NZQR

Algebră – clasa a VIII-a

-∞  +∞

prof. Silvia Doandeș

Școala cu cls. I-VIII nr. 30, Timișoara
 Cuprins
Mulțimi de numere

NZQR

Axa numerelor

Opus, invers, modul

Tipuri de aproximări

Reprezentarea iraționalelor pe axă

Spirala lui Arhimede

Alte construcții geometrice

N=mulţimea numerelor naturale
Z=mulţimea numerelor întregi
Q=mulţimea numerelor raţionale
R=mulţimea numerelor reale
R-Q=mulţimea numerelor iraţionale
Mulţimea numerelor naturale

N = { 0, 1, 2, 3, …}

• 0 este cel mai mic număr natural.

• Nu există cel mai mare număr natural.
• Numere care aparţin mulţimii N:
58; 724; 100; 32689; 106.
• Numere care nu aparţin mulţimii N:
-3; -12; 0,7; -5,2(6); ; ; .
Mulţimea numerelor întregi

Z = { ..., -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, …}

• Oricărui număr întreg pozitiv îi corespunde

un număr întreg negativ.
• Numere care aparţin mulţimii Z:
24; -43; 625; -100; 27314; -106.
• Numere care nu aparţin mulţimii Z:
8,1; -0,5; 9,(7); -1,3(26); ; ; .
Mulţimea numerelor raţionale
• Se notează cu Q
• Orice număr raţional se poate scrie sub forma:
, aZ, b Z*
• Numerele raţionale pot avea după virgulă:
- un număr finit de zecimale;
- o infinitate de zecimale care se repetă periodic;
- o parte finită urmată de o parte periodică.
• Numere care aparţin mulţimii Q:
0; 1; 10; -1; -106; 2-3; -0,5; 3,(74); 1,8(2); .
• Numere care nu aparţin mulţimii Q:
; ; ; ; .
 Mulţimea numerelor reale

• Se notează cu R
• Un număr real este sau raţional, sau iraţional.
• Numerele iraţionale au după virgulă o infinitate
de zecimale fără parte periodică.
• Numere care aparţin mulţimii R:
0; 1; 10; -1; -106; 2-3 ; -0,5; 3,(74); 1,8(2); ;

• Numere care nu aparţin mulţimii R:
soluţii ale unor ecuaţii precum:
x2+1=0; x2+x+1=0; -3x2-5=0.
Un număr de forma , aN, este iraţional dacă:

• Numărul a are ultima cifră 2, 3, 7 sau 8.

R-Q pentru că u(152)=2.
• Numărul a este cuprins între două pătrate
perfecte consecutive.
72<56<82, deci R-Q.
• Numărul a admite un divizor p, dar nu admite ca
divizor pătratul lui p.
R-Q pentru că 115 5 şi 115 25.
NZQR

N
Z
Q
* R
 Adevărat sau fals ?

• Un număr scris cu virgulă nu este întreg.

Exemple: 0,516; -1,9; +34,78.
• Un număr scris cu liniuţă de fracţie nu este întreg.
Exemple:
• Un număr scris cu radical nu este raţional.
Exemple:
Afirmaţiile anterioare sunt false.
Demonstrăm cu metoda contraexemplului.

• numere întregi scrise cu virgulă:

51,0; -852,0; +6174,0.
• numere întregi scrise cu liniuţă:
numere raţionale scrise cu radical:

Atenţie ! Nu asociaţi automat numerele

scrise cu radical cu numerele iraţionale!
 NZQR
• Georg Cantor (1845-1918) a avut o contribuţie
remarcabilă în fundamentarea teoriei mulţimilor.
În acelaşi timp el a dat o construcţie a numerelor
reale printr-o metodă diferită de cele realizate de
predecesorii săi.
• Creator al teoriei numerelor reale, poate fi însă
considerat matematicianul grec
Eudoxus (408-355 î.Hr.)
• Ideile sale inspirate din geometrie au fost
preluate de Karl Weierstrass (1815-1897) şi de
Richard Dedekind (1831-1916) şi dezvoltate prin
metode aritmetice şi analitice moderne.
 Ce este axa numerelor reale ?

originea
sens pozitiv
OA=1

O dreaptă pe care am fixat:

• un punct O numit origine;
• un sens pozitiv (indicat de săgeată);
• o unitate de măsură.
 x

Abscisa punctului D este . Scriem

• Oricărui număr real i se poate asocia un punct de pe

axa Ox şi reciproc, oricărui punct de pe axa Ox i se
poate asocia un număr real;
• Numerele reale “ocupă” toate punctele dreptei Ox
Opusul unui număr real a este numărul x cu
proprietatea că a + x = 0. Opusul lui a este  a.

x
2 0 0,5 +2

Inversul unui număr real nenul a este numărul x cu

proprietatea că a  x = 1. Opusul lui a este a-1=1/a.

Numărul +2 0 - 0,(3)
Opusul -2 0 +0,(3)
Inversul 0,5 nu există -3
 Modulul unui număr real (valoarea absolută)
este egal cu numărul, dacă acesta este pozitiv sau
este egal cu opusul lui, dacă numărul este negativ.
+5= 5;   3= 3; 0= 0.
Modulul unui număr real exprimă distanța de la O la
poziția acestuia pe axa numerelor. Reprezentând o
distanță, modulul unui număr nenul este întotdeauna
pozitiv.
Exemplu pentru un număr x real și pozitiv:

 x + x
x
x +x
0
 Exerciții

1) Arătați că următoarele numere sunt opuse unul

altuia:
1 1 5 3
 3  5 și
15
2) Arătați că următoarele numere sunt inverse unul
altuia:
 
12
1
și 2 3

3) Calculați:  3  1 3  1 3
Aproximări prin lipsă
1; 1,6; 1,66; 1,666 aproximează prin lipsă
cu o eroare mai mică decât 100; 10-1; 10-2;10-3
numărul 5/3=1,(6).

Aproximări prin adaos

2; 1,7; 1,67; 1,667 aproximează prin adaos
cu o eroare mai mică decât 100; 10-1; 10-2;10-3
numărul 5/3=1,(6).

1,(6) x

1,6 1,7
Rotunjiri
Rotunjirea lui 6,4 este 6 deoarece 6,4 este mai apropiat
de numărul întreg 6 decât de numărul întreg 7.
5 6 7 x

6,4

Rotunjirea lui - 0,3 este 0 deoarece - 0,3 este mai apropiat

de numărul întreg 0 decât de numărul întreg - 1.

-1 0 x

- 0,3
Trunchieri
Trunchierea lui 1,75 la prima zecimală este 1,7.

1,7 1,75 x

Trunchierea lui – 0,236 la a doua zecimală este – 0,23.

- 0,236 - 0,23 x

Trunchierea lui 5.278.349 la ordinul 6(al sutelor de mii)

este 5.200.000.
Trunchierea lui 3,(4) la a șasea zecimală este 3,444444.
 Exerciții

1) Determinați rotunjirile și trunchierile la prima, a

doua, a treia și a patra zecimală:
101,00344; - 11,43291
2) Aproximați prin lipsă și prin adaos, cu o eroare de o
unitate, rădăcina pătrată a numerelor:
86,42; 24403,6

3) Arătați că: 0,048 < 0,00232 < 0,049.

Exerciții

4) Marius a efectuat operaţii cu calculatorul de buzunar,

dar nu a fost suficient de atent la introducerea
datelor. El a obţinut următoarele rezultate:
a) 356,32 + 2879,47= 32135.79
b) 32,974  5,329=17.655
c) 76,138  89,742= 68327.763
d) 85,87 : 1,634= 5.2564
Ana a privit timp de o secundă exerciţiile, apoi i-a spus:
„Toate sunt rezolvate greşit!”
Arătaţi cum a procedat Ana pentru a descoperi rapid
acest lucru.
 Cum reprezentăm pe axă
numerele iraţionale ?

-∞  +∞

aproximări

Folosind

construcţii geometrice
Aproximări

În funcţie de precizia cu care dorim să lucrăm,

putem înlocui un număr real cu aproximări ale sale,
care să aibă un ordin de mărime dat.
De cele mai multe ori, nu avem nevoie de o
precizie atât de mare încât să folosim rigla şi
compasul pentru a reprezenta un număr pe axă. În
aceste situaţii, recurgem la încadrarea numărului dat
între două numere raţionale care îl aproximează prin
lipsă, respectiv prin adaos. Astfel putem reprezenta
pe axă numărul dat printr-un punct situat între
punctele corespunzătoare unei încadrări date.
 3< 10 < 4 încadrare prin aproximare la unităţi

3,1< 10 < 3,2 încadrare prin aproximare la zecimi

3,16< 10 < 3,17 încadrare prin aproximare la sutimi

aproximare aproximare
prin lipsă prin adaos
Dacă avem nevoie de o precizie mai
mare, atunci folosim rigla şi compasul.
Construcţii geometrice

Anumite numere iraţionale, cum sunt radicalii,

pot fi reprezentate “exact” pe axa numerelor.
Folosim teorema lui Pitagora, rigla şi compasul
pentru a construi un segment de lungime :

-∞ +∞
 Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor
lungimilor catetelor este egală cu pătratul
lungimii ipotenuzei.

Teorema stabileşte echivalenţa între

o proprietate geometrică (a fi un triunghi dreptunghic) şi
o proprietate numerică (suma pătratelor a două numere
este pătratul unui alt număr), trasând o legătură între
geometrie şi aritmetică.
• Cunoscută de babilonieni cu un mileniu înainte de
Pitagora, demonstrată de el şi redemonstrată de Euclid,
celebra teoremă a fost obiect de studiu în China şi în
lumea arabă.
• A fascinat de-a lungul mileniilor nu numai geometri de
profesie ci şi persoane cu cele mai variate ocupaţii.
• La începutul secolului nostru erau inventariate 370 de
demonstraţii diferite pentru această teoremă.
 matematician şi filozof grec, spunea:

• Cedează întotdeauna cuvintelor blânde şi faptelor

folositoare.
• Obişnuieşte-te să domini: lăcomia în primul rând,
apoi lenea, luxul şi mânia.
• Prietenul care ne ascunde defectele, ne slujeşte
mai rău decât duşmanul care ni le reproşează.

(Vezi I. Dăncilă “Matematica gimnaziului”-pag. 108)

Desenul următor vă sugerează un procedeu pentru
a construi segmente de lungime
• A fost nu numai un mare matematician al Siracuzei
şi al antichităţii, dar şi unul al tuturor timpurilor.
• Pliniu l-a numit “zeul matematicii”, iar Leibniz a
scris că, dacă cunoşti opera lui Arhimede, nu mai
poţi admira descoperirile noi.
• Legendele şi anecdotele care au împodobit
invenţiile sale sunt aproape singurele izvoare de
unde putem afla amănunte despre opera sa
matematică şi inginerească.
(Vezi I. Dăncilă “Matematica gimnaziului”-pag. 141)
Folosiţi spirala lui ARHIMEDE pentru
a reprezenta pe axa numerelor:
Un procedeu pentru a construi, cât mai
rapid, un segment de lungime

34 = 25 + 9 = 52+32
Desenul următor vă sugerează cum putem construi,
cât mai rapid, un segment de lungime

15 = 32 + 22 + 12 + 12
SAU: 15 = 15 1 = (8+7)(8-7) = 82 - 72

AC2 = BC2 - AB2

AC2 = 82 – 72
AC2 = 15
AC = 15
Construiţi asemănător segmente de lungime:

INDICAŢII
INDICAŢII

17=16+1
41=25+16
35=25+9+1, sau 35=132-122
39=36+1+1+1, sau 39=202-192
86=81+4+1
106=81+25
Numărul:

12 345 678 987 654 321

este un număr remarcabil. Dar şi rădăcina lui
pătrată este tot aşa: este un număr întreg !
Voi îl puteţi calcula ?
 Numărul 12 345 678 987 654 321
• este pătrat perfect şi se citeşte astfel:
12 biliarde, 345 bilioane, 678 miliarde,
987 milioane, 654 mii, 321.
• rădăcina lui pătrată este: 111 111 111.
112=121
1112=12321
11112=1234321
111112=123454321
1111112=12345654321
11111112=1234567654321
111111112=123456787654321
1111111112=12345678987654321
 La această prezentare
Am folosit idei, metode și tehnici din următoarea:

BIBLIOGRAFIE

Mihaela Singer, Cristian Voica, Consuela Voica

– Matematică, manual pentru clasa a VIII-a –
Ed. SIGMA, Bucureşti, 2000
Solomon Marcus și Mihaela Singer
– Matematică, manual pentru clasa a IX-a M3(filologie)–
Ed. SIGMA, Bucureşti, 2001
Ioan Dăncilă – Matematica gimnaziului între profesor şi elev
Ed. ARAMIS, Bucureşti, 2001
Bernhard Eder, Willibald Kodym, Franz Lechner
– PowerPoint - prezentări
Ai ajuns la sfârşit.
ALEGE !
ÎNAPOI

IEŞIRE