INTRODUCERE ÎN

BIOETICĂ
MORALA
ETICA
DEONTOLOGIA
BIOETICA
 M O R A L
A
lat.: “mos” – “mores” = “obicei”, “datină”, “obişnuinţă”

studiază ansamblu de principii şi valori care reglementează:

• calea de urmat pentru a face bine şi a evita răul (Larousse, 1975)
• ce este bine şi ce este rău
• normele de comportament în societate
• normele de conviețuire și de comportare a oamenilor în raporturile dintre
ei și față de societate

• aceste norme sunt larg împărtăşite de comunitate

• impuse de propria conştiinţă dar şi de presiunea exercitată de
comunitate
• încălcarea lor nu este sancţionată de lege ci de opinia publică
 E T I C
A
gr.: “ethos” = “caracter”, “conduită”, “obicei”, “datină”

• studiul filozofic al moralei

• studiul teoretic al valorilor și condiţiei umane din perspectiva
principiilor morale
• studiază rolul principiilor morale în viaţa socială;
• studiază aplicarea raţională a principiilor morale (conduită morală
corespunzătoare)

• ETICA MEDICALĂ:
MEDICALĂ aplicarea principiilor morale în practica medicală

• Hipocrat:
Hipocrat “Primum non nocere, deinde salutare”
 MORALA vs. ETICĂ
la origine, semnificaţie asemănătoare, ulterior, semnificaţii distincte
comportament moral = comportament etic

MORALA
• lat.: “mos” – “mores” =
“obicei”, “datină”, “obişnuinţă”
• obiect de studiu
• fapta
ETICA
• gr.: “ethos” = “caracter”,
“conduită”, “obicei”, “datină”
• teoria despre “obiect” (morală)
• vorba

“ori vorbeşte cum ţi-e portul, ori te poartă cum ţi-e vorba”
 DEONTOLOGIA
gr. deon – ceea ce trebuie făcut, logos – studiu

parte a eticii care studiază normele de conduită și obligațiile

etice ale unei profesiuni (coduri deontologice)

Deontologia medicală = defineşte normele, obligaţiile,

îndatoririle medicului în relaţiile:
medic – pacient (familie)
medic – medic
medic - societate
 BIOETICA
1971 – Van Rensselaer Potter, SUA,
“Bioethics: Bridge to the Future”
“A introduce sau nu reguli de drept în acele domenii care
zguduie grav conştiinţa fiecăruia”

Enciclopedia de Bioetică, Paris, 1978

BIOETICA: ştiinţa care are ca obiect examenul sistemic al
comportamentului uman în domeniul ştiinţelor vieţii şi al
sănătăţii, examinat în lumina valorilor şi principiilor morale
 BIOETICA
Dicţionarul Oxford:
BIOETICA: disciplina care studiază problemele etice
rezultate din progresele medicinii şi biologiei

Larousse , 1995:
BIOETICA: ansamblul problemelor rezultate din cercetările
medicilor şi biologilor precum şi modul cum ele sunt aplicate

Maximilian, 1995
BIOETICA: punctul de întâlnire al tuturor celor care
urmăresc destinul uman supus presiunilor ştiinţei
 BIOETICA
Reflecţia bioetică
dezbateri etice în domeniile:
• medicinii, biologiei, sănătăţii
• pericolul ecologic
• pericolul manipulărilor genetice asupra mediului şi speciei umane
• lupta contra armelor nucleare şi bacteriologice

Instituţionalizarea reflecţiei bioetice

Comitete Internaţionale
Comitete Naţionale
Comitete locale (spitale !)
 DILEME ETICE
Modelul tradiţional de soluţionare (7 paşi)

1. identificarea problemei
2. culegerea datelor pentru analiza de caz
3. explorarea soluţiilor alternative
4. evaluarea alternativelor
5. alegerea soluţiei adecvate
6. implementarea soluţiei
7. evaluarea rezultatelor
 PRINCIPII ŞI NORME
BIOETICE

PRINCIPII: NORME:
 autonomie  confedenţialitate
 binefacere  consimţământ informat
 “primum non nocere”  voluntariat
 echitate  fidelitate
 adevăr dezvăluit
 PROBLEME BIOETICE
• definirea vieţii şi morţii • fertilizarea in vitro
• tratamentul bolnavilor • diagnostic prenatal
terminali
• preselecţia sexului
• experimente pe fiinţe umane
• avortul
• experimente pe animale
• stocarea embrionilor
• depistarea persoanelor cu congelaţi
SIDA ş.a.
• organisme modificate genetic
• eutanasia
• clonarea
• eugenia
• sinuciderea
• sinuciderea
• testamentul biologic