AMBALAJE IN INDUSTRIA

BERII
 Berea este un produs fermentativ.

 O bautura slab alcoolica fabricata din

orz,hamei,drojdie si apa.

 Este cea mai solicitata mai ales in sezonul

calduros
 Fabricareaberii din aceste materii
prime are loc în trei etape mari şi
anume:
Fabricarea malţului din orz
( maltificarea);
 Obţinerea malţului de bere

( fierberea);
Fermentarea mustului de bere cu
ajutorul drojdiei, inclusiv
condiţionarea berii rezultate.
MATERIILE PRIME

 Orzul este materie primă tradiţională pentru

fabricarea berii, foarte răspândită, fiind a
patra cereală cultivată în lume după grâu, orez
şi porumb. Este puţin pretenţioasa din punct
de vedere al solului şi climei, cultivarea
făcându-se în zona temperată până spre cercul
polar şi poate atinge cele mai mari altitudini
de cultivare.
 Apa este una din materiile prime de bază
pentru fabricarea berii produs în compozitia
căruia intră în medie în proporţie de 88%.
Cele mai renumite şi mai tipice beri fabricate
în lume îşi datorează caracteristicile îndeosebi
calităţilor apelor cu care sunt obţinute. Astfel
berea Pilsen este obţinută cu o apă cu duritate
foarte mica, berile brune de München, Dublin
sau Londra se obţin cu ape ce au un conţinut
ridicat în bicarbonaţi de calciu şi puţini sulfaţi,
berea de Dortmund, puternic aromată, este
obţinută cu apă cu duritate mare conţinănd
sulfaţi şi cloruri, în timp ce berile amare de
Burton se obţin cu ape cu conţinut mare în
sulfaţi de calciu.
 Hameiul reprezintă o materie primă
indispensabilă fabricării berii conferindu-i
acesteia gust amar şi o aromă specific.
Valoarea la fabricarea berii este dată îndeosebi
de substanţele (răşinile ) amare şi de uleiurile
esenţiale aduse de hamei. Răşinile reprezintă
precursorii substanţelor amare din bere şi
determină şi valoarea antiseptică a hameiului,
iar uleiurile esenţiale sunt responsabile de
aroma de hamei.
INLOCUITORII MALTULUI
 In multe ţări malţul este înlocuit parţial cu cereale nemaltificate sau
cu zahăr, ceea ce aduce o serie de avantaje, dintre care se pot
mentiona următoarele :
 Se produc cheltuieli aferente maltificării ;
 Dispar pierderile în amidon care intervin în mod normal la
maltificare ;
 Se pot utiliza la obţinerea berii şarje ce au o energie slabă de
germinare şi nu se pot maltifica ;
 Are loc o creştere a randamentului fierberii atunci când se
prelucrează cereale nemaltificate cu un extract superior malţului ;
 Se îmbunătăţeşte uneori culoarea, plinătatea şi spumarea berii
obişnuite.

 Cei mai utilizaţi înlocuitori sunt : porumbul, orezul şi orzul.

OBTINEREA MUSTULUI DE MALT

 Obţinerea mustului de malţ, cu sau fără adaos de

nemaltificate, apă şi hamei se împarte în
urmatoarele faze principale :
 Măcinarea malţului şi eventual a altor cereale ;

 Plămădirea pentru obţinerea soluţiei de extract ;

 Filtrarea mustului primitiv ;

 Fierberea mustului cu hamei ;

 Răcirea mustului şi limpezirea mustului fiert ;

TEHNOLOGIA FERMENTĂRII MUSTULUI
DE BERE

 Mustul de bere răcit reprezintă un

semifabricat pentru următoarele etape din
procesul tehnologic de fabricare a berii –
fermentarea – şi în acelaşi timp substratul
pentru activitatea drojdiei de bere ca agent al
fermentaţiei alcoolice.
 Fermentaţia mustului are loc în două faze :
-Fermentaţie principală sau primară ;
-Fermentaţie secundară sau maturare.

 La fermentaţia primară are loc transformarea

celei mai mari părţi din zahărul fermentescibil în
alcool şi bioxid de carbon rezultând berea tânăra.
In timpul fermentaţiei secundare se continuă
fermentaţia extractului, iar berea se limpezeşte, se
saturează în bioxid de carbon şi îşi finisează
gustul şi aroma.
FUNCTIILE AMBALAJELOR
 Funcţia de protecţie a produsului ambalat
-Funcţia de protecţie se referă la faptul că ambalajul trebuie să
protejeze calităţile pozitive ale produsului ambalat pe tot parcursul de
la producător la consumator.
-Această funcţie de protecţie are patru componente :
-Funcţia de protecţie mecanică a produsului ;
-Funcţia de protecţie chimică şi fizico-chimică a produsului ambalat ;
-Funcţia de protecţie împotriva insectelor şi rozătoarelor ;
-Funcţia de protecţie împotriva microorganismelor din mediul
înconjurător.
-Dacă una dina ceste componente nu este eficient îndeplinită,
ambalajul respectiv nu este corespunzător pentru ambalarea
produselor alimentare.
 Funcţia de informare şi promovare a produsului ambalat
-Funcţia de informare şi promovare a produsului ambalat are ca
scop pe de o parte informarea consumatorului asupra
caracteristicilor prodului ambalat, iar pe de altă parte promovarea
acestuia. Funcţia de promovare poate conduce la acceptarea sau
neacceptarea produsului ambalat de către cumpărători, care se
reflectă în creşterea sau scăderea vânzărilor produsului respectiv.
-Pentru a îndeplini funcţia de informare şi promovare ambalajul
trebuie :
-Să atragă atenţia cumpărătorului asupra produsului ;
-Să exprime ideea de produs ;
-Să prezinte produsul prin informaţii referitoare la compoziţie,
putere calorică, valoare nutritivă, etc. ;
-Să prezinte uşurinţă în deschiderea şi închiderea la cumpărare,
respectiv consum ;
-Să asigure o porţionare corectă ;
-Să asigure indicii igienico saniari ai produsului ambalat ;
-Să rămână în condiţii corespunzătoare şi după vânzare ;
-Să fie uşor de înlăturat după consumarea produsului, fără să
polueze mediul ;
-Să ţină seama de particularităţile etnice şi religioase ale
segmentelor de populaţie cărora i se adresează.
Eticheta ambalajului trebuia să conţină următoarele
informaţii : numele producătorului, denumirea produsului,
componenetele produsului în ordinea ponderii acestora în
produsul alimentar, gramajul, data fabricaţiei, data expirării
şi după caz, condiţiile de păstrare ale produsului alimentar
ambalat şi modalitatea de utilizare a acestuia.
Printre informaţiile specificate pe ambalaj se găseşte şi
codul de bare.
 Funcţia de raţionalizare (eficientizare) a
transportului
 Funcţia de eficientizare se referă la
promovarea unor unităţi modulate de
transport şi desfacere a produselor ambalate,
care să uşureze transportul, manipularea şi
distribuirea produselor ambalate.
AMBALAJE METALICE DIN ALUMINIU

 Aluminiul ca material de ambalare pentru

industria alimentară este disponibil în două
moduri de prezentare:
−𝟔
 Folii 0.1 – 11*𝟏𝟎 , care se foloseşte la
dulciuri, ciocolate, etc.
−𝟔
 Tablă de aluminiu 11 – 30*𝟏𝟎 m
SCHEMA OPERAŢIILOR NECESARE
PENTRU OBŢINEREA AMBALAJELOR
METALICE DIN ALUMINIU.
 Ambalajele din tablă de aluminiu sunt
compuse numai din două piese (un capac şi un
corp), deoarece corpurile ambalajelor de
aluminiu se obţin numai prin ambutisare, ele
nu se pot suda sau lipi
SPĂLAREA CUTIILOR METALICE
 Cutiile metalice procurate de la fabricant sunt libere de
impurităţi, dar în timpul transportului praful se poate
depune la interiorul acestora. Înainte de utilizare,
acestea trebuie spălate cu apă. Operaţia se execută prin
pulverizarea apei într-o instalaţie, unde cutiile se
deplasează pe un transportor gravitaţional.
 Transportorul este prevăzut cu un mecanism de
răsturnare a cutiilor cu gura în jos, pentru spălare şi
scurgere, apoi revenirea acestora cu gura în sus,
pregătite pentru umplere. După spălare, cutiile sunt
examinate, iar cele deformate sunt excluse de la
îmbuteliere, fiind presate sub formă de balot pentru
recuperarea materialului de execuţie.
ETICHETAREA CUTIILOR METALICE
Una din caracteristicile esnţiale ale modernizării
producţiei de bere constă în reconsiderarea ca un sistem
bicompenent. Concepţia sistematică asupra berii ca
marfă, din punct de vedere al celor două componente ale
sistemului (bere + ambalaj), care se condiţionează
reciproc reprezintă o necesitate obiectivă, pentru
realizarea ei, ambalajul având funcţii multiple,
binecunoscute:
 de conservare şi de protecţie;
 funcţii legate de manipulare, depozitare şi transportul
berii;
 de informare şi promovare a desfacerii de bere.
Pentru mărfurile alimentare, inclusiv pentru
bere, necesitatea socială şi economică a
preambalării este consemnată şi reglementată
într-o serie de acte cu caracter legislativ-
normativ, prin prescrierea de standarde şi
etichetarea produselor. Eticheta modernă
presupune un mesaj bogat şi mai variat de
informaţii utile comerţului şi consumatorului.
Conform recomandărilor „Comitetului pentru etichetarea
bunurilor alimentare din cadrul Comisiei Codes
Alimentarius” (FAO/OMS), etichetele trebuie să conţină
următoarele menţiuni:
 denumirea produsului;
 lista ingredientelor;
 conţinutul net;
 elementele de identificare a lotului şi data fabricaţiei;
 termenul limită pentru consum;
 numele şi adresa producătorului, distribuitorului,
importatorului sau exportatorului, ţara de origine.
Etichetele sunt complet imprimate cu toţi indicii necesari, cu
excepţia termenului de garanţie sau a datei de îmbuteliere,
care se marchează în momentul etichetării buteliei.
MARCAREA TERMENULUI DE GARANŢIE
PE CUTII METALICE
Pentru inscripţionarea acestei informaţii pe etichete
se folosesc diferite dispozitive:
 dispozitive de ştampilare pentru capacităţi de
60000 butelii/h;
 dispozitive de ştanţare sau perforare pentru
hârtia cu o singură faţă lăcuită, pentru capacităţi
medii;
 imprimante cu jeet de cerneală; prin această
metodă se imprimă informaţia fără contact, prin
folosirea unui microprocesor de control al jetului
de cerneală.
 Marcarea termenului de valabilitate sau a datei
îmbutelierii pe cutiile metalice se face pe capacul
superior prevăzut cu dispozitivul de deschidere.
Întrucât, pe tot parcursul procesului de îmbuteliere,
cutiile sunt umede, marcarea cu toate informaţiile
necesare se realizează când acestea sunt încă uscate,
după despachetare.
 Imprimantele cu jet de cerneală sunt folosite, de
obicei, pentru marcarea cutiilor metalice pentru
bere. Cerneala specială este forţată să treacă printr-
o valvă de control 1, apoi printr-un tub de cristal
special pentru cerneală 2, având diametrul egal cu
cel al firului de păr, divizând jetul în 66000
pulsaţii/s, realizând picături care sunt separate în
tunelul de separare 3
 . Picăturile de cerneală sunt deviate de placa 4 într-o
poziţie stabilită anterior pe capacul superior al cutiei şi
ele se usucă imediat. Distanţă între punctul de reflexie
şi capacul cutiei este de câţiva zeci de mm. Mărimea
literelor şi a cifrelor depinde de acest orificiu şi este mai
mare, dar mai puţin clară, cu creşterea diametrului
orificiului.
 Capacitatea unei imprimante cu jet de cerneală este
foarte mare 16-17 cutii/s şi funcţionează în flux
continuu. Pentru inscripţionarea unei cutii se folosesc
120-150 picături de cerneală, ceea ce conduce la un
total de 2004-2505 picături/s.
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE
UTILIZĂRII AMBALAJELOR METALICE
DIN ALUMINIU PENTRU AMBALAREA
BERII
 Avantajele utilizării ambalajelor metalice pentru ambalarea berii :
-Rezistenţa mecanică foarte bună în timpul ambalării,
transportului şi depozitării ;
-Capacitatea de transfer a temperaturii din autoclav către produsul
ambalat este foarte bun ;
-Opacitatea materialului de ambalare este foarte bună ;
-Ambalajul are o bună capacitate de imprimare cu date referitoare
la bere ;
-Au o bună capacitate de reflectare a razelor calorice datorită
luciului metalic ;
-Impermeabilitatea materialului din care este confecţionat
ambalajul
 Dezavantajele utilizării ambalajelor metalice
pentru ambalarea berii :
-Preţul de cost de produs pe unitatea de ambalaj
este foarte ridicat ;
-Posibilităţi de deformare ridicate a ambalajului
cu produs.
 Ambalajele din sticlă
 Sticla ca material de ambalare a produselor alimentare are
ca destinaţie ambalarea lichidelor şi a produselor
alimentare păstoase de tipul cremelor, sosurilor etc.
 Umplerea sticlelor se face după principiul izobarometric cu
maşini automate de îmbuteliat. După umplere închiderea se
face cu capsule metalice prevăzute cu rondele din plastic
pentru etanşare. Etichetarea se face automat . Sticlele se
aşează în ambalaje de plastic (navete ) şi sunt depozitate.
Livrarea se face însoţită de certificat de calitate.
 Când ambalajul este făcut din sticlă verde sau transparentă
berea poate să dobândească un miros neplăcut. Culoarea
cea mai des folosită este cea maro, pentru că ea blochează
cel mai bine lumina. Sticlele transparente sunt mai ieftine şi
mai uşor de reciclat.
 Sticlele în care se vinde de obicei berea sunt maro sau
verzi. Studiile au arătat că sticlele maro protejează mai
bine conţinutul de radiaţii solare decât cele verzi.
Preferinţa consumatorilor se îndreaptă spre cele verzi,
un avantaj al acestora fiind faptul că putem vedea mai
bine conţinutul sticlei ( bere tulbure sau cu sediment).
Dacă berea este expusă la soare preferaţi sticlele maro.
Sticlele de culoare albă protejează cel mai puţin
conţinutul. Produsul bun se recunoaşte după modul de
ambalare. Tradiţional cel mai bun capac este capsula
coroană metalică cu plută având la interfaţa dintre
pluta şi bere o foiţă de aluminiu. In zilele noastre pluta
este înlocuită cu plastic. Dopurile în întregime din
plastic sunt inferioare capsulelor metalice.
 Avantajele şi dezavantajele utilizării ambalajelor din sticlă
pentru ambalarea berii

 Avantajele oferite de caracteristicile sticlei pentru ambalarea sticlei:

-Sticla este inertă din punct de vedere chimic, nu reacţionează decât cu
acidul fluorhidric;
-Sticla este impermeabilă la apă, vapori de apă, gaze şi arome;
-Sticla nu are miros şi nu reţine mirosuri;
-Sticla este igienică, adică poate fi spălată foarte bine, astfel încât
ambalajele din sticlă pot fi refolosite;
-Sticla este transparent putând face berea vizibilă pentru cumpărător;
-Are o rezistenţă mecanică sufficient de bună astfel încât să reziste
procesului de ambalare, transport şi depozitare a produselor
alimentare;
-Ambalajele din sticlă sunt relative ieftine.
 Dezavantajele oferite de caracteristicile sticlei
pentru ambalarea sticlei:
-Fragilitae ridicată care duce la procente de
spargere foarte mari la ambalare, transport şi
depozitare;
-Greutate relativă mare;
-Depozitare şi transport relative greoaie.
Ambalajele din polietilen tereftalat (PET)
 Utilizarea polietilen tereftalatului (PET) ca material
pentru confecţionarea buteliilor destinate ambalării
produselor alimentare lichide, generic denumite băuturi,
a început încă din 1970 deşi abia 20 de ani mai tarziu s-a
impus cu adevărat pe piaţă.
 Polietilenul tereftalat este obţinut prin polimerizarea
dintre acidul tereftalic şi etnadiol. Are ca material de
ambalare o caracteristică foarte important, care îl face
utilizabil la ambalarea produselor carbogazoase, şi
anume impermeabilitate foarte ridicată la C .
Prelucrarea PET se face rpin procedeul de suflare din
epruvete (butelii).
 Practic utilizarea buteliilor din PET la îmbutelierea
produselor alimentare lichide pare a nu avea limite :
bere, apă minerală, sucuri de fructe, uleiuri comestibile
etc.
 Buteliile din PET pentru a putea fi utilizate la
îmbutelierea berii trebuie să satisfacă
următoarele cerinţe :
 să prezinte proprietăţi barieră suficiente pentru a
proteja berea faţă de pătrunderea oxigenului şi
pierderile în bioxid de carbon ;
 să poată fi pasteurizată ;
 costurile de fabricaţie să fie concurenţiale ;
 să fie reciclabilă.
 In afară de aceste condiţii buteliile PET trebuie să
fie compatibile cu alimentul (berea).
 Buteliile PET standard, fiind confecţionate numai din
granule de polietilen tereftalat, nu corespund condiţiilor
severe cerute la păstrarea berii îmbuteliate. Astfel, o
pătrundere cât de mică de oxigen prin pereţii buteliei
PET standard este suficientă pentru a altera
caracteristicile senzoriale ale berii, iar pierderea de
bioxid de carbon, afectează gustul şi proprietăţile de
spumare ale băuturilor.
 Dacă se ţine seama de cerinţele comerţului privind o
stabilitate a berii îmbuteliate de minim şase luni, se
poate spune că buteliile PET standard nu corespund
pentru îmbutelierea berii, întrucât nu asigură protecţie
suficientă împotriva pătrunderii oxigenului, iar oxidarea
rapidă a berii ar conduce la o învechire pretimpurie a
berii îmbuteliate.
 Pentru reducerea permeabilităţii PET la oxigen şi bioxid de
carbon producătorii de butelii PET au realizat aşa numitele
« materiale barieră ».
 Principalele căi de îmbunătăţire a proprietăţilor barieră ale
buteliilor PET sunt :
 -utilizarea a altor materiale plastice cu proprietăţi barieră mai
bune decât ale PET ;
 -îmbunătăţirea proprietăţilor buteliilor monostrat prin
controlul cristalinităţii PET ;
 -crearea buteliilor multistrat – butelii la care, între straturile de
PET se află unu sau mai multe straturi bariera care să împedice
pătrunderea oxigenului sau să-l absoarba, respectiv să prevină
pierderile de bioxid de carbon, fiind posibilă şi combinaţia celor
două metode ;
 -realizarea de butelii cu acoperiri interioare sau exterioare care
să limiteze sau să împiedice difuzia gazelor în ambele sensuri.
 Avantajele şi dezavantajele utilizării ambalajelor din polietilen
tereftalat (PET) pentru ambalarea berii

 Avantajele utilizării ambalajelor din polietilen

tereftalat (PET) pentru ambalarea berii:
-Ponderea gravimetrică este redusă faţă de
materialele tradiţionale vis-à-vis de bere ;
-Posibilităţi practic nelimitate de imprimare cu
texte referitoare la produsul ambalat, precum şi de
colorare a acestora ;
-Capacitate foarte mare de diversificare a
materialelor ;
-Posibilităţi ridicate de obţinere a unor materiale cu
rezistenţă crescută la tratamente termice.
 Dezavantajele utilizării ambalajelor din
polietilen tereftalat (PET) pentru ambalarea
berii sunt legate în special de faptul că aceste
material nu sunt biodegradabile, având un
potenţial ridicat de producer a deşeurilor
acumulabile.
AMBALAJE KEG
Consta intr- un tub de CO2 numit "sistem
interior de presurizare pe baza de CO2" care
tine berea la o presiune de 1.0 bar.
Datorita "sistemului interior de presurizare"
berea se pastreaza proaspata ca in momentul
deschiderii, timp de 30 de zile.
SPĂLAREA AMBALAJELOR
Cutiile metalice noi livrate de producătorul de ambalaje
metalice necesită spălarea şi clătirea pt că:
 în timpul transportului se poate depune praf;
 cutiile de aluminiu pentru bere, ca şi buteliile din sticlă,
trebuie să fie ude înainte de umplere;
 la umplerea la cald, cutiile din tablă cositorită trebuie
preîncălzite la o temperatură apropiată de temperatura
pe care o are produsul dozat; ca oricare alt ambalaj şi
cutiile metalice utilizate la ambalarea produselor
alimentare trebuie să fie curate şi igienice;
 pentru ambalarea aseptică cutiile metalice trebuie să fie
sterilizate înainte de ambalare.
 Mașinile și utilajele din industria alimentară sunt mașini de
lucru destinate pentru operații diversificate în cadrul
proceselor de producție, în conformitate cu cerințele
tehnico-economice impuse fiecărei lucrări în parte. Prin
folosirea mașinilor în executarea diverselor lucrări din
cadrul proceselor de producție din industria alimentară, se
asigură:
 - mărirea productivității muncii
 -realizarea unor lucrări în termene optime și de o calitate
superioară
 -reducerea costurilor pe tona de produs
 -înlocuirea muncii manuale cu munca de dirijare a
utilajului,respectiv reducerea efortului fizic
 În industria alimentară ambalajele sunt create pentru a
conține un produs, pentru a-l ține în sigurantă, a-l
transporta, manipula și a-l pune pe raft în așa fel încât să
atragă cumpărătorii. Ambalajele pot constitui o sursă de
agenți patogeni pentru alimente, motiv pentru care se
acordă o atenție deosebită ambalării produselor. Ambalarea
trebuie să se facă la cele mai înalte standarde de igienă. Să
ofere informații utile consumatorului, într-un format ușor
de citit. Materiile prime pot conține impurități cum ar fi
pământ, pesticide sau resturi de vegetale, pietre, un număr
considerabil de microorganisme.
 Ambalajele recuperabile necesită înainte de folosre o
spălare și dezinfectare cât mai perfectă. Operația de spălare
se realizează cu ajutorul mașinilor de spălat.
UTILAJE DE SPĂLARE A AMBALAJELOR
DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
 Marea varietate a ambalajelor destinate păstrării produ selor
alimentare impune o pregătire atentă a acestora, pentru asigurarea
condițiilor igienico-sanitare și de calitate a produselor finite, în
aproape toate ramurile industriei alimentare.
 Operația de spălare se face, atât în cazul ambalajelor noi, cât mai
ales la ambalajele recuperate.
 Alegerea procedeului de spălare, a soluției de detergenți, precum ți a
temperaturii de spălare se face în funcție de:
 - felul ambalajelor
 - de natura depunerilor și a resturilor de substanțe și etichete
 - gradul de murdărire al ambalajelor
 - de capacitatea de curățire a mașinii
 Ambalajele au adesea un grad mare de
murdărire, în special cele recuperate,
prezentând la interior un strat de sedi ment
solid, grăsimi și coloranți. Pe acest strat, se
dezvoltă microor ganisme. La exterior
ambalajele sunt acoperite cu etichetă și
impurități mecanice - praf. În funcție de
gradul de murdărire și de natura și caracte
risticile stratului de impurități dominant, se va
folosi mediul de spălare cel mai indicat.
 Ambalajele cele mai des folosite sunt:
 - cutii și bidoane metalice, utilizate în industria
conser velor, produselor lactate, berii, vinului,
peștelui etc.;
 - butelii din sticlă, utilizate în industria
conservelor, băuturilor, vinului, uleiului, laptelui
etc.;
 - butoaie și recipiente, lădițe din lemn sau
material plastic utilizate în industria conservelor,
vinului, bău turilor etc.;
 - navete din material plastic sau lemn, utilizate la
trans portul produselor alimentare gata ambalate.
 Procesul de spălare indiferent de mediul de
spălare folosit poate fi divizat în două etape:
- în prima etapă: stratul de impurități se umflă
datorită îmbibării stratului de sediment cu
soluția de spălare
- în a doua etapă: stratul de sediment se
desprinde de pe suprafața ambalajului, după
care este necesară o limpezire și uscare a
ambalajului
VALORIFICAREA AMBALAJELOR UZATE
 În prezent una dintre cele mai dificile probleme de rezolvat este
aceea a ambalajelor uzate care se constituie ca un factor important
de poluare a mediului. În acest context se impune creşterea gradului
de recuperare şi incinerare cu recuperare de energie. Multe ţări
europene au preocupări deosebite în această direcţie. Astfel, în
Germania acţionează legea Toepfer (1991), care a condus la apariţia
a două organisme specializate în colectarea şi reciclarea ambalajelor
uzate: „Interseroh” – organism de recuperare ambalajelor de
transport şi „Deutsche Aluminium Verpachung Recycling” (DAVR),
pentru reciclarea ambalajelor de aluminiu.
 În Franţa, ambalajele marcate „Eco-Embalages” (EE) permit
identificarea şi colectarea distinctă a ambalajelor de către
organismul EE. Pentru recuperarea şi reciclarea ambalajelor
metalice se utilizează marca „Simbolul magnet” sau un triunghi
inglobând o cutie metalică.
DESPRE ALUMINIU: RECICLAREA
 Reciclarea este esenţială pentru o dezvoltare de
durată. Ea permite resurselor să fie salvate şi
cantitatea de deşeuri să fie redusă. Crearea şi
promovarea pieţei de desfacere cu produse
reciclate şi dezvoltarea materialelor reciclate sunt
fundamentale. Aluminiul folosit este valoros – este
uşor de reciclat şi poate fi reciclat fără a pierde
din calitate. Aluminiul face o contribuţie mare şi
unică pentru a susţine reciclarea produselor pe
viitor şi pentru binele societăţii în totalitate.
ALUMINIUL ÎN RECICLARE
 Dozele folosite din aluminiu sunt o resursă importantă
care este extrem de valoroasă. Din acest motiv,
aluminiul folosit este rareori pierdut. Industria de
aluminiu are tot interesul de a promova reciclarea de
aluminiu ca parte din strategia industrială. Aluminiul
are calităţi de reciclare unice: calitatea aluminiului nu
este scăzuta prin reciclare – poate fi reciclat în mod
repetat. Aluminiul reciclat salvează energie: retopirea
aluminiului folosit economiseşte până la 95% din
energia iniţială necesară producerii de materie primă.
 Reciclarea aluminiului este economică: foloseşte mai
puţină energie şi reciclarea este auto-susţinută datorită
valorii ridicate a aluminiului folosit.
ALUMINIU, CA PARTE A SOLUŢIEI.
Metode de Sortare şi Reciclare
Există diferite metode de colectare:
 colectarea în centre speciale de colectare, eficiente
din punct de vedere al costurilor dar cu o slabă
predictibilitate în privinţa cantităţii.
 buy-back unde se plătesc în bani obiectele ieşite
din uz sau stricate şi unde este nevoie de subvenţii
de la stat
 colectarea de la marginea drumului care poate fi
mixtă, de materiale reciclabile sau depozitare pe
categorii separate
BENEFICIILE RECICLĂRII
Pe lângă beneficiile pe care le are reciclarea asupra mediului
înconjurător există şi beneficii de natură economică:
 Programele de reciclare bine puse la punct sunt mai ieftine
decât colectarea, depozitarea sau incinerarea deşeurilor. Cu
cât se reciclează mai mult cu atât scad şi costurile
 Reciclarea ajută la scăderea costurilor în locurile unde
rulează programe de colectare a deşeurilor plătite în funcţie
de cantitatea şi tipul lor
 Reciclarea creează locuri de muncă
 Reciclarea scade costurile companiilor, efortul de reciclare
fiind acoperit de economiile realizate
BENEFICIILE RECICLĂRII ASUPRA
MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR:
 Reciclarea reduce cantitatea de deşeuri ce
trebuie depozitată în gropi de gunoi sau
incinerată
 Reciclarea reduce numărul de agenţi poluanţi
din aer şi apă
 Reciclarea reduce semnificativ cantitatea de
emisii de CO2 realizată prin extragerea şi
prelucrarea minereurilor
 Se foloseşte cu 95% mai puţină energie pentru
reciclarea aluminiului faţă de cea necesară producerii
din materii prime (60% în cazul oţelului, 40% în cazul
hârtiei, 70% pentru plastic şi 40% pentru sticlă).
Conform unui studiu, în USA, o rată de reciclare de
30% ar fi echivalentă cu a scoate 25 de milioane de
maşini de pe străzi
 Reciclarea ajută la conservarea resurselor naturale
precum lemn, apă şi minereuri
 Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale
animalelor, a biodiversităţii şi previne eroziunea solului
Vă mulțumesc !
ZLATE ANTONIA-TEODORA
CATB IV