1 Pag, PRETUL LET 278 603 caéusii spent WEPURICA SOCIITTA STANDARD Dp STAT ROMANIA n EDIT OFICIALA CONSHLIUL NATIONAL STAS 10903/2.79 MASUR DE PmoTEcHTE CONTRA DyCENDHLOR nies oe DETERMINAREA SARCINIT TERMICE INSTITUTUL ROMAN IN CONSTRUCTIL ‘Clasificares ailfsinumeric’, 7 STANDARDIZARE = ns ton Aue pte gnte cme | | Sepegpeaas roe urea mace poiie ae ie TaENE Toa | BASES | ota eae Noreapectares Standarvsler de Stat ete unmet conform les, Reprodvoeres interes 1 GmvERATAT.ATL LA Presontul standard ge referé Is modul de ovaluare & sarciiltermiée, a Gensithpi sarciatt termice sa cantitSti de oflduré care ge aprecagd oh va acfiona arupra elementelor de structard ale unei construct in car de incendin, tn functie de care, prin-prescriptil epeciice, tabilese miirarile de prevenite gi stiggere w incendillor in construc}. 1.2, Sareina termick represint cantitates de oilduré pe care 0 poato dogaja prin combustic complet totalitatea materialelor combustible, fixe ¢l mobile, existente in apafiul afectat de ineendln. 213, gy Duzliatn tral rip determin in raportara mil terion pata scofiuniiorizontalo © spajiaal sfectat de iacondit gi reprecined un patametra principal de Aegerminare n percolate ncenda. . 14 Valoaree cantitafil de olldurk care so apreciagi of va setiona asupra clemontelot do firtar lores consroft ta ens de Sncenda Hone & agate rable nea see ‘angi foo ge trebule eho abi clementale de stracturt rompective. ‘AceastS valoaro se'ra datarmins finind seama de fuctoril care pot influenfa combustia materiielor, cut: tint = ‘andere 2 msteritelor tn fanefio de nature, stares fini, gradul do ieee, am ees *otiuenta dimensiuailor georstrice tn plan ale spatiutul atectat; = condijlle de ventilate ei disipare a cllduril cb re depo = ponte de dexvoltare pe vertiealé a ineondfutel eter 15 In dnexa B la prosontal standard se den trei exemple decaleal penten determinares sarcalitermice, a ft sarolnil tarmioe a cantieajl de cSldurd care 80 apreciasd cd va, Actiona apupra slementelor Ge structurd ale construcfilr. 1.6 Provoderile pet. 3 9 aplich experimental pin Ia 1961.01.01. 2 EVALUARBA SARCINII TERMIOE §I A DENSITATII SARCINI ‘TERMICE 21 Sarcina termicd (8) so determina on relafia =F OM, in MT a) fn care Q, puteres caloriicd inferioart » unul material, in Meg (pentra gaze, in MI/mh); Af, masa materialelor combustibile de acclai fel, aflate in epatiul lust in eousiderarer Xe. (pentru gaze, in mk) , ‘» nuindral materislelor de soelai fel aflato in epafiul at in considera. 2.11 Spajial unt ia considerare, pentru care se determing sarina termioS, poate fi un com: pariiment de incendia al unel construcfii (defiit conform normelor tchnice epecifice) sat, Aiupi eas, o parte a acestua (0 inchpore san un grup de Inofper, 0 half sito 20n8 a acestaly, ‘unl sou’ mal multe aivelaa ete.) 2.1.2, Pateroa caloriticd inferioart (Q) se determink conform STAS 8790-71. Valorile puter ‘alorfion pontra materiale tioale tins indicate in amen A. proves ae: INSHTUTUL ROMAN DF STANDARDIZARE Str. Roma rf, 32—34 BUCURESTI Telex, 11812 CNST K | | Plabordt tit in s0r6 |SPAS 10903/2-79 604 2.1.3. Masa materilelor combustibile de acelagl fl 90 stabileste Iuind iu considerare cantitatea " Mavimi materialelor care am aproximnativ aceeagi putere calorific inferioarl tl eane ot pot 4fla la-un moment dat in epatiul Fpeetiv. Se vor lua in considerare toate materalele coimbustibile fixe sau mobile, care sint tn ftérioral clidirit eau care intra in componenfa clamentelar de coustract, Instat, utilaje tehnologico, mijloace do transpert inclusty oale din eomwponenta pardosellcr, timplariel, ft, Sijelor (exceptind sogrivelile ji vopsitorle), isolailor, rafturlor, containcralor, pallor, fambalajelor ete. "Sie faa In considerare materilele combustible alate tte stars in care aprnderoa Jor nu esto posibili (stare avansuth de uiniditate, fructe gi zarzavatur! prosapete ete) 2:2 Densitatcn sarcin‘i temic (g,) ve determin’ cu relia: Se a tn Sfmt 2) in care conform pet. 2.1, fn MJ; A, suma arllor pardoselilor inediperilor eo aleltnicse spatinl Iuat in considerare (dcfinit: conform pet. 2.1.1), in ta 8 BVALUAREA CANTITATI DR CALDURA §1 A DENSITATH CANZITATH DBCALDURA CARB BE APRECIAZA CA VA ACTIONA ASUPRA ELEMENTELOR DB ‘CONSTRUCTII f¥ C4% DE INCENDTU 3.1 Cantitatea de cildurd care se aprociag’ eX va actions asupra clementelor de constructil (B2), se determin’ eu relatia : Sam ep ¥ mM in MI “3 10 er costsant pet i do mizimen a lor geomotrico ale spafiulnt ‘© cocfisiont prin caro ge fine seama 1o8 dlmensiunilor gsomatrice ale 5 Iuat in contiderare. Valorile avestui opeficent slat conform pet. 3.1 uae P_ coeficient prin care se tine seama de numiiral de niveluri si de conditile de ventilare 4 disipare a efldurii, Valorile acestui coofisiont sint conform pet. 3.12; ‘m coeficient pri care se fine seama de capacitatea de ardere a materislelor, in condifii de incendin, Valorile acestui eocficiont sint conform pet. 3.1.3 : Q conform pet, 21.2 A; masa-materialelor eombustibila do acelag! fel, AJ, determinatA conform pet. 2.1.3, irda Ina in considerare = pardosolilo lipite direct pe un suport incombustibil masiv ; = gasele fi lichidelo pentru lubrifiers sau mcite “din intorforul utilajelor tehnologice fixe sau al conductelor, care nu pot f avariate inainte sau in eax do incondiu ; — lichidele din conduete gi recipionfi Hogi, de maximuan 1m? = efrbunele sau cocsul depozitst temporay in bunsire de beton san sidirie, B11 Valerile ooefiientului 0 ‘Tenet Ta nS [ate mi pact Sana mei s001 sa | usciy | acm 2s | OBSERVATIT 4 Valo tn parentage se plc e consruchi cain sigur nivel eopeatecan 2 Yaerle coed edn tabe sat ate pest compurtiueate ae cetacareau acest dis exurter peambals tart ng. Pent Saeavecompertinentsspetecasare wes ae, {baal corepanatior lng iatri eg pentru o waprafatcese nce n-ne Sal edit pear el Pa605 STAB, 10p0sf1-79 3.1.2 - Valorile cocticiontului.p san 1 4 1 15 1a | 004...008 1a 4 aa 13 45 008 1 08 oe 1 13 + Semnetiasebelator Ay arta tama» sectant gare careaparin de spel Yt tn coneberare, pein cate clkare pants A, he crue pina ak 3.1.2. Ta determinarce ariel A, ne fau in considerane : = deachiderile special” dmonajate, conform prescrip evaouarea gaselor fierbin}i din constructie ; 5, feral eau goles permanent here, uae tn tri, eperionr « perior sau po acoperig, reeum ft golurite am cela fnchite cu elemento care ‘tend na topindussy, la temmperatun! de pink ta 260°C, lass Uber aeo{ianes de trecere B garelor. + "Nu ae lau in considerare ferestrele cu oul rinduri de eercovele gi golurile Inchise 6a stich armatd rat ple (Dlocusi) de stilS. . 3.1.2.2 Pentra constractii cu mai mulie niveluri la care aria golurilor A, varias de la un nivel Ia altul, in relafia (3), pentru coeficientul p so ia. valoare modie, deietminat’ oa relatio : Pane = BP 1 caro oto numrul de nivelut. 34.8 Valorile eoeticientulal m ‘ete 9 Ey enemies gears matte a 1_|_Murseauine ator sate mater co intent mre dearer a Z| et street ile dos goues mex de To a3 ST] Gas iehebate phaser eae emperor fr de DE a3 a [Petar desk Boec gt fre setae, Bae as |r [ete nee tse pete 3m a7 3 [Tie ta voe de poste 30 reone nett e pole vanialy Gl Wavere BEB | 9 Bie a pene ae tan bgte wal mare Se TOP cae ww TAT NS We aplen—| OTE] oh mth de Se TO [ede or puncte itamabifate mal mare de SOC Tr ateale Reape wont, | OTS he as TPS OO Poa ORT GAR ATES I aw TC [erste so ple dure ave siete do [a [oem i | Gararefrsoninye a ST ede esos coals 9 aT a wen ie Cee serine Boe a ae noma Taki rao a [Ae = ‘OWSERVATIE: — I cami tn aan " ‘timp, pentre eoeftelent wee nt fo comune, feta a Ile ege satonren maxi coresponstenre sae ee mal