Universitatea de știinte agronomice și medicină veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iași

Facultatea de agricultura ,,Ion Ionescu de la Brad” Iasi

AVIONUL

Profesor coordonator:
Studenti: Andronic Alin-Stefan,Calistru Eduard
Grupa:542
 ISTORIC
Apărute la începutul secolului XX,
primele avioane cereau mult curaj și
îndemânare pentru a le pilota. În acea
vreme, ele nu erau nici rapide, nici
încăpătoare. Primul zbor controlat,
propulsat, cu un aparat mai greu decât
aerul l-au făcut Frații Wright pe 17
decembrie 1903, primul zbor efectiv
autopropulsat a fost făcut de Traian Vuia la
data de 18 martie 1906, iar primul zbor
oficial autopropulsat a fost făcut de Alberto
Santos-Dumont la data de 12 noiembrie
1906.
 Henri Coandă este inventatorul aparatului de
zbor fără elice, acesta fiind propulsat de un motor cu
reacție. Louis Blériot a fost primul pilot care a
traversat Canalul Mânecii, în 1909. Charles Lindbergh
a realizat prima traversare a Atlanticului, singur și
fără escală, în 1927. În 1933, Wiley Post a fost primul
pilot de avion care a făcut singur înconjurul lumii. A
parcurs 25 000 km în 7 zile, 18 ore și 49 minute.
 PARTILE COMPONENTE ALE UNUI AVION

Forma exterioară a avionului,

dimensiunile, motorizarea, organizarea
structurală a componentelor sale îi
influențează direct performanțele.
Avionul este un aparat complex alcătuit
în mod normal din patru subsisteme:
 structura de rezistență;
 sistemul de propulsive;
 echipamentele de bord și aparatele
de comandă a zborului;
 instalațiile și mecanizarea
aeronavei.
 În general, un avion este alcătuit din
următoarele părți principale: aripa cu
dispozitivele sale de sustentație, fuzelajul,
ampenajele orizontal și vertical cu părțile
lor mobile, trenul de aterizare și sistemul
de propulsie. Părțile mobile ale avionului
sunt: eleroanele, profundorul, direcția,
flapsurile, voleții, frâna aerodinamică și
compensatoarele. Aparatura de bord este
alcătuită din: sisteme pentru controlul
zborului, sisteme pentru controlul
funcționării motoarelor, sisteme de
navigație aeriană, aparatură
radio/radiolocație.
 STRUCTURA AVIONULUI
1. Aripa- Împreună un ampenajele, aripa asigură sustentația, stabilitatea și
manevrabilitatea avionului.
Elementele constructive ale unei aripi de avion obișnuite sunt:
• Lonjeroanele;
• Nervurile;
• Lisele;
• Alte piese componente, de rigidizare (ex: montanți) folosite pentru
transmiterea eforturile între aripă și fuzelaj sau între tronsoanele aripii.

2. Fuzelajul- este partea aeronavei în care este plasată cabina piloților,

cabina pasagerilor, încărcătura de transport și cea mai mare parte a
echipamentelor și instalațiilor de bord. El reprezintă corpul central de care
se leagă aripa, ampenajele și trenul de aterizare.
 Fuzelajele tip cocă sunt cele mai folosite în prezent în construcția
aerospațială, ele s-au impus definitiv odată cu apariția motoarelor
turboreactoare. Elementele principale ale fuzelajelor de tip cocă sunt:
structura longitudinală formată din lonjeroane și lise, structura transversală
formată din cadre, și învelișul rezistent.

3. Ampenajele- sunt dispozitive care reprezintă pentru aeronavă organele

de echilibru, stabilitate și comandă.
Se compun de regulă din:
 ampenajul orizontal, format din stabilizator (partea fixă) și profundor
(partea mobilă), servind la orientarea și dirijarea aeronavei în plan
vertical;
 ampenajul vertical, format din derivă (partea fixă) și direcție (partea
mobilă), servind la orientarea și dirijarea avionului în plan orizontal.