de amestec. Specia principala de baza e sp preponderenta prin numarul de puieti, respectiv prin ponderea in suprafata. Cand avem 2 specii cu aceeasi pondere va fi declarata de baza cea cu productivitate mai mare, iar daca nici asa nu se poate departaja se recurge la importanta economica. Specii principale de amestec sunt mai multe tot de talia I. compozitia de impadurit poate fi alcatuita numai din specii principale. Astfel de situati se intalnesc in zone de dealuri inalte si munte. Coborand altitudinal indeosebi in etajele de vegetatie cu specii de cvercinee trebuie ca in compozitia de impadurire sa fie prevazute specii cu potential productiv mai scazut de talia a 2-a si a 3-a care sa favorizeze cresterea si dezvoltarea speciilor principale. Aceste specii se numesc sp secundare si vor realiza al 2-lea plafon al arboretului care va avea rol important in ajutorarea, impingerea, elegarea speciilor principale. Exista pericolul intelenirii in aceste zone, de aceea exista o a 3-a categorie de specii numita sp de protectie si amelioarare a solului. Aceste specii sunt constituite din arbusti. Compozitia de impadurire cea mai complexa e in zona de campie care este constituita din toate cele 3 categorii de specii. ______________________________________ 36Scheme de impadurire prin schema de impadurire se urmareste sa se precizeze modul de amplasare pe teren a speciilor din compozitia de impadurire. Modul de amplasare poate fi dat tabelar sau grafic. Schema de impadurire trebuie sa rezolve 3 probleme esentiale. A) modul de asociere >>grupata : in cazul speciilor principale. Este necesara pentru a se evita eliminarea acesteia dupa inchiderea masivului. Asocierea se poate face in benzi alterne, sau in biogrupe. Biogrupele dupa marime pot fi: buchete <100 mp, grupe 100-400mp si palcuri >400mp. >>amestec intim in cazul sp secundare si a speciilor pentru protectia si ameliorarea solului. B)dispozitivul de instalare =forma geometrica la care se ajunge prin unirea a 2 cate 2 puieti de pe randuri alaturate. Prin aceasta unire rezulta forme de patrat, dreptunghi si paralelogram. Dispozitivul in patrat se recomanda in cazul in speciilor repede crescatoare, cel mai frecvent la infiintarea monoculturilor din luncile inundabile. Dispozitivul in dreptunghi se foloseste in regiunea de deal si de munte dar si in zona de campie la lucrari cu caracter de refaceri sau substituiri. In acest caz se mareste distanta dintre randuri si se micsoreaza distanta dintre puieti pe rand putand fi astfel respectata desimea data. Dispozitivul in paralelogram se foloseste in zone cu conditii extreme, in zona de silvostepa. Dispozitivul Chincons rezulta prin unirea a 2 puieti de pe un rand cu un alt puiet de pe un rand alaturat rezultand un triunghi echilateral. Acesta e recomandata in zone cu fenomen de eroziune. Dispozitivul neregulat se adopta in regiuni de munte cu teren accidentat, se evita dispunerea pe linia de cea mai mare panta a randului de puieti. C)desimea initiala a culturilor in cazul semenaturilor directe aceasta e de cca 10000puieti / ha. In cazul plantatiilor aceasta depinde de categ de teren de impadurit, de sortimentul de puieti si de particularitatile silvobiologice ale speciei. Desimea de 45005000 de puieti la ha se foloseste in regiunea de deal, la campie se recomanda o desime de 60007000 puieti la ha. In silvostepa si in zona forestiera de campie externa se adopta cea mai mare desime de pana la 10000puieti la ha. _______________________________________

Instalarea artificiala a culturilor forestiere se realizeaza in conditii f variata de teren. Indiferent de natura lucrarilor de pregatire a terenului, de executie a acestor lucrari acestea au un caracter auxiliar, ele se executa pt a facilita executarea lucrarilor de pregatire a solului. Dintre lucrarile de pregatire a terenului amintim: a) curatirea terenului de resturile de exploataretrebuie facuta de cei care au facut exploatarea, daca nu s-a facut ei vor fi penalizati si executarea curatirii va fi facuta de unitatea silvica. Se fac gramezi numite martoane. b)curatirea de vegetatie erbacee- dupa exploatarea padurii se instaleaza f rapid o vegetatie erbacee cu cerstere luxurianta. Dupa aceasta vegetatie erbacee se instaleaza zmeurul si murul. Se utilizeaza pt inlaturarea vegetatiei erbacee, coasa si mai frecvent secera. c)Inlaturarea veget lemnoase- se face partial urmarindu-se eliminarea semintisului neutilizabil sau a altor exemplare de arbusti. Eliminarea se face manual cu toporul sub colet sau mecanizat cu ajutorul defrisatoarelor care pot executa si scoaterea cioatelor ci diam <60cm pt speciile de esenta usoara si pana la 40 cm pt sp de esenta tare. Prin defrisare se elimina si o parte a sistemului radicelar. In cazul arborilor de dimensiuni mai mari decat cele mentionate extragerea cioatelor se face manual f rar si mecanizat cu utliaje speciale de scos cioate. d) curatirea de pietre si grohotis pt a efectua desfundarea solului trebuie sa se faca anticipat scarificarea cu scarificatoare. Dupa aceasta scarificare se inlatura resturile de radacini rupte sau pietre scoase la suprafata, apoi se niveleaza terenul, de acum se poate pregati solul. e) inlaturarea apelor in exces- e necesara acolo unde apa rezultata din topirea zapezilor sau din alte motive balteste la suprafata si impiedica instalarea vegetatia lemnoasa. Se recurge la saparea de santuri catre colectorul cel mai apropiat. In reg de campie sau a luncilor unde avem de a face cu fenomene de inmlastinare trebuie sa se elimine cat mai rapid apele de exces prin saparea de santuri, de drenaj catre colectorul cel mai apropiat. Cand distanta pana la colector e f mare se recurge la saparea de puturi de drenaj a caror adancime se coreleaza ca adancime la care se gaseste stratul de prundis ce permite drenarea. _______________________________________ 38Lucrarea solului pe toata suprafata pt instalarea culturilor forestiere indiferent de materialul de impadurire folosit solul trebuie pregatit anticipat pentru ameliorarea insusirilor lui fizice, facandu-l receptiv pentru seminte respectiv puieti. Lucrarea solului in principiu trebuie facuta pe intreaga suprafata in masura in care terenul permite adica inclinarea e mai mica de 12 grade si aceasta nu necesita obligatoriu defrisarea de vegetatie anterioara. Pregatirea solului pe intreaga suprafat se face in rec\giune de campie, iar conditiile climatice deficitare in precipitatii de aici determina necesitatea pregatirii pe intragega suprafata marind capacit de absorbtie si conservare a aapie in sol. Trebuie sa se alpice operatiile de baza: desfundare si grapare. Ori de cate ori e posibil desfundarea sa se faca toamna. Adancimea de desfundare este de peste 50cm. graparea se face primavara inainte de executarea lucrarii de impadurire indiferent daca desfundarea s-a facut toamna sau primavara. Particularitati ale pregatirii solului in regiunea de campie vegetatia erbacee care s-a instlat concura cu plantele lemnoase la rezerva de apa; -in cazul in care terenul e infestat cu vegetatie erbacee de carantina se recurge la mentinerea terenului cu ogor negru sau ocupat cu plante prasitoare timp de un an. Dupa acest timp se instaleaza vegetatia forestiera dar se recomanda sa fie instalata in cultura agricola care se mentine inca 2-3 ani asigurand o oarecare umbrire, evapotranspiratia numaifiind asa de mare. In zonele de coline, dealuri, terase se intervine si aici cu pregatirea solului pe intreaga suprafata. Desfundarea se face pana la orizontul B. pt desfundarea in profunzime se foloseste subsolierul. Si aici se recurge la ogorul ocupat cu culturi intercalate. Aratura la cormana= impartirea terenului pe 5-7 postate orientate pe linia de scurgere a pei in exces iar aratura incepe pe linia mediana, brazdele intorcandu-se in interiorul postatei. In luncile raurilor are loc o acumulare de materie organica care se descompune in conditii anaerobe. Pentru a executa corect desfundarea solului se recomanda sa se parcurga anticipat terenul cu freze de sol care maruntesc resturile acumulate perimitand apoi desfundarea. _______________________________________

37Pregatirea terenului si a solului pentru impadurire. Lucrari de pregatire a terenului pentru impadurit

39Lucrarea partiala a solului pentru impaduriri in cuprinsul fondului nostru forestier lucrarea partiala a solului e cea mai frecventa atat din considerente economice cat si din considerente culturale. a)pregatirea solului in

fasii (benzi alterne) benzile se orienteaza pe directia E-V iar in cazul terenurilor in panta in lungul curbelor de nivel. Fasiile pot fi late, de 23 m si inguste de 0.7-1 m. latimea trebuie sa se coreleze cu distantele dintre randurile de puieti intrucat ne aflam in regiunea de campie si se adopta desimi mari se supradimensioneaza distanta dintre randuri micsorandu-se distanta pe rand. Pregatirea in banzi late se aplica in zona de campie forestiera si silvostepa pentru a exclude posibilitatea extragerii cioatelor. Pregatirea in banzi inguste e recomandata in lucrari de substituiri in arboretele derivate cu specii de amestec. De regula solul isi pastreaza insusirile tipic forestiere. Operatia de desfundare se realizeaza cu plugul, dar cu dubla cormana, care rastoarna brazda si intr-o parte si in alta. b)aratura la cormana coame de brazda (biloane) se realizeaza cu pluguri monobrazdare c)pregatirea in terase- se impune in zona cu roci stratificate. Terasele sunt dispuse in lungul liniilor de nivel. Distanta dintre acestea se coreleaza cu distanta dintre randurile de puieti. Terasele pot fi cu platforma mai mica de 1.2 m=terase inguste, si cu platforma mai mare de 1.2 m = terase late. Pe o platforma se instaleaza 1-2 randuri de puieti cu o densitate mare inchizandu-se in scurt timpla starea de masiv. Intre terase se recurge la plantare in vetre. d)pregatirea in tablii.-se face pe suprafete regulate patrat sau dreptunghi. Tabliile au dimensiunile de la 1x1m pana la 2x3m. tehnica de mobilizare este manuala cu casmaua. Se impune in arborete derivate. La o tablie de 2x2 m se instaleaza 5 puieti de talie mijlocie apartinand speciilor principale. e)pregatirea solului in vetre solul e pregatit pe suprafete regulate dreptunghiulare mici 40x60cm, mijlocii 60x80cm, si mari 80x100cm. _______________________________________ 40Instalarea culturilor forestiere prin semanaturi directe Consideratii generale privind semanaturile directe semanaturile directe presupune distribuirea semintelor cat mai uniform la suprafata terenului destinat impaduririi cu sau fara incorporarea acestora in sol. Aceasta metoda se apropie f mult de regen din samanta, diferenta constant din faptul ca la impaduririle prin semanaturi directe se folosesc seminte de la specia dorita si aceste seminte au fost selectionate genetic. Avantaje ale semanaturilor directe: puietii rezultati cresc si se dezvolta pana la disparitia arborilor in acelasi loc in care a avut loc germinarea si rasarirea. Se pot mecaniza fazele de lucru ale operatiilor. Datorita numeroaselor dezavantaje aceasta metoda de impadurire se aplica pe 5-7% din suprafata fondului forestier. Dezavantaje: degerarea semintelor, consumarea acestora de rozatoare, in toamnele calduroase prelungite se poate ca semintele sa germineze si sa rasara fiind surprinse de sez rece care ii elimina, in primul sezon rece puietii au dimensiuni reduse, au inradacinare slaba, sunt desosati. Se recomanda aceasta metoda la sp cu temp de umbra (brad, fag) instalarea sub adapost. Semintele unor asemenea specii prezinta o longevitate biologica redusa. Tot la semanaturile directe se recurge si la speciile care au seminte mari care se incorporeaza in sol la o adancime mai mare. Nu se recomanda semeneturi directe in treimea superioara si in treimea inferioara a versantului, nici in statiunile de bonitate superioara. Procedee in practica:semanaturi directe prin imprastiere-consta in distribuirea cat mai uniforma a semintelor la suprafata solului fara incorporare. Se recomanda in cazul semintelor de dim mici. Pt rezultate cat mai bune se recomanda sa se recurga la o pregatire partiala a solului. Dupa distribuirea semintelor se recurge la greble, parcurgerea terenului cu grape, pentru a avea loc un contact mai bun intre seminte si particuluele de sol. Datorita pierderilor se adopta norme de semanat mult supradimensionate. O rationalizare a subst de semanat se obtine prin semanaturi in tablii sau vetre. Semanaturile directe se recomanda a se face primavara cat mai din timp la suprafata, pe zapada. Pt aplicarea metodei semanaturilor in unele tari sunt folosite avioane pt imprastierea semintelor. Trebuie sa se balizeze terenul. Latimea fasiei e conditionata de inaltimea de zbor a aparatului, de forma aerodinamica a semintelor. La noi in 1953 s-a aplicat semanaturi directe din avion, latimea fasiei era de 20m, iar inaltimea de zbor 40-70m. semanaturi directe in randuri constau in faptul ca semintele sunt dispuse in lungul unor rigole a caror lungime se coreleaza cu marimea semintelor. Randurile pot fi continue sau intrerupte, rectilinii sau paralele. Pentru aplicarea procedeului solul trebuie desfundat, grapat, maruntit si nivelat. La distriubuirea semintelor trbuie adoptata schema de semanat. Se adopta randuri echidistante, cu intervalul intre randuri de la 1-2 m. randurile echidistante se adopta cand pregatirea solului se face pe toata suprafata. Cand pregatirea e partiala distanta intre randuri va fi de 0.7-1m. instalarea in raduri se instaleaza si in cazul pregatirii partiale a solului in tablii patrate, cu latuira de 1m, in care se vor executa rigole dispuse la 0.33m una de cealalta. Metoda Specht consta in aceea ca in cuprinsul terenului de impadurit se amenajeaza niste straturi cu latimea de 0.8m, avand astefl un caracter de pepiniera volanta. In primavara puietii din straturi vor fi scosi si plantati in terenul de impadurit. semanaturi directe in cuiburi distribuirea semintelor se face pe mici suprafete cu profil concav numite culmi a caror diametru poate ajunge la 40cm. cuiburile se amenajeaza in cuprinsul vetrelor. Se adopta dist intre cuiburi coresp distantei optime dintre puieti. Se adopta in regiune de deal si munte iar desimea este de 2x1m. esista pericolul spalarii solului de pe seminte sau acoperirii plantulelor cu aluviuni. In practica personalul de teren trebuie sa faca observ permanente in ceea ce priveste reusita regenerarii si sa adopte lucrarile necesare ingrijirii si conducerii noilor plantule catre formarea unui nou arboret. Consumul de seminte e cel mai mic in comp cu celelalte metode de semanaturi directe. _______________________________________ 41Instalarea culturilor forestiere prin plantatii Necesitatea si importanta plantatilor in cazul plantatilor materialul de impadurit e constituit din puieti. Radacinile puietilor sunt incorporate

in terenul destinat impaduririi. Culturile forestiere rezultate prin plantatii sunt mai rezistente decat cele rezultate prin semanaturi directe. Datorita dimensiunii puietii sunt mai putin afectati de insolatie, rezista la concurenta plantelor erbacee. Prin plantatii se pot aduce unele prejudicii viitoarelor culturi. Plantarea puietilor trebuie facuta cu intreg sistemul radicelar. La plantare e de dorit ca radacina sa ajunga in aceeasi pozitie in care s-a format. Trebuie evitata rasucirea radacinilor sau incalcirea lor. Pentru realizarea unui contact mai starns intre sol si radacina e necesar ca acesta sa fie umed, se recurge la mocirlirea radacinilor inainte de plantare. Pentru mocirlire puietii se introduc intr-o galeata cu amestec de apa si humus. La plantare trebuie acoperite radacinile puietilor cu 2-3 cm deasupra coletului pentru ca in urma tasarii pamantului radacina sa nu ramana afara ______________________________________. 42Plantarea puietilor cu radacina nuda in gropi e proc cel mai larg folosit in instalarea culturilor forestiere. Groapa de plantare se coreleaza cu forma si dimensiunile sistemului radicelar a puietilor. Groapa trebuie sa fie ceva mai mare decat marimea sistemului radicelar. Forma gropilor poate fi circulara sau prismatica. Dimensiune gropilor se coreleaza si cu conditiile concrete ale terenului de impadurire. In terenurile mlastinoase, de pseudogleizare puietii se planteaza mai adanc, gropile fiind sapate cu cateva zile mai inainte. Saparea gropilor se poate face manual sau mecanizat. La executia manuala se recomanda separarea pamantului bun de la suprafata gropii pentru a fi pus pe fundul gropii. Executia manuala conform normelor trebuie sa realizeze o plantare a 450 puieti pe zi. Saparea mecanica a gropilor se recomanda in luncile inundabile unde se folosesc puieti de talie mare. Neajunsul la executia mecanica e imbosibilitatea separarii pamantului bun. Productivitatea la saparea mecanizata e de 50-150 gropi / ora la un diam 40-120cm. in cazul excesului de umiditate din sol, exces provenit din precip e recomandat ca profilul de la supraf solului sa fie convex, iar in zonele cu deficit profilul sa fie concav. In solurile gleizate datorita solului slab structurat e recomandat folosirea solului de imprumut bogat. In zonele deficitare in apa puietii se planteaza in cavitati. Planatrea se face cu pamant de la suprafata si nu de la fundul cavitatii. Dupa saparea cavitatilor pentru a nu se surpa peretii se asigura cu impletituri de nuiele. 43Plantarea puietilor cu radaicin nuda in despicatura Acest procedeu se preteaza la mecanizare. Se realizeaza o fanta in sol unde se introduc radacinile puietilor iar apoi se preseaza pamantul din lateral pe radacinile puietilor. Radacinile nu trebuie sa ajunga indoit in despicatura sau sa se rasuceasca dupa introducerea in sol. Trebuie avut grija sa nu ramana pungi de aer in lungul radacinilor. Plantarea manuala se face cu plantatorul, cazmaua si sape forestiera. Plantatorul are forma unui baston ascutit la un capat si care se infige in sol si prin deplasare circulara se realiz fanta. In fanta se introduce puietul, dupa care plantatorul se introduce oblic in sol la o adancime ceva mai mare decat lungimea maxima a radacinii si se deplaseaza lateral inchizand fanta. Protectivitatea plantarii cu planatorul e de 800-1000 puieti/zi. Plantarea cu cazmaua se realizeaza in mod asem cu cea executata cu plantatorul. Plantarea cu sapa forestiera: se realizeaza o deschidere oblica in sol unde se introduce puietul. Se scoate sapa si pamantul se preseaza pe radacina puitului. Plantarea puietilor mecanizat se face cu masina de plantat compusa din: brazdar cu dubla cormana, tamburi tronconici, grebla mecanica, ladite cu puieti. Plantarea puietilor cu radacina protejata s-a realizat in cazul unor terenuri degradate, erodate, complet decapate. Puietii s-au crescut in recipiente degradabile sau recuperabile in care sa pus pamant bogat in subst nutritive in care s-a dezvoltat sist radicelar. In vederea plantarii se utilizeaza aceleasi dimensiuni si tipuri de cazmale cu care au fost scosi puietii. In cazul puietilor de talie mare groapa de plantare e ceva mai mare decat balotul de pamant al puietului. 44..Evaluarea reusitei instalarii culturilor forestiere Dinamica dezvoltariiculturilor in primii ani O cultura forestiera se considera incheiata numai dupa ce aceasta ajunge la inchiderea generalizata a masivului. Numai dupa inchiderea masivului puietii trec de la existenta individuala a convietuirea in comun. Orice cultura forestiera dupa instalare parcurge obligatoriu 2 etape: faza de adaptare si faza de crestere individuala. Prima faza difera ca si continut si durata de metoda de impadurire: prin semanaturi directe si plantatii. La semanaturile directe are loc germinarea si rasarirea plantulelor care prin acumulare de biomasa fac dovada ca pot valorifica potentialul energetic natural al terenului in care a fost infiintata cultura. Faza poate dura de la 2-3 luni la lungimea unui sezon de vegetatie. La plantatii se utilizeaza puieti produsi in pepiniera, puieti de talie mica cu radacina nuda. In faza de adapatre are loc refacerea sistemului radicelar al puietilor. Perioada de adaptare a plantatilor depinde de terenul in care s-a facut impadurirea. Daca plantarea s-a facut corect starea fiziologica e normala, perioada de adaptare e de 1-2 luni. De la instalare pana la inchiderea masivului culturile sunt supuse unor verificari sitematice si tinand seama de modul de evolutie se adopta lucrari de ingrijire specifice. Cand cultura a ajuns in pragul realizarii starii de masiv se spune ca respectiva cultura a realizat reusita definitiva. In cazul rasinoaselor conditia reusitei definitive e ca talia puietilor plantati sa fie de 1-1.2 m. la salciile sectionate sau plopi euroamericani se considera reusita definitiva cand diametrul la 1.3m e de minim 8cm. _______________________________________

trebuie receptionate. Cu prilejul receptiei se parcurge santierul de impadurit pentru a se vedea daca desimea e corespunzatoare. Aria supraf de proba in care se face receptia e de 100mp la santierele< 3ha, 200mp la santierele cuprinse intre 3-10ha, 300mp la santierele cuprinse 1020ha si 400mp la santierele de peste 200ha. Prin acumularea supraf de proba trebuie sa reprezinte cel putin 4% din suprafata terenului de impad. In caz plantatilor datele obtinute cu ocazia receptiei sunt date de raportarea rezultatelor controalelor ulterioare. Controlul anual al culturilor forestiere abiectul controlul constituie toate impaduririle indiferent de modalitatea de instalare dar care in evolutie nu au atins stadiul reusitei definitive. Controlul acesta se face in 2 etape tinand seama de modalitatea de instalare. In prima etapa controlul vizeaza culturile obtinute prin semanaturi directe efectuate sub adapost. Verificarea se face in cuprinsul unor suprafete provizorii. Cu ocazia controlului se stabileste comp pe specii, desimea si modul de amplasare a semintisului pe teren. An de an se fac aceste verificari, ultimul in toamna care precede iarna in care s-a efectuat taierea definitiva. Daca se constata o distribuite neuniforma a semintisului cu ocazia ultimului control se recomanda schitarea parcelei cu modul grupat de amplasare a semintisului. In etapa a 2-a se iau in considerare toate impaduririle indiferent de natura lucrarilor de impadurire. Controlul se face in supraf de proba amplasate cu prilajul receptiei tehnicofinanciare. Datele obtinute se raporteaza la datele obtinute cu prilejul receptiei. Pe baza raportului se calculeaza procentul de mentinere a puietilor. Ultimul control annual se face toamna cand se constata ca s-a atins conditia pt reusita definitiva. Se completeaza procesul varbal care se numeste proces verbal de receptie definitiva. In bazele acestui document unitatea amenajistica se radiaza din fondul de impadurire si se trece in procesul de productie. In final se precizeaza ce lucrari s-au aplicat de la instalare pana la reusita, volumul lucrarilor si cheltuielile. 46Ingrijirea culturilor Receparea puietilor prin recepare se inetelge taierea tulpinii puietilor de la nivelul solului pt a preveni niste defectiuni aparute la puieti. In cazul culturilor instalate in cond de deficit de precipitatii si cu sezon de seceta se impune aceasta lucrare de recepare. Retezarea trebuie facuta cu unelte bine ascutite care sa realizeze o sectiune neteda perpendiculara pe axa tulpinii. Se aplica la fosiase cu capacit de regenerare vegetativa. Nu se recomanda la Fr deoarece exista pericolul infurcirii radacinii. In cazul rasinoaselor se recomanda ca dupa plantare sa se micsoreze supraf ap foliar, lucrari numite de formare a coroanei. La recepare se apeleaza si in cazul puietilor care au suferit vatamarilor in urma taierilor definitive. De asemenea se recomanda in regen nat de Fa care a fost supus unui pasunat intens. Reglarea desimii in culturi forestiere De la inceputul infiintarii culturii se stabileste o desime optima. Pt atingerea reusitei definitive se aplica 2 categorii de lucrari. 1)revizuirea culturilor 2)completari 3)rarirea culturilor sau depresaj(nu e o lucrare obligatorie) 1)Revizuirea e recomandata a se aplica cat mai devreme si urmareste remedierea unor stricaciuni din timpul sezonului de iarna. Revizuirile se executa in primavara dupa primul sezon de vegetatiesi cond extreme si in primavara urmatoare. 2)Completarile sunt lucrari de ingrijire in cazul in care puietii disparuti din diferite cauze sunt inlocuiti prin plantare de o noua serie de puieti. Pt completari se recomanda sa se utilizeze puieti de acelasi fel si sp. Completarile se executa in masura in care cu prilejul contolului annual al culturilor din toamna calificativului reusitei este inferior calificativului impus. Completarile se fac pana la un procent de mentinere de cel putin 20%. Daca pierderile sunt mai mari 80%. Lucrarile de impadurire se considera total compromise. In unele situatii trebuie efectuate completarii si in cazul calificativului f bun pt regenerare cand puietii sunt grupati. Completarile se fac in primavara urmatoare urmatoare dupa controlul efectuat toamna. 3)Rarirea culturilor intervine in cazul folosirii unei cantitati prea mari de seminte si consta in smulgerea puietilor in cazul foioaselor respectiv prin retezare la rasinoase.

45Receptia tehnico-financiara a culturilorprima verificare la care sunt supuse culturile e receptia tehnico-financiara executata de echipe special intocmite. Orice lucrare care se executa potrivit lucrarilor stabilite din proiect

1NMULIREA GENERATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularitile nmulirii generative

2Instalarea culturilor de puieti pe cale generativ Metode de semnat partea I Semanatul la strat Semanatul la tarla 3Instalarea culturilor de puieti pe cale generativ Metode de semnat parteaII Semnatul prin mprastiere 4Instalarea culturilor de puieti pe cale generativ Metode de semnat partea III Semnatul n rnduri: 5Instalarea culturilor de puieti pe cale generativ Metode de semnat partea IV Semnatul manual n rnduri 6Epoca i adncimea de semnat Partea I Epoca de semanat Semanatul de toamn Semnatul de primvar 7Epoca i adncimea de semnat Partea II Semnatul de vara 8Desimea culturilor i norma de semnat 9Producerea puieilor n recipiente ParteaI 10Producerea puieilor n recipiente ParteaII Clasificarea recipientelor 11..Producerea puieilor n recipiente ParteaIII Caracteristicile recipientelor 12..Producerea puieilor n recipiente ParteaIV Procedeul Paperpot ,Jiffy, Vapo, Hiko 13NMULIREA VEGETATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularitile nmulirii vegetative 14Butasirea Partea I Consideratii generale 15Butasirea Partea II Butasirea cu butai de tulpin lignificati 16Butasirea Partea III Butasirea cu butasi de tulpina nelignificati 17Butasirea Partea IV Butsirea cu butai de rdcina 18Altoirea Partea I Bazele biologice ale multiplicrii prin altoire 19Altoirea ParteaII Metode de altoire si tehnica de execuie Altoirea prin apropiere lateral Altoirea cu ramur detasata Altoirea n despictur partea I 20Altoirea ParteaIII Metode de altoire si tehnica de execuie Altoirea n despictur partea 2-a 21Marcotajul 22Repicajul Partea I Imp. si necesitatea repicajului Executarea repicajului 23 Repicajul Partea II Lucrari speciale de formare a puietiulor in sectia repicaj 24Ingrijirea culturilor din pepiniere Part I Daunatorii culturilor din pepiniere 25 Ingrijirea cult din pepiniere PartII Mulcirea culturilor Umbrirea culturilor 26Combaterea mecanica a buruienilor ia afanarea solului Combaterea chimica a buruienilor. Clasificare erbicidelor 27Administrarea erbicidelor Irigarea culturilor din pepiniera 28Recoltarea materialului de plantat Scosul puietulor(recoltarea) 29Sortarea puietilor Pastrarea ambalarea si transportul puietilor 30Necesitatea si importanta impaduririlor 31Clasific lucrarilor de impaduriri 32Materiale de impadurire si modalitati de instalare 33Alegerea si asocierea speciilor pt culturi forestiere Principii privind alegerea speciilor 34Criterii de alegere a speciilor 35Compozitii de impadurire 36Scheme de impadurire 37Pregatirea terenului si a solului pentru impadurire. Lucrari de pregatire a terenului pentru impadurit 38Lucrarea solului pe toata suprafata 39Lucrarea partiala a solului pentru impaduriri 40Instalarea culturilor forestiere prin semanaturi directe Consideratii generale privind semanaturile directe 41Instalarea culturilor forestiere prin plantatii Necesitatea si importanta plantatilor 42Plantarea puietilor cu radacina nuda in gropi 43Plantarea puietilor cu radaicin nuda in despicatura Plantarea puietilor cu radacina protejata 44..Evaluarea reusitei instalarii culturilor forestiere Dinamica dezvoltariiculturilor in primii ani 45Receptia tehnico-financiara a culturilor Controlul anual al culturilor forestiere 46Ingrijirea culturilor Receparea puietilor Reglarea desimii in culturi forestiere