Ministerul Snatii al RM U.S.M.F N.

Testimianu Catedra Chirurgie OMF

Accidente i complicaii generale ale anesteziei loco- regionale

Profesor: Dacin Natalia Student: Zamurca Alina Grupa 3203

Anesteezia loco-regionala (ALR) poate da accidente si complicatii numeroase si variate:

Locale sau Secundare Primare sau Grave Tranzitorii sau Permanente

Aceste fenomene pot survenii in timpul injectarii anestezicului, sau in perioada de instalare a anesteziei accidentele imediate sau precoce; sau in perioada urmatoare accidente secundare sau complicatii. Accidentele sau complicatiile pot fi datorate actiunii substantelor folosite, greseli de tehnica.

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR I COMPLICAIILOR GENERALE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

8.
9. 10.

Pierderea strii de contiin Lipotimia vagal Lipotimia simpatic Sincopa cardio-respiratorie Stopul cardio-respirator Convulsiile Accidente alergice Angina pectoral i infarctul miocardic Criza de hipoglicemie Criza de hiperglicemie

Accidente toxice determinate de substana anestetic

Sunt provocate cel mai des de procaina:de obicei uoare i tranzitorii, pot deveni grave punnd n pericol viaa bolnavului. Sunt determinate de trecerea prea rapida a anestezicului n circulaie sau prin supradozare Sunt de graviditate variabil, n raport cu calea de administrare, vascularizaia zonei n care sa injectat, cantitatea i calitatea soluiei si starea generala a bolnavului

Aspectele clinice determinate de accidentele toxice:lipotimia, convulsiile, sincopa, colapsul

Lipotimia
Lipotimia (leinul) este o satre de pierdere a cunotinei pe o durata scurta de timp, de la cteva secunde pna la 4-5 minute. Provocat printro anemie acuta a sistemului nervos central provocata de o scadere brusca a irigatiei sanguine la nivelul creierului.

LIPOTIMIA VAGAL
Clinic: tegumente palide; uscate sau
transpirate; puls bradicardic, mai mic de 60 bti/min., slab btut; tensiunea arteriala cu valori sub cele obinuite (fa de valorile obinute prin anamnez sau prin msurare).
Dac TA tinde s scad progresiv, iar respiraia devine superficial, se trece la tratamnetul simptomatic al accidentelor vagale cu hipotensiune arterial, cu medicaie simpatico-activ: - Efedrin, fiole 1ml 5% i.m., sau efedrin n ser fiziologic i.v. lent; - Clorur de calciu, fiole 10 ml 10% numai i.v. foarte lent; - HHS, hidrocortizon 100 200 mg i.v.; - Nazoxin (Aramin) 10 20 mg i.v.

LIPOTIMIA SIMPATIC
tegumente foarte palide, cianotice la extremiti; reci, transpirate; puls tahicardic, peste 90100/min, bine btut, uneori aritmic; TA crescut (frecvent cu minima peste 100 mm Hg); agitaie psihomotorie; anxietate. Fenomenele se pot declana dup injectarea anestezicului care conine adrenalin.Se pot asocia cefalee, senzaie de constricie toracic, ghear precordial.

Clinic:

Ajutorul de urgena
1.

2.
3.

4.

5.

Pacientul trebuie scos ntr-un spaiu rcoros bine aerisit; Trebuie culcat cu faa n sus i cu capul pe o parte; Sub mini i picioare se recomanda de a pune obiecte mari daca e posibil trebuie de asigurat o poziie n care minile i picioarele se afla mai sus dect corpul iar capul mai jos dect corpul; Daca este posibil se da de mirosit un tampon cu amoniac, se stropete faa cu apa rece; Se deschid nasturii, se slabete cravata, cureaua;

Daca pacientul nu-si revine se solicita ajutorul medicului!

Convulsiile
Convulsiile sunt disfunctii manifestate
brusc care determina pierderea cunostintei, contractii, tremuraturi sau alte tulburari cerebrale temporare. De regula, convulsiile sunt cauzate de descarcari electrice anormale sau de scaderea fluxului sanguin la nivelul creierului, influentand functionarea optima a organismului.

Simptomele convulsiilor brusc instalate, care au o durata de la doar cateva secunde pana la un minut, pot include:

pierderi ale constiintei: pacientul nu isi aminteste nimic din perioada in care s-au manifestat convulsiile; emotii puternice: teama inexplicabila, panica sau bucurie; modificari la nivelul perceptiei vizuale: halucinatii; pierderea controlului muscular manifestata brusc; spasme musculare, tremuraturi; tensiune musculara si rigidizarea muschilor; gust amar sau metalic. Simptomele se pot manifesta timp de 15 minute; rareori depasindu-se aceasta durata. Tremuraturile si agitatia intregului organism ar trebuie sa dureze maxim 5 minute.

Cauzele frecvente ale convulsiilor:

traumatisme craniene, accident vascular sau accident ischemic tranzitor; renuntarea la consumul de alcool dupa o perioada indelungata de alcoolism; boli de rinichi sau hepatice; consumul de cocaina, amfetamina sau alte droguri recreative; infectii (abcese cerebrale, meningita, encefalita, neurosifilis, SIDA); dementa, boala Alzheimer; leziuni la nivelul creierului care pot sa apara in timpul muncii sau in momentul nasterii; nivelul scazut de zahar sau sodiu din sange;

Primul ajutor

Nu introduceti victimei niciun obiect intre dinti. Impiedicati bolnavul sa se raneasca fara a-i obstructiona miscarile. Asezati persoana intr-o parte pentru a impiedica inecarea cu propria voma. Daca victima isi schimba culoarea fetei sau i se opreste respiratia, incercati sa ii tineti capul intro pozitie care sa previna inghitirea limbii si care sa faciliteze deblocarea cailor respiratorii. La nevoie, recurgeti la executarea tehnicii de repiratia gura la gura.

Sincopa
descrie clasicul lesin, adica pierderea temporara a cunostintei si imposibilitatea de a mentine rectitudinea. Pacientii isi pierd tonusul musucular si cad. Sincopele apar de obicei cand fluxul sangvin catre creier este intrerupt si cand se instaleaza hipoperfuzia cerebrala.

Sincopa este termenul medical ce

Simptomele sincopelor

Sincopa vasovagala are drept simptome pincipale: existenta unor semne prodromale de natura digestiva (greata, varsaturi), tulburari vizuale, acufene. Tegumentele sunt foarte palide, pupilele sunt dilatate si pacientul transpira foarte mult (diaforeza); Sincopa posturala apare in urma unor pierderi sagvine; Sincopa situationala are triggeri cunoscuti, pacientul isi revine relativ repede; Sincopa cardiaca se manifesta prin: aritmii, palpitatii, dureri retrosternale, dispnee; Sincopa neurologica se caracterizeaza prin tulburari de echilibru, vertij, diplopie, tulburari de vorbire. Tegumentele sunt normal colorate in timpul sincopei;

Cauze care duc la aparitia sincopei

Aritmii, in principal aritmiile ventriculare tahiaritmiile supraventriculare; Obstructii cardiace care apar in cadrul unor procese foarte variate: embolism pulmonar, hipertensiune pulmonara, tamponada cardiaca, cardiomiopatii; Insuficienta cardiaca - in aceasta situatie apar sincope deoarece forta inimii este scazuta, ea nu mai poate face fata necesitatilor.

MSURI ELEMENTARE DE SUSINERE A FUNCIILOR VITALE ALE ORGANISMULUI

A - AIR WAY
aeriene

asigurarea libertii cilor

aezarea pacientului n decubit dorsal cu capul n extensie i cu mandibula susinut n subluxaie anterioar; deschiderea gurii cu: mna, instrumente improvizate sau deschiztor de gur; ndeprtarea eventualilor corpi strini din oro-faringe (dini, eschile osoase, proteze); aspirarea sngelui, secreiilor, salivei, coninutului gastric; aplicare de pip buco-faringian pentru meninerea libertii cilor aeriene; n cazuri grave puncie traheal cu aplicarea unei canule traheale, sau traheostomie; n serviciile bine dotate se recurge la intubaie oro- sau nazotraheal.

B - BREATHING asigurarea respiraiei

dup eliberarea cilor aeriene superioare, dac nu se obine o respiraie spontan se recurge la respiraie artificial: gur la gur, gur la nas, sau prin dispozitive speciale.

C - CIRCULATION asigurarea
circulaiei

se obine prin refacerea rapid a activitii miocardice; n primul minut de la oprirea cardio-circulatorie prin metoda pumnului presternal; ulterior prin masaj cardiac extern; cel mia adesea se realizeaz o resuscitare cardio-respiratorie standard: compresiunile toracice pentru masajul cardiac extern sunt sincronizate cu manevrele pentru respiraie: ritm de 2/15 pentru un reanimator , respectiv 1/5 pentru 2 reanimatori.

Accidente determinate de substante vasoconstrictoare

Aceste accidente se manifesta prin palpatii, tremurari, cefalee, ameteli, neliniste, consrictie toracica. n doze marindetermin anxietate, paloare, tegumentul ia aspect de piele de gaina, transpiraii reci, varsaturi, sete de aier, trahicardie, polipnee, pierderea cunotinei .a. Prevenirea acestor complicatii se realizeaza prin preanestezie corecta si anestezie suficienta caci emotiile si excitatiile dureroase din plaga determina descarcari de adrenalina incirculatie. Tratamentul consta n inhalarea de nitrat de amil (5-10 picaturi) papaverina i.m. sau i.v. , miofilin i.v., diazepam i.m sau i.v. Sau un barbituric u actiune scurta.

Manifestari isterice i nervoase

Manifestari isterice: rs, plns, ipete,
atitudine teatrala.

Accidente nervoase: stari de excitatie, delir,

logoree, depresiune, declansarea unei crize epileptice la un bolnav diagnosticat sau care face o prima criza. Pacientul trebuie asezat in fotoliu sau canapee in decubit dorsal, i se introduc comprese intre arcadele dentare pentru a nu-si musca limba, se administreaza i.v. un barbituric cu actiune rapida.

EDEMUL QUINCKE

EDEMUL QUINCKE
Urticaria este o afectiune alergica cutaneomucoasa ce se caracterizeaza printr-o eruptie trecatoare de papule (basicute rosii), aparute brusc, intens pruriginoase (care provoaca mancarime intensa), similare celor care apar la atingerea pielii cu o urzica (latina = urtica). Edemul angionevrotic Quinqke este un edem acut si rapid tranzitor, bine demarcat, implicand straturile mai profunde ale pielii, inclusiv tesutul celuloadipos subcutanant. In cele mai multe cazuri se dezvolta concomitent cu urticaria generalizata. in 15-20% din cazuri EQ se instaleaza fara manifestari de urticarie.

Tabloul clinic
Se manifesta prin tumefierea edematoasa a capului si gatului, fara apartitia semnelor inflamatorii. Apare edem glotic, laringean, ce determina obstructia mecanica partiala sau totala a cailor respiratorii superioare cu aparitia dispneei, senzatiei de sufocare, cianozei, tirajului si cornajului, si edemului masiv al buzelor, obrajilor, limbii, aceste simptome aparand brusc, dupa injectarea unui medicament, putand duce la soc anafilactic.

Prognosticul si evolutia - edemul Quincke dureaza maximal 10 - 14 zile. Prognosticul EQ alergic in cele mai multe cazuri este favorabil. Pericol pentru viata comporta numai EQ cu localizare in laringe. Semne si simptome Edem raspandit, indurativ, palid, nepruriginos al pielii si tesutului adipos subcutanat, la presiune nu ramane amprenta (uneori si/sau al mucoasei), eritem, senzatie de amortire care poate asocia sau nu urticarie.

Cauze:

EQ este o maladie multicauzala, care poate fi indusa de factori imuni si extraimuni. Astfel se distinge:
EQ alergic: in rezultatul reactiei alergice de tip I la preparate medicale (mai frecvent unele antibiotice ), produse alimentare, muscatura de insecte; EQ pseudoalergic: ca urmare a unei actiuni directe nonimune (eliberatoare de histamina) a unor preparate medicale (salicilate si alte preparate antiinflamatorii nesteroidene, dextrane, etc.) sau produse alimentare (alergie alimentara); EQ complement-dependent: congenital sau dobandit (de ex. in tumori maligne limfoproliferative); EQ idiopatic - etiologie necunoscuta.

Tratamentul

oprirea imediata a administrarii medicamentului incriminat administrare de corticisteroizi in cantitate mare: hemisuccinat de hidrocortizon 300 - 400 mg. i.v.; Fortecortin, 40 mg. i.v.; Adrenalina, 1%, 1/2 f. de 1 ml. i.v.; Suprarenalina, 1 mg.; Tavegyl, 1 - 2 f. de 2 mg. i.v.; Tagamet, 200 mg. i.v. (1 -2 f.); oxigenoterapie sub presiune; punctie cricotiroidiana; internare in spital.

ocul anafilactic

ocul anafilactic
Anafilaxia este o reactie alergica severa care poate pune in pericol viata unei persoane. Aceasta poate sa apara in cateva secunde sau minute de la expunerea la un alergen, cum ar fi veninul rezultat in urma unei intepaturi de albine sau consumul unei alune. Semnele si simptomele anafilaxiei includ puls rapid, slab, eruptie la nivelul pielii, greata si varsaturi. O persoana care sufera de anafilaxie necesita solicitarea asistentei medicale de urgenta si injectarea de epinefrina.

Factori declansatori

alimentele - in special oua, fructe de mare, nuci, cereale, lapte, alune; medicamente - mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor; intepaturi de insecte; anestezice injectabile - procaina, lidocaina; substante de contrast - utilizate in investigatiile cu rol de diagnostic ce folosesc raze X; produse industriale chimice - latexul si produsele din cauciuc folosite de catre lucratorii din domeniul sanatatii; preparate injectabile cu rol in dezvoltarea imunitatii.

Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa expunere (reactia tipica la aspirina si la alte medicamente similare). Primele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa: - inrosirea fetei; - prurit (in zona abdomenului sau axile); - urticarie. Manifestarile sunt adesea insotite de: - sentiment iminent de sfarsit al lumii; - anxietate; - puls neregulat si rapid; Dupa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului, limbii, raguseala, dificultati de inghitire si de respiratie. Pot sa apara simptome de rinita (febra fanului) sau astm bronsic, provocand rinoree, stranut, respiratie suieratoare dar si dificultati de respiratie, crampe stomacale si varsaturi.

Semne si simptome

Masuri de urgenta

Sunati imediat la serviciul de urgenta; Daca pacientul dispune de un EpiPen, injectati imediat epinefrina. Aceasta poate fi injectata in exteriorul coapsei si poate fi administrata printro tesatura usoara. Frecati locul pentru a imbunatati absorbtia medicamentelor; Incercati sa intindeti persoana si sa-i ridicati picioarele daca este posibil; Stati cu bolnavul pana cand soseste ajutorul; Daca sunteti instruiti, initiati masurile de prim ajutor specifice (tehnicile de resuscitare) in cazul in care persoana nu mai respira sau nu are puls.

Injectia cu epinefrina poate fi administrata print-o imbracaminte subtire, cum ar fi pantaloni, fusta, ciorapi. Se va injecta epinefrina doar daca pacientul are un istoric de reactii anafilactice sau sub indrumarea unui furnizor de asistenta medicala. Dupa 10-15 minute, in cazul in care simptomele sunt semnificative, puteti administra o alta doza de epinefrina. Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen, de fluide, medicamente pentru usurarea respiratiei si chiar epinefrina.

V MULUMESC PENTRU ATENIE!!!