RUPTURA DE MENISC

Voicu Raluca
Gheorghe Victor Stefan
Istrate Bogdan
Banescu Alexandru Laurentiu
Girla Petru

DEFINITIE AFECTIUNE
Ruptura de menisc este o leziune a meniscului articulatiei
genunchiului frecvent intalnita.
Genunchiul este articulatia cea mai frecvent implicata in
traumatologia articulara din cateva motive:
-este situata superficial, deci este expusa actiunii
factorilor traumatici. Nu este inconjurata ca alte
articulatii de grupe musculare puternice, care pot
atenua intensitatea unui traumatism.
-are o structura anatomica particulara, fiind formata
din doua suprafete articulare tangentiale, fara o
congruenta perfecta intre ele, fara a fi solidarizate
prin grupe musculare foarte bine dezvotate.
-asupra ei se exercita solicitari functionale foarte mari,
tinand cont ca alternativ toata greutatea corpului se lasa pe
fiecare genunchi.

ANATOMIE GENUNCHI
Genunchiul este format din 3 tipuri de
structuri:
-osoase: suprafatele articulare
femurala, tibiala si rotuliana.
-intraarticulare: de alunecare si fixare
(meniscurile, ligamentele incrucisate,
ligamentul popliteu. membrana
sinoviala)
-extraarticulare: de miscare
(musculatura).

 Meniscurile sunt fibrocartilaje intraarticulare situate intre femur

si tibie.
Sunt in numar de 2 la nivelul fiecarui genunchi si au forma
semilunara.
Meniscul medial are forma litere C, iar meniscul lateral are
forma literei O.
In sectiune au o forma triunghiulara cu periferia groasa si
strans aderenta de capsula articulara, in timp ce marginea ce
priveste spre cavitatea articulara este subtire, ascutita si libera.
Fata superioara este concava, in timp ce fata inferioara este
plata.
Aceasta forma este dictata de forma suprafetelor osoase cu
care vine in contact meniscul.
Rolul meniscuriloreste de ameliorare a congruentei dintre
condilii femurali si tibiali, preluarea si dispersia incarcarii (rol
protectiv asupra cartilajului articular), absortia socurilor,
stabilizare pasiva, diminuarea fortelor de contact, lubrefierea
articulara, limitarea miscarilor de flexie si extensie.

CAUZE
Ruptura de menisc se numara printre cele mai
frecvente leziuni la nivelul genunchiului. Atletii, si
indeosebi cei care practica sporturi de contact, sunt
expusi riscurilor unei rupturi de menisc, desi, in
fapt, orice persoana, la orice varsta, se poate
confrunta cu o asemenea afectiune.
Ruptura de menisc este cauzata de obicei de o
miscare de torsiune, deseori cu piciorul asezat pe
toata talpa si cu genunchiul flectat partial (de
exemplu, la ridicarea de greutati sau la tenis). Alte
leziuni alegenunchiului, cum ar fi ruptura de
ligament, se pot intampla concomitent cu ruptura
de menisc. Cu varsta, meniscul se uzeaza si poate fi
lezat mai usor. Ruptura de menisc este rara la copiii
mici.

SIMPTOMATOLOGIE
durere la nivelul interliniului articular (cel mai
frecvent simptom) exacerbata in timpul
examenului clinic de manevrele de provocare.
Durerea apare la genuflexiuni, la rotatiile pasive
ale genunchiului ( in pat, in pozitiile de relaxare),
la efort.
hidartroza (acumulare de lichid in genunchi)
recidivanta sau hemartroza (sange in genunchi)
in leziunile recente.
impotenta functonala mai ales la urcatul si
coboratul scarilor.
un tip particular de instabilitate a genunchiului
(pacienul simte ca ii sare genunchiul si ca il pune
la loc).

DIAGNOSTIC
examenul clinic ala articulatiei genunchiului
ecografie de parti moi ( poate evidentia acumularea
de lichid sinovial si o ruptura de menisc).
RMN este investigatia de electie. Prin aceasta
investigatie se obtine o reconstructie tridimensionala
a intregului menisc, si astfel ruptura de menisc este
descrisa in amanunt.
artroscopia exporatorie: in prezent nu este indicata
doar in scop diagnostic, pentru ca ruptura de menisc
poate fi stabilita cu certitudine prin examenul clinic si
RMN.

FISA CLINICA

Nume: A.B.
Vrsta: 25 de ani
Sex: M
Diagnostic: Ruptura de menisc laterala
Tratament anterior: meniscectomie
partiala,
antialgice,antiinflamatoare si antibiotice

OBIECTIVE
1. Diminuarea durerii;
2. Diminuarea edemului si imbunatatirea
troficitatii tisulare;
3. Cresterea mobilitatii articulare si
amplitudinilor de miscare;
4. Cresterea fortei musculare;
5. Redobandirea stabilitatii articulare;
6. Imbunatatirea abilitatilor controlate;
7. Corectarea eventualelor atitudini
compensatorii;
8. Reintegrarea in activitatile cotidiene;

MIJLOACE FOLOSITE

Posturari
Masaj
Stretching
Tehnici miotensive
Mobilizari
Tehnici FNP
Tehnica Kabat
Contractii izometrice
Hidroterapia
Exercitii cu sau fara obiecte, la aparate,
de respiratie

INDICATII METODICE
frecventa sedintelor a fost de 2 - 3
sedinte/saptamana;
durata sedintei fiind de 30 - 40 de minute;
gradul de dificultate ales va fi in functie de stadiul
afectiunii si de capacitatea fizica a fiecarui pacient;
exercitiile vor fi cu solicitare submaximala, tinanduse cont de limitele fiziologice ale fiecarui pacient;
exercitiile efectuate initial vor fi analitice, apoi cele
finale fiind globale;
se va urmari calitatea executiei exercitiilor si
niciodata cantitatea;

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

10.

PROGRAM DE REFACERE
Posturi antideclive pentru stimularea circulatiei
Posturari pentru combaterea eventualelor atitudini deficitare
Masaj de drenare limfatica a edemului
Masaj de relaxare a musculaturii membrului sanatos
suprasolicitata
Masaj de tonifiere si stimulare a musculaturii membrului afectat
Stretching pentru alungirea si relaxarea musculaturii
Tehnici miotensive pentru relaxarea si alungirea musculaturii
Mobilizari pasive, pasivo-active, activo-pasive, active cu
rezistenta sau fara, excentric sau concentric
Tehnici de facilitarea neuromusculara si proprioceptiva pentru
cresterea fortei musculare, cresterea stabilitatii si amplitudinii de
miscare
Metoda Kabat de facilitare a functiei musculare si obtinerea unei
contractii musculare mai puternice decat cea provocata numai de
un efort voluntar simplu

11.Contractii izometrice pe musculatura ambelor membre

12.Din decubit dorsat, executarea de miscari pentru mobilizarea
articulatiei genunchiului in toate planurile de miscare( flexie si
extensie)
13.Din decubit dorsal, executarea de miscari pentru mobilizarea
articulatiei soldului in toate planurile de miscare( flexie si extensie,
rotatie interna si externa, abductie si adductie, tripla flexie)
14.Din decubit dorsal, cu genunchii flectati aproximativ 10 grade, flexia
gambei pe coapsa ne ridicand calcaiele de pe podea. Mentinere 5
secunde, apoi relaxare si reluarea ciclul.
15.Din decubit dorsal, cu genunchii flectati, ridicari de bazin cu
mentinere 5 secunde apoi revenire
16.Din decubit dorsal, cu un prosop sub forma de rola sub genunchi
extensia piciorului( inca sustinut de rola de prosop) cu mentinere 5
secunde apoi revenire incet
17.Din decubit dorsal, executarea bicicletei in aer initial cu cate un
picior pe rand, apoi cu ambele simultan

18.Din decubit ventral, executarea de miscari pentru mobilizarea

articulatiei genunchiului in toate planurile de miscare( flexie si
extensie)
19.Din decubit ventral, executarea de miscari pentru mobilizarea
articulatiei soldului in toate planurile de miscare( extensie si revenire
din extensie, rotatie interna si externa, abductie si adductie)
20.Din decubit ventral, sub glezna (pe partea cu genunchiul operat) avand
un prosop rulat, impingeri ale piciorului in jos, incercand sa se atinga
podeaua cu mentinere a pozitiei 5 secunde, apoi relaxare
21.Din decubit lateral( pe partea membrului sanatos), executarea de
miscari pentru mobilizarea articulatiei genunchiului in toate planurile
de miscare( flexie si extensie)
22.Din decubit lateral( pe partea membrului sanatos), executarea de
miscari pentru mobilizarea articulatiei soldului in toate planurile de
miscare( flexie si extensie, rotatie interna si externa, abductie si
adductie, tripla flexie)
23.Din patrupedie, cu genunchiul flectat la 90 de grade executarea
extensiei membrului

24. Din patrupedie, cu genunchiul flectat la 90 de grade executarea

flexiei coapsei pe bazin
25. Din patrupedie, cu genunchiul flectat la 90 de grade executarea
abductiilor membrului
26. Din asezat la marginea patului executarea de miscari pentru
mobilizarea articulatiei genunchiului in toate planurile de
miscare( flexie si extensie)
27. Din asezat la marginea patului executarea de miscari pentru
mobilizarea articulatiei soldului in toate planurile de miscare( flexie
si extensie, rotatie interna si externa, abductie si adductie, tripla
flexie)
28. Din ortostatism executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei
genunchiului in toate planurile de miscare( flexie si extensie)
29. Din ortostatism executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei
soldului in toate planurile de miscare( flexie si extensie, rotatie
interna si externa, abductia si adductia piciorului, tripla flexie)
30. Toate exercitiile de mai sus cu greutate atasata de glezna piciorului

33.Genoflexiuni partiale cu sprijin pe spatarul unui scaun

34.Flexia partiala a unui genunchi cu sprijin pe spatarul unui
scaun
35.Pasirea in fata pe trepte, incepan cu piciorul afectat
36.Pasirea in lateral pe trepte, incepand cu piciorul afectat
37.Pasirea pe plan inclinat incepand cu piciorul afectat
38.Urcarea si coborarea pe scara fixa, incepand cu piciorul
afectat
39.Cu o banda elastica legata de spalier si de membru, din
ortostatism, executarea de miscari pentru mobilizarea
articulatiei soldului( flexie si extensie, abductie si adductiei)
40.Exercitii la bicicleta ergometrica
41.Mers pe banda rulanta
42.Alergare
43.Exercitii pe placa de echilibru