ALZHEIMER - "BOALA

UITARII"
• Afectiunea numita Alzheimer este o boala degenerativa, lent progresiva a
creierului care se caracterizeaza prin afectarea memoriei, pentru ca in cele
din urma sa apara tulburari de rationament, limba, perceptie, planificare,
recunoastere.

• Desi unele pierderi de memorie pot sa apara, in mod normal, la batranete,

nu toate sunt semne de Alzheimer. Cele mai multe sunt simple "uitari", care
nu sunt atat de severe pentru a pune la indoiala buna functionare a
creierului.
• Principalul factor de risc pentru aceasta afectiune este varsta. 10% din persoanele care au depasit
varsta de 65 de ani au Alzheimer si 50% din batranii trecuti de 85 de ani sufera de pe urma acestei
boli.

• Factorii genetici - Cele mai multe persoane dezvolta aceasta afectiune dupa varsta de 70 de ani.
Cu toate acestea, mai putin de 5% din pacienti se confrunta cu aceasta boala de la 40-50 de ani.
Cel putin jumatate dintre pacientii cu debut precoce au mostenit mutatii genetice asociate cu
boala Alzheimer.

• Alti factori de risc pentru Alzheimer includ tensiune arteriala ridicata (hipertensiune arteriala), boli
coronariene, diabet zaharat si posibil niveluri crescute de colesterol.
In plus, persoanele cu educatie formala limitata, care nu au reusit sa termine nici macar 8 ani de
scoala prezint un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune. Asta nu inseamna ca boala este
inevitabila la aceste persoane, ci doar ca exista un risc mai mare de a fi afectati de simptomele
acestei afectiuni.
Simptome

• La debutul acestei afectiuni apar, de asemenea, schimbari usoare de

personalitate - apatie, lipsa spontaneitatii si o tendinta de retragere si chiar o
indepartare de societate.

• Pe masura ce boala progreseaza, problemele de gandire se acutizeaza si

apar semne de deteriorare a unor functii intelectuale. Persoana in cauza
incepe sa aiba probleme cu cifrele si alte operatii matematice simple,
probleme cu intelegerea a ceea ce citeste si cu organizarea activitatilor
zilnice.
• Mai tarziu, aceste persoane pot deveni confuze sau dezorientate cu privire
la anul, luna sau ziua in care suntem, nu sunt in masura sa descrie cu precizie
locul in care traiesc sau oricare loc vizitat si cunoscut.

• In cele din urma, pacientii cu Alzheimer se pot rataci, pot ajunge in

imposibilitatea de a purta o conversatie, pot fi necooperanti si isi pot pierde
controlul intestinal, inclusiv controlul vezicii urinare. In stadiile avansate ale
bolii, persoanele in cauza pot deveni total incapabile de a se ingriji singure.
 Asociatia Alzheimer din America a stabilit 10 semne specifice acestei afectiuni:
• Pierderi de memorie;
• Dificultati in indeplinirea sarcinilor familiare;
• Probleme de limbaj (uita cuvinte sau sensul acestora);
• Dezorientare in timp si loc;
• Judecata slaba sau indoielnica;
• Probleme cu gandirea abstracta (cum ar fi interpretarea cifrelor sau uitarea unor operatii
matematice simple);
• persoana cu Alzheimer incurca lucrurile;
• Schimbari in starea de spirit sau de comportament;
• Schimbari de personalitate;
• Pierderea initiativei.

Aceste semne observate la unul dintre membrii familiei ar trebui sa va determine sa-l duceti
de urgenta la medic.
Diagnostic

• Nu exista niciun test de sange sau de imagistica pentru a diagnostica

aceasta boala. Alzheimer este o afectiune care se recunoaste prin
excluderea altor boli.
Evolutia boliI :

• Faza incipienta a bolii caracterizata prin dezorientare, inadaptare la situatii noi, pierderea
capacitatii de a initia anumite activitati si de a memora, reactii greoaie si intarziate, decizii gresite,
tulburari in judecata, schimbarea brusca a dispozitiei, iritabilitate, agitatie.

• Faza intermediara se caracterizeaza prin dificultati de scriere, citit si in efectuarea unor operatii
matematice simple, probleme in recunoasterea persoanelor apropiate, probleme de logica,
pierderea orientarii. Persoanele bolnave sunt suspicioase, geloase si chiar ostile, au probleme in a
se imbraca singure si a folosi banii.

• In faza tardiva sau avansata pacientii nu-si mai amintesc anumite activitati pe care ar trebui sa le
faca zilnica (spalat, imbracat, schimbat, mers la toaleta); au dificultati in a mesteca alimentele, a
inghiti, in pastrarea echilibrului si merg greu; comunicarea verbala (prin cuvinte) este deficitara,
uneori imposibila; apar stari de confuzie, agitatie; apare incontinenta urinara si fecala.
• Alzheimer nu se vindeca; nu exista tratament pentru vindecare ci mai
degraba, pentru ameliorarea simptomelor si imbunatatirea calitatii vietii
pacientului. In acest caz, tratamentul este bazat pe medicamente si
terapie.