CONFLICTUL DIN AFGANISTAN

CONFLICTE ARMATE POSTBIPOLARE, STRATEGII MILITARE SI DE APARARE

Profesor univ. Dr. GH. Balaban Masteranzi: Brosceanu Veronica-Maria Caraca Bogdan-Emilian Bic Mihaela-Irina Bjean Ctlina

Conflictul din Afganistan

Importana strategic a Afganistanului

Pmnturile afgane au fost mai mereu de-a lungul istoriei o piatr de ncercare pentru marile imperii ale vremii. De la persani, macedonenii i kuani pn la britanici, sovietici i americani toi au ntmpinat rezistena afgan care a mcinat precum un malaxor de piatr, trupele strine ce au pus piciorul n aceast ar. Poziia geografic a rii a atras ca un magnet marile puteri de-a lungul istoriei. Afganistanul se situeaz sub influena marilor puteri: la nord Rusia, la est China, spre sud-sud-est India, spre sud-sud-vest Iran iar la vest Europa, la acestea se adauga SUA. Aflndu-se pe aceste poziii, fiecare din acestea pot influena n mod foarte puternic pe celelalte. De asemenea, Afganistanul este situat la confluena marilor religii din lume: Budismul, Cretinismul i Islamul (ultima fiind cea mai tnr i cea mai dinamic religie n prezent). Afganistanul se nvecineaz cu Pakistanul, Iranul, Turkmenistanul, Kazahstanul si Tadjikistanul. Cu Pakistanul, aflat pana la 1947 sub dominaie britanica, a avut nenelegeri nca de la sfritul secolului XIX, pentru linia Durand, care separa etnia pastunilor, aflai de o parte si de alta a graniei afgano-pakistaneze. A avut relaii tensionate si cu ceilali vecini, din cauza valurilor de refugiai care au trecut granita de teama conflictelor mereu prezente n Afganistan sau a exportului de terorism practicat de Al-Qaeda. Are o populatie multietnica formata din patuni, tadjici, uzbeci si hazari, ntre care au existat ntotdeauna tensiuni. Cele 31 de milioane de locuitori sunt n majoritate musulmani. Grupul pastunilor a dominat pe ntregul parcurs al istoriei celelalte etnii.

Afganistanul are rezerve minerale de trilioane de dolari. New York Times, o echip mixt format din militari i geologi americani au descoperit n Afganistan resurse minerale n valoare de un trilion de dolari. Acestea ar fi suficiente pentru a produce schimbri radicale n economia afgan i probabil n desfurarea rzboiului n sine. Rezervele sunt de fier, cupru, cobalt, aur i metale folosite n industrie, precum litiul, despre a cror existen nu se tia, sunt foarte mari i includ numeroase minerale cruciale pentru dezvoltarea unei industrii moderne, Afganistanul putnd fi astfel transformat ntr-unul din cele mai importante centre miniere din lume, apreciaz oficiali din cadrul administraiei americane. New York Times relateaz c ntr-o not intern a Pentagonului se arat c Afganistanul ar putea deveni Arabia Saudit a litiului, o materie prim important pentru fabricarea bateriilor. Exist un potenial enorm aici, a afirmat ntr-un interviu generalul David H. Petraeus, comandantul forelor americane din Afganistan. Sunt multe condiii bineneles, dar cred c potenialul este foarte mare, a adugat el. Depozitele de minerale sunt rspndite pe teritoriul rii, inclusiv n regiunile sudice i estice de la grania cu Pakistanul unde forele americane au dus lupte intense mpotriva insurgenei talibanilor.

Afganistanul continu s produc peste 90 la sut din opiumul utilizat n producia mondial de heroin, potrivit raportului anual privind drogurile n lume Cu 92% din opiul produs n lume, Afganistanul alimenteaz o piaa de 65 de miliarde de dolari, finannd insurgenii i gruprile criminale, n special n Asia Centrala, Rusia i Balcani, arat un raport publicat Oficiul ONU mpotriva Drogurilor i Crimei (ONUDC). n pofida unei uoare scderi din 2007, producia de opiu din Afganistan a explodat n 10 ani, pentru a atinge 6.900 de tone n 2009, peste consumul mondial. Pn recent, lupta mpotriva traficanilor nu figura, nsa, n mandatul forelor NATO de la faa locului. ns implicarea direct a talibanilor n traficul cu opiu le permite s finaneze un aparat de rzboi din ce n ce mai sofisticat i mai amplu. Potrivit ONUDC, talibanii obin in prezent pn la 160 de milioane de dolari pe an din aceast activitate

Istoria Afganistanului este dominata de conflicte. Statul a aparut in secolul al XVIII-lea, cand Ahmad Shah Durrani, primul rege al afganilor, a reusit sa unifice teritoriul afgan de astazi. Imperiul Britanic si cel Rus si-au disputat in secolul urmator teritoriul Afganistanului, care devenise o importanta miza strategica in "Marele Joc". Cu Imperiul Britanic, Afganistanul a purtat trei razboaie, ultimul la mijlocul secolului XIX, in urma carora a iesit invingator. Dupa incheierea razboiului cu britanicii, singurele conflicte cunoscute de poporul afgan au fost cele interne. Un rege il detrona pe altul, schimbarea conducatorului era o obisnuinta. Cu exceptia lui Zahir Shah (1933-1973), niciunul dintre regi nu a adus schimbari semnificative pentru afgani. Regele Zahir a reusit sa puna capat temporar conflictelor interetnice, a promulgat o Constitutie care oferea pentru prima data drepturi politice femeilor afgane si stabilea un corp legislativ. Ideologia marxista si politica URSS de internationalizare a revolutiei socialiste ajunsesera in Afganistan inca din 1923. Moscova a gasit printre afgani personajele de care avea nevoie pentru a mobiliza o miscare comunista. In 1970 au reinceput conflictele dintre diversele factiuni politice, care ii opuneau acum pe comunisti miscarilor islamice. Peste 3 ani, regele Zahir a fost detronat de varul sau, Mohammad Daoud, care a impus o dictatura militara. Daoud nu a rezistat la putere, Afganistanul a revenit la practica schimbarii unui numar mare de lideri intr-un timp foarte scurt. Pe parcursul unui singur an, 1979, Afganistanul a fost condus de Mohammad Taraki, Hafizullah Amin si Barak Karmal. Ultimul a rezistat in fruntea Afganistanului pentru ca era sustinut de sovietici. Anul 1979 a inlocuit conflictele dintre diversele factiuni politice cu un razboi impotriva URSS, care a invadat teritoriul afgan in decembrie pentru a sustine guvernul comunist al lui Karmal. Afganistanul a intrat din nou in jocul marilor puteri. Marele Joc era inlocuit de Razboiul Rece, iar Afganistanul era campul de batalie al URSS si SUA.

Casa Alba se temea, la fel ca si in cazul Vietnamului, de raspandirea comunismului in lume. Primele masuri adoptate de administratia Jimmy Carter au fost pasnice, un boicot al Jocurilor Olimpice de la Moscova, anularea unor acorduri comerciale incheiate cu Brejnev. n 1980, SUA hotarasc sa intervina in teatrul de operatiuni. Americanii au participat la razboi prin intermediul rezistentei afgane. Zbigniev Brzezinski, consilierul pe probleme de securitate nationala, a fost trimis sa negocieze cu Pakistanul pentru a livra arme opozitiei afgane. Asa a inceput cooperarea dintre mujahedini ("Soldatii lui Dumnezeu") si americani. CIA trimitea arme catre serviciile secrete din Pakistan care ii aprovizionau pe mujahedini. Tabara celor care i-au sustinut pe mujahedini s-a largit si a inclus Marea Britanie, Arabia Saudita, Egiptul. Pe parcursul anilor 80, gradul de implicare a celor doua superputeri a crescut. SUA au furnizat mii de tone de armament muhajedinilor. URSS a trimis in Afganistan peste 100.000 de soldati. Spre sfarsitul anilor 80, razboiul din Afganistan atarna ca o piatra de moara de gatul economiei falimentare a gigantului comunist. In 1985, tovarasii de la Moscova au ales un nou conducator, pe Mihail Gorbaciov. Schimbarea puterii politice a adus modificarea politicii fata de Afganistan. Prima schimbare a fost inlocuirea lui Karmal cu Mohammed Najibullah, fost sef al serviciilor secrete afgane, cunoscut pentru cruzimea sa. Un an mai trziu, Mihail Gorbaciov a pus, pentru prima data, problema retragerii din Afganistan. n 1988, erau semnate Acordurile de la Geneva, care incheiau "aventura sovietica" in Afganistan. Data de 15 februarie 1989 era termenul limita pentru retragerea sovieticilor. Ultimele detasamente si consilieri rusi au parasit Afganistanul in 1992. Au lasat in urma un guvern slab, condus de Najibullah. Retragerea sovieticilor nu a pus capat conflictelor din Afganistan, diversele factiuni etnice au inceput confruntarea pentru a prelua puterea politica.

Najibullah a fost nlaturat si puterea a revenit mujahedinilor, care l-au desemnat lider pe Rabbani, acesta reusind sa puna capat conflictelor interetnice. S-a ajuns la razboi civil. O parte a mujahedinilor a format miscarea talibanilor. Pregatiti n seminariile islamice, medrese din Pakistan, talibanii au devenit principalul adversar al guvernului Rabbani. Afganistanul a ajuns un loc al extremismului islamic, al puritanismului religios, cei care nu se supuneau regulilor impuse de talibani erau aspru pedepsiti. Ministerul pentru Promovarea Virtutii si Suprimarea Viciului era principalul organ al guvernului, care i pedepsea pe cei care ascultau muzica, dansau, jucau fotbal sau se uitau la televizor. Regulile absurde ale talibanilor au lovit n special femeile. Erau obligate sa poarte burqa, un vesmnt care le acoperea fata, nu puteau iesi din casa daca nu erau nsotite de un barbat, nu puteau profesa dect n sistemul de sanatate. Si, poate cel mai grav lucru, fetelor le era interzisa educatia. Cele care aveau curajul sa ncalce regulile talibanilor erau mpuscate. Regimul de la Kabul a organizat mai multe executii publice pentru femeile acuzate de adulter. Masurile aspre ale talibanilor s-au ndreptat si mpotriva celor de alta religie, guvernul de la Kabul intentionand sa le impuna acestora purtarea unor etichete, pentru a fi recunoscuti drept nemusulmani. Singurul lucru bun pe care l-au facut talibanii pentru Afganistan a fost impunerea unor masuri pentru reducerea traficului de narcotice, deoarece consumul de stupefiante sau comercializarea acestora era necorespunzatoare practicilor islamice fundamentaliste.

n scurt timp, talibanii au fost contestati, iar faptul ca nu au reusit sa-si impuna controlul pe tot cuprinsul Afganistanului a fost un atu pentru opozitia creata prin Alianta Nordului, care grupa tadjici, uzbeci, hazari, pastuni. Talibanii au incercat permanent sa distruga opozitia. ncalcarea drepturilor omului a atras criticile comunitatii internationale, care a formulat, prin intermediul Consiliului de Securitate al ONU, mai multe rezolutii la adresa Afganistanului. Cea mai dura reactie au avut-o SUA, care aveau ceva n plus de reprosat guvernului taliban: gazduirea pe teritoriul afgan a lui Osama Bin Laden si a taberelor de antrenament ale Al-Qaeda. Administratiile Clinton si Bush au solicitat n repetate rnduri extradarea celor vinovati de atacurile de la ambasadele SUA din Kenya si Tanzania, din 1998. Regimul de la Kabul era recunoscut de numai trei state: Pakistan, Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite.

Razboiul antiterorist din Afganistan

La 11 septembrie 2001, Al-Qaeda a organizat atentatele mpotriva SUA. Afganistanul a fost plasat alaturi de alte state care sustineau terorismul n "Axa Raului". Atentatele de la 11 septembrie 2001, considerate cele mai sngeroase din istorie, au fost comise de 19 teroriti din reeaua al-Qaida, care au deturnat patru avioane, lovind turnurile World Trade Center din New York i cldirea Pentagonului, situat n apropiere de Washington. Bilanul victimelor atentatelor s-a ridicat la 2.978 de mori, dintre care 2.749 la New York. Turnurile gemene ale World Trade Center, cei mai nali zgrie-nori din New York, au fost lovite la un interval de cteva minute de dou dintre avioanele deturnate. Primul aparat, un Boeing 767 al companiei American Airlines, avnd 92 de persoane la bord, dintre care cinci teroriti, a lovit primul turn la ora local 08.46 (15.46 ora Romniei), distrugnd etajele superioare ale cldirii. La ora local 09.03 (16.03 ora Romniei), al doilea Boeing, model 767, aparinnd companiei United Airlines i avnd 65 de persoane la bord, dintre care cinci teroriti, a lovit cel de-al doilea turn al World Trade Center, un eveniment care a fost transmis n direct de posturile de televiziune din ntreaga lume. La ora local 09.43 (16.43 ora Romniei), un Boeing 757 al companiei American Airlines, cu 64 de persoane la bord, dintre care cinci teroriti, s-a prbuit peste Pentagon, provocnd pagube nsemnate la faada vestic a cldirii Departamentului American al Aprrii. Un al patrulea aparat Boeing 757, al companiei United Airlines, care transporta 44 de persoane la bord, dintre care patru teroriti, s-a prbuit pe un cmp din Pennsylvania, n estul rii.

Razboiul antiterorist din Afganistan a fost declansat in toamna anului 2001,cand S.U.A a cerut activarea articolului 5 din Carta nord Atlantica,care spune ca atunci cand un stat membru este atacat,celelalte state membre sunt obligate sa acorde ajutor.Interventia in Afganistan a fost considerata, prin urmare,perfect legitima,Nato fiind in situatia de casus belis(justificarea unui act de razboi) si a primit printr-o rezolutie acceptul Consiliului de Securitate al ONU. Pe 7 octombrie 2001Statele Unite sustinute de Marea Britanie au lansat Operation Enduring Freedom initial numita Operation Infinite Justicela careau participat peste 90 de tari,aceasta va ramane in istorie drept cea mai mare coalitie formata vreodata,pana in prezent. Duminica 7 octombrie dupa ce Osama bin Laden sa presei o caseta video cu declaratia sa,la ora 12:30 ora locala incepe atacul asupra Afganistanului, lansarea de bombe si rachete de croaziera militare impotriva talibanilor si mijloacelor de comunicare si asupra taberelor in care se presupunea ca se antreneaza teroristii. In noaptea de 9 spre 10 noiembrie Osama bin Laden paraseste Kandaharul si se indreapta spre Jalalabad si Al-Qaeda fug din Mazar-I-Sharif, Kabul si Kanduz. La mijlocul lunii 240 dintre ei au trecut granita in Iran. La 9 noiembrie orasul Mazar-I-Sharif este ocupat de trupele NATO, care ajung pe data de 13 a aceleiasi luni la Kabul. La 16 noiembrie incep bombardamentele americane asupra pesterilor din regiuna Tora Bora.

La 29 noiembrie vicepresedintele S.U.A declara ca este posibil ca Bin Laden sa se ascunda in complexul de pesteri de la Tora Bora, supa ce la 16 noiembrie Fortele Aeriene ale S.U.A bombardeaza drumul dintre Khungyani si Tora Bora in timp ce liderii talibani si Al-Qaeda fugeau pe alte rute. In luna decembrie, pe data de 7, asediul Kandaharului esueaza dupa ce talibanii realizeaza o intelegere cu liderii locali. Luptele se opresc si Mullah Omar profita de acest lucru si scapa de incercuirea fortelor NATO. La 9 decembrie, serviciile de intelligence ala SUA detexteaza transmisiuni radio din pesterile Tora Bora cu o voce care se pare ca apartinea lui Bin Laden. Intre 9 si 10 decembrie aparatorilor Al-Qaeda din pesterile de la Tora Bora li se acorda 2 zile de incetare a focului pentru a-si negocia predarea. In aceasi perioada trupele pakistaneze captureaza 400 de soldati Al-Qaeda si Statele Unite continua bombardamentele din regiunea Khungyani. Potrivit mass-media intre 7 si 12 decembrie se presupune ca Bin Laden a fugit de la Tora Bora pe ruta Khungyani si Al-Zawahiri,ajunsese deja in Pakistan sau a fost ucis. Pe 16 decembrie Secretarul de Stat american, Colin Powell declara:Am distrus AlQaeda si Afganistan si am incheiat rolul Afganistanului ca un sanctuar pentru activitatile teroriste.Al Qaeda si liderii talibani au fugit peste granita, in Pakistan, unde s-au regrupat.

Dupa inlaturarea talibanilor, in decembrie 2001 liderii politici s-au reunit in Germania pentru a se pune de acord. Rezultatul a fost Intelegerea de la Bonn in urma careia a fost instalata o conducere interimara. Printr-o Loya Jirga, sau mare adunare, Hamid Karzai a fost numit presedinte interimar. Astfel, un nou regim de guvernare era instaurat, iar fortele talibane si celulele Al-Qaeda mai actionau doar izolat, in zone greu accesibile. In 2004 a fost ratificata o noua constitutie afgana si organizate alegeri prezidentiale in urma carora acesta a fost ales presedinte, fiind primul lider ales democratic din Afganistan. Alegeri parlamentare si locale au fost organizate si in anul urmator, ducand la alegerea unui numar mare de femei in Parlament. Dupa iulie 2006 International Security Assistance Force (ISAF), o coalitie sub egida NATO, a preluat responsabilitatile privind securitatea de la coalitia formata de SUA in anumite zone ale Afganistanului. Luptele si atacurile insurgentilor s-au intensificat in cursul anului 2007, atingand apogeul in 2009, aceste lupte continuand si astazi. Din punct de vedere militar, in Afganistan a fost castigat razboiul fiind arestati peste 1000 din membrii sau aliatii grupari Al-Qaeda, dar multe celule au continuat lupta, la fel cum s-a intamplat si in Irak, unde succesul militar a fost orbitor, dar nu o lovitura de gratie data terorismului. Castigarea pacii se va dovedi o provocare cu mult mai dificila si greu de realizat.

Afganistanul astazi

La aproape 7 ani de la inlaturarea regimului taliban, Afganistanul se prezinta ca o fotografie neclara, in care zone, insule de lumina incearca sa supravietuiasca intr-o mare cenusie. Afganistanul anului 2008 arata un optimism moderat. Politic si institutional, progresul este evident: avem o Constitutie care codifica pentru prima data un stat supus legii (ianuarie 2004); avem un presedinte ales democratic (octombrie 2004), a carui putere este contrabalansata de prerogativele Parlamentului National (decembrie 2005); avem un proces electoral care consacra dreptul de vot al femeilor. Sute de scoli si clinici medicale au fost deschise cu ajutorul comunitatii internationale, pentru a raspunde nevoilor imediate ale populatiei civile. Peste 5 milioane de copii afgani, dintre care 2 milioane de fete, au acces la educatie. Economia nationala inregistreaza o rata de crestere anuala de 8%, iar pana in prezent comunitatea internationala a pompat peste 24 de miliarde de dolari in reconstructia Afganistanului. Toate acestea intr-o tara in care provocarile sunt incomparabil mai mari decat cele pe care Vestul le intampina in Irak, in termeni de infrastructura economica, capital uman, potential industrial. Afganistanul este un stat cu o suprafata cu 40% mai mare decat a Irakului, cu o populatie covarsitor rurala si dependenta 80% de agricultura. Rata de alfabetizare este de 36%, iar infrastructura rutiera este in cel mai bun caz primitiva si in general nonexistenta. Apa potabila si furnizarea de electricitate sunt si astazi probleme critice. Inclusiv in capitala, aceste servicii minimale stau sub semnul sporadicului.

Daca in Irak provocarea este aceea de a restaura, de a reactiva o infrastructura economica si un standard de bunastare dislocate de razboi, in Afganistan miza consta pur si simplu in a inventa ceva ce nu a existat inainte. Afganistanul este in mod fundamental nu un proiect de reconstructie, ci de constructie de la zero a unor capacitati elementare care sa permita unui stat sa functioneze. Afganistanul este un proiect de inginerie, de mecanica graduala a statului. Problema centrala pe care comunitatea internationala o intampina in aceasta tara este aceea ca Afganistanul anului 2008 ramane un stat slab, fragil institutional, incapabil sa furnizeze cetatenilor sai servicii si bunuri publice primare. Este un stat care nu detine atribute institutionale suficient consolidate pentru a raspunde unor nevoi primare precum securitatea si ordinea publica si, totodata, un stat incapabil sa extinda domnia legii la nivelul intregului teritoriu. Riscul este acela al acumularii unui deficit de legitimitate in raport cu cetatenii sai.

Implicarea NATO in razboiul din Afganistan

Ministerul Afacerilor Externe salut preluarea de ctre NATO, la 31 iulie a.c., de la Statele Unite, a responsabilitii de a asigura securitatea n sudul Afganistanului. Aliana i reconfirm, astfel, angajamentul i capacitatea de a genera stabilitate durabil n Afganistan, condiie indispensabil pentru reconstrucia democratic i economic a acestei ri. Misiunea de stabilizare a NATO n Afganistan a debutat n 2001, prin preluarea Forei Internaionale de Asisten pentru Securitate(ISAF), mandatat de ONU, devenind n prezent cea mai ampl operaiune NATO, n afara teritoriului european. Limitat iniial la asigurarea securitii capitalei afgane, Misiunea NATO s-a extins treptat spre nordul, vestul i sudul Afganistanului, asigurnd, n prezent, securitatea a trei sferturi din teritoriul statului afgan. Pentru aceasta, i va dubla aproape forele desfurate pe teren, de la 10.500 la 18.500 membri. Implicarea NATO n Afganistan are un caracter multidimensional. Este prima misiune a NATO care mbin activiti militare, de stabilizare, cu sprijinirea aciunilor civile de reconstrucie. NATO i-a extins prezena pe teritoriul afgan prin preluarea de echipe de Reconstrucie Provincial (PRT). Structuri complexe, cu component militar i civil, acestea au un rol esenial n asigurarea stabilitii, rspunznd, n acelai timp, nevoilor imediate ale populaiei i contribuind la reconstrucia infrastructurii i a instituiilor locale. Prin extinderea n sudul Afganistanului, NATO va coordona 13 echipe provinciale de reconstrucie, la care contribuie 37 de state aliate i ne-membre NATO.

NATO are, totodat, un rol cheie n formarea instituiilor specifice unui stat de drept n Afganistan, n special a celor din sectorul de securitate. In 2005, Aliana a asigurat securitatea alegerilor parlamentare, care au pus bazele unui sistem democratic n Afganistan. Prin relaiile cu structurile de autoritate locale, ca parteneri i susintori ai obiectivelor de refacere a rii ale Guvernului afgan, comandanii echipelor de reconstrucie provincial contribuie la extinderea autoritii guvernului afgan n provincii. Misiunea de stabilizare a NATO face parte dintrun efort mai larg al comunitii internaionale de stabilizare i reconstrucie a Afganistanului. Este complementar activitilor derulate de ONU, Uniunea European, Banca Mondial i diverse alte organizaii guvernamentale i nonguvernamentale, precum i operaiunii Enduring Freedom, desfurat n estul rii de coaliia internaional condus de SUA pentru a combate rmiele reelelor teroriste din Afganistan. Eforturile tuturor organizaiilor implicate n Afganistan se inter-condiioneaz i se susin reciproc, coordonarea dintre ele fiind esenial pentru reuita efortului de ansamblu de stabilizare i reconstrucie a Afganistanului.

Noua strategie pentru Afganistan adoptata la summitul NATO

n cea de-a doua zi a summitului NATO, desfurat n capitala Portugaliei secretarul general al Alianei Anders Fogh Rasmussen i preedintele Afganistantului, Hamid Karzai, au semnat documentul privind noua strategie comun n Afganistan. Potrivit strategiei, NATO va ncepe n 2011 predarea controlului asupra securitii autoritilor afgane, intenia fiind ncheierea procesului de predare a responsabilitii securitii Afganistanului pn n 2014. Anders Fogh Rasmussen a declarat c summitul de la Lisabona, cel mai important din istoria Alianei, a lansat procesul prin care "poporul afgan va fi din nou stpn deplin al casei sale". Scopul esta ca forele afgane s preia ntreg controlul asupra securitii pn la sfritul anului 2014. "Pentru a atinge acest obiectiv, este crucial misiunea de instruire a NATO", a mai spus secretarul general al Alianei Nord-Atlantice. Mai muli aliai i parteneri ai NATO au fost, de asemenea, de acord s ofere mai mult personal de instruire forelor de securitate afgane. "Instructorii sunt biletul ctre tranziie", a subliniat Anders Fogh Rasmussen. Vineri, efii de state i guverne din rile membre NATO au adoptat la summitul de la Lisabona noul concept strategic al Alianei Nord-Atlantice. Noul document nlocuiete vechea strategie adoptat n 1999 i menioneaz ca principal noutate nevoia de a construi un sistem antirachet ca element central de aprare colectiv a statelor membre din Europa i America de Nord.

Operaiunea Moshtarak - ultima ofensiv NATO din Afganistan?

n zorii zilei de 13 februarie 2010 n Afganistan a nceput operaiunea Moshtarak mpotriva ultimului bastion al talibanilor refugiai n provincia Helmand situat n sudul rii. "Moshtarak" nseamn "mpreun" (n limba Dari), un nume inspirat pentru efortul comun depus de cei 15.000 militari care fac parte din forele aliate NATO (preponderent americane) i afgane n cea mai mare ofensiv mpotriva insurgenilor talibani de la alungarea acestora de la putere din 2001. Dup doar 3 zile de la nceputul operaiunii Moshtarak americanii mai bifeaz o reuit, prin arestarea comandatului talibanilor din sudul i estul Afganistanului, Mullah Baradar n oraul pakistanez Karachi. Acesta este cel mai important succes de la capturarea lui Mullah Obaidullah Akhund n martie 2007 tot ca urmare a unei operaiuni comune a CIA i a serviciilor de informaii pakistaneze. Att Baradar ct i Obaidullah fceau parte din cei 10 membri ai Consiliului Suprem instituit de Mullah Omar n 2003 nainte de a se face nevzut. Mullah Omar este fondatorul i liderul spiritual al micrii talibanilor (taliban nseamn "student") i este fcut responsabil de protejarea i ajutarea lui Osama bin Laden n punerea la cale a atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, motiv pentru care SUA ofer o recompens de 10 milioane dolari n schimbul informaiei care ar duce la capturarea acestuia.

Arestarea lui Mullah Baradar are o importan major cu att mai mult cu ct se zvonea c, pentru a nu-i fi tirbit autoritatea, la un moment dat acesta fie lar fi ucis sau speriat att de tare pe Mullah Omar nct acesta a preferat s se fac nevzut. Bineneles c rmne deschis problema rezultatelor interogatoriului acestuia i viteza cu care se vor mica trupele talibane din Afganistan astfel nct informaiile deinute de Baradar despre reeaua i modul de operare al acestora s devin nvechite. n alt de ordine de idei, se sper ca aceast lovitur grea dat talibanilor s-i grbeasc pe acetia spre masa negocierilor la care ateapt guvernul afgan i comandanii forelor armate internaionale. Oricare ar fi repercusiunile arestrii lui Mullah Baradar, un lucru e sigur: ziua deznodmntului pienjeniului de afaceri i ie din Afganistan/Pakistan s-a mai apropiat puin.

Afganistan, testul consecvenei romneti

Pe 11 septembrie 2001, conducerea rii a asigurat SUA de sprijinul su total i a declarat c va aciona ca un membru de facto al Alianei. Aciunea era o continuare fireasc a opiunii de integrare n structurile euroatlantice, susinut de clasa politic i de aproximativ 90% din cetenii romni cu drept de vot. Hotararea 38 din 21 decembrie 2001 (Hotararea 38/2001) privind participarea Romaniei in cadrul fortei internationale de asistenta din Afganistan, precum si imputernicirea Guvernului de a stabili fortele, mijloacele, finantarea si conditiile in care se va asigura participarea la aceasta misiune. Romnia a fost invitat, de ctre Consiliului Nord-Atlantic, s se alture Alianei n cadrul Forei Internaionale de Asisten i Securitate (ISAF) a Afganistanului, concomitent cu solicitarea SUA de participare la misiunea independent a acesteia - Operaia Enduring Freedom - ambele avnd aprobarea Consiliului de Securitate al ONU. n consecin, n acelai an, Consiliul Suprem de Aprare a rii i apoi Parlamentul au decis participarea la cele dou misiuni. ISAF are obiectivul de a stabiliza i reconstrui Afganistanul pe toate planurile, prin restrngerea pn la eliminare a prezenei i a influenei Al Qaida i a talibanilor. Succesele militare rapide ale forelor internaionale nu au fost urmate de pacificare i reconstrucie n acelai ritm fiindc societatea afgan dezbinat, confruntat cu conflicte timp de 20 de ani i aflat, n majoritatea sa, la un nivel de organizare tribal privete cu suspiciune orice intervenie strin. Accentul iniial pe aciunile militare, n dauna celor civile, a prelungit expectativa populaiei, care percepea ISAF ca pe o for de ocupaie.

Misiune de protecie Contigentul romnesc a fost trimis n Afganistan n primvara anului 2002. Iniial, misiunile acestuia au fost preponderent de protecie a forei, asisten medical i instruire a armatei afgane. Acionnd ntr-un mediu ostil i foarte fluid, militarii notri au acumulat experien, ctignd respectul i ncrederea aliailor i au primit misiuni tot mai importante i mai dificile. Astfel, n 2005, pentru prima dat n istoria sa post-decembrist, ara noastr a condus o misiune militar internaional - Kabul International Airport - n cadrul creia aviatorii romni au asigurat conducerea tuturor activitilor de la sol i din aer din zona de responsabilitate a aeroportului capitalei afgane. n prezent, forele romne asigur securitatea unei ntregi provincii din sud-estul Afganistanului - Qalat - cu efective de aproximativ 1.000 de oameni. Celelalte efective continu misiunile de instruire a armatei afgane, asisten medical, relaii civil-militare, escort pentru personal i convoaie, paza i securitatea obiectivelor, ca i pe cele din cadrul statelor majore internaionale integrate.

Ce pierdem dac ne retragem

n contextul actual, cnd majoritatea statelor membre ale ISAF au decis s i sporeasc participarea la operaiunile militare i la aciunile civile de reconstrucie i dezvoltare a Afganistanului, o decizie a Romniei de retragere a forelor sale comport mai multe consecine negative. Mai nti, o atare decizie nseamn o negare a angajamentelor ferme luate n 2001 de ctre CSAT i Parlament. n al doilea rnd, retragerea ar echivala cu o reducere a credibilitii rii, ctigat cu atta greutate. Percepia negativ a Occidentului despre noi poate iei n eviden din nou, aa cum s-a ntmplat n 1989, dup cderea zidului Berlinului, cnd unii analiti estimau c n Romnia nu se va ntmpla nimic, fiindc mmliga nu explodeaz. Trebuie s contientizm c politica noastr extern trebuie s fie proactiv, constant i predictibil.

n al treilea rnd, vocea Romniei n NATO nu se va mai auzi cu aceeai trie i, n orice caz, nu va mai fi ascultat cu aceeai atenie ca pn acum. Aliaii ne vor respecta decizia, dar vor gndi c Romnia este instabil i relativ impredictibil n meninerea angajamentelor asumate, chiar dac n Irak am fost parte a Forei Multinaionale att timp ct a fost nevoie. Retrgndu-ne vom crea un precedent care ar putea fi urmat i de alte state, accentund i mai mult efectele negative, pe care le vom suporta att pe termen scurt ct i pe termen lung.

Ce ctigm dac nu ne retragem Meninndu-ne angajamentele asumate vom dovedi c suntem o naiune pe care se poate conta n orice mprejurare, dar mai ales n situaii dificile. n acest fel vom continua s ne bucurm de respectul i credibilitatea pe care le-am ctigat cu attea sacrificii. Participnd la rzboiul mpotriva terorismului vom reui s ne eliberm de influenele trecutului privind aprarea, conceput a se desfura preponderent pe teritoriul naional. Trebuie ca cei mai muli ceteni romni s contientizeze avantajele rzboiului pe teritoriul adversarului fa de rzboiul pe teritoriul propriu. Recunoaterea profesionalismului militarilor notri, ctigat n aciuni reale, este important nu doar pentru moralul armatei ci i pentru opinia public fiindc aceasta conteaz foarte mult n relaiile pe termen lung cu aliaii din NATO.

Osama bin Laden - moartea unui terorist

Osama bin Laden, cel mai cautat terorist din lume, a fost ucis de un comando american, in localitatea Abbottabad, Pakistan. Biroul Federal de Investigatii din Statele Unite a actualizat, in cursul zilei de luni, 2 mai 2011, lista "celor mai cautati teroristi", postata pe pagina sa electronica. In dreptul pozei lui Osama bin Laden, FBI a trecut "Decedat". Actualizarea a venit la cateva ore dupa ce presedintele Barack Obama a anuntat ca liderul organizatiei teroriste a fost impuscat in urma unei operatiuni de comando desfasurate in Pakistan. Postarea de pe site-ul FBI confirma si ea moartea lui bin Laden si vine dupa ce oficialii americani au anuntat ca un test ADN a indicat faptul ca persoana ucisa duminica seara in Pakistan este seful retelei Al-Qaeda. Informatia esentiala in localizarea lui Osama bin Laden a venit in august 2010. Serviciile secrete americane stiau de ani de zile "numele de razboi" al mesagerului de incredere al liderului terorist si faptul ca cei doi ar putea locui impreuna. Au reusit sa-i stabileasca identitatea reala in 2007. Mai ramanea de aflat unde locuia acesta. Americanii au reusit acest lucru in vara anului trecut: un "complex din Abbottabad", intr-un cartier locuit de militari pensionari. Informatiile, citate de AFP, au fost oferite presei de un inalt oficial american, sub protectia anonimatului. Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a salutat luni "o mare zi pentru America". Administratia Obama detine fotografii cu cadavrul lui Osama bin Laden, dar oficialii Casei Albe dezbat inca daca acestea ar trebui sau nu date publicitatii, au declarat pentru ABC News surse oficiale.

Liderul retelei teroriste al-Qaeda, Osama bin Laden, a fost omul cel mai cautat din lume timp de zece ani si creierul atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA. Fiul unei familii saudite instarite, bin Laden s-a deghizat intr-un luptator anti-sovietic in Afganistan, inainte de a deveni initiatorul jihadului anti-occidental. Nascut in Ryad in 1957 (data exacta nu este confirmata), Osama bin Laden a studiat ingineria civila si comertul la prestigioasa Universitate King Abdul Aziz din Jeddah, unde in 1973 a aderat la unele grupari islamiste. El lupta impotriva sovieticilor (desi foarte rar cu armele in mana), cu ajutorul indirect al CIA. Dupa infrangerea din Rusia in 1989, s-a intors erou in tara sa, unde tine numeroase discursuri in moschei si scoli despre succesul jihadului. Cele mai spectaculoase atacuri ale sale, inainte de 11 septembrie 2001, au avut loc in august 1998, cand masini capcana lovesc simultan ambasadele americane din Tanzania si Kenya (224 persoane au fost ucise).

Bin Laden a murit in 2001. Circul american continu cu ce scop ?!

Fostul deputat adjunct i secretar de stat sub trei administraii diferite, Steve R. Pieczenik, spune c este pregtit s spun unui mare juriu federal numele unui general de top care i-a spus direct faptul c atacurile de la 11 septembrie au fost o nscenare. Dr. Steve R. Pieczenik , un informator de top din cadrul guvernului, un om care a deinut numeroase i diferite poziii influente sub trei preedini diferii i nc colaboreaz cu Departamentul Aprrii, a declarat n cadrul emisiunii Alex Jones Show o tire ocant i anume c Osama Bin Laden a murit n 2001 i c el a fost pregtit s depun mrturie n faa unui mare juriu modul n care un general de top i-a spus direct c atacul 9/11 a fost o operaiune sub identitate fals (steag fals). Pieczenik nu poate fi considerat c ar fi un teoretician al conspiraiei. El a servit ca secretar de stat adjunct sub trei administraii diferite, Nixon, Ford i Carter, n timp ce lucra, de asemenea, pentru Reagan i Bush senior i nc mai muncete ca i consultant pentru Departamentul Aprrii. Fost Cpitan al Marinei SUA, Pieczenik a obinut dou premii prestigioase Harry C. Solomon la Harvard Medical School i n acelai timp a obinut doctoratul la MIT (Massachusetts Institute of Technology).

n aprilie 2002, cu peste nou ani n urm, Pieczenik a spus n cadrul emisiunii Alex Jones Show c Bin Laden era deja mort de luni de zile i c guvernul a plnuit s atepte momentul cel mai oportun din punct de vedere politic pentru a lansa subiectul i totodat cadavrul su. Pieczenik ar fi n poziia de cunosctor, avnd n vedere c l-a ntlnit personal pe Bin Laden i a lucrat cu el n timpul rzboiului mpotriva sovieticilor n Afganistan, pe la nceputul anilor 80. Pieczenik a spus c Osama Bin Laden a murit n 2001, nu pentru c forele speciale l-ar fi ucis, ci pentru c medic fiind tiu c medicii CIA l-au tratat i era nscris n registrul secret de informaii cu sindromul Marfan, adugnd c guvernul american tia c bin Laden a fost mort dinaintea invadrii Afganistanului. Afirmaia lui Pieczenik, aceea c Bin Laden a murit n urm cu aproape zece ani, este repetat de ctre profesioniti ai serviciilor secrete precum i de numeroi efi de stat din ntreaga lume. Bin Laden a fost folosit n acelai mod n care atentatele 11 septembrie au fost folosite pentru a mobiliza emoii si sentimente ale poporului american, n scopul de a merge la un rzboi care a trebuit s fie justificat printr-o naraiune creat de Bush junior i Cheney despre lumea terorismului , a declarat Pieczenik. n timpul interviului de la Jones Alex Show de acum 2 zile Pieczenik a afirmat, de asemenea, c i-a fost relatat direct de ctre un general important c pe 11 septembrie a fost un ordin de neintervenie militar i o operaiune de tip steag fals i c el este pregtit s mearg la un mare juriu pentru a dezvlui numele generalului.

Bibliografie:

http://cssas.unap.ro ( Centrul de studii strategice de aparare si securitate)

Univers Strategic, revista universitara romana de studii de securitate cu aparitie trimestriala, Anul 1 Nr. 3 Septembrie 2010

http://www.revista22.ro/studii-de-securitate-3888.html
http://www.zf.ro/business-international/disparitia-unui-mit-se-va-incheia-razboiul-dinafganistan-8215091 http://www.descopera.ro/cultura/4904870-afganistan-tinutul-unde-se-impiedicaimperiile http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/afganistanul-un-taram-macinatantichitate-lupte http://www.infocon.ro/ http://nato.mae.ro Ioana Paverman - Afganistan: conflictul dintre rzboi i identitate, Revista Sfera Politicii Alexia Mikhos Provocarea drogurilor n Afganistan, www.nato.int Vasile Simileanu Spatiul islamic-geopolitica aplicata, ed. Top Forum Gheorghe Nicolaescu Gestionarea crizelor politico-militare, Ed. Top Forum Cristian Barna Cruciada Islamului, Ed. Top Forum acad. Florin Constantiniu - Cel mai lung razboi din istoria SUA, , revista Istorie si Civilizatie, nr.11, august 2010.