Familia

Mustelidae
Specii
 Vidra/lutră – Lutra lutra
 Bursuc/viezure – Meles meles
 Jder de copac – Martes martes
 Jder de piatră – Martes foina
 Nevăstuică – Mustela nivalis
 Hermină – Mustela erminea
Vidra/lutră – Lutra lutra
 MORFOLOGIE
Toate speciile din subfamilia Canoidea au corpul lung
și șerpuitor, picioarele scurte, cu membrană interdigitală, coada
lungă musculoasă și capul mic cu botul scurt.
Lungimea vidrelor variază în jurul a 1 m, cântărind
între 22 și 45 kg. Reprezentanții cei mai mari ai grupei
sunt vidra de mare și vidra uriașă.
Ca și celelalte mustelide, vidrele prezintă un dimorfism
sexual, masculii fiind mai mari ca femelele. Animalele au
o blană lucioasă cu părul scurt și des (peste 1000 de fire/mm²)
de culoare cenușie-brună cu un guler de culoare mai deschisă
pe gât sau abdomen. Blana are un rol important de protecție
fiind acoperit de un strat de aer termoizolant în apă. Vidrele pot
să rămână sub apă timp de 8 minute, blocându-și în acest timp
orificiile nărilor și urechilor.
 COMPORTAMENT ȘI HRĂNIRE
Vidrele sunt animale care sunt de obicei active ziua, dar unele dintre
ele practică un mod de viață nocturn. Își fac rost de hrană din apă. Vidrele se
hrănesc cu pește, broaște, crustacei și alte nevertebrate acvatice, cantitatea de
hrană zilnică a unei vidre variind între 15 și 25% din greutatea corporală a
animalului. Cantitatea necesară de hrană este influențată de anotimp. Cele mai
multe vidre vânează între 3 și 5 ore pe zi. Masculii trăiesc solitari, căutându-și
pereche numai în perioada împerecherii, iar femele se ocupă de creșterea
puilor.
 AREAL
Raspândirea vidrei în Europa cât si la noi depinde de
posibilitatea procurarii hranei ei de baza: pestele.
Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie tarmurile
Împădurite ale apelor curgatoare si stătatoare, fie ele de munte sau de
ses.
Rspândită din Europa pân în Asia centrală și nordul Africii. La
noi, localizat în delt localizata în delta si pe lânga râurile de munte
bogate în pastravi. Traieste în apa si pe uscat, având vizuina cu doua
intrari.
 Bursuc/viezure –meles meles
 MORFOLOGIE
Denumit si bursuc, membru al familiei Mustelidae, viezurele este un
mamifer plantigrad, de talie mica, cu o lungime a corpului de 70-80 cm. Are o
coada scurta, stufoasa, de culoare deschisa, de aproximativ 20 cm., sub care se
afla o glanda cu secretie dezagreabila, cu rolul de a indeparta dusmanii.
Lungimea la greaban este de 30 cm si poate atinge o greutate de 10-20 kg.
 COMPORTAMENT
Vârsta maturitatii sexuale este la un an si jumatate. Împerecherea prin
iulie-august. Femela naște o singura data pe an, dupa 8-9 luni de la
împerechere, prin februarie-martie, 3-5 pui, orbi, car vad dupa 9 zile si devin
independenti dupa o jumatate de an. Este animal de amurg si de noapte
Cea mai mare parte a timpului o petrece în vizuina. Pe timp frumos
iese din când în când sa be apa; îi place sa se scalde.
 AREAL
Raspândit în cea mai mare parte a Europei, cu exceptia jumatatii
nordice a tarilor Scandinave, a insulelor Sicilia, Sardinia, Corsica si Baleare.
La noi cam în acelea si locuri cu vulpea de obicei la marginea padurilor
subcarpatice, în apropierea terenurilor de cultură.
 HRĂNIRE
Omnivor, consumând radacini, jir, ghinda, diferite seminte, porumb,
struguri, fructe padurete, melci, insecte, râme, pui de iepuri, pasari, oua.
Hiberneaza.
 VÂNATOARE - 1 august – 31 martie.
 Jderul de copac - Martes martes
 MORFOLOGIE
Capul + trunchiul 44-50 (53) cm; coada 23-28 (33) cm; greutatea
masculului 1,2-1,8 kg iar a femelei 0,8-1,4 kg. Spatele cafeniu întunecat. Botul
roscat. Fruntea si obrajii cafenii deschis.
Laturile corpului si abdomenul galbui. Picioarele cafenii-negre.
Coada cafenie-roscata. Buza superioara cu mustati, iar sub ochi, pe barbie si
gât, smocuri rare de par tare.
Iarna, blana mai întunecata. Se întâlnesc uneori exemplare albe cu
gâtul galben deschis. În general prezinta variatii de culoare sub influența
climei.
 Longevitatea este de 8-10 ani, dar în cazuri rare si de 14-16 ani. Cele mai
dezvoltate simturi sunt vazul si pe locul doi mirosul.
 Vârsta maturitatii este extrem de târzie, la doi ani si trei luni.
 Împerecherea prin iulieaugust. Femela naste dupa 8-9 luni 2-4 pui, orbi,
care vad dupa 14 zile; parasesc cuibul dupa 7-8 saptamâni si devin
independenti la 3-4 luni. Masculul nu participa la cresterea puilor.
 Raspândit în toate regiunile paduroase din emisfera nordica. La noi, prin
padurile de foioase din lan tul carpatic, prin scorburile si crapaturile
stâncilor, prin cuiburile parasite de pasarile rapitoare sau în cele de
veverita.
 Se catara cu usurinta pe copaci. Se hraneste cu iepuri, soareci, veverite, cu
oua, uneori fructe, miere de albine, insecte mari; distruge cocosii si
gainusele de munte. Mai mul nocturn.
 Vânatoare 15 septembrie – 31 martie.
Jder de piatră – Martes foina
 Capul + trunchiul 35-45 (50) cm; coada 20-25 (27) cm; greutatea
masculului 1,7-2 kg iar a femelei 1,1-1,5 kg. Blana cenusie-castanie; gâtul
si pieptul albe, iar picioarele negre-cafenii.
 Raspândit mai mult în partea centrala si estica a Europei. La noi în zona de
deal, preferând locurile stâncoase, cladirile parasite, în preajma locuintelor,
rar în copaci.
 Este un animal predominant nocturn.
 Hrana ca si la jderul de copac; ataca cu salbaticie gainile din poieti, unde
mai mult distruge decât consuma, preferând sângele cald.
 Împerecherea prin iulie-august. Femela naste dupa 8-9 luni 2-4 pui, orbi,
care vad dupa 14 zile.

 Vânatoare 15 septembrie – 31 martie.

Helge/ hermină – Mustela
erminea
 Capul + trunchiul 20-30 cm; coada 8-10 (11) cm; craniul la
mascululul adult 43,4 mm, la femela adulta 40-45 mm; greutatea
150-300 g. Corpul pare lung, deoarece gâtul si trunchiul au aceiasi
grosime. Picioarele scurte si relativ subtiri. Talpa acoperita cu peri.
Degetele au gheare puternice.
 Coada subtiata catre vârf, botul usor obtuz, dintii puternici,
urechile rotunjite la vârf, destul de late, asezate pe laturi si mai
îndarat. Ochii usor oblici, mici, stralucitori. Vara, dorsal, pe laturi,
pe picioare si coada cafenie-roscata. Marginea buzei superioare,
abdomenul, pieptul, gâtul, partea interna a picioarelor albe-galbui.
 Iarna complet alba, numai vârful cozii negru.
 Raspândita în toata partea de nord a Europei, în partea centrala si
nordica a Asiei. La noi,
 Se hraneste cu pui de ierunca si cocos de munte, iezi de caprioara, soareci,
reptile, oua. Prefera carne proaspata si calda.
 Împerecherea prin februarie. Femela naste, dupa 5 saptamâni, 3-6 pui.

 Vânatoare 15 septembrie – 31 martie.

Nevastuica (Mustela nivalis
 Capul + trunchiul (11) 13-22 (24) cm; coada 4-7 cm; craniul
28-45 mm; greutatea (45) 75-130 g.
 Aspectul si culoare blanii se aseamana cu cel de la Mustela
erminea. La colturile gurii câte o pata mica, rotunda cafenie;
uneori cu pete cafenii si pe abdomen. În regiunile
meridionale si temperate, culoarea blanii ramâne aproape tot
timpul anului aceeasi, iar catre nord iarna devine alba-
cafenie, fara vârful cozii negru.
 Raspândita în toata Europa, în vestul Asiei si nordul Africii. La noi, ssp. M.
n. nivalis destul de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lânga
asezari omenesti, prin grajduri, hambare, mori; semnalata mai mult în
Transilvania.
 Modul de viata, hrana si reproducerea ca si la Mustela erminea. Ssp. M. n.
boccamela foarte asemanatoare cu hermina, se gaseste în Dobrogea,
Muntenia, Transilvania. Raspândita în Europa mai mult în partea
meridionala.
 Vânatoare 15 septembrie – 31 martie.
 VA MULȚUMESC !!!!!