Tema:

Metodele
paraclinice de
examinare
Autor;Cernei Anna /Gorbatiuc Elena
Gr.3205 ; Anul -2
Conducator: Melnic

Chisinau 2012
 laborator,pentru precizarea
diagnosticului mai pot fi utilizate
metode complementare.Printre acestea
sunt:
Metode radiologice si radioizotopice
Examenul radiologic clasic
Scintigrafia
Tomodensitometria computerizata
Rezonanta magnetica nucleara
Metode citologice si histologice
Citologia exfoliativa
Citologia salivara
Punctia citologica
Biopsia
 Metode antropometrice
Craniometria

Metode fizice
Ecografia
Termografia
Metode combinate
Coloratia intravitala
Stomatoscopia
Diafanoscopia
Punctia exploratoare
 Examenul radiologic clasic

-constituie metoda paraclinica cea mai frecvent utilizata

in stomatologie si chirurgia maxilofaciala.
In practica se utilizeaza:
Radiografiile zisedentare sau retroalveolare,in
incidenta ortoradiala;
Radiografiile panoramice si ortopantomogramele,care
permit obtinerea imaginii de ansamblu a unei arcade
intregi sau a ambelor arcade pe un singur film;
Radiografii ale oaselor fetei,in diferite incidente
extraorale;
 Tomografiile,care ofera posibilitatea obtinerii unor
adevarate sectiuni la diferite profunzimi;
Teleradiografiile de fata sau profil,prin tehnica
speciala,permit realizarea unor imagini mai putin
deformate ale structurilor osoase,ceea ce face posibile
masuratorile unor unghiuri si raporturi
antropometrice;in acest mod se poate aprecia
dezvoltarea oaselor maxilare in raport cu anumite
puncte de referinta.
 Radiografiile cu substanta de contrast:sialografia si
fistulografia.Sialografia a fost imaginata in 1925 de
Iacobovici si Popoliza,care au efectuat prima
sialografie parotidiana.In cazul glandelor salivare se
instileaza prin orificiul excretor,cu ajutorul unui
cateter sau ac special fara virf,o substanta de contrast
liposolubila(lipiodol)sau hidrosolubila,care patrunde
in arborele canalicular,vizualizindu-l.O tehnica
asemanatoare se utilizeaza in cazul fistulografiilor.
 Scintigrafia
Este o metoda de investigatie care foloseste izotopi
radioactivi ce se pot localiza intr-un tesut sau
organ,intr-o concentratie diferita fata de tesuturile din
jur.Radiatiile emise sunt captate de o camera de
scintilatie,care permite realizarea unei harti
scintigrafice a regiunii examinate.
Radioizotopii pot fi pozitivi,cind concentratia lor in
zona afectata de un proces patologic este mare,sau
negativi,cind concentratia lor este mica.
 Scintigrafia salivara se efectuiaza cu technetium 99
(99Tc)metastabil si este deosebit de utila pentru
stabilirea potentialului functional simultan pentru
toate glandele salivare,care practic imposibil de
investigat prin alte metode.
In cazul oaselor maxilare,indicatia scintigrafiei o
constituie depistarea precoce a tumorilor si in special a
metastazelor osoase.
 Tomografia
computerizata(tomografia axiala
computerizata,tomodensitometria
Este o metoda de investigatie radiologica ce permite
reprezentarea grafica a unor sectiuni sau planuri
tomografice ale corpului cu ajutorul unui computer
care prelucreaza valorile de absorbtie a unui fascicul de
raze Rontgen.Avantajul cel mai important este ca
poate evidentia cu claritate structurile
tisulare,normale si patologice,cu opacitate redusa fata
de razele Rontgen si cu densitate apropiata intre
ele,cum sunt partile moi.
 Tomografia computerizata are si
dezavantaje:
Rezolutia insuficienta a leziunilor situate in muschi;
Obligativitatea injectarii unei substante de contrast
pentru vizualizarea vaselor;
Artefacte mari datorate obturatiilor de amalgam sau
coroanelor metalice dentare.
Rezonanta magnetica nucleara
Este o metoda bazata pe receptionarea impulsurilor
electromagnetice de spin sau a densitatii protonilor cu
ajutorul unei instalatii supraconductoare,care lucreaza
intr-un cimp magnetic intens.
Aceasta metoda realizeaza imagini in planuri
multiple,facilitind evaluarea raporturilor anatomice
ale tumorilor cu partile moi,inclusiv cu elementele
vasculare de vecinatate,fara sa fie necesara injectarea
unei substante de contrast.
Rezonanta magnetica este inca putin utilizata,datorita
pretului ridicat al instalatiei si unui grad de disconfort
pentru pacient,care trebuie sa stea imobil un timp
indelungat.
 Citologia exfoliativa
Se bazeaza pe recoltarea,prin raclare,a celulelor care se
desprind de pe suprafata mucoaselor-si in special a
leziunilor ulcerate,etalarea acestora pe lame de
sticla,fixarea si apoi colorarea lor prin metode
specifice.
Frotiul obtinut este examinat la microscop,evaluindu-
se caracterele morfologice si tinctoriale ale celulelor si
structurilor celulare.
Pe baza acestor elemente se poate orienta diagnosticul
leziunilor superficiale,facind posibil diagnosticul
precoce al tumorilor maligne.
 Citologia salivara

Se efectueaza din sedimentul obtinut prin

centrifugarea salivei recoltate,prin cateter,din glandele
parotide sau submaxilare.
Acest sediment este etalat pe lama,fixat,colorat si apoi
examinat la microscop.
Aceasta metoda permite uneori diagnosticul
diferential intre tumorile maligne si alte afectiuni ale
glandelor salivare.
 Punctia citologica(citologia
de aspiratie)
Se utilizeaza prin diagnosticul leziunilor profunde.
Materialul celular este recoltat cu ajutorul unui ac
subtire introdus in masa formatiunii,care este complet
lipsit de riscul lezarii unor formatiuni anatomice
importante,furnizind un numar suficient de celule
pentru examinare.
Posibilitatea unor rezultate eronate este legata de
patrunderea in seringa a unor celule din toate
straturile tisulare strabatute,ceea ce poate genera
confuzii.
 Biopsia
Este metoda care ofera cea mai mare acuratete
comparativ cu alte investigatii ce se pot efectua in
vederea precizarii diagnosticului.
 Examenul radiologic
- folosete radiografiile standard fie n incidene
endobucale, retrodentare pentru leziuni ale regiunilor
dento-alveolare, fie incidene extraorale n tehnici extrem
de variate pentru explorarea oaselor maxilare: semiaxial,
axial, profil i baza craniului.
Tehnici speciale:
Radiografiile panoramice
Tomografii convenionale simple
Arteriografia carotidian
Scanner
 Radiografiile panoramice
obinute prin diferite operaii i tehnici (Panoramix,
Panorax) care realizeaz pe un singur film ntr-o singur
expunere imaginea ntregii regiuni alveolo-dentare a
mandibulei i a infrastructurii maxilarului.
Radiografie panoramica digitala
Aparatul este
Kodak 9000 3D.
Sistem digital de
radiografii
panoramice si
cefalometrice
(cu ajutorul
bratului
cefalometric
optional) cu
optiune de
creare de
imagini 3D.
 Carestream 9000 C
 Radiologie dentara
utilizat pentru a
vizualiza, cu ajutorul
razelor X, structura
anatomic a dentiiei
 Tomografii
convenionale simple
permit obinerea de imagini ale unor straturi subiri la
profunzimi diferite.
 Sialografia
(Iacobovici- 1929) const n execuia de radiografii
dup introducerea n glandele salivare (parotide,
submaxilare) a unei substane de contrast (lipiodol).
 Arteriografia carotidian
prin puncie direct a arterei carotide externe sau prin
cateterism retrograd pe calea arterei temporale superficiale
i introducerea unei substane radioopace triiodat.
Este indicat n malformaiile i tumori vasculare, tumori
ale maxilarelor i glandelor parotide, anevrisme
arteriovenoase.
 Scanner
tomodensitometrie sau
tomodensimetrie (Cormack
1963, Hounsfield 1972) este o
tehnic de explorare cu razele X a
unei structuri sub diferite
unghiuri i reconstituirea imaginii
acesteia cu ajutorul unui ordinator
care aprecieaz cantitativ
diferenele de structuri.
Ei situeaz o tumor n contextul
su anatomic.
 Scaner
Microtek
Medi-2200,
pentru
radiografii
dentare
 Radiologie
dentara
Ergon-X H
 Termoradiografia
o metoda de depistare a diferentelor de temperatura
care pot aparea intr-o anumita regiune.
Poate fi o teleradiografie pe principiul fotografiei in IR
sau Rx. De contact prin aplicarea unor termistori pe
tegumente, care culeg temeraturile din mai multe
zone; se va obtine o harta grafica colorata
 Ecografia
foloseste ultrasunete, reflectate se structuri de
consistenta sonica mai ridicata
completeaz radiologia furniznd date pentru diferenierea
tumorilor solide de cele lichidiene, rezultate pozitive n
diagnosticul tumorilor maligne ale glandelor parotide.
 Metode biologice:
coloratia intrabucala (anumite celule vii au afinitate
pentru anumiti coloranti; se foloseste albastru de toluidina
care are afinitate pentru acizii nucleici).
citologia exfoliativa (recoltarea unor celule superficiale
prin raclarea zonei suspecte. Recoltarea se face cu o spatula
sau cu o lama de sticla, se etaleaza pe o lama de sticla, se
fixeaza, se coloreaza si se examineaza microscopic. Se
utilizeaza pentru depistarea precoce a leziunilor canceroase
ulcerative. Metoda nu este foarte exacte).
examen citologic )prin punctia unei leziuni profunde cu
un ac subtire sau gros - trocar; se va examina la microscop).
biopsia )este un examen histopatologic al unui fragment
biologic recoltat din leyiune. Este considerata metoda de
referinta)
 Biopsia
este n unele cazuri singura metod care poate preciza
diagnosticul. Ca metode se folosesc:
- biopsie prin excizie indicaie pentru leziuni mici, superficiale sau
profunde bine delimitate;
- biopsie prin incizie folosit pentru leziunile ntinse i voluminoase
care pentru rezolvare necesit o intervenie mai laborioas;
- biopsie prin chiuretaj folosit pentru leziunile ulcerate, vegetante
sau cele profunde exteriorizate;
- biopsie prin aspiraie (forajul bioptic) se practic pentru leziuni
profunde, dificil accesibile.

Dintre regulile generale privind biopsia subliniem necesitatea de a nu

se face biopsie unei leziuni presupus malign, dac nu dispunem de
posibilitatea sau competena de a efectua tratamentul complet al
cazului, ntruct biopsia poate accelera boala (evoluia tumorii); un
rezultat bioptic negativ la un caz clinic considerat malign necesit
repetarea biopsiei.
 Puncia exploratoare
se face cu ace groase sau trocare adaptate la o sering.
Este indicat pentru precizarea diagnosticului unor
formaiuni tumorale ale prilor moi sau ale maxilarelor,
evacuarea unui hematom, n colecii purulente.
Permite examenul bacteriologic, histologic, etc. al
produsului recoltat.
 Sialografia (Cu substanta de
contrast)
Consultul intra- si interdisciplinar
obligatoriu pentru cazurile care depasesc cunostiintele
medicului direct implicat
se apeleaza frecvent la: cardiolog, hematolog, s.a.
Consultul bibliografic
fiecare medic trebuie sa aibe o bibliografie care sa
acopere domeniul sau de activitate
 Stomatoscopia
investigaie a mucoasei bucal executat cu un aparat
optic, care mrete imaginea de 10-20 ori.
Permite observarea anurilor superficiale ale mucoasei
bucale i chiar a chorionului cu vascularizaia sa; poate
surprinde precoce modificri suspecte de malignitate.
 Teste de colorare vital a
mucoasei bucale
pentru depistarea leziunilor maligne. Se utilizeaz curent
testul Schiller cu lugol sau testul Richard cu albastru de
toluidin; zonele patologice rein mai intens colorantul.
Transiluminarea sau diafanoscopia
este folosit pentru descoperirea leziunilor dentare, ale
sinusului maxilar sau ale obrazului.
Folosete o surs de lumin puternic i se execut ntr-o
camer obscur.
Se observ pe fondul luminat, transparena, opacifierile
produse de un sinus bolnav, calculi, mici tumori sau dini
devitali.
Examenul secreiei salivare
Saliva parotidian sau submandibular se recolteaz prin
cateterism prin tuburi de polietilen i se analizeaz
cantitativ i calitativ (pH., structur chimic, citologie).
 Examenul bacteriologic
al produselor patologice recoltate direct de pe suprafaa
leziunilor, de la nivelul orificiilor fistuloase sau prin
puncie din colecii nchise, n vederea izolrii i
identificrii germenilor i antibiogramei.
 Craniometria
const n msurarea distanelor dintre diferite puncte
antropometrice cranio-faciale, fiind indicat n vederea
coreciei unor deformaii congenitale sau dobndite, ale
masivului osos cranio-maxilar.