1. 2.

Avantajele lentilelor de contact fata de lentilele oftalmologice: Campul vizual mai larg Vedere mai buna in cazul ametropiilor asferice Mai bune in cazul ametropiilor importante Superioara din punct de vedere cosmetic Mai practice pentru sportivi Nu se aburesc Utilizate in scopuri terapeutice si diverse profesii. Indicatii pentru portul lentilelor de contact Medicale: Astigmatism neregulat Anizometropie Afakie unilateral Miopie forte Hipermetropie forte Aniridie Albinism Keratocon Profesionale Estetice Psihologice Contraindicatii pentru portul LC. Vedere slaba cauzata de astigmatism necorectat Ochii sunt foarte iritati din cauza alergiei Pacientul lucreaza intr-un mediu expus la praf si produsi chimici Pacientul sufera de hipertioridism, diabet necorectat sau de artrita grava la maini Ochii foarte uscati din cauza medicamentelor pe care le ia pacientul Igiena personala precara a pacientului Pacientul nu este capabil sa inteleaga riscurile associate portului LC Pacientul nu are abilitatea sa urmareasca instructiunile pentru curatarea, dezinfectarea si depozitarea LC

3. -

4. 5. 6.

Rolul filmului lacrimal. Asigura o suprafata optica neteda peste cornee Mentine umiditatea pe suprafata corneei Actioneaza ca un lubrifiant pentru ochi si pleoape la clipire Are actiune bactericida pentru protectia epiteliului corneean Contribuie la indepartarea corpurilor straine Straturile care compun corneea Epiteliul Membrane lui bawman Stroma Membrane lui descemetov Endoteliul Sensibilitatea corneeana. Cornea este inervata de 70-80 nervi care patrund in epiteliu si care isi pierd tecile de mielena pe o distant de 0,5 mm din limb. Sensibilitatea corneeana este maxima in zona central si in meridianul orizontal. Sensibilitatea se duce in meridianul vertical si devine minima la periferie. Sensibilitatea se duce cu varsta si cu cresterea duratei de purtare a LC. 7. Clasificarea lentilelor de contact in functie de a. Durata de purtare 1. Purtare zilnica se scot zilnic si nu se poarta in timpul somnului 2. Purtarea continua sau extinsa se poarta atat ziua cat si noaptea un numar de zile 3. Purtarea flexibila se utilizeaza in timpul zilei si ocazional pe timpul noptii 4. Purtarea conventional se inlocuiesc annual sau la cateva luni 5. Inlocuire planificata se inlocuiesc dupa o anumita perioada de purtare, specificata de catre producatorul de LC. Se pot inlocui: zilnic, saptamanal, la 2 saptamani, lunar, 2 luni, trimestrial. 6. Purtarea ocazionala indicate pentru sportive si activitati sociale. b. Scopul 1. Terapeutic pentru protectia si vindecarea corneei 2. Cosmetic pentru modificarea culorii irisului sau schimbul aparentei faciale 3. Optic corectia erorilor de refractive si/sau regularizarea suprafetelor corneene.

c. Constructive 1. Sferice 2. Asferice 3. Torice 4. Bifocal 5. Progressive 6. Multicurbe 7. Geometrie inversa 8. Care sunt etapele examinarii oftalmologice a pacientului candidat pentru portul LC ? istoria generala si ocular detaliat al pacientului si familiei concluziile examinarii oftalmologice motivatia pacientului pacientii cu erori de refractive moderate si mari vor prefer in mai mare masura corectarea cu LC decat cei cu erori de refractive mici. pacientii care nu sunt dependent total de lentil compensatoare au o motivatie mai scazuta pentru a purta LC. pacientii cu motivatie scazuta nu acorda atentia necesara intretinerii corecte a lentilelor, se adapteaza mai greu, in special cu LC rigide permeabile la oxygen.

9. Ce contine istoricul ocular al pacientului candidat pentru portul LC ? orice vatamare oculara anterioara infectia pleoapelor conjunctiva -cataracta glaucoma ochi uscat orice interventie chirurgicala asupra ochilor si anexelor ochilor utilizarea anterioara a LC intolerant la medicamente

10. In ce consta examinarea polului anterior si a anexelor ocular? 1. ectoprian rasfrangerea in afara a marginii libere a pleoapelor, cu imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale entropian rasfrangerea spre interior a marginii libere a pleoapelor inferioare 2. diametrul orizontal al irisului vizibil 3. perioada si calitatea clipirilor 4. pozitia si marimea fantei palpebrale, in mm. 5. punctual lacrimal 6. dimensiunea pupilei si functiei ei. 11. Testele pentru filmul lacrimal. 1. 2. teste clinice de rutina evaluarea simptomelor biomicroscopie cu lampa cu fanta masuratori ale inaltimii filmului lacrimal perioada de intrerupere a FL. coloratia si fluoresceina coloratia cu roz Bengal sau lissamine green -testul schrimer testul cu fir rosu impregnate cu fenol test de specialitate de limpezirea a lacrimilor osmolaritatea FL difuzie a lizozimului masurarea nervului de lactoferina citologia amprentei conjunctivale testarea serologica biopsia glandei lacrimale.

12. Cum se evalueaza simptomele de ochi uscat ? simptome de iritatii fara sau cu LC inrautatirea simptomelor cu cresterea numarului de ore de purtare a LC conditii atmosferice care sensibilizeaza ochii efectele alcoolului medicatia prezenta de uscaciune in alte parti ale corpului probleme in timpul somnului.

13. Ce se observa la biomicroscopia cu lampa cu fanta fragmentarea FL flagmentarea de mucoasa modificari ale epiteliilor corneean si conjunctival vasodilitarea conjunctivei inaltimea meniscului lacrimal neregularitati ale pleoapei, genelor sau la clipire

14. Ce este perioada de intrerupere a FL ? Reprezinta timpul in secunde pana la intreruperea FL pre-corneean cand ochii nu clipesc. 15. Ce se pune in evident prin colorarea cu roz Bengal, respective cu fluoresceina ? Fluoresceina este un agent de colorare utilizat pentru depistarea defectelor epiteliului pe suprafata anterioara a corneei. Coloratia cu fluoresceina in sectoarele inferior si orizontal ale corneei indica deshidratarea FL. Coloratia conjunctivei poate fi observata in pozitiile nazala si temporal si in zonele unde tesutul a fost afectat. Coloratia cu roz Bengal permite punerea in evidenta a celulelor descuamate de pe cornee si conjunctiva precum si a mucosului din FL.

16. Care sunt modificarile pe termen scurt ale FL induse de portul LC ? fluctuatii pe termen scurt ale stabilitatii FL posibila scadere a osmolaritatii cauzata de solutiile in care se pastreaza LC clipire reflexa la inserarea LC fluctuatii moderate ale pH-ului lacrimilor se apreciaza ca odata ca FL s-a stabilizat exista o diferenta intre FL din fata LC si FL dintre LC si cornee, primul fiind lipidic si apos, iar celalalt este apos si contine mucina.

17. Care sunt depunerile pe suprafetele LC atrase prin intermediul FL ? 1. 2. Depuneri organice: protein -lipide -mucia -carbohidrati substante cu compositie mixa (lipide, calciu, protein) microorganism -pigmenti (melanina) Depuneri anorganice: saruri de calciu saruri / oxizi de fier -mercur modificari de culoare

18. Care sunt componentele sistemului optic lentil de contact ochi ? LC lentil de lacrimi cornee umoarea apoasa -cristalin corp vitros

19. Cum se calculeaza puterea frontal a LC ? Care este factorul de forma al LC ? Factorul de forma al LC: Puterea frontal a LC: 20. Puterea frontal a sistemului LC lentila de lacrimi. ; .

21. Caracteristicile sistemului LC + lentila de lacrimi ochi. 1. Grosismentul este raportul imaginii retiniene ale aceluiasi obiect vazut de ochi compensate si apoi cu ochiul necompensat. - Pentru hipermetropi si afaci grosismentul pentru lentilele de ochelari este net mai mare decat grosismentul sistemului de contact - Pentru ochiul miop grosismentul pentru lentilele de ochelari este net mai mic decat grosismentul sistemului de contact 2. Acuitatea - pentru hiper si afaci acuitatea este mai buna cu LC dar diferenta nu este sesizabila in practica - pentru miopi acuitatea creste cand se trece de la lentil de ochelari la LC, cresterea fiind sensibila in cazul miopiilor mai mari de -8 dpt. - in cazut astig LC deformeaza imaginea mai putin decat lentilele de ochelari. 3. Pupila de intrare a ochiului compensate - pupila de intrare a ochiului miop compensate cu LC este mai mare decat in cazul lentilelor de ochelari - la hiper pupila de intrare a ochiului ocmpensat este mai mic decat in cazul lentilelor de ochelari - campul vizual este mai mare cu LC decat cu lentil de ochelari. Campul de privire nu este modificat de LC.

22. Decalajul inelar al LC poate fi definit pe directie axiala (la) si pe directie radial (lr). Decalajul inelar axial este definit ca distanta masurata parallel cu axa lentilei, intre un punct de pe suprafata posterioara periferica a lentilei, plasat la un anumit diametru si punctual de intersectie cu prelungirea zonei optice centrale. Decalajul inelar radial este masurat normal la suprafata optica central in lungul razei acesteia. 23. Grosimea in central optic si grosimea la margine a LC. Grosimea la central optic al LC variaza cu : puterea lentilei lentil negative cu grosime mai mica diametrul lentilele cu diametrul mai mic sunt mai subtiri indicele de refractive al materialului lentilei cu cat indicele de refractie este mai mare cu atat grosimea lentilei este mai mica. Grosimea la centrul optic este importanta la adaptarea lentilelor deoarece poate influenta stabilitatea, flexibilitatea, grosimea la margine si transmisia de oxigen. Grosimea la margine a LC poate fi calculata axial sau radial. Calculul grosimii se poate realiza in orice punct. 24. Suprafete asferice pentru lentile de contact Forma asferica alungita a corneei reduce aberatia de sfericitate a ochiului insa complica proiectarea LC. Astfel LC va avea o zona optica central in zona periferica care asigura pozita corecta a lentilei pe ochi. Centrarea si deplasarea corespunzatoare a lentilei. Suprata asferica este specificata prin: raza la varf r0 si factorul p sau excentricitatea e; raza la varf si decalajul inelar axial la sau radial lr.

25. Cerinte pentru alegerea unei lentil de contact rigide, permeabile la oxigen (RGP). refractia oculara; tipul de adaptare masuratori keratometrice diametrul orizontal al irisului vizibil deschiderea palpebrala vertical diametrul pupilei in conditii de iluminare scazuta si medie.

26. Cum se determina puterea frontal a LC RGP compensatoare ? 1. se transpune refractia manifestata sau prescriptia pentru ochelari in forma cu cilindrul negative 2. se retine componenta sferica 3. daca puterea in valoare absoluta este mai mare de 4 dpt se face conversia in functie de distant b = 12 mm. 27. Cum se alege raza posterioara centrala r0 a lentilei RGP ? Cum se alege diametrul total al LC RGP ?
Alegerea razei posterioare centrale r0: initial lentila de incercare are raza posterioara centrala r0 cu valoarea cea mai apropiata de raza masurata a meridianului cel mai plat al corneei. raza centrala posterioara trebuie aleasa in functie de diametrul razei optice , cand diametrul este mai mare, se allege o raza mai mare (K + 0,1 mm) pentru a obtine o adaptare paralela in cazul corneei torice cu astigmatism 1-3 dpt raza posterioara se allege egal sau foarte apropiata de K pentru a minimiza incovoierea lentilei si obtinerea unei acuitati foarte bune cu o lentila sferica la alegerea razei r0 trebuie luati in considerare si alti factori: presiunea pleoapelor, puterea frontala si centrul de greutate al LC

Alegerea diametrului total: diametrul total se allege in functie de diametrul corneei astfel incat sa fie mai mic de 2 mm decat diametru orizontal al irisului vizibil diametrul total poate fi considerat: - mic <9,2mm, - mediu 9,2 9,7 mm, - mare >9,8 mm

29. Cum se modifica puterea frontala a LC odata cu modificarea razei posterioare centrale ? Care este influenta lentilei de lacrimi ? Pe baza valorii efective a razei suprafetei posterioare se determina raza suprafetei anterioare. Se determina din masurari si din considerente de adaptare

30. Cum se determina raza centrala a suprafetei anterioare a LC RGP ? 31. Metode de stabilizare a LC. Centrul de greutate al LC. Centrul de greutate este determinat de raze, diametru, grosime si puterea lentilelor. 1. Prisma balast. In partea dupa inferioara a LC este ingrosata si actioneaza cu o greutate suplimentara 2. Lentila retezata. Portiunea inferioara a lentilei este taiata orizontal formandu-se o margine mai groasa care se sprijina pe marginea inferioara a pleoapei 3. Stabilizare dinamica. Marginile inferioare sau superioare ale lentilei sunt tesite astfel incat portiunea cea mai subtire a LC se pozitioneaza sub marginea pleoapei, impiedicand rotatia lentilei. 32. LC lenticulare. Marginile LC. Interstitiul marginal. Pentru puteri mai mari de -6dpt, respective +4 dpt trebuie realizate lentile lenticulare in scopul reducerii grosimii si a masei. Marginile LC. Sunt foarte importante pentru confortul portului LC. Trebuie sa fie netede si bine finisate, trebuie sa realizeze trecerea lina de la suprafata periferica posterioara. Ajuta la indepartarea LC. Forme la margini: posterioara, centrala, anterioara, dreapta, ascutita. Interstitiul marginal este un concept legat de LC asezata pe ochi. El poate fi apreciat prin intermediul aspectului coloratiei cu fluoresceina instalata sub LC. Asigura schimbul de lacrimi in spatele LC pentru mentinerea metabolismului corneean, realizarea unui menisc lacrimal care sa asigure fortele de atractie capilara si centrarea LC.